PREVENIREA COMPORTAMENTELOR DE RISC.

SIGURANŢA PE
INTERNET
 Internetul-
între oportunităţi şi riscuri
 INTERNETUL
între oportunităţi şi riscuri
.

În România
- 71% dintre copii accesează internetul zilnic
- 42% se număra printre victimele acţiunilor
de cyberbullying (hărţuire/ameninţare)
- 22% dintre adolescenţii care folosesc
reţelele sociale (de tipul Facebook sau Hi5)
postează într-o mare măsură date şi
fotografii personale. Ei înregistrează cel mai
mare procent la primirea de mesaje sexuale
(„sexting”)
-24% dintre aceştia declară că au văzut sau
primit mesaje sexuale on-line.
Sursa: Salvaţi copiii
 Riscuri asociate vârstei utilizatorilor:
Riscuri asociate
Adolescenţii vârstei
sunt utilizatori utilizatorilor:
tipici ai internetului
Adolescenţii sunt(Jochen
utilizatori tipici ai internetului
& co. 2006)
(Jochen & co. 2006)
Motivaţiile adolescenţilor :
- Divertisment
- Interacţiune socială
- Umplerea timpului
- Evadare din planul real
- Informare
(Kaye, 1998, p. 34, în Ebersole, 2000)

• Studiile au arătat că cei mai expuşi la riscul de dependenţă sunt

preadolescenţii şi adolescenţii, iar dintre aceştia, cei cu anumite
vulnerabilităţi temperamentale cum ar fi timiditatea, stima de sine
scăzută, competenţe emoţionale şi sociale scăzute,
comportamente de risc (consum de alcool, droguri, joc de noroc
patologic), competenţe slabe de gestionare a timpului.
 DE CE PREADOLESCENŢII ŞI ADOLESCENŢII SUNT M
AI VULNERABILI?

• Cortexul prefrontal (acea parte din creier responsabilă pentru

planificarea acţiunilor, controlul impulsurilor, organizarea şi ab
ilitatea de a lua decizii responsabile şi de a rezolva probleme)
este încă în curs de formare.
• Aşadar, în comparaţie cu adulţii, preadolescenţii şi adolescen
ţii sunt, în medie: mai impulsivi, mai agresivi, mai instabili din
punct de vedere emoţional, îşi asumă mai multe riscuri, sunt m
ai reactivi la stres, mai vulnerabili la presiunea grupului, mai p
redispuşi la a subestima efectele deciziilor pe termen scurt şi lu
ng, au tendinţa de a nu lua în considerare modalităţi alternati
ve de acţiune.
 SPECIFICUL VÂRSTEI
Pubertatea/Preadolescenţa (10-14 ani)
 Accelerarea ritmului de creştere, maturizare sexuală;
 Nevoia de independenţă (a-şi organiza timpul după bunul plac);

 Spiritul de aventură (legat de curiozitatea specifică acestei vârste), spi

ritul de explorare (investigaţia caselor părăsite, a locurilor necunoscute
, nepopulate etc).
 Nevoia de integrare într-un grup de egali (adoptarea unor comportamente d
e risc pentru a primi respectul şi aprecierea grupului de referinţă)
“Revolta împotriva adulţilor” (îndepărtarea de părinţi în favoarea grupului d

e egali, atitudine ostilă, de negare a autorităţii: “Tu nu ştii nimic, ai trăit în alte
vremuri”)
 Nevoia de afectivitate (Hipersensibilitate, instabilitate emoţională, exprim
area mai facilă a sentimentelor prin acţiune decât prin cuvinte, manifestări em
oţionale variate şi deosebit de intense: furie, exuberanţă, tristeţe)
 ADOLESCENŢII (14-18 ani)
sunt dornici sã încerce senzaţii noi
dezvoltarea rapidă din punct de vedere fizic, e
moţional şi social este acompaniată de neîncred
ere în sine, rebeliune, schimbări de dispoziţie, ex
perimentarea şi asumarea riscurilor
adoptã uşor comportamente neconformiste, d
e multe ori la sugestiile prietenilor, din dorinţa d
e a fi acceptaţi în grup
pãrinţii au o autoritate mai scãzutã în faţa lor
au tendinţa de a ignora şi de a subestima cons
ecinţele comportamentului de risc (cred că sunt i
nvulnerabili, nimic nu li se poate întâmpla)
 Riscurile reţelelor sociale

