Cresterea fara precedent a cazurilor de violenta din scoli este un motiv de ingrijorare pentru toti factorii educativi.

Ultimul studiu realizat de specialistii Institutului de Stiinte ale Educatiei pune in evidenta urmatoarele aspecte: - in 90,8% din scolile generale ale Romaniei se manifesta violenta intre elevi, in 38% elevii fiind violenti fata de profesori, in 26,8% cazuri profesorii fiind violenti fata de elevi. Cauzele comportamentului agresiv al copiilor si adolescentilor sunt multiple. O parte dintre ele au fost realizate chiar de catre elevi intr-un sondaj de opinie realizat de catre CNA si dat publicitatii in decembrie 2005. Majoritatea elevilor chestionai cred ca coala are cea mai mare influenta in ceea ce privete nsuirea unor valori c ivice si socio-profesion ale ca: libertatea de expresie, creativitatea, competenta, comportamentul activ, cultura civica, spiritul de competiie, formarea culturala, succesul, patriotismul. Deci, sursa violentei din scoli nu este reprezentata de valori promovate aici sau in modelele de comportament pe care profesorii le propun elevilor. Familia apare in opinia elevilor drept pstrtoare a unor valori etico-morale fundamentale precum adevrul si respectul, compasiunea si generozitatea. Ele sunt apreciate de toate categoriile de elevi ca fiind invatate de la familie in proporie de 64% pentru adevr si de 76% pentru respect. Conform aceluiai sondaj al CNA, 67% dintre elevii de coala primara, 77,1% dintre cei de gimnaziu si 75% dintre liceeni au declarat ca urmresc programele televizate, in medie, cate 3 ore pe zi si chiar mai mult in week-end. Elevii de toate vrstele asociaz televiziunea cu vedetismul, sexualitatea, lipsa de scrupule, violenta (intre 67-77%), vulgaritatea/agresivitatea (intre 55-66%), minciuna, senzaionalul, imbogatirea. Aproape 34% dintre elevii chestionai au declarat ca scenele de violenta ii ngrozesc si le induc un sentiment de nesigurana, intre 4-11% au tulburri de somn, mai ales cei din categoria de vrsta 7-10 ani, iar aproximativ 4% considera ca actele de violenta vizionate ii ajuta sa acioneze in acelai fel in relaiile cu alii. Cum putem combate aceasta cultura dominata de violenta? In primul rnd, trebuie sa contientizam dimensiunile fenomenului si efectele sale negative asupra comportamentului copiilor (evident, alturi de alte cauze). In al doilea rnd, rezolvarea problemei -violenta scolara- nu se poate realiza dect prin efortul comun al tuturor factorilor implicai in educaie,cei mai importani fiind coala si familia. Parteneriatul familie-coala are in acest context un rol foarte important. In practica colara exista mai multe modalitati de colaborare a invatatorilor cu familiile elevilor: - edine cu prinii cadrul organizat al unor analize riguroase asupra influentei exercitate de diferii factori, printre care si televiziunea asupra copiilor. - leciile si serbrile inute in fata prinilor permit familiei sa vad manifestrile elevilor, rezultatele muncii lor, tririle si comportamentul acestora; aceste activitati vor fi urmate de analize bazate pe discuii sincere, stima, cointeresare in obinerea eficientei maxime in educarea copilului. - vizitele la domiciliul elevilor sunt momente in care se realizeaz o cunoatere amnunita a mprejurrilor de viata pe care le traiste copilul. Acum pot fi discutate si probleme legate de prezenta TV in viata sa. Invatatorul va afla care sunt motivele pentru care membrii familiei se uita la TV. Va face diferena intre motivele de lunga durata si cele momentane (de exemplu de alternativa pentru timpul liber sau comportamentul prinilor). Prinii vir fi sfatuiti in privina rolului TV in viata de zi cu zi a copilului: 1. Interdictiile * Genereaz lupta pentru putere dintre aduli si copii * Scot la iveala rezistenta copiilor * Dau natere la proteste * Nu reduc orele petrecute in fata TV 2. Programul zilnic * TV nu se substituie programului zilnic * Durata de vizionare limitata in concordanta cu celelalte activitati 3. Pozitionare TV nu trebuie sa fie in centrul spaiului de locuit ci intr-un colt linitit, aezarea sa semnalnd ca nu ocupa un loc central in

viata familiei 4 . Selectia *Alegerea emisiunilor pentru copii pe un anumit interval *Negocierea care si cate emisiuni pot fi urmrite 5. Mijloc de informare * TV nu este o recompensa * Nu este pedeapsa, nici babysitter 6. Colectivitate *Copiii nu trebuie sa vizioneze singuri programe TV *De cate ori se poate, partenerii copiilor sa fie tot copii, pentru ca nivelul acestora de re ceptare e mai bun dect al adulilor 7. Discutiile * Prinii sa renune la interogare, ameninare, ridiculizare in fata TV 8.Prelucrarea * Copiii vad si recepteaz altfel emisiunile dect adulii, de aceea mai repede cele vzute prin munca si gesturi. Ei au nevoie de dinamism in fata TV pentru a se decongestiona de frica, de agresivitate 9. Reprelucrarea * Copiii au nevoie de timp, durata fiind variabila la fiecare copil in funcie de cat de puternic este acesta afectat emoion al * Adulii trebuie sa atepte pana cnd copilul se ofer el nsui sa discute. Cei mari nu trebuie sa-si ascund aparerile, ci sa participe activ si sa discute cu copilul. Cadrul didactic trebuie sa acioneze pentru combaterea efectelor negative ale TV asupra comportamentului elevilor si prin educarea acestora in spiritul prieteniei si tolerantei. Inca de la cele mai fragede vrste, elevii trebuie ca libertatea reprezint atributul cel mai de pre al omului. Copilul treb uie sa inteleaga ca nu-si poate alege singur conduita, deoarece libertatea sa de aciune ar putea restrnge libertatea aproapelui sau. El va fi invitat sa acioneze doar dup ce cere sfatul printelui sau al cadrelor didactice. Va respecta regulile grupului in care a intrat-clasa. I se vor oferi modele pozitive de comportament, vor fi orientai in alegerea prietenilor. In acest sens se pot folosi textele din manuale, jocurile de rol, dramatizrile. Iat cteva dintre jocurile pe care le-am folosit: *Prietenul imaginar-copiii si imagineaza ca ajung la o casa, la un prieten de care vor discuta *Floarea fermecata-Elevii isi transmit unul altuia o floare, spunnd o calitate a unui prieten *Scrisori de la prietenii mei-corespondenta intre elevii din coala sau din afara ei De asemenea, activitile desfurate in perechi, in grup au eficienta sporita deoarece conduc la relaii de colaborare, cooperare, buna nelegere, toleranta. In clasele a III-a si a IV-a la sfritul capitolului Relaiile dintre oameni in cadrul grupului se pot da teste, pentru ca Invatatorul sa cunoasc modul in care elevii percep anumite situaii privind relaiile de prietenie. De exemplu: 1. Ce este prietenia? 2. Ce atepi de la un prieten? 3. Prietenii tai sunt la fel ce tine sau diferii? Se pot realiza si proiecte (Prietenul adevrat, Copilria, etc.), povestioare create si publicate in revistele colare. De-a lungul scolaritatii copiii vor fi invatati ca, trind intr-o colectivitate, au anumite ndatoriri fata de alii, ca problemele lor devin probleme ale grupului. De asemenea, vor nelege ca ndeplinirea unor ndatoriri nu este un lucru greu, daca, de mici, ncearc sa respecte, sa ajute, sa fie politicoi cu cei din jur.

