Teza de Licenta Final

CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………....
4
CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICO-ȘTIINȚIFICE PRIVIND STIMA DE

SINE A TINERILOR CU HIV............................................................................................ 7
1.1 Infecția HIV ca problemă a umanității……………………………………..………..7
1.2 Stima de sine. Delimitări conceptuale………………………………...………..……8
1.3 Problemele psihologice a persoanelor cu HIV...........................................................14
1.4 Particularitățile stimei de sine la adoliscenții/tinerii HIV pozitiv……………..…..16
CAPITOLUL 2. CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A NIVELULUI STIMEI DE

SINE A TINERILOR CU HIV……………………………………………………..…….. 19
2.1 Diagnosticarea nivelului stimei de sine și autoaprecierii la tinerii cu HIV............. 19
2.2. Program corecțional-dezvoltativ al stimei de sine la tinerii cu HIV.........................32
CONCLUZII………………………………………………………………..………………39
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….………………..40
ANEXE
Introducere
Actualitatea cercetării. Epidemia HIV reprezintă o nouă provocare pentru omenire, fiind inclusă
de către Organizația Națiunilor Unite în lista Obietivelor de Dezvoltare ale Mileniului, alături de
reducerea sărăciei severe, accesul universal la ciclul primar de învățămînt, promovarea egalității
între sexe și afirmarea femeilor, reducerea mortalității la copii, îmbunătățirea sănătății materne.
Infecția HIV se răspindește preponderent în rîndurile persoanelor tinere, de vîrstă fertilă, aptă de
muncă și sexual activi, producători de bunuri materiale. În prezent, în lume trăiesc cu HIV peste 36
de milioane de persoane.
De la începutul pandemiei, peste 25 milioane de persoane au decedat. Incidența HIV scade
în unele țări, dar în altele este în creștere. Conform datelor statistice UNAIDS și ONU, în Europa
cea mai rapidă răspîndire s-a înregistrat în fostele țări comuniste.În Republica Moldova la 1
ianuarie 2014 erau înregistrate circa 9390 de persoane cu HIV, dintre care 831 de cazuri noi de
infecție.1
Doar jumătate dintre persoanele infectate își cunosc statutul HIV. În structura incidenței cu
virusul HIV, fiecare al doilea este tînăr ,cu vîrsta cuprinsă între 25-29 ani. Astfel, rata incidenței
crește pe măsura înaintării în vîrstă, de la 7 cazuri la 100 mii tineri în vîrsta 15-19 ani pînă la 28
cazuri la tineri în vîrstă de la 25-29 ani.2
Incidența și prevalența este în creștere, mai ales în orașele mari din țară. Pe parcursul anului
2015 , în mun. Bălți au fost înregistrate 54 cazuri noi de HIV, inclusiv un copil și 23 de cazuri de
SIDA. Chiar dacă situația epidimiologică s-a ameliorat, prevalența privind HIV/SIDA la 100.000
populație din mun. Bălți a anilor 2005-2015 este de la 445,6 la 702,1 .
Infecția HIV nu reprezintă doar probleme medicale, așa cum mai sunt percepute eronat.În
interiorul microgrupurilor afectate se manifestă interelații certe de determinism între aspectele
medicale, socio-economice,cultural-educaționale și psiho-emoționale. Persoanele infectate și
afectate HIV sunt nevoite să facă față unor situații greu de suportat cu grad ridicat de stres
emoțional, care determină apariția și amplificarea unor devastatoare trăiri negative cu efect
distructiv asupra stării de sănătate psihic. Stresul generat de particularitățile evoluției infecției ca
maladie fără tratament care vindică, modificările stilului de viață, multiplele pierderi suferite,
povara păstrării secretului, dicriminarea percepută permanent în jur sunt probleme care, de multe ori
provoacă pierderea echilibrului psihologic al persoanelor HIV pozitive se confruntă cu perioade
dificile în viață marcate de depresie , anxietate, frică, accese de agresivitate, tulburări ale somnului,
1
Negruța, Ala. Tinerii în Republica Moldova în anul 2013. In: Biroul Național de statistică al Republicii Moldova
[online]. [citat 20 aprilie 2016].Disponibil pe Internet:
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=4480&idc=168
2
IBIDEM
2
deficultăți în concentrarea atenției și capacitatea de muncă, neîncredere în sine, simțul neputinței,
gînduri suicidale.
Reacțiile psihocomportamentale, uneori impulsive și periculoase ale tinerilor seropozitivi se
datorează modificărilor rapide și radicale ale imaginii de sine, stimei de sine, a autoaprecierii, va fi
determinat și de comportamentul celor din jur(hiperprotectiv, neglijent etc.).
Deci, tinerii cu HIV își formează o imagine despre ei înșiși fondată pe modul în care sunt
tratați de către persoanele care joacă un rol important în viașa lor: părinți, profesori, prieteni, etc.
Această apreciere pozitivă sau negativă a imaginei de sine echilibrează nivelul stimei de sine.
Tinerii cu un nivel scăzut al stimei de sine, au sentimentul că nu se cunosc prea bine, vorbesc
despre sine într-o manieră neutră, nesigură, ambiguă.
Problema cercetării: Statutul persoanelor cu HIV modifică imaginea de sine și
poate fi cauza multor reacții psihocomportamentale, lipsei compleanței la tratament, care face
deficitară acceptarea unui nou stil de viață, influențînd direct și indirect evoluția tratamentului.
Obiectul cercetării: Stima de sine a tinerilor cu HIV.
Scopul cercetării: Identificarea nivelului stimei de sine a tinerilor cu HIV .
Obiectivele cercetării:
 Analiza surselor științifice ce vizează problema cercetată;
 Cercetarea experimentală a stimei de sine
 Analiza cantitativă și calitativă a datelor obținute în urma cercetării experimentale;
 Elaborarea unui program de intervenție psihologică;
 Elaborarea concluziilor.
Ipoteza cercetării: Analiza literaturii științifice la problema cercetată ne-a demonstrat, că tinerii cu
HIV au o imagine și stimă de sine scăzută. Presupunem că intervenția psihologului concomitent cu
participarea sistematică a tinerilor la un grup de suport din centru de plasament ,poate ameliora
suferințele sufletești, schimbîndu-i imaginea și stima de sine în bine.
Baza concenptuală a cercetării o constituie viziunile lui J. Peajet, G. Mead, P. Iluț, D. Crăciun,
Stan despre structura EU- lui ; mecanismul formării, deminuării imaginii de sine și stimei de sine,
analizate și prezentate de M. Rosenberg, W.James, N.Branhen ,C.Andre și F. Lelord;
particularitățile formării imaginii de sine la adolescenți HIV seropozitivi caracterizați de V. Prițcan.
Baza experimentală a cercetării a fost constituit din 10 tineri cu HIV, cu vîrsta cuprinsă între 22-
28 ani ,din centrul de plasament ,,Viața cu Speranță” din mun. Bălți.