- 18% dintre copiii mai mici de 13

ani se afișează pe Facebook, în
ciuda interdicției părinților;
- Un sfert dintre tinerii de până la
18 ani au fost victime ale unor
insulte sau bârfe ale unor colegi
de rețea;
- 30% au fost „jenați sau șocați” de
conținutul pornografic sau violent
al unor postări de pe rețelele
sociale;

Sursa: Comisia Națională de Informatică și Libertate

(CNIL) din Franța
 Riscurile reţelelor sociale
• Listele impresionante de prieteni pe reţelele de socializare devin un substitut p
entru statutul social real, adolescentul nemaifiind motivat să stabilească conta
cte reale cu alte persoane (retragere socială); relaţiile devin superficiale, instab
ile, axate pe imaginea /identitatea cosmetizată”;
• Verificarea „a ce mai e nou” pe reţea poate deveni un obicei puternic cronofag
care suprasolicită capacitatea de rezistenţă psiho-fizică a corpului; găsind atâte
a satisfacţii în mediul virtual, adolescentul poate renunţa la activităţile casnice,
şcolare, având comportamente explozive iritante, opozante atunci când i se sol
icită să facă altceva;
• Serviciile de chat disponibile şi pe mobil oferă adolescenţilor posibilitatea de a
fi în permanenţă „conectaţi”, în detrimentul discuţiilor faţă în faţă; generalizare
a acestui mod de comunicare expune adolescenţii la deficienţe în exprimarea v
erbală şi non-verbală , la dificultăţi în interpretarea expresiilor faciale sau a t
onurilor vocale.
• Folosirea emoticoanelor , simbolurilor fac mai dificil de receptat mesajul, putâ
nd genera confuzii, erori în interpretare
 Efectele utilizării calculatorului asupra
perceperii realităţii
• Lumea virtuală creată de computer (jocuri, internet), prin atrac
tivitate, suprastimulare şi caracteristicile de utilizare „prietenoa
să”, facilă, îndepărtează copiii şi adolescenţii de lumea reală;
• Interacţionând cu imagini/personaje simulate, adolescenţii îşi a
sumă diverse identităţi în interacţiunea cu străinii, pentru a ma
sca inabilităţile, dificultăţile de socializare; identificarea cu acea
stă imagine îi face confuzi cu privire la abilităţile lor reale, indec
işi, ezitanţi în contactele reale, manifestând tendinţa de izolare;
• Limita real-virtual nu mai este clară pentru copii şi adolescenţi.
• Jocurile pe internet întăresc această integrare
a vieţii virtuale.
 HĂRŢUIREA ŞI ABUZUL PE
INTERNET

În România, în perioada aprilie 2009 – septembrie 2011

Componenta Helpline din cadrul Programului Sigur.
Info a înregistrat peste 650 de apeluri şi sesizări
atât din partea copiilor, cât şi a adulţilor.

Media de vârstă a apelanţilor este de 17 ani,

preponderente fiind persoanele de sex feminin.
Riscuri asociate stilului de folosire a Internetului