Prinii vor fi permanent implicai in viata scolii, [participnd alturi de copii la diverse activitati (spectacole, serbri, ntlniri cu elevi de la alte scoli, concursuri, excursii). In concluzie parteneriatul familie-coala are importanta hotrtoare in combaterea violentei colare. In fiecare din noi, adulii, orice vrsta am avea, exista un copil. Nu-l suprimai! Lsai-l sa respire! Dai-i viata! Ajutai-l! Uitai pen-tru o clipa cine suntei si redevenii copii.Aici, pe planeta copilriei vei redescoperi adevrul, frumuseea si dragostea..Jucati-va alturi de copii! Prin joc transmitem afectiv si cognitiv interesul pentru cunoas-tere,pentru aciune, pentru frumosul natural si uman. Educatorii si elevii au un singur profesor comun: DRAGOSTEA Read more: http://articole.famouswhy.ro/mjiloace_de_combatere_a_violentei_scolare_cauzate_de_televiziune/#ixzz1KBrUqBp W mod traditional scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii, de formare a competentelor cognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. Scoala trebuie sa profileze caractere, sa-i educe tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor pe piata muncii. In acest context, a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii, poate parea un fapt cel putin neverosimil. In ultimii ani, violenta in randul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. Totusi cunostintele noastre in acest domeniu sunt destul de lacunare, singurele date certe provin de la Ministerul de interne si vizeaza diferite tipuri de infractiuni comise de minori: omoruri, tentative de omor, vatamari corporale grave, violuri, furturi, talharii. Atunci cand vorbim despre violenta scolara nu putem sa ne limitam la actele de violenta care cad sub incidenta legilor Ministerul de Interne nu atata decat o parete a realitatii acestui feonomen. JAQUES PAIN (2000): repereaza 2 tipuri de violenta in mediul scolar: - violente obiective - care sunt de ordinul penalului crime , delicte si asupra carora se poate interveni forntal; - violente subiective - care sunt mai subtile, tin de de atitudine si afecteaza climatul scolar (atitudini ostile, dispret, umulire, sfidare, absentele de la ore, refuzul de a ANTI SCOLARE). O forma de violenta extrem de raspandita in mediile scolare este violenta verbala, engelzii folosesc termenul BULLYINES pentru a desemna atacurile verbale, intimidarile exercitate prin amenintati, injurii, umilinte. In al douilea rand a califica un fapt CA VIOLENT, inseamna a emite o judecata de valoare asupra acelui fapt. Judecata corespunde unor norme sociale determinate de cultura unei societati, dar ea se face si in functie de valorile grupului de apartenenta. De asemenea violenta verbala nu este perceputa in aceiasi maniera de elevi si profesori. Elevii o minimalizeaza in timp ce profesorii o supraevalueaza. Termenul de violenta este folosit n mod frecvent, el devenind n ultimii ani o rutina lingvistica n programele nationale, publicatii, rapoarte si statistici, productia academica si n media. Violenta n scoala este orice forma de manifestare a unor comportamente precum: - exprimare inadecvata sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, amenintare, hartuire; - bruscare, mpingere, lovire, ranire; - comportament care intra sub incidenta legii (viol, consum/comercializare de droguri, vandalism provocarea de stricaciuni cu buna stiinta , furt); - ofensa adusa statutului/autoritatii cadrului didactic (limbaj sau conduita ireverentioasa fata de cadrul didactic); - comportament scolar neadecvat: ntrzierea la ore, parasirea clasei n timpul orei, fumatul n scoala si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului scolar n vigoare.

Fenomenul violentei scolare este extrem de complex, iar la originea lui se afla o multitudine de factori. Scoala insusi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta, ea reprezinta un loc unde elevii se instruesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc relatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carei membrii depind unii de altii, fiind supusi unei miscari de influentare reciproca de a determina echilibrul functional al campului educational. Exista din ce n ce mai mult recunoasterea complexitatii si diversitatii problematicii violentei n Europa. Statisticile institutionale masoara att delincventa reala si crima, dar mai ales mobilizarea serviciilor de politie si judiciare. n ele se avanseaza ideea de cuantificare a violentei si acordarea importantei victimelor, aceasta putnd sa reprezinte esentialul n ceea ce priveste cifrele violentei scolare. Read more: http://articole.famouswhy.ro/violenta_in_mediul_scolar/#ixzz1KBrhnyv0