Metode de cercetare
1. Analiza surselor științifice
2. Metoda testelor
3
Valoarea teoretică a cercetării își găsește expresia în faptul că au fost analizate și sistematizate
datele științifice vizînd conceptul de sine, imaginea de sine, stima de sine. Un rol deosebit revine
analizei imaginei și stimei de sine a persoanelor cu HIV.
Valoarea practică a cercetării rezidă în faptul că a fost elaborat un program de intervenție
psihologică pentru fortificarea imaginii și stimei de sine , care poate a fi utilizat de psihologi în
lucrul cu tinerii HIV seropozitivi.
Termeni-cheie:imaginea de sine, infecția HIV, intervenție psihologică, stima de sine, tineri.
4
CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICO-ȘTIINȚIFICE PRIVIND STIMA DE SINE
A TINERILOR CU HIV
1.1 Infecția HIV ca problemă a umanității
Este știut faptul că virusul HIV are un impact negativ atît la nivel global cît și național.El se
înglobează în rîndul tinerilor,care au potențialul de a deveni părinți, astfel influențînd speranța de
viață la nivel național și global. Tinerețea este vîrsta cînd poți să te dezvolți pe plan profesional, să
te realizezi ca personalitate, să te exprimi ca membru a comunității, să devii o persoană mîndră de
sine. Și toate aceste misiuni se spulberă odată cu contaminarea cu virusul HIV. 3
La un număr mare de femei însărcinate li s-a diagnosticat virusul HIV , care le-au și
transmis copiilor această epedimie , în anul 2010 s-au identificat 390 000 de cazuri în rîndul
copiilor, printre numărul de femei însărcinate , care au transmis virusul se numără și femeile, care
au murit din cauza infectării cu HIV, cifrele fiind între 42000-60000 de femei însărcinate, este un
număr îngrozitor.4
Statisticile alarmează autoritățile și organizațiile nonguvernamentale, la nivel național și
global ,dacă pînă recent ,se înregistrau cazuri noi cu HIV la persoanele cu droguri injectabile, acum
se înregistrează cazuri noi, la persoanele, care au practicat contacte sexuale ne protejate , avînd
parteneri fie homo/heterosexuali.5
Analiza amănunțită a rapoartelor statistice și a rezultatelor din anul 2008 obținute în cadrul
investigațiilor sociologice cu privire la starea epidemiologică în Republica Moldova, a evidențiat că
totuși HIV/SIDA rămîne să fie problema numărul unu cu care se luptă în țară. În Republica
Moldova, prevalența consumului de droguri injectabile(PCDI) în rîndul adolescenților face
populația adolescentină deosebit de vulnerabilă la transmiterea HIV. Este cunoscut faptul că în
orașele mari ,privalența este înaltă, dacă e să concretizăm cifrele exacte pe unități teritoriale avem
următoarele: în mun. Bălţi-752,87; mun. Chişinău-124,44 şi în raioanele Glodeni-124,00,
Basarabeasca-105,08,Sîngerei-92,65, Făleşti-75,85, Căuşeni-74,27, Donduşeni-68,96, în restul
republicii indicii de prevalenţă sunt de la 14 cazuri la 100 mii de populaţie pînă la 52,95. În estul
republicii cea mai înaltă răspîndire a infecţiei HIV s-a înregistrat în oraşul Tiraspol - 441,12 şi
raionul Rîbnița 6.
3
BALINT, Irina, ș.a. Clubul tinerilor de la vis la realitate: ghid practic adresat specialiștelor cadrul organizațiilor
neguvernamentale sau guvern. Ce oferă servicii tinerilor. București: MarLink, 2007 . ISBN 978-973-8411-74-6
4
BLAGAȘOV, A, ș.a.Informare și sensibilizare în problematica HIV/SIDA: ghid pentru serviciile de asistență socială,
București: PsihoCover, 2007, Bibliogr. 8 p.ISBN 978-973-88502-0-0
5
Implicații psihosociale ale infecții HIV/SIDA. [online]2016[citat 5 februarie 2016],p.1. Disponibil pe Internet:
http://www.scritub.com/medicina/IMPLICATII-PSIHOSOCIALE-ALE-IN12551324.php
6
Priţcan, V. ş.a. Asistenţa socială a persoanelor cu HIV/SIDA şi a comunităţilor afectate de HIV/SIDA: Suport de curs
la disciplina universitară.- Ch.: S.n., 2013. 27 p. ISBN 978-99-66-309-0
5
Prin formă perinatală la 64 copii a fost diagnosticat virusul dintre care 51 de copii de pe
teritoriu malului drept a Nistrului şi 13 copii din teritoriile de est. Precum afirmă specialiștii,
situația-economică dificilă, șomajul, răspîndirea înaltă a narcomaniei, migrații sporite , desfrîuri de
comportament sexual, numărul crescut de divorțuri, scăderea semnificațiilor valorilor
familiale,denotă o statistică nefavorabilă al infecției HIV/SIDA în or. Bălți.
În anul 2014 , prevalența HIV în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile, în or. Bălți
constituie 41,8%, în rîndul lucrătoarelor sexului comercial este de 21,5 %, în rîndul bărbaților care
practică sex cu alți bărbați este de 8,1 %. Astfel de date confirmă situația epidemică prin infecția
HIV , definită ca epedimie de tip concentrată în rîndul populației cu risc sporit de infectare. Pe
parcursul anului 2015 , în mun. Bălți au fost înregistrate 54 cazuri noi de HIV, inclusiv un copil și
23 de cazuri de SIDA. Necatînd la o ameliorare a situației epidemiologice , mun. Bălți rămîne să fie
teritoriu cu cea mai mare prevalență a morbilității. Prevalența prin HIV/SIDA la 100.000
populație din mun. Bălți a anilor 2005-2015 este de la 445,6 la 702,1, este într-o creștere
avansată.7
1.2 Stima de sine. Delimitări conceptuale

Analiza conceptului de „stimă de sine” se face în contextul mai larg ,al celui de „imagine
de sine”, acesta din urmă putînd fi privit din perspectiva dimensiunilor sale: conceptul de sine,
apreciere de sine și prezentarea de sine[Stan, 2001].
Psihologul Stan susține că conceptul de sine, este dimensiunea cognitivă a eu-lui
definit ca suma constatărilor individuale ale unui subiect uman, referitoare la atributele și calitățile
sale personale”.8
Sintagma “concepția de sine ” pe lîngă aspectele cognitive ale sinelui( “imaginea de sine”, “
percepția de sine” ,“conceptul de sine”) mai include și “ stima de sine”, astfel toate împreună
autodeterminîndu-se.9
Conceptul de sine înglobează , nu doar ceea ce suntem în prezent , ci și experiențele
din trecut. Noțiunile adiacente conceptului de sine sunt:
- Efectul de referire la sine (self-reference) sau autoreferință, prezent în mod obișnuit și în
mod reflex în acord cu mecanismele gîndirii automate[ Iluț, 2000]. Informațiile relevante
pentru eul propriu fie și unile formale, care captează mai repede atenția.
