Sunteți pe pagina 1din 20

ACTIVITĂȚI CU PĂRINȚII ȘI ELEVII

ACTIVITATE I
Tema: Invitaţie la dialog 1
Mărimea grupului: 15-20 păă rințți
Timp: 40 minuțe
Materiale necesare: căsețofon (dăcăă sălă esțe lă ețăj)
Obiective:
Ob. Consț țiențizăreă imporțănțței diferițelor modălițăă țți de comunicăre sț i vălorificăreă căâ ț măi
mulț ă comunicăă rii nonverbăle îân relățțiile cu copiii lor.
Desfăşurare:
1. Exerciţiu introductiv: Comunicarea nonverbală
 Exercițțiul esțe proiecțăț pențru o sălăă cu bălcon său pențru o sălăă ăflățăă lă părțer sț i căre ăre
feresțrele oriențățe spre o curțe său ălț spățțiu propriu, nu spre un spățțiu public. ÎÎn căzul îân
căre nu ăvețți lă dispozițție o ăsțfel de sălăă , improvizățți „izolăreă” fonicăă cu ăjuțorul unui
căsețofon/călculățor oriențăț cu boxele spre observățori.
 Desfăă sț urăreă exercițțiului: doi părțicipănțți vor fi ămplăsățți îânțr-un spățțiu izolăț fonic de sălăă ,
ăccesul vizuăl ăl celorlălțți nefiind îânsăă îângrăă diț. Unul dințre cei doi vă ăveă sărcină de ă
povesți celuilălț o îânțăâ mplăre oărecăre, obisț nuițăă , din viățță să său ă ălțor persoăne. Îndicățțiă
dvs. vă fi că povesțițorul săă -sț i îânsoțțeăscăă relățăreă cu mimicăă sț i gesțuri căâ ț măi sugesțive. De
ăsemeneă, sț i cel căre ăsculțăă țrebuie săă se mănifesțe, ățăâ ț verbăl căâ ț măi ăles nonverbăl.
„Observățorii”, ădicăă ceilălțți părțicipănțți, ău sărcină de ă-i privi cu ățențție pe cei doi, pențru ă
puțeă idențifică căâ ț măi mulțe ămăă nunțe legățe de subiecțul povesțirii.
 Explicățți părțicipănțților căre vor făce părțe din cuplurile „povesțițoăre” căă esțe
imporțănț că diălogul săă fie îânsoțțiț de o comunicăre nonverbălăă căâ ț măi ămplăă : gesțuri, mimicăă
ețc. Subiecțul povesțirii vă fi o îânțăâ mplăre reălăă , obisț nuițăă . Nu țrebuie săă se urmăă reăscăă
senzățționălul.
 Durăță unei povesțiri vă fi de măxim 5 minuțe. Dupăă îâncheiereă povesțirii, cei doi
proțăgonisț ți nu ău voie săă reăcțționeze lă discuțțiile ce se vor purță îân sălăă .
Evaluare/feed-back:
Dupăă îâncheiereă ăplicățției vețți pune îânțrebăă ri de genul:
- Credețți căă evenimențul povesțiț s-ă pețrecuț recenț său îân țrecuț?
- ÎÎn povesțire se relățeăzăă un evenimenț țrăă iț personăl său căre ă fosț țrăă iț de ălțcinevă?
- Credețți căă evenimențul l-ă ăfecțăț pe povesțițor? Dăr pe ăsculțăă țor?
- A fosț relățăț un evenimenț țrisț său vesel?
- Ațți simțțiț ăsculțăă țorul că fiind implicăț? Dăcăă dă, căre sunț gesțurile căre ău sugerăț ăceăsțăă
implicăre?
- Puțețți reăliză o descriere generălăă ă evenimențului relățăț?
- A fosț vreun gesț căre v-ă indus îân eroăre (îân sensul nepoțrivirii îân țăbloul generăl)?
 Consț țiențizățți părțicipănțții de pondereă foărțe imporțănțăă pe căre limbăjul nonverbăl o ăre
îân comunicăre. ÎÎncercățți săă surprindețți îân discuțție măi mulțe ăspecțe ăle ăcesțui țip de
comunicăre sț i sugerățți părțicipănțților săă îâncerce idențificăreă grădului de ățențție ăcordăț
ăcesțoră păâ năă îân momențul exercițțiului ÎÎnțrebățți-i dăcăă ei considerăă exercițțiul uțil sț i dăcăă
poățe ăjuță lă îâmbunăă țăă țțireă comunicăă rii cu ălțe persoăne.
Notă: ÎÎncercățți săă ățrăgețți îân discuțții căâ ț măi mulțți părțicipănțți. Nu văă exprimățți propriă
opinie îân legăă țurăă cu răă spunsurile părțicipănțților. Descurăjățți crițică. Fiecăre ăre drepțul săă -
sț i spunăă propriă opinie făă răă ă fi judecăț.
2. Aplicaţie: Cursa cu obstacole
Timp: 15 minute
Materiale necesare: coli, diverse obiecțe
Pe băză unui scurț brăinsțorming vețți idențifică îâmpreunăă cu păă rințții posibile băriere de
comunicăre îânțre ei sț i copiii lor. Acesțeă (măxim 8) vor fi scrise pe foi de hăâ rție căre vor fi lipițe
pe diverse obiecțe din clăsăă (scăune, ărțicole de îâmbrăă căă mințe, băă nci, creioăne ețc.). Acesțe
obiecțe vor fi ămplăsățe de-ă lungul țrăseului sț i vor consțițui obsțăcolele cursei. Desfăă sț urăreă
ăplicățției: un păă rințe legăț lă ochi sț i ghidăț de un ălț păă rințe vă țrebui săă părcurgăă îânțreăgă cursăă
făă răă săă ățingăă nici un obsțăcol. Păă rințele „orb” vă porni de lă puncțul de sțărț iăr ghidul îâi vă dă
indicățțiile necesăre de lă puncțul de sosire. De ăsemeneă, el îâl poățe îâncurăjă sț i susțține. Ceilălțți
poț ălege îânțre de ă-l bruiă pe ghid, cu scopul de ă-l îâmpiedică pe cel „orb” săă ăjungăă lă finălul
cursei sț i ă-l ăjuță pe ghid îân sărcină lui. Dăcăă cel „orb” gresț esț țe de douăă ori, el vă fi eliminăț sț i vă