Violenta este una din marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisa sau audio vizuala, informeaza in permanenta cu privire la diverse manifestari ale acestui fenomen. De la formele cele mai agresive precum razboaiele ori crimele terifiante, bataile, violurile, furturile, distrugerile de bunuri si pana la cele mai putin socante, cum ar fi violentele verbale, toate acestea sustinute de o abundenta de imagini violente se perinda zilnic prin fata ochilor nostri. In acest context, aparitia diferitelor forme de violenta in mediul scolar pare aproape o fatalitate si devine adesea un lucru obisnuit, cu care oamenii coexista fara macar a mai sesiza pericolul. Chiar daca reprezinta o problema delicata luarea in stapanire a fenomenului violentei nu se poate face decat daca ai sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare si posibilitatea de prevenire. Ce este violenta? Definirea violentei s-a dovedit a fi o incercare extrem de dificila. Acest fapt se explica prin complexitatea fenomenului, dar si prin marea diversitate a formelor sale de manifestare. Notiunea de violenta este discutata in relatie cu agresivitatea. Agesivitatea poate fi definita ca orice act ce are ca intentie producerea unui prejudiciu tintei vizate. Radacina latina a termenului violenta este vis, care inseamna forta si trimite la ideea de putere, de dominatie, de utilizare a superioritatii fizice impotriva altuia. Exista numeroase definitii ale violentei: 1) ERIC DEBARBIEUX (1996) specialist in problematica violentei in mediul scolar, ofera o definitie prin care surprinde ansamblul fenomenului violentei: violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal, colectiv sau social, si care se traduce printr-o pierdere a intregritatii ce poate fi fizica, psihica sau materiala. Aceasta dezorganizare poate sa se opereze prin agresiune, prin folosirea fortei, constient sau inconstient, insa poate exista si violenta doar din punct de vedere al victimei, fara ca agresorul sa aiba intentia de a faca rau 2) X. A. MICHAUD autor al unei lucrari de sinteza despre violenta (1986), crede ca nu poate exista un discurs universal asupra violentei, deoarece fiecare societate se lupta cu propria sa forma de violenta, conform propriilor criterii, si trateaza formele violentei cu mai mult sau mai putin succes. Istoric si cultural, violenta este o natiune relativa, dependenta de codurile sociale, juridice si politice ale societatii in care se manifesta. Read more: http://articole.famouswhy.ro/definirea_termenului_de_violenta/#ixzz1KBrtYQHF Violenta in mediul scolar este un fenomen destul de complex, cu o diversitate de forme de manifestare care justifica folosirea terminologiei specializate, rafinate: astfel scoala este spatiul de manifestare a conflictului intre copii si intre adulticopii, iar raporturile de forta sau planul in care se consuma conduitele ofensive(verbal, actional, simbolic) sunt variabile importante in intelegerea fenomenului. De aceea cand vom folosi notiunea mai generala de violenta vom desemna orice comportament al carui scop este prejudicierea sau distrugerea victimelor. In orice atac agresiv vom regasi apelul la forta pentru transformarea unui individ in instrument in folosirea personala, precum si apelarea la violenta pentru inlaturarea/devalorizarea semenului, perceput ca adversar. Revenind la aspectul complexitatii si diversitatii violentei scolare vom ilustra aceste caracteristici apeland la cateva tipologii care permit sublinierea specificului acestui fenomen. Astfel, in functie de planul de manifestare al atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate discerne intre violenta fizica si violenta psihologica verbala. - efectele violentei fizice vizeaza atat sanatatea si integritatea corporala a victimei, cat si evolutia sa psihologica: in plan cognitiv, autoperceptia negativa,i ar in plan emotional teama, depresie.

- violentele verbale, psihologice afecteaza in principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, isi pierd increderea in posibilitatile proprii, devin onxioase. Un studiu britanic a ajuns la concluzia ca in fiecare an 10 elevi au tentative de suicid determinat de actele de violenta de la scola, acelasi studiu mai arata ca 80% dintre victimele violentelor considera violenta verbala mai stresanta decat atacurile fizice (cu o distributie interasanta a raspunsurilor dupa variabila sex, fetele considera atacurile fizice mai stresante, in timp ce baietii se tem mai mult de violentele verbale); iar 30% din victime afirma ca agresiunile le afecteaza capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor scolare. O alta tipologie a conduitelor de violenta in scoala, care combina mai multe criterii planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directa/indirecta si tipul de implicare a agresorului activa/pasiva a fost realizata de J. Hebert (1941) si include: agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg; agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substituit al victimei; agresiuni active verbale directe: injura, ameninta; active verbale indirecte: calomnia; agresiuni pasive fizice directe: impiedicarea producerii unui comportament al victimei; fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcina, de a da curs unei rugaminti; agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi; agresiuni pasive verbale indirecte: negativism.

Tipologia pe care o vom analiza in continuare surprinde specificul violentei in scoala, incercand sa determinam ce rol are functionarea scolii ca institutie educativa, in etimologia tuturor formelor de violenta descrise; in asamblul conduitelor de violenta intr-o scoala se poate deosebi o violenta institutionala si o violenta non-institutionala . Vom prezenta aceste tipuri de violenta dupa care vom incerca sa determinam daca si ce relatie exista intre ele. Violenta institutionala decurge chiar in functiunea scolii. Violenta scolara poate fi interpretata ca violenta institutionala ca atare, in sensul ca prejudiciul si suiferinta se realizeaza prin intermediul regulamentelor scolare, ele decurg din structurile organizationale si din raportul de putere instruita. In acest context de exemplu, etichetarile, discriminarile, injuriile, atitudinile ironice ale unor profesori, anumite metode sau proceduri de orientare scolara, caracteristice unor probe de evaluare, toate acestea reprezinta forme de violenta. Pentru a intelege resorturile si efectele violentei institutionale, devine foarte important studiul reprezentarilor elevilor asupra fenomenului de violenta intrucat marturiile cu privire la violenta scolara au un puternic caracter subiectiv: cu alte cuvinte trebuie sa ne raportam permanent la conceptul de violenta resemtita si subiectiva. Intre principalele surse ale violentei institutionale putem enumera: Conceptia si realizarea relatiei pedagogice exclusiv ca relatie de putere, se defineste prin dinamica, profesorul domina elevii, elevii se lasa dominati. Puterea profesorului este legitima institutionala decurge din statutul sau si se manifesta in plan normativ, actional si axiologic. Raportul de putere dintre profesor si elev creaza tensiuni intre cele doua parti, iar nervozitatea si stresul generat astfel devin elemente constitutive ale vietii scolare, reprezentand o forma de violenta. Distanta intre conceptia profesorilor si cea a elevilor cu privire la relatia pedagogica, face ca aceasta sa devina o sursa de frustrare si violenta in scoala. In viata scolara frustrarea provine din opozitia intre asteptarile profesorilor si elevilor cu privire la relatia pedagogica.de subordonare si obedienta, este din punct de vedere psihomaletic o relatie oedipiana deoarece presupunerepresiunea din partea educatorului. Drept care elevii vor percepe scoala ca pe o institutie totalitara d4e tip frustrant. Decalajul intre aspiratiile/valorile elevilor si oferta/practica scolara, vizibil la urmatoarele paliere: - Atitudinea profesorilor fata de elevi, pe de o parte, elevii vor sa fie tratati ca fiinte mature, responsabile, pe de o alta parte, profesorii isi percep elrvii ca fiind dependenti de stiinta lor; - Tipul de disciplina - elevii doresc un stil al disciplinei scolare bazat pe negociere, care sa tina cont de capacitatea lor de autodirijare in timp ce profesorii prefera stilul bazat de supraveghere si control excesiv; - Tipul de valori elevii valoreaza aspectul practic al unui profesor si utilitatea imediata a cunostintelor, ei cred ca trebuie sa isi asume o pozitie activa pe piata muncii si valorizeaza puternic profesia, profesorii valorizeaza inastructia scolara,