7
NEGRUȚA, Ala. Tinerii în Republica Moldova în anul 2015. In: Biroul Național de statistică al Republicii Moldova
[online]. [citat 12 aprilie 2016].Disponibil pe
Internet:http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=4480&idc=168
8
CONSTANTIN, Vasile. Studiu correctional privind stima de sine si emotivitatea:ref. in psihologie. Bucuresti, 2009.6p
9
ILUT, Petru. Psihologie sociala si sociopsihologie:teme recurente si noi viziuni.Iasi:Polirom, 2006. 320p.
ISBN 978-973-46-1486-8
6
Studiile specialiștelor au demonstrate că atît aspectele pozitive cît și cele negative ale sinelui,
părerile bune și cele mai puțin bune sunt stocate separate în memorie.Între cogniție și afect există o
interacțiune direct și substanțială:
- Focalizarea pe sine (self-focusing) reprezintă dimensiunea gradațiilor în care indivizii își
concentrează atenția asupra lor însuși. Este în suprapunere cu introspecția, dar nu presupune
doar analiza stărilor interne, a trăirilor și gîndurilor proprii , dar și a faptelor biografice. 10
Sub un unghi psihogenetic imaginea de sine rezultă din interiorizarea schemei unui semen al
nostru. G.Mead a subliniat faptul că înțelegerea propriei identități de către persoană este reflexul
reacțiilor celorlalte persoane față de ea, conștiința de sine este imaginea eului în oglinda socială. 11
Prima sursă de autocunoaștere este dinamica succeselor și eșecurilor proprii. În procesul
activității noastre, reușitele și insuccesele se înscriu pe o scară permanentă de valori, se însumează
parcă algebric.
Imaginea de sine este ghidul care ne evaluează concordanţa între ce gîndim, cum simţim,
cum ne comportăm şi persoana care credem noi că suntem. Situaţiile în care imaginea de sine se
clatină sunt resimţite ca o ameninţare. Datorită faptului că în diferite momente ale vieţii (mai ales în
momente de criză) depindem unii de alţii, imaginea de sine ne este ameninţată şi pentru a o păstra, a
ne păstra stima de sine, vom dezvolta mecanismele de apărare (mecanisme defensive).
Stima de sine este în strînsă legătură cu imaginea de sine. Persoana se cunoaște pe sine din
probele oferite de viață, prin prisma conduitei ce o mănuiește, a prestațiilor personale, prin prisma
relațiilor cu alții , atît în împrejurările obișnuite , cît și situațiile de extremă. Conform Dicţionarului
de psihologie, stima de sine reprezintă „trăsătura de personalitate în raport cu valoarea pe care
un individ o atribuie persoanei sale” [Doron şi Parot, 1999 pag.745] . Stima de sine
este interdependent de raportul dintre sinele autoperceput și sinele ideal (dorit), adică modul
în care am vrea să arate, sub multiple aspecte, persoana noastră.După unii autori distanța dintre
sinele actual și cel dorit ne dă măsura prețuirii (stimei) de sine.12
William James, afirmă că stima de sine este raportul al unei împărțiri în care nnumărătorul
sunt “succese obținute”, iar numitorul sunt “ aspirațiile sau pretențiile inițiale”.Altfel spus,conform
acestei fracţii, stima de sine reflectă rezultatul auto-evaluării performanţei în domenii relevante pentru
eul sau sinele unei persoane.13
10
IBIDEM ,321p
11
BOURHIS,Richard Y. s.a. Steriotipuri, discriminare si relatii intergrupuri. Iasi: POLIROM, 1997. 54-55p ISBN 973-
9248-83-7
12
ILUT, Petru. Psihologie sociala si sociopsihologie:teme recurente si noi viziuni.Iasi:Polirom, 2006. 320p. ISBN 978-
973-46-1486-8
13
FANICA, Iuliana. Stima de sine si sistemul atitudinal valoric la elevii de liceu: tz. de lic.in psihologie. Bucuresti,
2011,10 p
7
O altă definiții a stimei de sine afirmate de W. James este “o anume raportare afectivă
globală la propriul eu independentă de raţiuni obiective ce ţin de satisfacţii sau dezamăgiri
personale”.Salvin-Williams și Demo consideră că stima de sine este raportarea afectivă constantă
ce include în sine așa momente ca valorizarea, acceptarea și evaluarea eu-lui.
Psihologia socială pune în evidență două forme ale stimei de sine:
 Stima de sine globală
 Stima de sine specifică sau evaluari specifice ale eu-lui
Stima de sine global-legată de valorizarea, acceptarea şi evaluarea general a eu-lui,
constituind fundalul auto-raportării afective. Și la rîndul său, evaluările specific ale eu-lui sau stima de
sine specific, care se referă la auto-aprecieri specifice pe diferite dimensiuni relevante de evaluare
cum ar fi, auto-aprecierea atractivităţii fizice, a popularităţii, competenţei matematice.14
În conformitate cu clasificarea propusă de literatura de specialitate [Lelord, Andre,
1999] stima de sine include trei componente:
 Încrederea în sine,
 Concepția despre sine,
 Iubirea de sine.
O bună dozare a fiecăreia dintre aceste trei componente este indispensabilă pentru a obține o
stimă de sine armonioasă. Între cele trei componente ale stimei de sine există relații de
interdependență și anume: iubirea de sine facilitează concepția despre sine pozitivă, care la rîndul
său, influențează favorabil încrederea de sine.15
Iubirea de sine este elementul cel mai depreț. Ne iubim în ciuda defectelor și
limitelor,în ciuda eșecurilor și înfrîngerilor, pur și simplu pentru că o voce interioară, timidă,ne
spune că suntem demni de iubire și respect. Această iubire necondiționată nu depinde de
performanțele noastre, scopul ei este de a ne demonstra că suntem în stare să ne mobilizăm de
după un eșec. Iubirea de sine este asemeni unui mecanism de apărare în fața disperării. Iubirea își
are originea în “hrana afectivă” care o preluăm din familie de mici copii.