îâncercă un ălț cuplu. Nici unul dințre ceilălțți părțicipănțți nu ăre voie săă păă țrundăă îân spățțiul
cursei.
Recomandări pentru realizarea aplicaţiei:
 Scopul ăplicățției esțe că păă rințții săă consț țiențizeze mulțițudineă informățțiilor/influențțelor ce
se exercițăă ăsupră copiilor. Păă rințții vor îânvăă țță săă -sț i ădăpțeze sțrățegiă de comunicăre lă
cerințțele/personăli-țățeă copilului.
 Vețți explică păă rințților căă ăplicățțiă nu urmăă resț țe neăpăă răț țerminăreă cursei. Împorțănț esțe
că părțicipănțții săă se implice căâ ț măi mulț îân joc pențru ă îângreună sărcină ghidului.
 Păă rințele „orb” țrebuie săă fie singurul prezenț îân spățțiul cursei. Esțe o regulăă foărțe
imporțănțăă căre țrebuie respecțățăă țoț țimpul jocului. Nici măă căr ghidul nu ăre voie săă se
ăpropie de cel pe căre îâl îândrumăă .
Evaluare/feed-back:
Dupăă îâncheiereă ăplicățției, vețți soliciță păă rințților căre ău jucăț rolul de „orb” săă descrie cum s-ău
simțțiț îân țimpul exercițțiului. ÎÎmpreunăă cu ceilălțți părțicipănțți vețți relățționă sițuățțiă ăcesțuiă cu
sițuățțiă reălăă îân căre se ăflăă un copil, „ăsălțăț” cu sugesții, propuneri, rugăă mințți, sfățuri, ordine,
îândemnuri de căă țre păă rințți, priețeni, profesori, rude ețc.
- ÎÎn sițuățțiă reălăă căre credețți căă esțe „ghidul” copilului dvs.?
- Esțe ghidul poțriviț?
- Credețți căă ăcesț exercițțiu văă vă ăjuță săă vedețți comunicăreă cu copiii dvs. dințr-un ălț puncț
de vedere?
- Căre credețți căă sunț bărierele reăle îân comunicăreă cu copilul dvs.?
- Ațți ăpelă lă un speciălisț îân căzul îân căre v-ățți simțți depăă sț iț de sițuățție?
Notă: ÎÎncercățți săă ățrăgețți îân discuțții căâ ț măi mulțți părțicipănțți. Nu văă exprimățți propriă opinie
îân legăă țurăă cu răă spunsurile părțicipănțților. Descurăjățți crițică. Fiecăre ăre drepțul săă -sț i spunăă
propriă opinie făă răă ă fi judecăț.
ACTIVITATE II
Tema: Invitaţie la dialog 2
Mărimea grupului: 15-20 păă rințți
Timp: 30 minuțe
Materiale necesare: coli, insțrumențe de scris
Obiective:
Ob. Îdențificăreă mulțițudinii de căuze căre poț generă conflicțe îân fămilie, ăccepțăâ nd exisțențță
unor căuze superficiăle căre poț fi eliminățe făă răă ă dezvolță sțăă ri conflicțuăle ințense.
Desfăşurare:
1. Exerciţiu introductiv: Dualitate
 ÎÎn primă părțe ă ăcesțui exercițțiu vețți reăliză un brăinsțorming cu țoțți părțicipănțții, căre
vă ăveă că scop idențificăreă principălelor căuze căre genereăzăă conflicțele ce ăpăr îân mediul
fămiliăl. Odățăă idențificățe ăcesțe căuze, vor fi scrise pe o foăie de flipchărț/țăblăă . ÎÎn grupuri de
căâ țe pățru, părțicipănțții vor ăveă sărcină că, pe băză ă ună său măi mulțor căuze din cele
idențificățe (lă ălegere), săă consțruiăscăă douăă scenării: unul căre săă surprindăă o sițuățție concrețăă
îân căre căuză ăleăsăă esțe eliminățăă , sț i săă evidențțieze modălițăă țțile prin căre ău făă cuț ăcesț lucru, sț i
ălțul îân căre căuză ăleăsăă nu esțe eliminățăă sț i săă expunăă evențuălele consecințțe. Cele douăă
scenării vor fi prezențățe de un membru ăl grupului.
Recomandări pentru realizarea exerciţiului:
 Păă rințții vor fi ățențționățți ăsupră pericolului pe căre îâl reprezințăă căuzele ăpărenț
eliminățe, căre îân țimp produc ăcumulăă ri de țensiune cu reăcțții explozive ulțerioăre.
 Vețți explică păă rințților căă ăplicățțiă nu urmăă resț țe doăr surprindereă sț i descriereă căuzelor
generăle de conflicț, ci prezențăreă unei sițuățții concrețe, puncțuăle, de viățțăă. De exemplu, o
seărăă îân fămilie îân căre sunț lă măsăă păă rințții, bunicul sț i cei doi copii sț i se iscăă un conflicț dințr-un
moțiv ăpărenț bănăl.
Evaluare/feed-back:
Dupăă îâncheiereă exercițțiului vețți pune îânțrebăă ri de genul:
- Cum v-ățți simțțiț pe părcursul exercițțiului?
- Cum vi s-ă păă ruț exercițțiul?
- ÎÎn ce măă surăă sițuățțiile prezențățe se poț regăă si sț i lă voi îân fămilie?
- Puțețți idențifică ălțe modălițăă țți de eliminăre ă căuzelor ălese?
- ÎÎn fămiliă dvs. cooperățți cu copiii îân rezolvăreă conflicțelor?
Notă: ÎÎncercățți săă ățrăgețți îân discuțții căâ ț măi mulțți părțicipănțți. Nu văă exprimățți propriă opinie
îân legăă țurăă cu răă spunsurile părțicipănțților. Descurăjățți crițică. Fiecăre ăre drepțul săă -sț i spunăă
propriă opinie făă răă ă fi judecăț.
2. Aplicaţie: „Eu”
Păă rințții sunț grupățți căâ țe 3-4
Timp: 15 minuțe
Materiale necesare: coli, insțrumențe de scris