cultura si moralitatea; - Tipul de profesor elevii isi doresc profesori intelegatori, apropiati, deschisi la dialog, empatici, capabili sa personalizeze relatia pedagogica; profesorii isi doresc elevi linistiti si conformisti. Trebuie remarcat faptul ca forma de violenta cea mai frecvent evocata de profesori este zgomotul produs prin comunicarea neautorizata intre elevi, elevii percepand lipsa de comunicare ca fiind principala forma de violenta a profesorilor fata de elevi, alaturi de nedreptatea si lipsa de intelegere. Alaturi de aceste forme de violenta institutionala, psihologica exista si forme de violenta fizica fata de profesori, cu aceasta precizare ne apropiem de incercarea de a explica ce tip de relatie exista intre violenta institutionala, care este in mare parte, violenta subiectiva si violenta non-institutionala, care include numai conduitele de violenta intre elevi si nu are aparent nici o legatura cu profesorul si contextul educativ. Intr-o mare masura, cele doua forme de violenta coexista, au dinamica proprie, alimentata de cauze specifice, asfel violenta institutionala poate contribui la cresterea violentei nonfunctionale, cel putin din doua motive - In primul rand asa cum arata Debarbieux (1991), toate violentele obictive, vizibile apar ca raspuns la cele subiective, violenta institutionala potentiaza violenta non- institutionala, creand frustari, pregatind starea psihologica de trecere la act coborand pragul delincvential. De exemplu nedreptatea sau etichetarile profesorilor pot avea mai multe efecte posibile: fie o reactie violenta a victimei fata de profesor ( aici ne aflam pe terenul non-institutional), fie o conduita de vandalism, fie o conduita de evaziune. - In al doilea rand existenta si aplicarea consrangerilor de catre profesor dau ocazia elevilor sa deprinda, prin observarea unui model, exact genul de conduita prohibita de catre profesor prin normele/regulile scolare. De asemenea reputatia de elev violent, cu probleme de comportament, poate compromite prin efectul Oedip, relatia pedagogica cu educatorul, acesta din urma recurgand la o serie de forme de violenta institutionala(comunicare restransa doar la mesajul instructiv, control excesiv, pedepse disproportionate in raport cu conduita), pentru a preveni incidentele cu un astfel de elev. Ambele tipuri de violenta sunt determinate de factori comuni, printre care cei mai importanti sunt: Abundenta de modele de conduita agresiva din mass-media. Tot mai multi psihologi si sociologi sunt de acord ca scenele agresive, continute pe programele tv. si cinematografice pot constitui factori incitativi, care faciliteaza realizarea actelor agresive; Marimea scolii si suprapopularea ei. Cu cat scoala este mai mare cu atat scade posibilitatea unei supravegheri eficiente; Esecul scolar. S-a demonstrat ca rata violentei scolare creste proportional cu indicele de esec. Read more: http://articole.famouswhy.ro/forme_de_manifestare_ale_violentei_in_mediul_scolar/#ixzz1KBs7eY3Q

Scolile fac n putine cazuri distinctia ntre activitatile de preventie si activitatile de asistenta acordata elevilor cu manifestari de violenta si nu dezvolta programe coerente anti-violenta, pornind de la cunoasterea problemelor cu care se confrunta. Chiar acolo unde exista actiuni destinate problemei violentei, acestea nu conteaza pe implicarea efectiva a celor vizati, sunt putin popularizate n rndul celor care ar trebui cu prioritate sa le cunoasca (autori, victime, elevi cu potential agresiv, parinti), nu sunt organizate n forme atractive pentru elevi si se limiteaza la expuneri de documente sau de situatiiproblema. n putine cazuri, violenta n scoala este definita ca fiind o problema institutionala.

n majoritatea cazurilor, nu exista parteneriate sau cooperare reala nici la nivelul unitatii scolare (ntre elevi, cadre didactice, parinti, conducerea scolii) si nici la nivel interinstitutional, care sa defineasca situatiile de violenta, sa elaboreze strategii de preventie si control, sa monitorizeze si sa evalueze impactul acestora. Masurile scolii viznd preventia si controlul fenomenelor de violenta sunt, n cea mai mare parte, formale si stereotipe. Spre exemplu, se confunda existenta unui regulament scolar sau a altor documente pe care scoala le-a initiat cu functionalitatea efectiva a acestora. Regulamentele devin dintr-un instrument util de prevenire si combatere a

violentei un mijloc formal de acoperire a lipsei de initiativa. Scolile investigate nu reusesc sa abordeze situatiile de violenta ascunsa si nu dispun de mijloace adecvate de a evalua violenta subiectiva (sentimentul de insecuritate al elevilor). Sanctionarea elevilor violenti este, nu de putine ori, disproportionata n raport cu gravitatea faptelor si, prin efectul de bumerang, multiplica deseori cazurile de comportament agresiv al elevilor considerati elevi-problema. Sanctionarea nu este gndita ca o forma de prevenire. n alte cazuri, actele de violenta nesanctionate ajung sa influenteze si pe ceilalti elevi, devenind de multe ori modele de urmat. Masurile de control si paza care predomina sunt cele bazate pe interventia politiei sau a altor reprezentanti ai autoritatilor de paza si protectie, n defavoarea celor care se
bazeaza pe formarea cadrelor didactice, a elevilor sau a consilierilor. n ceea ce priveste actele de violenta care au loc n vecinatatea scolii, conducerea unitatilor scolare si cadrele didactice par sa acorde atentie acestora numai daca se manifesta si n scoala, ajungnd sa cunoasca actorii din vecinatatea scolii care au potential violent numai dupa ce un fenomen de violenta a avut loc. O asemenea abordare reprezinta un important handicap n elaborarea unor strategii eficiente de prevenire a situatiilor de violenta scolara. Consilieri scolari au o atitudine pasiva, ignornd atributiile si rolul proactiv pe care trebuie sa-l aiba n comunitatea scolara, prin semnalarea ofertei de sprijin psihologic si prin implicarea n identificarea si rezolvarea problemelor elevilor, ale profesorilor si ale parintilor, n afara cabinetului scolar. Read more: http://articole.famouswhy.ro/experienta_scolii_in_prevenirea_si_combaterea_fenomenelor_de_violenta/#ixzz1KBsK Qi55