C.Andre și F. Lelord consideră că iubirea de sine necondiționată, nu este dependentă de
performanțele personale. Iubirea de sine este acel catalizator a respectului față de propria persoană
indiferent de circumstanțe. Asigură stabilitatea emoțională, menținerea relațiilor de comunicare cu
cei din jur.Atunci cînd această componentă este într-o stare latentă, la persoană apar primele
îndoieli , ne siguranța că va fi apreciat de cei din jur și se crează o imagine de sine scăzută . 16
14
Corelația dintre identitatea sociala si stima de sine [online]. Bucuresti, 2009. Citat[17 februarie 2016]. Disponibil pe
Internet: https://ru.scribd.com/doc/22477026/Identitatea-social%C4%83-%C8%99i-stima-de-sine
15
IBIDEM, p.4
16
IURCHEVICI, Iulia. Stima de sine-dimensiune fundamentală a personalității ,Vol.7
8
Concepția despre sine presupune părerea pe care o avem despre noi, evaluarea subiectivă a
calităților pe care le deținem, dar și a defectelor. Concepția pozitivă despre sine presupune
credibilitatea în propriile capacități de a evalua calitățile și defectele personale. Încrederea în
sine, este influențată de acest concept, mai find condusă de subiectivitate. Originea acestui concept
pornește de la așteptările și proiecțiile manifestate de către părinți asupra copilului. Beneficiile pe
care acesta le exercită este ambiția și proiecțiile de viitor,capacitatea de a rezista la obstacole. De
asemenea, concepţia limitată despre sine poate conduce subiectul la dependenţă faţă de celălalt.
Tot acestuia îi este greu să construiască și să ducă la sfârşit proiectele personale [C. André, F.
Lelord]17.
Încrederea în sine –este conceptul care se referă la actele noastre. Încrederea în sine
înseamnă a acționa fără teamă excesivă de eșec și de judecata anturajului, originile acesteia sunt
învățarea regulilor de acțiune cum sunt îndrăzneala, perseverența, acceptarea eșecurilor. Beneficiile
încrederii în sine sunt acţiunile cotidiene facile şi rapide şi rezistenţa la eşecuri. În cazul absenţei
acesteia, se pot observa la individizi inhibiţii, ezitări, abandonuri şi lipsa perseverenţei . Contrar
iubirii de sine, concepției despre sine, încredera în sine este ușor de identificat, este sufiecient să ai
ocazia să-i observe persoanei comportamentul în situații noi sau neprevăzute.
În conformitate cu relatările expuse de psihologul umanist Nathaniel Branhen, stima de
sine presupune “capacitatea de a înfrunta dificultățile fundamentale ale vieții, fără a pierde
speranța”.18
Stima de sine este în strînsă legătură cu respectul de sine. Respectul de sine spre deosebire
de stima de sine este reflectarea gradului în care sinele nu se autoapreciază, ci ține cont de
necesitățile sinelui.19
Stima de sine ridicată este dependentă de respectul de sine, anume stima de sine este
variabila care scade prima din intensitate și este direct independentă de situațiile schimbătoare ,dar
respectul de sine este variabila constantă , condiționat de credințele ce le are persoana de la bun
început. Respectul de sine este ceva ce ține de comportamentul exterior a persoanei .20
Stima de sine reprezintă componenta evoluativă a eului și se referă la trăirea afectivă,
emoțiile pe care le încearcă persoana atunci cînd se referă la propria persoană.21
17
SIMION SIMION, Dan. Problema imaginii de sine și stimei de sine. In:psihopedagogie, Vol. 1 p.265-269
18
Corelația dintre identitatea sociala si stima de sine [online]. Bucuresti, 2009. Citat[17 februarie 2016]. Disponibil pe
Internet: https://ru.scribd.com/doc/22477026/Identitatea-social%C4%83-%C8%99i-stima-de-sine
19
PURCARU, Ioana Dana, ș.a. Stima de sine a adolescenților. Bacău: ROvimed, 2010 118p. ISBN 978-973-1897-69-1
20
RACU, Iulia. Relația dintre autoapreciere și anxietatea la preadolescenți. In: Psihologia Specială și Asistență
Socială. 2009, nr.3 (16) p.70-74
21
Macarie, Alexandra; Ticu, Constantin, ș.a. Stima de sine între normalitate și trăsătura acdentuată. In: Revistă
indexată CNCSIS, 2008 , p 128-141
9
Stima de sine este “rezultatul estimării propriei valori. Ea se manifestă ca satisfacție sau
insatisfacție pe care omul o asociază imaginii de sine, conștient sau nu”.22
Stima de sine este doar o componentă a conceptului de sine, iar M. Rosenberg o definește
ca „totalitatea gândurilor și sentimentelor individuale, cu referire la sine însuși ca la un obiect.” 23
Pe lîngă stima de sine, auto-eficacitatea sau măiestria și auto-identitățile sunt părți
importante ale conceptului de sine. Succele ridică nivelul autoaprecierii, în timp ce eșecurile îl
coboară. Pe parcurs, variația acestor variabile duce la o stabilizare relativă a imaginii de sine,
proces înlesnit, mijlocit de un factor cum este comparația cu altul și înscrierea sau situarea în repere.
Imaginea de sine, deci și stima de sine mai este afectat și de aspirațiile și idealurile noastre, în
elaborarea ei intervenind masiv scara valorilor personale și eul dorit.24
E. Hurlock caracterizează nivelul de aspiraţie ca fiind „Standardul pe care o persoană se
aşteaptă şi speră să-1 atingă într-o performanţă dată". Sarcinile puse în faţa subiecţilor de experienţă
variază foarte mult, succesele fac să crească nivelul aşteptărilor, pe cînd insuccesele îl coboară. În
puţine cazuri, reacţia e diferită de cea a majorităţii.Mediul familial şi educaţia au o înrîurire certă.
Aspiraţiile sunt în funcţie de condiţiile materiale şi culturale în care se dezvoltă copilul.25
Apoi condiţiile educative pot favoriza dorinţa realizării de sine, ambiţia, obişnuirea cu
efortul sistematic, factori care permit succesul şi ridicarea nivelului de aspiraţie. Importantă este şi
sprijinirea autocunoaşterii. Cunoaşterea propriilor posibilităţi e deosebit de importantă. Cei care
ajung să se supraestimeze se condamnă uneori la eşecuri pentru întreaga viaţă. Şi subestimarea are
dezavantaje, împiedicând progresele posibile. Justa autoapreciere îngăduie obţinerea unui loc
meritat în ierarhia socială şi asigură posibilitatea unei vieţi echilibrate.26
Nivelul de aspiraţie se referă la o realizare mai îndepărtată, la un progres real, dorit cu
intensitate. Iar dacă e vorba de obiective de amploare, ceea ce vrea să realizeze omul în întreaga sa
existenţă, se foloseşte sintagma „nivelul eului" ; e vorba de un „eu ideal", o concepţie despre
posibilităţile sale globale în raport cu cerinţele sociale, adică nivelul aspiraţiilor în mai multe
direcţii: profesiune, viaţă social-politică, familie.27
22
L. Iacob, ș.a.,– Psihologie, manual pentru clasa a X-a, Bucureşti: Editura Polirom,2000,p. 102
23
CONSTANTIN, Vasile. Studiu relațional privind stima de sine și emotivitatea:ref.în psihologie, București, 2009
24
BOURHIS,Richard Y. s.a. Steriotipuri, discriminare si relatii intergrupuri. Iasi: POLIROM, 1997. 21p
ISBN 973-9248-83-7
25
RACU , Iulia . Relaţia dintre autoapreciere şi anxietate la preadolescenţi. In: Psihologie Pedagogie Specială
Asistență socială. 2009, nr. 3 (16), p. 70 – 74
26
PROCOP, Ludmila. Esența aprecierii/autoaprecierii și notării.In: Învățătorul modern: Rev. șt.-metodică. 2009 , nr.1
p.24-26
27
IBIDEM, p.25
10
1.3 Problemele psihologice a persoanelor cu HIV
Infecția HIV întrunește în sine nu doar aspectele medicale, ci un ansamblu întreg de

indicatori: socio-economici, psiho-emoționali și cultural-educaționali, ce determină relațiile
interpersonale iscate între membrii microgrupurilor,membrii unii comunități. Tenta de boală
cronică a infecției aduce suferință , atît persoanei cu virusul diagnosticat, cît și membrilor
familiei,dar și relațiiloe extrafamiliale care se iscă într-o comunitate.28
“Atacatorul imun” distruge într-un ritm progresiv atît sistemul imunitar , cît și rezistența
psihologică ce ar putea-o deține persoana sănătoasă din punct de vedere imunitar , dar și familia
persoanei infectatea persoanei infectate.