Disțribuițți ănexă cu mesăjele țip „Eu” sț i căâ țe un exemplu de formulăre. Explicățți-le păă rințților căă
sărcină lor esțe săă formuleze mesăje dupăă exemplul dăț, pențru diverse sițuățții de conflicț cu
copiii. Au lă dispozițție 10 minuțe. Reprezențănțul grupei vă expune celorlălțți exemplele lor.
Recomandări pentru realizarea aplicaţiei:
Scopul ăcesței ăplicățții esțe de ă dovedi căă poț fi găă sițe văriănțe de mesăje căre săă dețensioneze
sițuățțiile de crizăă . Păă rințții vor puțeă îânvăă țță săă personălizeze discuțțiă, săă se implice ăfecțiv căâ nd
comunicăă cu copilul. Vețți explică păă rințților căă formulăă rile țrebuie săă fie ădăpțățe relățției
concrețe dințre ei sț i copiii lor.
Păă rințților li se vă sugeră, îânăințe de îâncepereă ăplicățției, săă evițe cuvințe că: „niciodățăă ” sț i
„îânțoțdeăună”.
Evaluare/feed-back:
- Dupăă îâncheiereă ăplicățției vețți pune îânțrebăă ri de genul:
- Cum v-ățți simțțiț pe părcursul ăplicățției?
- Cum vi s-ă păă ruț ăplicățțiă?
- Cum vi s-ău păă ruț formulăă rile celorlălțți?
- Credețți căă ăcesț exercițțiu văă vă ăjuță săă vedețți comunicăreă cu copiii dvs. dințr-un ălț
puncț de vedere?
Esțe foărțe imporțănț că păă rințții săă consț țiențizeze căă scopul exercițțiului esțe că ei săă îânțțeleăgăă
căă , îân cele măi mulțe sițuățții, un mesăj generățor de țensiune poățe fi evițăț prințr-o reformulăre.
Asțfel, prințr-un eforț redus, poț fi evițățe sițuățții conflicțuăle.
Notă: ÎÎncercățți săă ățrăgețți îân discuțții căâ ț măi mulțți părțicipănțți. Nu văă exprimățți propriă opinie
îân legăă țurăă cu răă spunsurile părțicipănțților. Descurăjățți crițică. Fiecăre ăre drepțul săă -sț i spunăă
propriă opinie făă răă ă fi judecăț
ANEXĂ : MESAJE DE TIP „EU”
1. De exprimare
Consțău îân exprimăreă deschisăă ă unor păă reri, idei, găâ nduri,
sențimențe: „Eu vreău săă .................”; „Mie mi-ăr plăă ceă săă .....................”
Exemplu: „Eu vreău săă iei sț coălă măi îân serios”
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................
..
2. De răspuns
Răă spunsul pe căre îâl oferim esțe necesăr săă fie clăr, precis sț i ărgumențăț: „Dă .....................
deoărece .......................”; „Nu ..............deoărece ..................”
Exemplu: „Dă, poțți plecă îân excursie deoărece îân ulțimă săă pțăă măâ năă țți-ăi îândepliniț țoățe
sărcinile”.
.......................................................................................................................................................................................................
. .....................................................................................................................................................................................................
...
3. De prevenire (întâmpinare)
Consțău îân enunțțuri îân căre făcem cunoscuțe dorințțele, țrebuințțele sț i ăsț țepțăă rile pe căre le
ăvem de lă ceilălțți: „Mi-ăr plăă ceă săă ......……..deoărece ......……...”; „Asț țepț de lă ține .......…........
pențru căă ......….......”.
Exemplu: „Asț țepț de lă ține săă -țți făci ordine îân cămerăă pențru căă esț ți desțul de măre”.
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................
..
4. De confruntare
Mesăjul remărcăă emoțțiă declănsț ățăă de un comporțămenț ăl ălței persoăne.
Comporțămenț  emoțție
Exemplu: „Dăcăă țu măi lipsesț ți de lă sț coălăă ăr îânsemnă săă măă cheme din nou dirigință, ceeă ce ăr
făce că eu săă fiu furioăsăă sț i nemulțțumițăă ”.
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................
...
5. De apreciere
Sunț enunțțuri pozițive, complimențe, lăude pe căre le oferim persoănelor din jurul nosțru.
Exemple: „Ai lucrăț foărțe bine ăzi”
„Sunț foărțe mulțțumițăă căă nu ăi măi lipsiț de lă sț coălăă ”.
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................
ACTIVITATE III
Tema: Invitaţie la dialog 3
Mărimea grupului: 15-20 (păă rințți sț i elevi)
Timp: 15 minuțe
Materiale necesare: douăă fisț e/plănsț e, păgini de revisțăă /ăfisț e țăă iățe îân bucăă țți, gen joc puzzle.
Obiective:
Ob. sensibilizăreă părțicipănțților ăsupră efecțelor pozițive ăle lucrului îân echipăă : comunicăreă,
vălorificăreă propriilor resurse, implicăreă ăcțivăă îân îândeplinireă sărcinii.
(munca în echipă, negociere de reguli, disciplinare pozitivă)
Desfăşurare:
1. Exerciţiu introductiv: Sarcină comună
Echipele formățe exclusiv din păă rințți, respecțiv copii, vor ăveă de reconsțițuiț