http://articole.famouswhy.ro/experienta_scolii_in_prevenirea_si_combaterea_fenomenelor_de_violent a/
Violenta este dezorganizarea unui sistem personal sau social care se traduce printr-o pierdere a integritatii (fizice, materiale, psihice). Daca, in fazele de inceput ale educatiei scolare (cand parintii nostri erau elevi), predomina violenta profesorului asupra elevilor, democratizarea educatiei a antrenat o deplasare a violentei catre elevi, canalizand-o dinspre elevi spre profesori. Violenta fizica si cea verbala sunt doua dintre cele mai des intalnite tipuri de violenta in scolile din Europa. Cultura adolescentilor pare a fi centrata pe violenta, fenomen la care au contribuit familia, scoala, industria divertismentului si mass-media. A. TIPURILE DE VIOLENTA LA CARE SUNT EXPUSI ELEVII/ PROFESORII Elevii : -violenta emotionala, vulgaritatea de limbaj, dinspre elevii cu comportament indezirabil; -violenta fizica din partea colegilor mai mari sau mai puternici; -agresiunea parintilor sau altor membrii ai familiei, ca metoda de rezolvare a nemultumirii fata de copil; -stress provocat de parintii cicalitori, de cerintele prea mari fata de copii in legatura cu performantele lor -critica si sanctiunile exagerate ce vin dinspre profesori, care nu-si cunosc suficient de bine elevii; -violenta stradala, escrocherii, santaj din partea unor tineri fara ocupatie, a gastilor de cartier;

-frustrarea datorata unor probleme de natura socio-economica; -violuri, perversiuni sexuale, pornografie - intre elevi sau provocate de persoane dinafara scolii. Profesorii : -atitudini si limbaj trivial, vulgaritate din partea elevilor; -agresivitate nonverbala, atitudini sfidatoare din partea elevilor sau persoanelor dinafara scolii; -vestimentatie provocatoare, etalarea opulentei familiei, violenta emotionala; -ostilitate in atitudini sau/ si agresivitate fizica; -impolitete, insulte, obraznicie, nesupunere, amenintari, reprosuri din partea elevilor; -comentarii impertinente la observatiile profesorilor, parasirea clasei in timpul activitatilor, gesturi care genereaza disconfort in interactiunea acestora cu elevii si parintii; -violenta verbala, amenintari si chiar violenta fizica din partea unor parinti; -suspiciuni, contestarea autoritatii, corectitudinii si competentei profesionale a unor cadre didactice de catre elevi si parinti; -existenta unor grupuri organizate care terorizeaza scoala, pe unii profesori; -violuri, perversiuni sexuale, lovire, talharire...

B) CAUZELE VIOLENTEI LA ELEVI 1. cauze de ordin genetic: devieri comportamentale explicabile pe baza de date genetice ; timiditatea, labilitatea emotionala, nivelul scazut de rezistenta la conflicte, tulburari emotionale grave care determina structura dizarmonica a personalitatii unor elevi ; carente afective de stimulare cognitiva; esecuri personale de adaptare si integrare scolara; 2. cauze ce tin de specificul varstei scolare: modificarile hormonale caracteristice varstei scolare determina si modificari comportamentale, uneori nedorite; teribilismul adolescentin; contactul elevilor in orele de instruire practica organizate deficitar; sentimentul acut al singuratatii in conditiile cand parintii alearga obsedati de castiguri banesti, neacordand timp si rabdare framantarilor copiilor/ tinerilor in formare; 3. carente de ordin legislativ, la nivelul sistemului social in general si al celui scolar, in special: incoerenta legislativa- instabilitatea sistemului legislativ determina, in general, sfidarea legilor, regulamentelor sau normelor de convietuire sociala fara riscul sanctionarii faptelor; 4. cauze de ordin moral, criza generala a sistemului de valori: lipsa unor motive inalte in pregatirea scolara si profesionala genereaza dezinteresul elevilor si parintilor fata de scoala; potentialul financiar al unor parinti determina atitudini parazitare din partea fiilor/ fiicelor acestora; disparitia/ deprecierea vizibila a modelului familiei traditionale; conceptul de democratie preluat intr-o maniera deformata pe toate palierele socialului; 5. cauze de natura pedagogica, la nivelul scolii si al familiilor: volumul excesiv al informatiei nu lasa locul si timpului necesar preocuparilor pentru educatie ; tonul agresiv al educatorilor, bruscarea elevilor, aprecierea nedreapta cu note sau calificative; greseli atitudinale, de relationare si castigarea autoritatii moralprofesionale; abuz emotional si fizic din partea cadrelor didactice sau a parintilor; nesupravegherea atenta a elevilor in unele activitati sau in recreatii; lipsa de autoritate a unor profesori; abordarea gresita a elevilor la unele ore, de catre unii profesori genereaza frustrare si agresivitate; indulgenta si superficialitatea cu care sunt tratate unele probleme grave de comportament ale elevilor genereaza sfidare si dispret pentru regulamente si norme scolare; nivelul scazut de educatie si carentele culturale ale parintilor; incapacitatea parintilor de a-si educa si stapani copiii; conflicte intre familiile elevilor; incoerenta in sanctionarea abaterilor; programe educative formale, ineficiente- inclusiv pentru parinti; absenta psihologilor din majoritatea scolilor si localitatilor rurale; diminuarea legaturilor traditionale intre scoala si familie, cadrele didactice par tot mai dezarmate in incercarea lor de a face din parinti partenerul principal in educatie; 6. situatia socio-morala si economica in unele familii: saracia si promiscuitatea din numeroase familii; comportamentul agresiv in familie, pe fondul neajunsurilor de ordin material, al consumului de alcool sau al crizei generale a valorilor morale; numarul mare de familii dezorganizate, cu parinti divortati, configurate

consensual, atipic ; 7. aspecte nascute de criza societatii in tranzitie: existenta unui numar prea mare de discoteci cu program non-stop, baruri si alte locuri de distractie in localitati, inclusiv la sate; lipsa de comunicare intre copii si parinti, fie din cauza plecarii celor din urma in strainatate fie din cauza diferentelor de mentalitate; abandonarea de catre parinti a functiei educative, pe fondul preocuparii exagerate pentru acumularea de bani si bunuri materiale; accesul nelimitat al elevilor la informatii neadecvate varstei sau particularitatilor individuale, prin televizor, internet, s.a.; ascultarea necontrolata a unei muzici neselectate; accesul la alcool si droguri; 8. cauze generate si/ sau alimentate de mass-media: agresivitatea, violenta si sexualitatea reprezinta principalul continut al unor emisiuni TV; lipsa/ raritatea modelelor pozitive in mass-media; 9. cauze ce tin de managementul scolii, la nivel micro si macro-social: lipsa unor spatii si preocupari ale scolii si comunitatii pentru desfasurarea unor activitati recreative, educative, reconfortante, distractive (cluburi ale tinerilor, terenuri de sport, parcuri de distractie, etc.); deprecierea imaginii scolii in urma prezentarii la TV a unor evenimente izolate din scoli.