Persoanele infectate cu HIV au nevoie de o alimentaţie bogată în vitamine şi proteine, de
medicamente pentru bolile intercurente, deplasări frecvente la medic. Toate acestea însă presupun
cheltuieli financiare mari şi, în cazul familiilor cu situaţii precare, înseamnă sărăcie. Uneori, familia
suportă foarte greu aflarea veştii că au un copil seropozitiv. De asemenea, există situaţii de criză, în
care membrii familiei nu găsesc resursele necesare pentru a face faţă situaţiei.
Persoanele infectate cu HIV, pe lîngă lupta cu boala , mai au de a opune rezistență la
momentele cu o încărcătură psihoemoțională stresantă cu grad ridicat ,care declanșează și
amplifică noi trăiri cu tentă negativă ca cosecință distrugînd persoana din aspect psihologic, nu
numai fizic. Acele trăiri negative sunt:
Tulburările Anxioase. Prezenţa anxietăţii este considerată normală în situaţiile de diagnosticare a
unei boli grave. Sunt multe tipuri de tulburări anxioase ce pot afecta persoanele HIV+. Cele mai des
întalnite sunt: atacul de panică, fobiile, tulburarea obsesiv-compulsivă, anxietatea generalizată,
sindromul de stres post-traumatic, tulburarea de adaptare.
Aceste tulburări pot aparea, mai ales, în momentele cheie, pe parcursul evoluţie infecţiei cu
HIV. Cele mai susceptibile persoane de a dezvolta tulburări anxioase sunt cele cărora le lipseşte
susţinerea din partea familie şi/sau prietenilor sau nu au mecanisme eficiente de a face faţă
situaţiilor dificile. Tulburările anxioase împiedică bolnavul să adere la un plan de tratament, să
înţeleagă informaţiile pe care le primeşte, să-şi facă un plan de viitor, îi afectează relaţiile
interpersonale etc.
Tulburările afective sunt prezente, şi ele, în tabloul clinic al persoanelor seropozitive HIV. Cele
mai cunoscute şi mai frecvente sunt: episoadele maniacale, tulburarea bipolară şi depresia. Cea mai
des întîlnită, este, aşa cum era de aşteptat, depresia, prezentă în toate formele ei.
28
BLAGAȘOV, A, ș.a.Informare și sensibilizare în problematica HIV/SIDA: ghid pentru serviciile de asistență socială,
București: PsihoCover, 2007, Bibliogr. 8 p.ISBN 978-973-88502-0-0
11
Putem avea, de la episoade depresive unice (ca parte a procesului psihologic de adaptare la
condiţia de boală), la episoade severe cu tentative de suicid şi pînă la depresii majore cu manifestări
psihotice.
Mania este recunoscută mai uşor, avînd semne specifice cum ar fi: implicare excesivă în activităţi
inutile, presiune de comunicare, entuziasm nediscriminativ, intruzivitate.
Depresia, se descrie prin simptome ca: pierderea plăcerii, pierderea interesului pentru activităţi
recreative, dispoziţia depresivă, retragerea socială, suferinţă morală, vinovăţia, reducerea debitului
verbal şi a fluxului ideilor, dar şi tulburări ale somnului, pierdere ponderală, pierderea apetitului
etc.29
Dependenţa de substanţe psihoactive în cazul persoanelor HIV+, se are învedere problemele date
de dependenţa de medicamente şi de consumul de droguri.
Dependenţa de substanţe psihoactive are la bază mai multe mecanisme psihologice ce o
iniţiază şi o susţin, fiind foarte greu de combătut, în special când se instaurează dependenţa fizică
Cert este că, persoanele seropozitive HIV, care au avut astfel de comportamente, sau care au avut
doar o predispoziţie pentru acest tip de problemă, pot rapid să înceapă sau să reînceapă consumul de
astfel de substanţe.
Tulburările de somn sunt destul de comune şi de supărătoare exacerbînd alte simptome ce pot
apărea pe parcursul infecţiei cu HIV: oboseală, deteriorare cognitivă, pierderi de memorie, scăderea
performanţei la locul de muncă, reducerea interacţiunilor sociale.
Tulburările de somn pot duce la o slabă aderenţă la tratament, recăderi pentru dependenţii de
substanţe psihoactive, deteriorarea capacităţii de decizie, scăderea capacităţii de autocontrol. La fel
pot afecta atît calitatea cît şi durata somnului. Ca un rezultat a trăirilor negative cu care se
confruntă persoana infectată, cum este stigmatul izolarea,excluderea.
Este cert de afirmat că și implicațiile psihosociale, sunt la fel de semnificative ca și
intervențile medicale. Astfel ne facem cunoscuți cu întreg complexul de efecte cum sunt: pierderea
încrederii, stigmatizarea, izolarea, abandonarea de către familie, prieteni, vecini și colegi de
școală/serviciu.30
În faza inițială de diagnosticare este foarte importantă implicarea psihologului. Societate nu
este bine informată despre HIV și SIDA , ceea ce și stresează foarte mult persoanele date, provocînd
29
BĂRĂNESCU, Ramona ,LĂZĂRESCU, Mircea. Psihopatologie descriptivă : Semne şi sindroame în tulburările
mentale. Iaşi: Polirom, 2011.ISBN: 978-973-46-2315-4
30
IMPLICAŢII PSIHOSOCIALE ALE INFECŢIEI HIV/SIDA. [online]2016[citat 5 ianuarie 2016],p. 1. Disponibil pe
Internet: http://www.scritub.com/medicina/IMPLICATII-PSIHOSOCIALE-ALE-IN12551324.php
12
teama: teama ca cei din jur să nu afle, teama faţă de reacţia celolalţi, teama de abandon, teama de
viitor, teama de moarte.31
Apar momente de furie, avînd manifestări agresive față de sine și față de familie, prieteni.