fisț ă/plănsț ă/păgină de revisțăă /ăfisț ul, îân ăceeăsț i perioădăă de țimp.
Recomandări pentru realizarea exerciţiului:
 Mățeriălul pențru puzzle vă fi țăă iăț îânțr-un număă r de bucăă țți corespunzăă țor văâ rsței elevilor.
Dăcăă număă rul părțicipănțților esțe preă măre, fiecăre cățegorie de părțicipănțți poățe fi
îâmpăă rțțițăă îân douăă său măi mulțe grupe. Grupele țrebuie echilibrățe numeric.
 Părțicipănțții ău lă dispozițție 10 minuțe pențru reconsțițuireă imăginii.
Evaluare/feed-back:
Dupăă îâncheiereă exercițțiului vețți pune îânțrebăă ri de genul:
- Cum v-ățți simțțiț pe părcursul ăcțivițăă țții?
- Cum vi s-ă păă ruț ăcțivițățeă?
- Căre momenț ăl sărcinii vi s-ă păă ruț cel măi dificil?
- Cum vi s-ă păă ruț lucrul îâmpreunăă cu ceilălțți?
- Văă confrunțățți sț i îân viățță de fămilie cu ăsțfel de sițuățții? Descriețți pe scurț o ăsțfel de sițuățție.
Notă: ÎÎncercățți săă ățrăgețți îân discuțții căâ ț măi mulțți părțicipănțți. Nu văă exprimățți propriă opinie
îân legăă țurăă cu răă spunsurile părțicipănțților. Descurăjățți crițică. Fiecăre ăre drepțul săă -sț i spunăă
propriă opinie făă răă ă fi judecăț.
MUNCA ÎN ECHIPĂ
Patru persoane, pe care le vom numi TOATĂ LUMEA, CINEVA, ORICINE şi NIMENI lucrează
împreună. Ceva important trebuia făcut şi a fost repartizat lui TOATĂ LUMEA. TOATĂ LUMEA a fost
sigur că CINEVA o va face. ORICINE o putea face, dar NIMENI n-a făcut-o. Din această cauză,
CINEVA s-a supărat, pentru că era treaba lui TOATĂ LUMEA. TOATĂ LUMEA a crezut că ORICINE
putea s-o facă, dar NIMENI n-a realizat că TOATĂ LUMEA n-o va face. În final, TOATĂ LUMEA a dat
vina pe CINEVA, când NIMENI n-a făcut ceea ce ORICINE putea face.
 De cele măi mulțe ori îân viățțăă sunțem pusț i îân sițuățțiă de ă lucră „ălăă țuri” de ceilălțți îân ă
soluțționă diverse probleme. Îdeăl ăr fi săă îânvăă țțăăm săă lucrăă m „îâmpreunăă ” sț i nu „ălăă țuri de ....”.
Echipă căre se consțițuie (indiferenț căă esțe îân mediul fămiliăl, sț colăr, profesionăl) esțe un
grup căre o ințerăcțționeăzăă pențru ă îândeplini ănumițe obiecțive. Echipă se cărăcțerizeăzăă
prin coerențțăă, resurse ințerne diferițe, obiecțive comune, susțținere reciprocăă ă muncii,
moțivăre puțernicăă , comunicăre deschisăă , ențuziăsm, inițțiățivăă .
 Povesțeă dinăințe esțe un exemplu prin căre ne esțe indusăă ideeă căă uneori oămenii preferăă
săă nu-sț i ăsume responsăbilițăă țți, căă unii nu sț țiu săă ăsculțe, căă refuzăă ințerăcțțiuneă direcțăă .
 ÎÎnțr-o echipăă esțe sțimulățăă îânvăă țțăreă prin cooperăre, se îâncurăjeăzăă o ățițudine deschisăă ,
ăcțivăă , băzățăă pe imăginățție sț i inițțiățivăă personălăă .
 Dăcăă vom îânțțelege imporțănțță lucrului îân echipăă , rezulțățele vor fi vizibile pențru cei din
exțerior, iăr membrii echipei vor ăveă sățisfăcțție. Avănțăjele pe căre le ăre lucrul îân echipăă :
oferăă îâncredere îân sine, duce lă ăccepțăreă de sine, ăsigurăă săă năă țățeă psihicăă sț i emoțționălăă ,
dezvolțăă ățițudini țolerănțe, dezvolțăă căpăcițăă țți de ă idențifică ălțernățivele sț i dezvolțăă
căpăcițăă țți empățice.
LUCRUL ÎN ECHIPĂ
 Formăreă unei echipe esțe o responsăbilițățe mănăgeriălăă , căre ăre că obiecțiv reălizăreă
unei echipe performănțe. Muncă îân echipăă esțe un proces de cooperăre îân cădrul unui grup
îân ceeă ce privesț țe rezolvăreă unei probleme.
 ÎÎn cădrul echipei, membrii ăcesțeiă țrebuie săă combine cunosț țințțele țeorețice, prăcțice,
ăpțițudinile sț i ăbilițăă țțile.
 Alcăă țuireă sțrățegiilor de luăre ă unui ăngăjămenț:
 Se dăă o problemăă echipei, nu doăr un obiecțiv, iăr descriereă problemei țrebuie săă fie
unițărăă , nu pe bucăă țți. Echipă țrebuie săă -sț i defineăscăă obiecțivele, săă găă seăscăă soluțții sț i săă le
punăă îân prăcțicăă .
 Obligățțiile sț i problemele echipei țrebuie săă fie mobile, săă vărieze îân funcțție de
circumsțănțțe. Aceăsță creeăzăă văriățție sț i compețițție
 Trebuie eliminățe ordineă impusăă sț i sțăă rile de consț țiințțăă
 Trebuie creățe vălori comune, obiecțive comune, țrădițții îân cădrul echipei
 Săă se creeze un sisțem de recompense (individuăle, dăr sț i de grup)
 Săă se ăsigure securițățeă mediului
 Săă se disemineze informățțiile sț i cunosț țințțele îân cădrul echipei
 Săă fie îâncurăjățăă țoățăă lumeă săă părțicipe
 Esțe bine săă exisțe un făcilițățor, ădicăă un „consulțănț ăl procesului”. El ăjuțăă echipă îân
țimpul îânțăâ lnirilor sț i o sprijinăă îân procesele de luăre ă deciziei.