C) MASURI DE COMBATERE A VIOLENTEI SCOLARE 1. respectarea stricta a Regulamentului Scolar si al Regulamentului de Ordine Interioara prin : -cunoasterea continutului acestor regulamente de catre fiecare elev si parinte; -aplicarea stricta, prompta si corecta a prevederilor acestor regulamente, in toate cazurile, in mod gradual si cu comunicarea acestor masuri catre cei in cauza; -popularizarea actelor si sanctiunilor administrate, in randul elevilor si parintilor, ca mijloc de descurajare a acestor acte. 2. intarirea pazei si ordinii in scoala prin: -contracte cu institutii de paza si protectie, asigurarea de fonduri banesti pentru plata angajatilor permanenti in asigurarea pazei si protectiei elevilor si cadrelor didactice pe timpul programului; -intarirea pazei si ordinii prin personalul propriu angajat, pe intreaga perioada a cursurilor; -supravegherea permanenta a incintei scolii cu ajutorul unor camere video( unde e posibil); -accesul in scoala se va asigura pe o singura intrare; -imbunatatirea serviciului pe scoala al cadrelor didactice pentru supravegherea atenta a elevilor si pentru evitarea oricaror accidente sau evenimente nedorite; -sesizarea prompta catre organele de ordine ale statului a oricaror evenimente sau acte de violenta ce s-au manifestat sau risca sa se produca in unitatile scolare, colaborarea stransa cu politia locala sau de proximitate si cu jandarmeria; -se va acorda atentie speciala elevilor sau grupurilor potential-agresive, desfasurand activitati de preventie a faptelor negative. 3. imbunatatirea activitatii educative prin: -teme de dirigentie pe tema deviantei comportamentale, delincventei juvenile, violentei de orice fel, infractionalitatii, la toate clasele, cu continut adaptat varstei si caracteristicilor clasei; prezentarea unor cazuri aparute in presa si analizarea acestora cu elevii; -consilierea psihologica a elevilor cu probleme comportamentale precum si a celor care sunt victime ale violentei sau unor forme de abuz; programe de preventie cu accent pe dezvoltarea personala, psihoemotionala a elevilor; -dezvoltarea retelei de medicina scolara, medicul scolar impreuna cu psihologul ar putea desfasura o buna activitate de preventie privind comportamentele de risc ; -consilierea dirigintilor, profesorilor, parintilor pe problemele comunicarii si relationarii cu copiii; -desfasurarea unor programe si proiecte educationale, in parteneriat cu institutiile furnizoare de sevicii in combaterea infractionalitatii;

-organizarea de actiuni educative atractive, cu elevii si parintii inclusiv concursuri pe aceasta tema; -revederea tematicii lectoratelor cu parintii si a tematicii sedintelor pe clase, in sensul cuprinderii unor dezbateri orientate pe problematica violentei; -instaurarea in fiecare scoala a unei atmosfere de seriozitate si respect pentru valori reale; -combaterea prompta a oricaror acte de violenta, sub orice forma s-ar manifesta aceasta; -examinarea psihologica a elevilor cu probleme comportamentale; -monitorizarea elevilor si faptelor reprobabile, activitati lunare cu elevii-problema; -analiza periodica, in consiliul profesorilor si in careul scolii, a evenimentelor din perioada respectiva si comunicarea masurilor stabilite de conducerea unitatii; -instituirea unei comisii de disciplina la nivelul scolii cu atributii specifice; -recuperarea, prin fapte exemplare, a prestigiului scolii in fata comunitatii; acest deziderat trebuie avut in vedere si la nivelul institutiilor centrale sau judetene, responsabile de destinul scolii romanesti. 4. intarirea legaturii scolii cu familia si comunitatea locala prin: -o mai stransa colaborare cu familiile elevilor, cu biserica, cu primaria, politia, justitia, institutile sanitare; -vizitarea periodica a elevilor la domiciliul acestora, sau comunicarea prin mijloacele moderne cu parintii; -actiuni in echipe mixte: profesori- elevi- parinti- psihologi- cadre medicale- politist- jandarmi, pentru activitati de informare si preventie a unor fapte sociale reprobabile. 5. alte masuri : -introducerea uniformelor scolare, a unor insemne distinctive pentru elevii din fiecare scoala, a legitimatiilor de elev, interzicerea utilizarii telefoanelor mobile etc.

Oricine se poate nfuria asta e uor. Dar s fii furios pe persoana potrivit, n msura potrivit, la timpul potrivit, pentru scopul potrivit i n modul potrivit - asta nu e uor." (Aristotel, Etica Nicomahic) Inteligena emoional este abilitatea de a recunoate, nelege i de a direciona emoiile n noi nine i n ceilali. Inteligena Emoional este divizat n cele patru grupuri respectiv al contiinei de sine, managementul personal, viaa social i managementul interpersonal.Daniel Goleman a descoperit c managerii i liderii de succes posed o mare inteligen emoional. Prin manageri i lideri de succes face referire la cei care au obinut rezultate fianciare mai bune, au dezvoltat o cultur sau un climat organizaional mai eficient, au obinut o productivitate mai mare folosind adecvat resursele.ntr-un interviu acordat pentru GILD (Global Institute for Leadership Development), Daniel Goleman, autor al bestsellerului Inteligena Emoional, se refer la aceasta ca fiind modul n care i organizezi propria persoan i modul n care i organizezi relaiile, ct de bine poi lucra ntr-o echip, i abilitatea unei persoane de a conduce.Inteligena emoional poate fi definit ca un areal de deprinderi non-cognitive, capaciti i competene care influeneaz abilitile unei persoane de a rspunde cerinelor i presiunilor mediului. Aceasta cere s nvm s ne descoperim i s ne nelegem sentimentele noastre i pe ale celorlali, s le rspundem corespunztor i s aplicm eficace informaiile i energia emoiilor.