Cu așa succes se întîlnesc adeseori tentative de suicid demonstrative , care nu trebuiesc neglijate
,dar să se eie în vedere pentru nu a crește în ceva mai periculos . Cercul de prieteni, familia , sunt
singurii factori, care facilitează existența, prin dragoste , căldură, confort psihologic. În așa mod
avînd posibilitatea de a fi deschiși în exprimarea emoțiilor și trăirilor în raport cu situația creată.32
Drept răspuns la incertitudinea creată, persoana infectată cu HIV trebuie să întreprindă
anumiţi paşi, ca să se adapteze la noile condiţii. Chiar şi lipsa oricărei reacţii la comunicarea
rezultatului poate fi o încercare de a se adapta prin negare.33
Psiholog American, E. Kubler-Ross, a descris 5 etape prin care trec persoanele seropozitive
şi familiile acestora la aflarea diagnosticului: şocul şi negarea, furia, negocierea, depresia şi
acceptarea.
Șocul- faza în care nu se pot oferi foarte multe informaţii despre boală, în schimb este
foarte important sprijinul acordat de către cei din jur. Familia poate fi şi ea în stare de şoc, iar în
acest caz, specialiştii sunt primii care trebuie să susţină şi să încurajeze.
Negarea- faza, care reprezintă modul în care individul se apără de gîndurile şi sentimentele
care îl apasă, negând că i-ar aparţine. În această fază trebuie identificate motivele pentru care se
simte ameninţat. Faza de revoltă este necesară, pentru acceptarea bolii ca realitate. Tinerii trebuie
încurajaţi pentru a-şi exprima frustrarea şi ajutaţi să găsească soluţii acceptabile. Negocierea se
manifestă adesea prin tentative de manipulare faţă de exigenţele tratamentului.
Depresia-faza, care este o etapă a procesului de acceptare, dar poate fi propice pentru
apariţia ideilor autodistructive.
Negocierea- constă în modalităţi de rezolvare colaterală a situaţiei; ea apare la copiii mai
mari, la adulţi, la aparţinători şi la personalul care se ocupă de persoanele seropozitive. Pacientul ia
în consideraţie proiecte de viitor şi ia decizii, punând în practică anumite ritualuri şi gânduri de tip
magic („Mă voi lăsa de fumat.”, „Voi avea un regim de viaţă mai echilibrat.”, etc.). În această etapă
persoana nu mai suportă informaţia, dar acţionează prin ea.
31
BALINT IRINA, ș.a, Clubul tinerilor - de la vis la realitate: ghid practic adresat specialiştilor din cadrul organizaţiilor
neguvernamentale sau guvernamentale care oferă servicii tinerilor - Bucureşti: MarLink, 2007 , 16 p. ISBN: 978-973-
8411-74-6
32
Implicații psihosociale ale infecții HIV/SIDA. [online]2016[citat 5 februarie 2016],p.1. Disponibil pe Internet:
http://www.scritub.com/medicina/IMPLICATII-PSIHOSOCIALE-ALE-IN12551324.php
33
CONSILIEREA pre- şi post-testare la HIV/hepatite virale B, C :ghid metodic pentru consilieri- Chișinău, 2007
33
IDEM p.38
13
Acceptarea- faza în care tânărul , realizează că boala nu poate fi stopată sau eliminată şi că
implică anumite constrîngeri şi riscuri, de care trebuie să fie conştient.
Toate acestea conduc la o deteriorare a imaginii de sine, la dorinţa de autoizolare,
vulnerabilitate, stres.Să nu uităm că toate aspectele psihosociale mai sus amintite se suprapun peste
aspectul medical, o deteriorare a stării de sănătate, apariţia unor complexe de inferioritate. Este
foarte importantă gestionarea momentului în care familia, apoi tînărul, află despre diagnosticul de
infecţie HIV. Tehnicile de decatastrofare pot reduce impactul cu boala.34
Concluzionînd deducem că aportul psihologic al specialiștelor facilitează aderarea mai rapidă a
persoanelor cu HIV la tratament, ușurîndu-le suferințele sufletești.35
1.4 Particularitățile stimei de sine la adolescenții/tinerii HIV pozitiv

Dezvoltarea armonioasă a personalității copilului/adolescentului apare atunci,cînd el simte
dragoste și securitate,experiențele noi, aprecierea și stima, responsabilitatea și autonomia.
Adolescența este o perioadă de creștere a independenței , a autonomiei și a vulnerabilității.Este o
perioadă din viaţă în care stima de sine este strîns legată de acceptarea egalilor. În parte,
adolescenţii se acceptă şi se plac aşa cum sunt ca rezultat al acceptării şi sprijinului primit din partea
semenilor.
Pentru a se dezvolta normal, copii au nevoie de siguranță, idealuri ferme la care să
aspire,scopuri fixe , care să le conducă viața. Componentele stării de bine sunt:
 acceptarea de sine, realizată printr-o atitudine pozitivă față de propria persoana;
 acceptarea calităților și defectelor personale;
 percepția pozitivă a experiențelor trecute;
 conștientizarea sensului vieții, direcționat de scopuri pe durata medie și lunga;
 convingerea că merită să te implici.36
Însă, existența ca atare ne arată ca lumea este încărcată de incertitudine iar, datorită bolii,
totul se poate modifica în orice clipă. Este cunoscut faptul că, în dezvoltarea personalității și în
procesul adaptării și integrării sociale, un element esențial este imaginea de sine. Aceasta începe să
se formeze în primul an de viața, odată cu debutul primelor interese perceptive referitoare la părțile
propriului corp.37
34
IBIDEM,p.38
35
IDEM p.39
36
Priţcan, V. ş.a. Asistenţa socială a persoanelor cu HIV/SIDA şi a comunităţilor afectate de HIV/SIDA: Suport de
curs la disciplina universitară.- Ch.: S.n., 2013. 42 p. ISBN 978-99-66-309-0
37
LĂZĂRESCU, Olga. Personalitatea copilului. București: ED. EncicloRom., 1969.
14
Adolescentul se manifestă contradictoriu deoarece în organismul său au loc puternice
transformări hormonale. Astfel, el se poate purta excentric faţă de adulţi şi conformist faţă de cei
egali ca vîrstă, poate trece uşor de la o stare la alta fiind în plină negaţie a raţiunii. El caută să-şi
definească personalitatea, identitatea proprie şi se afirmă opunându-se, încercându-şi armele mai
ales împotriva celor din familie.