Luarea deciziei:

OBÎECTÎVE

ÎNFORMATț ÎÎ

OPTț ÎUNÎ POSÎBÎLE

DECÎZÎA

ACTț ÎUNEA

DISCIPLINAREA POZITIVĂ
Păâ năă nu de mulțăă vreme, educățțiă îânsemnă dominăre, fricăă , inducăâ nd copilului țeămă de ă nu
pierde drăgosțeă păă rințelui său ănumițe făvoruri. Prin ăcesțe mijloăce copiii erău consțrăâ nsț i săă
se supunăă . Dăcăă nu dăă deău roăde, ățunci urmă pedeăpsă. De cele măi mulțe ori disciplinăreă ă
fosț confundățăă cu pedeăpsă. Efecțele sunț nefăsțe:
 Vă ăveă o imăgine de sine negățivăă
 Vă îânvăă țță săă răă spundăă lă sițuățții frusțrănțe cu ăgresivițățe
 Vă ăveă resențimențe fățțăă de păă rințți
 Vă ăveă repulsie fățțăă de comporțămențul doriț
 Vă făce pe plăc ălțoră, neglijăâ nd ințeresele proprii
 Vă puțeă dezvolță țulburăă ri emoțționăl
Termenul de „disciplinăă ” esțe îânrudiț cu țermenul de „discipol”. Prin urmăre, disciplină
reprezințăă o experiențțăă de îânvăă țțăre. Aceăsță poățe fi resimțțițăă de căă țre copil că fiind dureroăsăă .
Rolul păă rințelui esțe săă -l îâncurăjeze pe copil săă persevereze îân ăcesț proces de îânvăă țțăre ă unor
comporțămențe specifice văâ rsței sț i ă ăsumăă rii responsă-bilițăă țților. Copiii îânvățțăă cel măi bine
imițăâ nd, uneori inconsț țienț, comporțămențul oferiț de căă țre păă rințe.
 Eficiențță esțe dățăă de căâ țevă elemențe:
-Consțițuie băzăă pențru ădăpțăreă copilului lă cerințțele ulțerioăre ăle viețții de ădulț. Sunț
oriențățe spre ăsumăreă de responsăbilițăă țți. Păă rințele vă răă spunde cerințțelor specifice văâ rsței,
făă răă ă deformă imăgineă de sine ă copilului.
- Împlicăă ăcțiv copilul îân procesul de îânvăă țțăre ă comporță-mențelor dorițe. Păă rințele îâl implicăă pe
copil îân sțăbilireă de reguli, îân idențificăreă consecințțelor. Aceăsțăă mețodăă vă dezvolță
comporțămențul de ăuțo-disciplinăre, ăjuțăâ ndu-l săă făcăă fățțăă cerințțelor sociăle.
- Înțeriorizăreă unor reguli sțăbilițe îâmpreunăă cu păă rințții, făă răă ă fi nevoie de consțrăâ ngeri
exțerioăre. Desț i păâ năă lă țrei ăni copilul nu poățe săă ințeriorizeze reguli, esțe vițăl că sț i îân ăcesț
sțădiu el săă dezvolțe o imăgine pozițivăă despre disciplinăă .
- Exprimăă o reălițățe ă ordinii sociăle, o urmăre fireăscăă ă comporțămențului inădecvăț, implicăă
drepțuri egăle sț i respecț reciproc. Copilul poățe luă decizii, poățe ălege.
„Victor, ştiu că jocul acesta pe calculator îţi place foarte mult, dar eu încerc să urmăresc ştirile,
deci te rog să dai sonorul mai încet sau, dacă nu, să te joci în camera ta. Poţi alege.”
-Esțe ăsociățăă îân mod logic cu un comporțămenț inădecvăț.
„Astăzi voi sterge praful în casă. Nu voi putea face acest lucru la tine în cameră cu toate hainele
răspândite. Dacă nu le aduni, le voi pune în saci şi le voi duce în beci.”
-Esțe ădresățăă comporțămențului, nu persoănei, sț i nu implicăă judecăă țți de văloăre morălăă .
„Alexandra a luat fardurile mamei.
– Alexandra, cum vei înlocui fardurile?”
-ÎÎl ăjuțăă pe copil săă îânvețțe ceeă ce țrebuie făă cuț, făă răă săă se simțăă umiliț.
„Pentru că nu ţi-ai terminat lecţiile la timp, n-o să te poţi juca la calculator. Va trebui să te culci,
altfel dimineaţă vei fi obosit.”
-Permițe liberă ălegere ă copilului
„Staţi cuminţi la masă cu noi, sau vă ridicaţi de la masă până vă potoliţi.”
-Sțimuleăzăă comporțămențul doriț.
„Ce frumos te joci cu păpuşile! Vreau să mă joc şi eu puţin cu tine!”
Comportamentul copiilor este influenţat de o serie de nevoi. Dințre ăcesțeă cele măi
imporțănțe sunț:

Dragoste Onestitate Respect Corectitudine

Timp Înţelegere Acceptare Răbdare Constanţa

Esțe foărțe posibil săă ăi zile căâ nd nu țe îânțțelegi cu copilul țăă u. Exisțăă mețode prin căre poțți
scăă deă țensiuneă ăcumulățăă sț i evițăă conflicțul:
Ține cont de posibilităţile copilului! Copiii se dezvolțăă diferiț, ău călițăă țți sț i defecțe.
Gândeşte înainte de a vorbi! Dăcăă ăi sțăbiliț o regulăă , respecț-o. Fii reălisț!
Copiii fac ceea ce „merge”. Dăcăă îâncerci săă mițuiesț ți copilul cu cevă dulce dupăă ce ă gresț iț,
sperăâ nd căă ăsțfel se vă opri, fii sigur căă dăță viițoăre vă procedă lă fel.
Respectă sentimentele copilului! Aflăă măi îânțăâ i căuză pențru căre se comporțăă îânțr-un ănumiț
fel.
Priveşte greşelile - inclusiv ale tale - ca posibilităţi de a învăţa
Anălizeăzăă sițuțțiă, vezi unde ăi gresț iț, cere-țți scuze de lă copil.
Cum evităm problemele?

Anălizeăzăă sițuțțiă, vezi unde ăi gresț iț, cere-țți scuze de lă copil.


 Oferă opţiuni copilului! Transformă educaţia într-un joc!
 Fă-ţi planuri dinainte!
 Laudă-l când se comportă bine!
2. Aplicaţie: „Negociere”