Emoiile puternice fac dificil o gndire dreapt, dar absena emoiilor face imposibil luarea unei decizii. Problema nu sunt emoiile ci adecvarea lor la mediu i forma de expresie pe care aceste o dezvolt. Inteligena emoional nu este nici bun nici rea, ca de altfel oricare alt aptitudine intelectual, ci este neutr din punct de vedere moral. Fr o busol a moralitii care s ne ghideze asupra modului n care putem angaja aceste aptitudini, inteligena emoional poate fi folosit ntr-un scop negativ. Subiectul poate fi observat ntr-o serie de emoii conexe. Valoarea EQ ne foreaz s privim la lucrurile evidente i la mbuntirea abilitii noastre de a nelege, s aplicm ceea ce este evident i s ne direcionm energia spre partea pozitiv a seriei de emoii continue. Dezvoltarea EQ cere contientizarea sentimentelor, ascultarea vocii interioare i canalizarea sentimentelor n comunicri i aciuni constructive. Conform lui Peter Salovey inteligena emoional cuprinde cinci dimensiuni: contiina de sine, direcionarea emoiilor, motivaia, recunoaterea emoiilor celorlali i gestionarea relaiilor.Contiina de sine este probabil cea mai important abilitate pentru c ne permite s exercitm un control de sine. Contiina de sine ne face s ne ascultm inima, s ne exprimm sentimentele n mod deschis i s ne canalizm energia n mod constructiv. Ideea nu este de a reprima sentimentele sau de a suprima emoiile fiindc fiecare sentiment are valoarea i semnificaia sa ci s echilibrm o balan care are pe un taler gndirea raional i pe cellalt emoiile, i s facem ceea ce Aristotel consider munca cea mai dificil a voinei:"Oricine se poate nfuria asta e uor. Dar s fii furios pe persoana potrivit, n msura potrivit, la timpul potrivit, pentru scopul potrivit i n modul potrivit - asta nu e uor." (Aristotel, Etica Nicomahic)Emoiile negative cum ar fi furia stresul, anxietatea, depresia, nencrederea, tensiunea, remucrile nu numai c mpiedic o comunicare eficient, ci ne i nvluie ntr-o aur de negativitate i pesimism. Consecinele pot fi periculoase fiindc alimenteaz agresivitatea care se propaga asupra celor din jur. De obicei violena i gsete rdcina n aceste stri negative care par a se transforma n justificri perfect valabile pentru a recurge la violen. A nva s identifici i s transmiiemoiile este o caracteristic important a inteligenei emoionale. Capacitatea de a recunoate i de a controla emoiile, pe de o parte, i de a comunica i lucra cu ali oameni pe de alta, sunt provocri ale inteligenei emoionale care ne asist la serviciu sau la coal i n relaiile interpersonale.

De la enunarea conceptului i definirea lui au fost implementate programe care ncearc s creasc inteligena emoional i s-au introdus cursuri de dezvoltare personal a inteligenei emoionale n universiti i chiar n colile primare din Statele Unite ale Americii. Exist mai multe coli de gndire care intesc s descrie i s msoare noiunea de inteligen emoional ntr-o manier de mare acuratee. La nivel general, inteligena emoional se refer la abilitatea de a recunoate i de a dirija emoiile n noi nine i n ceilali (Goleman, 2001). Peter Salovey i John Mayer, care au folosit primii termenul de inteligen emoional n scrieri i publicaii au definit iniial inteligena emoional ca find o form de inteligen care implic abilitatea de a monitoriza propriile emoii i emoiile altora, de a le putea departaja i n final de a folosi aceste informaii pentru ndrumarea gndirii i aciunii unei persoane. (Salovey & Mayer, 1990).Mai trziu aceti autori au revizuit definiia inteligenei emoionale, definiia curent fiind acum acceptat la scar larg. Inteligena emoional este definit ca fiind abilitatea de a percepe emoiile, de a integra emoiile pentru a facilita gndirea, de a nelege emoiile i de a le dirija pentru a promova dezvoltarea personal. (Mayer & Salovey, 1997).Un alt cercettor proeminent al inteligenei emoionale este Reuven BarOn cel care a introdus termenul de "emotion quotient" EQ care cuantific inteligena emoional. Cu o viziune uor diferit el definete inteligena emoional ca fiind preocupat cu nelegerea propriei persoane i a celorlali, convieuirea cu oamenii i adaptarea la mediu, precum i a face fa mprejurrilor imediate pentru a avea succes n gestionarea cerinelor mediului (Bar-On, 1997). Privitor la discrepanele dintre definiiile inteligenei emoionale este clar c acel concept la care se refer este distinct de inteligena standard sau I.Q.I.Q. (Intelligence quotients) cuantificatorii de inteligen au fost dezvoltai i folosii la nceputul secolului 20 pentru a msura inteligena. Psihologul francezAlfred Binet a fcut munc de pionerat n testarea modern a inteligenei a vrstei mentale a copiilor, o vrst care corespunde tipic din punct de vedere cronologic unui anumit nivel dat de performan (Myers, 1998). Studiile moderne au conexat IQ-ul unei persoane cu potenialul lor de succes n general (Weschler, 1958) precum i cu elemente cum ar fi succesul n leadership (Lord, DeVader, & Alliger, 1986). Totui validitatea academic general a msurii I.Q. a fost contrazis deoarece nu ine cont de factorii de situaie cum ar fi mediul extern sau mediul cultural.Teoreticienii au presupus c inteligena cognitiv msurat de testele I.Q. nu acoper testarea inteligenei n totalitatea ei i c probabil la o persoan se pot regsi mai multe tipuri de inteligen. Un psiholog important n domeniul nvrii, educaiei i

