Bune practici de

prevenire a violentei
de tip bullying

“Violenţa este ultimul refugiu al incompetenţei”

Isaac Asimov
 Pe plan internaţional, în mod sistematic,
cercetările au demonstrat că fenomenul de bullying
în şcoli reprezintă o problemă serioasă de sănătate
publică.
Oamenii de ştiinţă, pornind de la aceste cercetări
au încercat să dezvolte şi să implementeze
programe de prevenţie a comportamentelor de
bullying, la nivel mondial.
Dar pentru inceput sa vedem care este
semnificatia termenului bullying.
Bullying-ul a fost uneori tradus în limba română
prin intimidare sau hărţuire. În materialul de faţă am
optat pentru păstrarea variantei din limba engleză,
pentru că bullying-ul nu este totuşi sinonim cu nici
unul din cuvintele existente în limba română.

Trăsaturile sale distinctive sunt:

- caracterul repetat al acţiunilor de hărţuire sau
intimidare;
- fixarea asupra unei anumite persoane care devine
ţinta predilectă pentru acţiunile de intimidare;
- o diferenţă de putere între agresor şi ţintă,
diferenţă bazată adesea pe faptul ca ţinta aparţine
unui grup considerat a fi de status social inferior.
 Asadar, bulling-ul nu reprezinta altceva
decat comportamentul ostil/de excludere și de
luare în derâdere a cuiva, de umilire.
Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în
cercul său de cunoștințe sau de către colegii
care îl strigă într-un anume fel (făcând referire
la aspectul sau fizic sau probleme de ordin
medical/familial).
Uneori aceste tachinări se transformă în
îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri
fizice.
 Exemple de comportamente care ne duc cu gandul la bullying:
intimidarea
ridiculizarea,
controlul,
imbrancirea
respingerea subtila si izolarea,
răspândirea de zvonuri,
marginalizarea
umilirea,
jignirile,
manipularea,
ameninţările,
poreclirea
agresiunea care poate merge de la îmbrânceli la violenţă fizică extremă,
distrugerea sau deteriorarea bunurilor care aparţin ţintei etc.
Bullying-ul se poate petrece în spaţiul şcolii sau în afara acestuia, prin
telefon, prin email sau prin intermediul reţelelor de socializare online
(cyberbullying).
 În mod clar, băieţii recurg într-o mai mare
măsură la comportamente de intimidare fizică
decât fetele. În plus, un procent relativ mare de
fete - aproximativ 50% - susţin că sunt
victimele comportamentelor de intimidare şi
hărţuire, manifestate de băieţi.
 Unui elev de clasa a 10 i se cere sa se aseze
langa un coleg pentru a forma o echipa de lucru;
reactia acestuia a surprins profesorul si ceilalti
colegi dupa ce a precizat ca se aseaza langa
colega sa, fata, caci are mustata.
 Deşi bullingul este o problemă mai mare în rândul băieţilor,
există o serie de comportamente de intimidare care se
manifestă cu precădere în rândul fetelor. Intimidarea prin forţă
fizică este mai puţin comună în rândul fetelor. Ele folosesc de
obicei moduri mult mai subtile si indirecte ale hărţuirii, cum ar
fi excluderea cuiva din grup, răspândirea de zvonuri şi
manipularea relaţiilor de prietenie. Astfel de forme de
agresivitate pot fi cu siguranţă la fel de dăunătoare şi stresante,
ca formele directe şi deschise ale atacurilor iniţiate de băieţi.
(Eleva de clasa a 9 imi cere ajutorul si sfaturi pentru urmatoarea
problema: toata lumea o denigreaza, in special colegele care o
cunosc suficient de bine, intrucat sora ei mai mare renuntase la
scoala din cauza faptului ca ramasesera insarcinata, iar acum
ceilalti prevad o astfel de situatie si in cazul ei, fapt pentru
care eleva avea intentia de a renunta la scoala din simplul
motiv ca toata lumea si-a format o impresie gresita despre ea.)
 Cum recunoaştem un copil care este sau poate
deveni victimă a bullying-ului?
Copilul care devine victima a bullying-ului are o fire
liniştită şi sensibilă; ii este teamă să mai meargă la
şcoală, se plânge de dureri frecvente de cap şi de stomac
pentru a evita să meargă la şcoală; are puţini prieteni sau
nu are nici unul; pare trist şi înfricoşat; este slab fizic
sau foarte scund; este nesigur sau lipsit de asertivitate;
are o deficienţă de auz sau alte caracteristici
comportamentale şi fizice atipice; are la el cutit, foarfece
sau briceag, vine de la şcoală cu hainele murdare, rupte
sau cu lucrurile distruse; prezintă vânătăi pe corp.
 Consecintele bullying-ului
izolarea elevului vizat,
rezultate şcolare proaste (ca o consecinţă a scăderii stimei
de sine, a descurajării sau chiar a terorii care ajung să
consume resursele psihice ale elevului),
absenteismul şcolar (ca încercare de a evita agresorul sau
zvonurile răspândite de acesta),
 izbucniri agresive ale ţintei bullyingului, care pot fi
îndreptate asupra altora sau asupra propriei persoane,
ajungând până la sinucidere în situaţii extreme şi în absenţa
unui sistem de sprijin pentru elevii afectaţi de acest
fenomen.
(O adolescenta in varsta de 16 ani din jud. Alba a murit in
urma unei cure de slabire cu pastile si ceaiuri, cura tinuta
din cauza comentariilor rautacioase de pe anumite sit-uri de
socializare care se refereau la faptul ca se ingrasase foarte
mult)
 Recomandări pentru prevenirea şi combaterea bullying-ului