Grup participanţi: păă rințți sț i elevi grupățți căâ țe 4: 2 copii sț i 2 păă rințți
Timp: 45 minuțe
Materiale necesare: coli, insțrumențe de scris
Desfăşurare:
Vețți explică părțicipănțților căă ei consțițuie o fămilie cu doi păă rințți sț i doi copii. ÎÎn ăceăsțăă fămilie
ei vor imăgină sț i vor ințerpreță o sițuățție sugerățăă de scenă propusăă . Au lă dispozițție 10 minuțe
pențru ă consțrui scenăriul sț i 5 minuțe pențru ă-l susțține îân fățță celorlălțți. Formățți grupuri de
căâ țe 4. ÎÎn cădrul fiecăă rui grup, repărțizățți urmăă țoărele roluri: mămă, țăță, 2 copii.
Scena 1. Esțe oră 6 seără. Văă ăflățți îân concediu, pe lițorăl. Timp de 10 minuțe, discuțățți cu privire
lă modul îân căre vrețți săă văă pețrecețți seără. Pențru ăceăsță, ădopțățți cu țoțții ățițudineă
„buldozer”. Ațițudineă „buldozer” îânseămnăă : „Doăr nevoile mele conțeăzăă ! Ale țăle nu ău nici o
văloăre! Vom făce ăsț ă cum vreău eu!”
Scena 2. Esțe duminicăă seără sț i ăvețți un consiliu de fămilie, pențru ă sțăbili cum săă chelțuițți o
sumăă de 1.000 dolări pe căre țocmăi ățți căâ sț țigăț-o îân urmă părțicipăă rii îânțregii fămilii lă un
concurs orgănizăț de un posț de țeleviziune.
Discuțățți țimp de 10 minuțe, ădopțăâ nd ățițudineă de „păpăă -lăpțe”. Dăcăă vreunul se îândepăă rțeăzăă
de rol i se vă ățrăge ățențțiă. Un „păpăă -lăpțe”căre ăre păă reri personăle nu esțe un „păpăă - lăpțe”.
Ațițudineă „păpăă -lăpțe” îânseămnăă : „Nevoile țăle conțeăzăă , ăle mele măi puțțin! Tu ăi îânțoțdeăună
drepțățe! Dupăă dumneăvoăsțrăă , domnule!”
Scena 3. Sunțețți cu țoțții ăcăsăă sț i discuțățți cu privire lă progrămul TV pe căre îâl vețți vizionă îân
ăceăsțăă seărăă . Avețți lă dispozițție 10 minuțe pențru ă sțăbili emisiunile pe căre le vețți vizionă
îâmpreunăă . Ațițudineă îân negociere vă fi, de dăță ăceăsță, ceă ă ăuțențicului. Ațițudine „ăuțențicăă ”
îânseămnăă : „Tț in conț de nevoile mele, dăr sț i de ăle țăle. Exisțăă un loc pențru fiecăre.”
Recomandări pentru realizarea aplicaţiei:
 Prin ăceăsțăă ăplicățție se vizeăzăă sțăbilireă unor norme reălisțe căre săă fie ințeriorizățe de
căă țre copii. Se vă făce ăpel lă căpăcițățeă empățicăă sț i căpăcițățeă persuăsivăă ă ămbelor păă rțți
implicățe.
 Vețți consțițui fămilii din ădulțți sț i copiii proprii. Dăcăă sunț măi mulțți elevi decăâ ț păă rințți,
fămiliile vor fi consțițuițe din cinci său măi mulțți membri (număă rul de 4 membri esțe
preferăbil, dăr nu esțe obligățoriu; imporțănț esțe că țoțți părțicipănțții săă iă părțe lă
ăplicățție).
 Sugerățți părțicipănțților săă consțruiăscăă scenăriul căâ ț măi ăproăpe de o sițuățție reălăă .
 Scopul ăplicățției esțe că îân fămilie săă se ădopțe, prin negociere, o nouăă regulăă . ÎÎn căzul îân
căre ăpăr sițuățții îân căre fămiliă nu ă ăjuns, prin negociere, lă sțăbilireă unei reguli, fămiliă vă
prezență țoțusț i scenăriul ăles. Evențuălele probleme căre ău îâmpiedicăț negociereă urmăâ nd ă fi
discuțățe îân cădrul momențului de evăluăre/feed-băck.
Evaluare/feed-back:
Dupăă îâncheiereă ăplicățției punețți urmăă țoărele îânțrebăă ri:
– Cum v-ățți simțțiț îânțr-o fămilie „buldozer”?
– Cine s-ă impus îân fiecăre echipăă ?
– Căre sunț efecțele unei ăsțfel de comunicăă ri?
– Cum v-ățți simțțiț îânțr-o fămilie de „păpăă -lăpțe”?
– Căre sunț efecțele unei ăsțfel de comunicăă ri?
– Cum v-ățți simțțiț îânțr-o fămilie „ăuțențicăă ”?
– Căre sunț efecțele unei ăsțfel de comunicăă ri?
Notă: ÎÎncercățți săă ățrăgețți îân discuțții căâ ț măi mulțți părțicipănțți. Nu văă exprimățți propriă opinie
îân legăă țurăă cu răă spunsurile părțicipănțților. Descurăjățți crițică. Fiecăre ăre drepțul săă -sț i spunăă
propriă opinie făă răă ă fi judecăț.
 Esțe foărțe imporțănț că părțicipănțții săă consț țiențizeze căă scopul exercițțiului esțe că ei săă
îânțțeleăgăă căă o regulăă sțăbilițăă prin negociere vă fi respecțățăă de țoțți cei implicățți.
ACTIVITATE IV
Tema: Petrecerea
Mărimea grupului: 10- 20
Timp: 45 minuțe
Materiale necesare: sucuri, prăă jițuri, sț ervețțele, păhăre, pixuri, chesționăre păă rințți sț i elevi
Obiective:
Ob. 1 Făcilițăreă comunicăă rii/sociălizăă rii dințre copiii sț i păă rințți
Ob. 2 Îdențificăreă imăginii pe căre păă rințții o ău despre copiii lor sț i pe căre, lă răâ ndul lor, copiii
o ău despre păă rințți.
Desfăşurare:
 Învițățți păă rințții îâmpreunăă cu copiii lă o ăcțivițățe comunăă , lă căre vor ăduce sucuri sț i
prăă jițuri. Explicățți-le părțicipănțților căă sunț îân cădrul unei pețreceri îân căre păă rințții vor jucă
rolul copiilor sț i copiii rolul păă rințților. Dupăă o perioădăă de ăcomodăre îân căre părțicipănțții îâsți
vor ințră îân rol, propunețți ăcțivițățeă „Primă zi de sț coălăă ”. ÎÎn ăceăsțăă ăcțivițățe, păă rințții sț i
elevii îâsți vor imăgină căă sunț îân primă zi de sț coălăă sț i se vor comporță îân conformițățe cu
nouă sărcinăă .
 A două ăcțivițățe îân cădrul pețrecerii vă fi sițuățțiă „ÎÎn orăsț , lă cumpăă răă țuri”. Păă rințții sț i copiii
vor imăgină diăloguri sț i comporțămențe îân conformițățe cu ăceăsțăă ă două sărcinăă .
 Lă îâncepuțul ăcțivițăă țții, explicățți părțicipănțților căă îân ăcesț ăn vor făce părțe dințr-un
progrăm meniț săă schimbe formă sț i conțținuțul sț edințțelor cu păă rințții, cu scopul îâmbunăă țăă țțirii
relățției dințre păă rințți sț i copii sț i dințre fămilie sț i sț coălăă .
 Conțținuțul ăcesțor noi ăcțivițăă țți vă soliciță din părțeă păă rințților o ățițudine deschisăă sț i un ălț
țip de implicăre. Chiăr dăcăă îân unele ăcțivițăă țți preponderenț vă fi cărăcțerul ludic, fiecăre
exercițțiu ăre un scop concreț, bine definiț sț i consțițuie îân făpț un păs spre îâmbunăă țăă țțireă
relățției dințre păă rințți, copii sț i sț coălăă .
 Pe părcursul ăplicățției „Petrecerea”, îâncercățți săă eliminățți inhibițțiile părțicipănțților sț i ăjuțățți-
i săă -sț i ințre căâ ț măi bine îân „rol”.
 Tț inețți sub observățție îânțreg spățțiul de joc sț i ințervenițți îân căzul îân căre ăpăr semne ăle unui
posibil conflicț îânțre copii (ințerprețățți de păă rințți) sț i păă rințți (ințerprețățți de copii) său sțăă ri
de disconforț.
 Puțețți ădăpță ăcțivițăă țțile „Primă zi de sț coălăă ” sț i „ÎÎn orăsț , lă cumpăă răă țuri” lă specificul clăsei
său puțețți imăgină orice ălțăă ăcțivițățe.
Evaluare/feed-back:
Dupăă îâncheiereă ăplicățției vețți pune îânțrebăă ri de genul:
– Cum v-ățți simțțiț îân rolul respecțiv?
– Cum vi s-ă păă ruț ăcțivițățeă?
– V-ă fosț greu săă văă ințrățți îân rol?
– Căre ă fosț ceă măi disțrăcțivăă părțe ă rolului?
Lă finăl puțețți ăplică chesționăre păă rințților sț i elevilor
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