inteligenei, E.L. Thorndike susine c oamenii posed mai multe tipuri de inteligen, una dintre acestea fiind numit inteligen social, sau abilitatea de a nelege i a relaiona cu brbai i femei, biei i fete i de a aciona ntr-un mod nelept n relaiile interumane (Thorndike, 1920). Elementele care nu in de intelect i includ factori afectivi, personali, i sociali pot fi folosii pentru predictibilitatea succesului unei persoane pe parcursul vieii.Howard Gardner a introdus noiunea inteligenelor multiple. Psiholog educat la Harvard, Gardner a propus o teorie a inteligenelor multiple care spune c indivizii posed aptitudini n anumite zone, cum ar fi aptitudini verbale, matematice, muzicale, spaiale, orientate ctre micare, de mediu, din sfera intrapersonal (examinarea i cunoaterea propriilor sentimente) i interpersonal (abilitatea de a nelege starea, intenia, i dorinele altora) (Myers, 1998). Aceste inteligene erau considerate de Gardner ca fiind la fel de importante ca tipul de inteligen msurat de obicei n mod tipic de testele I.Q. (Gardner, 1983).Cunoaterea emoiilor personale presupune identificarea, exprimarea i dirijarea coerent ntr-un anumit context dat. ntr-o relaie exprimm informaii, sentimente, fapte, amintiri. Se poate ntmpla, ns, s apar stri de incoeren atunci cnd ne este greu s exprimm clar ceea ce vrem s spunem sau simim, sau se poate ntmpla s decodificm mesajul care se ascunde n spatele cuvintelor mai greu i s nu nelegem ceea ce ni se spune. Astfel de situaii pot genera conflicte.Pentru a evita strile conflictuale este important s putem emite i recepta mesajele, pe care s le codificm i s le decodificm la nivel limbajului i paralimbajului astfel nct sensul transmis s fie corect neles.Gestionarea emoiilor se refer la capacitatea noastr de a alege modalitatea prin care ne vom exprima ntr-o anumit situaie. Pentru a ne gestiona emoiile este important s inem cont de ceea ce exprimm, de modul n care exprimm, de momentul i de locul ales, de receptorul mesajului.Capacitatea de a nltura aspectele negative ale emoiilor i de a face loc emoiilor pozitive care ajut la o bun comunicare din punct de vedere lingvistic (mai ales semantic i pragmatic) trebuie stimulat. Elevii pot avea o inteligen emoional foarte mare dar ea poate fi blocat de aceste aspecte negative care blocheaz creativitatea i latura constructiv a personalitii, i poate lua aspecte distructive.Scopul este criteriul dup care trebuie gestionate emoiile. Direcionarea emoiilor spre inta stabilit nseamn folosirea lor pentru ndeplinirea sarcinii. Este important s inem cont de ceea ce vrem s facem sau s obinem n mod concret, drept pentru care trebuie s se in cont de durat (cnd se

dorete atingerea scopului), participani (persoanele implicate n atingerea scopului), strategie (pai care trebuie urmai), resurse (lucrurile de care avem nevoie, eventual logistica).Empatia este o capacitatea de intuire sau recunoatere a emoiilor celorlali care nu ajut la trirea emoiilor altor persoane, ci la nelegerea lor pornind de la experienele personale.Capacitatea de a construi relaii interpersonale pozitive ajut la detensionarea mediului pentru alte persoane care sunt predispuse la conflicte. Tehnica inteligenei emoionale se rezum n cadrul acestei componente. Fixarea scopurilor, canalizarea energiei i emoiilor n funcie de scop (folosind empatia ca instrument), exprimarea i identificarea emoiilor ntr-un mod coerent precum i contientizarea responsabilitii personale i a celorlali n relaiile interpersonale ajut la la comunicarea eficient i reducerea conflictelor.Copii care stau departe de prini au probleme emoionale care dac rmn nedirijate sau capat un scop negativ pot duce la generarea de conflicte pornite din agresivitatea verbal ce poate culmina cu violena fizic.Rezolvarea proactiv a strii de conflict se face printr-un efort conjugat al ntregii comuniti, mai ales dac este vorba de crearea unor bande. Exist riscul ca mai muli indivizi care nu sunt capabili de emoii pozitive i nu sunt capabili s comunice sa se adune laolalt genernd bande cu potenial criminal.Influena media asupra imprimrii unor diverse modaliti de aciune a violenei i implicit asupra formei de expresie pe care o ia violena n coal, chiar prin prezentarea incontient a infractorului ca exemplu social.Folosirea armelor de foc i a substanelor explozive a devenit o modalitate ocant destul de frecvent n anumite ri, n care nu este exclus nici pericolul terorist.Mediul instituional exterior colii (biserica, poliia) trebuie implicat n activiti proactive. Existena unui animal de companie, a unui hobby, ocuparea timpului liber n afara colii i dincolo de activitile extracolare sau afterschool, sporturi practicate, echilibrul activitii intelectuale precum i grupul de prieteni sunt elemente care trebuie luate n considerare de ctre prini.Pentru prini violena se poate dovedi, ca i pentru copii lor, o traum atunci cnd un incident de violen colar are loc n mediul colar sau n proximitatea acestuia. Cea mai bun arm mpotriva violenei n coli este cunoaterea. Copiii care contientizeaz semnele de avertizare ale violenei colre se presupune c au mai multe anse de a reaciona ntr-un mod care i va menine nu numai pe ei ntr-o stare de siguran ci i pe ali elevi.Unul dintre primele lucruri pe care un copil trebuie s-l tie este c violena nu este niciodat o opiune.Muli copii care sunt victime ale violenei

colare au tendina s pstreze tacerea n legtur cu incidentul din diverse motive. Fie c se tem de repercusiuni, fie c se simt jenai de subiect sau c vor fi catalogai ca turnatori elevii evit s spun c au fost agresai sau evit s spun cine a fost agresorul. Trebuiesc dezvoltate metode i programe colare care s permit raportarea oricrui tip de tulburare sau de conflict ntr-un mod foarte discret, lucru ce permite, dup cum s-a constatat, un anumit confort.Muli copii merg la coal ncredinai de faptul c nimic ru nu li se poate ntmpla. Cnd observ sau aud de o altercaie ar putea ezita s mearg la coal n ziua urmtoare, ceea ce poate crea probleme de absenteism sau de promovare.Trebuie s li se explice c ntotdeauna exist posibilitatea apariiei violenei, c trebuie s fie contieni de modul n care trebuie s reacioneze, n cazul n care sunt implicai sau sunt martori la un caz de violen, i cum s aib grj de sigurana lor.Dac era o vreme cnd un profesor putea s intervin, s curme un act de violen foarte uor, astzi lucrurile sunt mai complicate ntruct elevii tind s comit agresiuni folosind arme albe sau chiar arme de foc. Adeseori poliia este chemat pentru a interveni. Cazuistica demonstreaz necesitatea cooperrii la nivel local cu poliia i cu serviciile medicale n caz de urgen.Dac un copil nelege c nu i este permis s loveasc o alt fiin uman, i c dac observ aa ceva trebuie s raporteze, atunci acel copil se duce la coal cu o atitudine corect. Pregtirea pentru sigurana lor poate fi predat, testat, recapitulat, mbuntit. Pentru mbuntirea sistemului de siguran unele coli introduc sau reintroduc legitimaii de identificare, uniforme i n anumite cazuri camere video. Evenimetele nefericite au fcut anumite coli din SUA s introduc detectoare de metale. Violena colar poate proveni din mediul exterior (hoi care acioneaz constant n perimetrul exterior imediat al colii) sau violena n mediul intern. colile pot avea firme de paz specializate n siguran colar sau urgene dar nici acesta nu este un lucru suficient fiindc adevrata siguran nu poate veni dect din educaie i dintr-o cultur consolidat a siguranei.
\\