Adolescenţii ies din starea de dependenţă relativă a copilăriei şi încearcă să-şi stabilească
independenţa în afara familiei. Oricum, ei încă au nevoi puternice de îngrijire, acceptare şi
îndrumare de la părinţii lor, ceea ce creează adesea conflicte şi răstoarnă echilibrul dintre ceea ce
are nevoie adolescentul şi ceea ce el acceptă. Adolescenţa este o perioadă a sentimentelor confuze,
în special în ceea ce priveşte relaţia cu părinţii. Atitudinile de revoltă, contradicţiile pe care le
manifestă adolescentul nu trebuie să îngrijoreze prea tare (cu excepţia situaţiilor în care iau o
întorsătură antisocială). Aceste atitudini de revoltă sunt mai liniştitoare în această etapă decât o
atitudine permanentă de aprobare conformistă.38
Un adolescent HIV+ prezintă aceleaşi caracteristici de dezvoltare psihologică şi relaţională cu
familia ca şi cel sănătos, la care se asociază anumite aspecte legate de stresul indus de percepţia sa
de a fi infectat cu HIV sau de a avea boala SIDA (se face referire la adolescenţii care îşi cunosc
diagnosticul). Adolescentul crede că infecţia/boala îl va face să fie marginalizat social. Adolescentul
infectat HIV poate avea unele reacţii negative şi nume: îşi face singur rău prin diferite moduri şi
atitudini (fumează, bea , se droghează sau, din contră, ajunge să-i ignore pe cei din jur şi să se
autoexcludă social), face rău altora adoptînd un comportament antisocial (poate merge pînă la a dori
şi încerca să infecteze alte persoane).39
Adolescentul HIV+ este supus unor situaţii foarte stresante, precum:
• statutul de seropozitivitate are în percepţia sa repercusiuni asupra integrităţii corporale, asupra
frumuseţii, asupra sexualităţii, asupra acceptării de către grupul de egali. Aceste aspecte sunt
deosebit de importante la această vîrstă.
• schimbarea unor obişnuinţe alimentare în vederea adoptării unei alimentaţii/diete echilibrate
impuse de noua situaţie.
• dependenţa de medicamente şi de controale medicale regulate.
• relaţiile cu sexul opus în contextul fricii de a nu se afla diagnosticul sau în situaţia asumării
responsabilităţii de a-i dezvălui partenerului situaţia sa şi a posibilităţii de a fi respins de către
acesta.
• dificultăţi de apartenenţă la grupul de egali datorate fricii de a nu i se afla diagnosticul.
38
PURCARU, Ioana Dana, ș.a. Stima de sine a adolescenților. Bacău: ROvimed, 2010 118p. ISBN 978-973-1897-69-1
39
Nevoile copilului/adolescentului infectat cu HIV.[online]2016[citat 13 aprilie 2016],p.1.Disponibil pe Internet:
http://www.esanatos.com/boli/boli-sexuale/Nevoile-copiluluiadolescentulu14167.php
15
• întreruperea anului şcolar sau chiar repetenţie datorate episoadelor acute de boală
• probleme financiare ale familiei.
• certuri în familie sau chiar despărţirea părinţilor, provocate uneori de statutul de
seropozitivitate.40
În aceste condiţii, rolul consilierului/psihologului este deosebit de important atît pentru
adolescent cît şi pentru familie, rolul său constînd în a-i ajuta să-şi recapete energia fizică şi psihică
pentru a trăi şi a face faţă problemelor, în informarea corectă în privinţa infecţiei cu HIV şi a bolii
SIDA, în sprijinul de a găsi noi modalităţi de a se bucura de viaţă, nu ignorînd infecţia, ci luptînd
conştient împotriva ei.
Astfel se simte nevoile de implicației psihosociale a specialiștelor . Acestea trebuie să fie
satisfăcute prin respectarea drepturilor pe care le au tinerii infectați cu HIV şi trebuie să constituie
o prioritate fundamentală a tuturor: familie, instituţii de învăţămînt, servicii de asistenţă medicală şi
socială, societate, în ansamblul ei.41
Tinerii care trăiesc cu diagnosticul de seropozitiv simt necesitatea să se satisfacă acele nevoi
care, iar face viața în culori mai vii ne catînd la diagnostic:
 Nevoia de a beneficia de protecţie social
 Nevoia de a cunoaşte şi de a fi educat
 Nevoia de a avea o alimentaţie corespunzătoare
 Nevoia de a li se păstra confidenţialitatea
 Nevoia de a avea o viaţa socială adecvată 42
De asemenea, intervenţiile suportive care se concentrează pe promovarea independenţei şi
păstrarea autonomiei pot face adolescentul să fie capabil de a accepta sprijinul emoţional şi fizic
fără a se simţi ameninţat. Simţul deţinerii controlului poate fi sprijinit prin oferirea de opţiuni ,
adolescentului atunci când acestea există. Adolescenţii pot fi încurajați să-și extindă rețeua de
support prin aderarea la programe dezvoltative pentru această grupă de vîrstă. Grupurile
diminuează izolarea adolescentului furnizînd în schimb siguranţă, un mediu suportiv în care
participanţii cred şi răspund prin dezvăluirea mutuală a emoţiilor şi experienţelor. Grupul
normalizează crizele adolescentului şi deschide noi surse de forţă şi speranţă.
40
RULAND C. D.,ș.a. Adolescents: Orphaned and Vulnerable in the Time of HIV/AIDS. Arlington : Family Health
Intern., 2005.ISBN: 0-939704-97-8
41
BALINT IRINA, ș.a, Clubul tinerilor - de la vis la realitate: ghid practic adresat specialiştilor din cadrul organizaţiilor
neguvernamentale sau guvernamentale care oferă servicii tinerilor - UNICEF - Reprezentanţa în România, Fundaţia
„Alături de voi” România. - Bucureşti: MarLink, 2007 , 14p. ISBN: 978-973-8411-74-6
42
Nevoile copilului/adolescentului infectat cu HIV.[online]2016[citat 13 aprilie 2016],p.1.Disponibil pe Internet:
http://www.esanatos.com/boli/boli-sexuale/Nevoile-copiluluiadolescentulu14167.php
16
CAPITOLUL 2. CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A NIVELULUI STIMEI DE SINE A
TINERILOR CU HIV
2.1 Diagnosticarea nivelului stimei de sine la tinerii cu HIV
Experimentul de constatare s-a realizat cu scopul de a identifica nivelul stimei de sine la

tinerii cu HIV.
Cercetarea experimentală s-a axat pe următoarele obiective:
 Identificarea nivelului stimei de sine;
 Identificarea nivelului autoaprecierii;
 Elaborarea unui program corecțional-dezvoltativ a stimei de sine pentru tinerii cu HIV;
 Elaborarea concluziilor.
Concomitent, s-a verificat ipoteza cercetării, conform cărora am presupus că: intervenția
sistematică a psihologului, concomitent cu participarea stitematică a tinerilor cu HIV la un
grup de suport din cadrul centrului de plasament pentru persoanele cu HIV ,poate ameliora
suferințele sufletești, schimbîndu-i imaginea și stima de sine în bine.