1. Spunețți cel puțțin un lucru nou pe căre l-ățți descoperiț lă copilul dvs.
........................................................................................................................
…………......................................................................................................................................................................
2. Căre esțe cel măi greu lucru îân ă fi copil?
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
3. Căâ ț țimp pețrecețți zilnic cu copilul/copiii dvs.?
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
4. Căre sunț cele măi frecvențe căuze ăle discuțțiilor îân conțrădicțoriu cu copilul/copiii dvs.?
ă. vesțimențățție
b. limbăj
c. ănțurăj (priețeni)
d. țimp liber
e. sț coălă
f. băni
g. ălțele.
5. Cum procedățți ățunci căâ nd copilul/copiii dvs. îâncălcăă regulile?
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
6.Enumerățți căâ țevă recomăndăă ri pe căre le-ățți făă cuț copilului/copiilor dvs. îân legăă țurăă cu un sțil
de viățțăă săă năă țos.
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
7. ă. Ce-i plăce copilului dvs. săă făcăă îân țimpul liber?
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
7. b. Alegețți ună dințre preocupăă rile de măi sus pe căre ățți îâncurăjă-o.
.......................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
8. Căre sunț ăcțivițăă țțile fămiliăle pe căre ățți dori săă le făcăă măi bine copilul/copiii dvs.?
.......................................................................................................................................................
CHESTIONAR PENTRU ELEVI
1. Clăsele ă ÎÎ-ă - ă ÎV-ă: Cum doresț ți săă fie păă rințții țăă i? Clăsele ă V-ă - ă XÎÎ-ă: Ce ăsț țepțți de lă
păă rințții țăă i?
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
2. Căâ ț țimp pețreci zilnic cu păă rințții țăă i?
....................................................................................................................................................... ...............................................
........................................................................................................
3. Căre sunț cele măi frecvențe căuze ăle discuțțiilor îân conțrădicțoriu cu păă rințții țăă i?
ă. vesțimențățție
b. limbăj
c. ănțurăj (priețeni)
d. țimp liber
e. sț coălă
f. băni
g. ălțele.
4. Cum procedeăzăă păă rințții țăă i ățunci căâ nd îâncălci regulile?
....................................................................................................................................................... ...............................................
........................................................................................................
5. Enumerăă căâ țevă recomăndăă ri pe căre țți le-ău făă cuț păă rințții țăă i îân legăă țurăă cu un sțil de
viățțăă săă năă țos?
....................................................................................................................................................... ...............................................
........................................................................................................
6. ă. Ce-țți plăce săă făci îân țimpul liber?
.......................................................................................................................................................................................................
.........
6. b. Alege ună dințre preocupăă rile țăle pe căre țți-ăr plăă ceă săă o îâncurăjeze păă rințții.
....................................................................................................................................................... ...............................................
........................................................................................................
7. Căre sunț ăcțivițăă țțile fămiliăle căre îâțți plăc cel măi puțțin?
....................................................................................................................................................... ...............................................
........................................................................................................
ACTIVITATE V
Tema: Blazonul
Mărimea grupului: 10-20
Timp: 45 minuțe
Materiale necesare: coli A4 de hăâ rție său cărțon (ălbe său colorățe), creioăne colorățe,
mărkere, cărioci, crețăă , plăsțilinăă , lipici, sț .ă.
Obiective:
Ob. 1 Făcilițăreă de ințercunoăsț țere; exercițțiu de prezențăre
Desfăşurare: Asț ezățți pe o măsăă mățeriălele. Învițățți părțicipănțții îân jurul mesei. „Văă propunem
săă luățți căâ țe o foăie de hăâ rție sț i săă făcețți un desen căre săă văă reprezințe. Că un blăzon. ÎÎncercățți
săă reprezențățți prin simboluri, desene, forme, culoăre, răă spunsurile lă urmăă țoărele îânțrebăă ri:
Cine sunt?..., Ce îmi place să fac?....., Cine sunt oamenii din jurul meu?....Care este realizarea mea cea
mai mare?”Acordățți suficienț țimp pențru că fiecăre părțicipănț părțicipănț săă -sț i reălizeze
desenul. Dupăă ce țoțți membrii grupului ău țerminăț de desenăț, invițățți păă rințții sț i elevii săă îâsți
reiă locurile sț i săă îâsți prezințe, pe răâ nd blăzonul.
Evaluare/feed-back:
Oferițți feed-băck, punețți îânțrebăă ri clărificățoăre, reformulățți pențru ă ăccențuă țrăă săă țurile
pozițive, scoățețți îân evidențțăă ăspecțele imporțănțe. Lă finălul fiecăă rei prezențăă ri, îâncurăjățți
ceilălțți părțicipănțți lă grup săă punăă îânțrebăă ri său săă făcăă ăprecieri pozițive. Aplăuzele dupăă
fiecăre prezențăre consțițuie o formăă de grățificățție binevenițăă .
Dupăă finălizăreă ăcțivițăă țții vețți pune îânțrebăă ri de genul:
– Cum vi s-ă păă ruț ăcțivițățeă?
– Ce părțe ă fosț măi dificilăă ?
– Căre ă fosț ceă măi disțrăcțivăă părțe?
Desenul, culorile, simbolurile ne ăjuțăă săă descoperim lucruri pe căre ne esțe măi greu săă le
exprimăă m îân cuvințe. Sț i ne făce săă ne fie măi usț or săă vorbim despre noi îân fățță unor persoăne
necunoscuțe, său chiăr îân fățță copiilor nosț țri.
Exemple de jocuri de expresie:
1. Explicaţie sigură
Număă r părțicipănțți: 7-15 Văâ rsțăă părțicipănțți: 12+ ăni
Durățăă joc: 10-15 min. Mățeriăle necesăre:
Desfăă sț urăre joc: Jucăă țorii sțău îân cerc. Conducăă țorul de joc sț opțesț țe vecinului din dreăpță un
cuvăâ nț. Acesță îânceărcăă îân găâ nd săă țrănscrie cuvăâ nțul sț i sț opțesț țe măi depărțe vecinului săă u
explicățțiă cuvăâ nțului. Lă răâ ndul lui, ăcesță îânceărcăă săă ghiceăscăă ădevăă rățul cuvăâ nț, pe căre îâl
spune măi depărțe. Asțfel ălțerneăzăă bă un cuvăâ nț, bă explicățțiă lui sț .ă.m.d. Lă sfăâ rsț iț se spun
cuvințele sț i descrierile.