1. Includerea unor luări de poziţie explicite anti- bullying şi

antidiscriminare în regulamentele şcolare

În ţările în care există o preocupare de durată pentru combaterea discriminării şi

intimidării în şcoli s-a constatat că includerea explicită în regulamentul şcolii a
criteriilor pe baza cărora discriminarea este sancţionată a dus la creşterea
numărului de semnalări de discriminare pe respectivele criterii

Criteriile protejate de discrimiare, harţuire şi intimidare

trebuie precizate explicit.
Este important ca termenii să fie clar definiti.
Ce înseamnă bullying? Discriminare? Hărţuire? Intimidare?
Rasism? Victimizare? Homofobie? Transfobie?
2. E necesar să existe proceduri anti-bullying clare şi explicite la nivelul
fiecărei şcoli.
Procedurile anti-bullying trebuie să clarifice aspecte practice, cum se semnalează un
incident şi ce se întâmplă după semnalare.
La cine poate apela cineva care este ţinta sau martorul unui proces de bullying?
Ce trebuie să facă un elev pentru a semnala o situaţie de bullying?
In ce constă sprijinul pe care îl poate primi?
Îi va fi respectată confidenţialitatea (inclusiv faţă de colegii de clasă şi faţă de părinţi)? În
ce limite? Ce sancţiuni sunt posibile pentru agresor?
În ce consta investigaţia? Va trebui victima să se confrunte direct cu agresorul?
Pentru ce fel de situaţii poate cere sprijin?

 Este esenţial ca aceste proceduri să fie scrise în limbaj accesibil, să fie aduse la
cunoştinţa elevilor şi să poată oricând fi consultate de către cei interesaţi (de exemplu, să
fie postate pe site-ul şcolii).

 Poate fi de ajutor ca şcoala să initieze periodic consultări anonime (prin scurte

chestionare de exemplu) şi să ofere permanent posibilitatea ca elevii să semnaleze situaţii
de bullying în mod anonim.

 Este important ca informaţiile despre incidentele de bullying şi discriminare intervenite la

nivelul unei şcoli să fie monitorizate şi evaluate periodic, astfel încât procedurile ulterioare
în domeniu să fie întemeiate pe nevoile şi situaţiile identificate.
 3. Asigurarea de sprijin (instruire,
informaţii şi materiale didactice) pentru
profesori şi personalul administrativ astfel
încât aceştia sa recunoască şi să poată
răspunde adecvat bullyingului,
discriminării, violenţei.
 4. Includerea în programa şcolară obligatorie
a unor teme care să permită elevilor să
recunoască şi să răspundă la bullying/ hărţuire/
intimidare.
 5. Dezvoltarea capacităţii consilierilor şcolari de
a aborda teme ca bullyingul, hărţuirea,
discriminarea, violenţa (prin formare
specializată şi oferirea de pârghii la nivel
instituţional).

6. Crearea unui sistem de sprijin pentru elevii

afectaţi de bullying (ca ţinte, agresori sau
martori).
 Este foarte important ca elevii care generează incidente de bullying să fie monitorizaţi.
In acelaşi timp este la fel de important ca aceşti elevi să nu fie ostracizaţi. Pe de o parte ei
provind uneori din medii în care sunt la rândul lor ţinte ale violenţei sau umilinţelor, şi pot
avea nevoie de sprijin pentru a depăşi aceste situaţii.

Grupurile vulnerabile la bullying ar trebui identificate şi monitorizate

In privinţa elevilor care sunt ţinte potenţiale pentru acţiuni de bullying, în majoritatea
situaţiilor pot fi stabiliţi anumiţi factorii care indică creşterea acestui risc, ţinând cont de
contextul economic şi social în care se află şcoala. Scăderea rezultatelor şcolare sau
apariţia/accentuarea absenteismului sunt indicii care trebuie întodeauna privite cu seriozitate.

 Este important ca profesorii să fie atenţi la felul în care prin limbajul folosit contribuie,
adesea involuntar, la confirmarea prejudecătilor.
Spre exemplu cuvantul „normal” poate fi folosit pentru a indica majoritatea, frecvenţa crescută
dar şi conformitatea la norme. Impărţirea oamenilor în „normali” (pentru majoritate) şi
minorităţi, duce la întărirea ideii că oamenii care aparţin unor minorităţi sunt anormali,
inferiori.

 Este necesar ca profesorii să-şi facă explicit sprijinul pentru combaterea intimidării şi
hărţuirii, reacţionând inclusiv la incidente considerate de obicei minore- cum sunt glumele
care se întemeiază pe stereotipuri sau comentariile în care termeni ca „handicapat”, „ţigan”,
„blondă”, „gay” etc sunt folosiţi cu sens peiorativ.
 Este important ca toţi elevii să fie informaţi să identifice
bullyingul şi să solicite ajutorul profesorilor dacă sunt martorii
unei asemenea întâmplări si totodata invatati să evite să
plângă, să-şi piardă cumpătul, să escaladeze şi să se implice
în comportamente agresive, să aducă alţi copii sau o gaşcă cu
ajutorul cărora să îşi regleze conturile, să răspundă cu
tachinare, să rănească cealaltă persoană.
 Bibliografie
1. Domnica Petrovai, Prevenirea şi combaterea
violenţei în scoli,Ghid practic pentru directori
şi cadre didactice, ISE,MEC,2006
2. Olweus, D., Bullying at School: What we know
and what we can do, Oxford: Blackwell
Publishers.
3. http://www.telefonulcopilului.ro/stop-bullying
4. www.antidiscriminare.ro
5. www.parintibuni.ro