Dependenţa de Internet: pierderea compulsivă a contr

olului impulsurilor legate de utilizarea Internetului (jocuri
online, reţele sociale, sesiuni-maraton de navigare pe I
nternet) care implică în principal dependenţa psihologic
ă de Internet, iar simptomele sunt comparabile cu ale al
tor comportamente adictive, cel mai apropiat fiind jocul
de noroc patologic.
EFECTELE DEPENDENŢEI DE INTERNET
• Perturbări ale stării de sănătate fizică: obezitate, deformări ale coloan
ei vertebrale, sindrom de tunel carpian (durere şi senzaţie de amorţeală
în mâini şi la nivelul articulaţiilor mâinii), crize de epilepsie (prin fotosen
sibilitate), tulburări de vedere, dureri de cap, ameţeli;
• Tulburări emoţionale şi modificări ale comportamentului: anxietate,
depresie, fobie socială, refuz/absenteism şcolar, comportament agresiv,
izolare socială, integrarea experienţelor virtuale în viaţa reală şi eşec în
plan social (probleme de ataşament faţa de colegi, descreşterea interes
ului de a comunica cu prietenii offline, faţă în faţă) - pot crea oportunit
atea pentru implicarea în relaţii necorespunzătoare (inappropriate
relationships) (Wells şi Mitchell, 2008)
• Modificări complexe în circuitele cerebrale - „sistemul de recompens
ă”
 EXPERIENŢA UNEI TINERE...

Cu siguranţă majoritatea au un cont activ pe Facebook. Mie mi

s-a întâmplat ceva foarte ciudat. Eu am contul securizat bine şi nici
măcar nu am până într-o sută de prieteni.
Cu vreo lună în urmă primisem o cerere de prietenie de la o
persoană străină, un bărbat. Deşi nu accept orice cereri, am dat
accept... aşa, din curiozitate, după care mi-a mai trimis vreo câteva
mesaje ciudate insistând să stau cu el pe chat. Normal că l-am
şters imediat, cam după o zi. Asta a fost tot!
De atunci până azi tot îmi trimite mesaje de pe diferite conturi
false şi mai grav, chiar mi-a creat mie un cont fals cu datele mele şi
câteva din pozele mele. Sunt hărţuită şi ameninţată constant de
acest străin. Vă rog spuneţi-mi ce pot să fac!
 Ce pot face părinţii pentru siguranţa
copiilor/adolescenţilor pe Internet?
 Poziţionaţi calculatorul într-o cameră comună, nu în propriul dormitor al
copilului.
 Faceţi împreună cu copilul dumneavoastră conturi de e-mail şi chat.
Asiguraţi-vă că ştiţi adresele şi parolele lor şi aveţi grijă ca aceştia să nu
posteze online informaţii personale.
 În mod regulat, verificaţi împreună cu copilul/adolescentul lista lui de
prieteni. Interesaţi-vă de prietenii lui din mediul virtual aşa cum vă interesaţi
de cei din viaţa reală.
 Discutaţi despre riscurile utilizării Internetului, despre cyberbullying cu
copilul/adolescentul, întrebaţi-l dacă a întâlnit astfel de experienţe.
 Explicaţi-i că nu va fi pedepsit dacă i se întâmplă să fie hărţuit. Frica de a i se
lua telefonul sau de a nu mai putea petrece timp la calculator îi face pe
copii/adolescenţi să ascundă astfel de întâmplări faţă de părinţi.
Ce pot face părinţii pentru siguranţa copiilor/ad
olescenţilor pe Internet?

• Colaboraţi cu profesorul diriginte, monitorizând starea psiho-fizică a adol

escentului, comportamentele sale în mediul şcolar;
• Monitorizaţi semnele care pot indica faptul că petrece în mod excesiv ti
mpul la calculator: scăderea puterii de concentrare, iritabilitate, ostilitate
, dureri de cap, oboseală, ochi injectaţi, cearcăne, postură necorespunzăt
oare, dureri de spate, creşterea greutăţii, folosirea telefonului mobil în ti
mpul efectuării temelor;
• Cei care joacă diverse „jocuri” în reţelele de socializare pot prezenta dive
rse semne: izolare, retragere socială, tristeţe accentuată, gânduri obsesiv
e referitoare la moarte – „La ce bun să mai trăieşti?” - dificultăţi de comu
nicare, sentimente de inutilitate, devalorizare, desene sau simboluri făcu
te pe mâini, urme pe gât (pentru a le masca poartă haine cu guler înalt)
• Pentru mai multe informaţii consultaţi, de exemplu:
http://oradenet.salvaticopiii.ro/
VĂ MULŢUMIM!