2. Eu văd ceva ce tu nu vezi


Număă r părțicipănțți: 7-15 Văâ rsțăă părțicipănțți: 10+ ăni
Durățăă joc: 15-20 min. Mățeriăle necesăre: diferițe obiecțe
Desfăă sț urăre joc: Fiecăre jucăă țor îâsți căuțăă un obiecț. Unul zice: „Eu văă d cevă ce țu nu vezi, sț i ăsță
esțe . . .!” Apoi descrie ce vede: formă, culoăreă sț i ălțe cărăcțerisțici. Ceilălțți jucăă țori îânceărcăă prin
îânțrebăă ri precise săă ghiceăscăă despre ce esțe vorbă.
Văriățțiuni: Fiecăre se găâ ndesț țe lă un obiecț căre nu esțe îân îâncăă pere.

3. Trei cuvinte - O poveste


Număă r părțicipănțți: 7-15 Văâ rsțăă părțicipănțți: 10+ ăni
Durățăă joc: 20-25 min. Mățeriăle necesăre: bilețțele, creioăne
Desfăă sț urăre joc: Fiecăre părțicipănț îâsți ămințesț țe de o îânțăâ mplăre, pe căre ă țrăă iț-o cu puțțin țimp
îân urmăă . Din ăceăsțe el ălege țrei cuvințe reprezențățive, pe căre le noțeăzăă pe un bilețțel.
Bilețțelele se ămesțecăă . Jucăă țorii țrăg căâ țe un bilețțel, cițesț țe cele țrei noțțiuni sț i invențeăzăă o nouăă
povesțe.
Observățții: Dăcăă unui jucăă țor cele țrei cuvințe nu îâi sunț de folos, el poățe săă țrăgăă ălț bileț.

4. Poveste după imagini


Număă r părțicipănțți: 8-25 Văâ rsțăă părțicipănțți: 10+ ăni
Durățăă joc: 15-20 min. Mățeriăle necesăre: poze
Desfăă sț urăre joc: Fiecăre jucăă țor îâsți ălege o pozăă , căre îâi plăce lui cel măi mulț. El ridicăă pozăă sus
că săă o vădăă țoțți sț i îâncepe săă povesțeăscăă o îânțăâ mplăre. Căâ nd pune poză lui jos, ălț jucăă țor o ridicăă
sț i conținuăă povesțeă.

5. Povestea tuturor
Număă r părțicipănțți: 8-25 Văâ rsțăă părțicipănțți: 10-99 ăni
Durățăă joc: 15-20 min Mățeriăle necesăre: un obiecț
Desfăă sț urăre joc: Conducăă țorul de joc ăre un obiecț îân măâ năă . El îâncepe ă povesți o îânțăâ mplăre.
Dupăă căâ țevă propozițții spune „Apoi . . .” sț i dăă obiecțul unui ălț jucăă țor, căre țrebuie săă conținue
povesțeă. Sț .ă.m.d. Asțfel jucăă țorii poț invență mulțe povesț ți, scurțe său lungi.
Văriățțiuni: Pențru ă usț ură invențăreă unei povesț ți se poățe sțăbili de lă bun îâncepuț un țițlu său
un moțiv ănume.

Notă: Acesțe jocuri poț fi folosițe ățăâ ț îân consiliereă individuălăă căâ ț sț i îân ceă de grup.
Pențru sțăbilireă sț i dezvolțăreă unei relățții de îâncredere îânțre consilier sț i clienț se poț folosi sț i
jocurile de misț căre, cu precăă dere lă copiii mici, cu văâ rsțe de păâ năă lă 12 ăni.

Exemple de jocuri de mişcare:


1. Culori
Număă r părțicipănțți: 8-25 Văâ rsțăă părțicipănțți: 8+ ăni
Durățăă joc: 5-10 min. Mățeriăle necesăre:
Desfăă sț urăre joc: Jucăă țorii formeăzăă un cerc. Un jucăă țor esțe un picțor. El sțăă îân mijloc sț i îânceărcăă
săă -sț i ăleăgăă culorile. El sțrigăă o culoăre, de ex. ălbăsțru, sț i fuge dupăă ceilălțți pențru ă ăținge pe
unul dințre ei sț i ă-l făce picțor îân locul săă u. Ceilălțți se poț ăpăă ră, dăcăă ățing un obiecț de culoăreă
sțrigățăă , de ex. ălbăsțru.
Observățții: Se joăcăă îân îâncăă pere.

2. Şarpele
Număă r părțicipănțți: 10-30 Văâ rsțăă părțicipănțți: 8+ ăni
Durățăă joc: 5-10 min. Mățeriăle necesăre:
Desfăă sț urăre joc: Jucăă țorii formeăzăă măi mulțți sț erpi. Jucăă țorii unui sț ărpe se prind unii de ălțții de
brăâ u. Toțți sț erpii îânceărcăă ăcum săă prindăă pe ceilălțți de coădăă . Prinde un căp o coădăă , sț ărpele
prins se ăgățțăă de primul sț i îâmpreunăă urmăă resc ălț sț ărpe. Jocul se țerminăă căâ nd exisțăă doăr un
singur sț ărpe.
Observățții: Se indicăă ă se jucă îân ăer liber. Ațențție măre lă ăgresivițățeă jucăă țorilor!