În cadrul experimentului de constatare am utilizat următoarele metode de cercetare științifică:
 Testul Rosemberg ( Anexa 1)
 Test Dembo-Rubeștein, prelucrat de A. Prihojan ( Anexa 2)
Organizarea investigaţiei: Cercetarea experimentală s-a realizat pe un eșantion de 10 de
subiecți-seropozitivi, cu vîrsta cuprinsă între 20 și 28 de ani, bineficiari ai IPCS „Viața cu
Speranță”, or.Bălți.
Testul Rosemberg (Rosemberg,1965) a fost aplicat cu scopul de a măsura sentimentul
global al valorii personale și autoacceptării. Acest test include o scală, care cuprinde 10 itemi.
Itemii 2,5,6,8,9 se coteaza invers.
Pentru fiecare afirmare există 4 posibilități de răspunsuri:
 Total de acord-4puncte
 De acord-3puncte
 Dezacord-2puncte
 Total dezacord-1puncte
Scorurile acumulate pot fi cuprinse între 10puncte și 40puncte. Rezultatele au fost cotate conform
următoarelor etaloane propuse de autor:
 stima de sine scăzută: 10-16 puncte
 stima de sine medie: 17-33 puncte
17
 stima de sine înaltă: 34-40 puncte
Răspunsurile analizate ale respondenților sunt prezentate în Tabela nr.1 Cotarea individuală a
indicatorilor stimei de sine
Tabela nr.1 Cotarea individuală a indicatorilor stimei de sine
Afirmații/ I II III IV V VI VII VIII IX X TOTAL
Respondenți
1r 1 2 1 3 3 3 2 2 2 2 21
2r 3 2 2 3 3 2 3 2 2 2 25
3r 2 2 3 3 3 3 2 2 2 2 23
4r 2 2 4 3 2 3 2 2 2 2 26
5r 2 1 2 3 3 2 2 2 2 2 23
6r 1 2 3 4 3 2 4 2 3 2 26
7r 1 2 1 3 3 3 3 2 1 1 20
8r 2 2 2 3 3 2 3 1 1 1 20
9r 1 2 2 3 3 2 3 2 3 2 23
10 r 3 2 2 3 3 2 3 2 2 3 25
Analizînd rezultatele reflectate în tab.nr1 am constat că unile afirmații sunt cotate de majoritatea
respondenților cu unul și acelaș calificativ. Și anume :
 Marea majoritate a respondenților (90%) consideră că sunt capabili să facă lucrul la fel de
bine ca ceilalți;
 Aceași majoritate de respondenți (90%) constată că le-ar plăcea să aibă un respect mai mare
de sine însuși;
 dar în acelaș timp aceiași majoritate de respondenți (90%) consideră că nu au în ei prea
multe lucruri de care să fie mîndri.
Comparînd răspunsurile respondenților la afirmațiile 4, 5 , 8, constatăm că, necatînd la faptul
că tinerii cu HIV consideră că pot face față situației date, acceptă statutul său HIV. Dar în acelaș
moment simt că ar trebui să aibă un respect mai mare față de sine din partea celor din jur (deci e
mic în realitate). La fel, aceste persoane cu greu identifică unele calități și însușiri personale cu care
se pot mîndri, activitățile care le por aduce sicces dacă se vor putea implica.
Răspunsurile analizate la fraza „În general sunt multiunit(ă) de mine,, ne demonstrează că
majoritatea respondenților (80 %) dau răspuns de infirmare a frazei, adică în general nu sunt
mulțumiți de sine. Din numărul total de persoane ce infirmă fraza de mai sus - 50 % din
respondenți sunt total dezacord cu afirmația și alții 50 % susțin că nu sunt deacord cu afirmația.
18
Răspunsurile la itemii 2 și 9 ne demonstrează că 90 % din respondenți se consideră
persoane valoroase, iar o bună parte din ei (50 %) nu au tendința de a se crede că sunt persoane
ratate.
Deci, rezultă că numai 20 % din respondenții sunt în general mulțumiți de sine, dar 80% din
tineri nu sunt, în general, mulțumiți de sine.
Analizînd scorurile totale acumulate de fiecare respondent în parte constatăm că fiecare respondent
a acumulat de la 20p. la 26p. Acestpunctaj este caracteristic pentru grila stimei de sine medie
(17p.-33p.). Deci, toți respondenții sunt caracterizați de o stimă de sine medie-adecvată.
Tabela nr.2 Nivelurile stimei de sine
Nivelurile stimei de sine

Respondenți Jos (10-16) Mediu(17-33) Înalt(34-40)
1r * 21
2r * 25
3r * 23
4r * 26
5r * 23
6r * 26
7r * 20
8r * 20
9r * 23
10r * 25
TOTAL 0 10 0
Rezultatele reflectate în Tab. nr.2 Nivelurile stimei de sine, ne demonstrează că toți

respondenții din grupul experimental (100%) au o stimă de sine medie (adecvată).
În cadrul grilei medie (17p-33p) , respondenții au fost distribuiți în două grupuri în
dependență de faptul cît de aproape sunt de unul sau altul dintre cei doi poli stimă de sine scăzută
sau stimă de sine ridicată:
1. 20puncte-23puncte - scoruri mici.
2. 25puncte-27puncte- scoruri mari.
Rezultate analizate după acest criteriu au fost plasate în Tab. nr.3 Scorurile mici și mari ale stimei
de sine medie
19
Tabela nr. 3 Scorurile mici și mari ale stimei de sine medie
Scoruri/ Scoruri mici Scoruri mari Scorul

Respondenți (20p-23p) (25p-27p.)
1r * 21
2r * 25
3r * 23
4r * 26
5r * 23
6r * 26
7r * 20
8r * 27
9r * 23
10r * 25
40%
Scoruri mici a stimei de sine
Scoruri mari a stimei de sine
60%
Fig.1 Scorurile mici si mari ale stimei de sine moderate
În Fig.1 Scorurile mici și mari ale stimei de sine moderate sunt reprezintate respondenții
cu scoruri mici ale stimei de sine (40%) și cu scoruri mari (60%)
Persoanele cu HIV (40%), care au acumulat scoruri mici ale stimei de sine sunt caracterizate ca
persoane:
 Modeste;
20
 Reţinute în comunicare ;
 Ezitante şi prudente în ceia ce relatează în discursul său ;
 Nu-şi asumă riscurile posibile, care i-ar permite să-i depășească pe cei care îi înconjoară;
 Nu au mare încredere în propria opinie;
 Tind să se justifice după un eşec ;
 Se simt respinse dacă sunt criticate în domeniile în care se consideră competenți;
 Se identifică cu omul de rînd ;
 Au o bună capacitate de adaptare la interlocutori.
Tinerii (60%) care au acumulat scoruri mari (25p.-26p.) sunt caracterizați de asa particularități
ca :
 Au o părere pozitivă despre sine;
 Cu expectanţe înalte de sine;
 Sunt persoane care îşi asumă riscuri;
 Caută să-şi depăşească limitele;
 Situațiile dificile cu eșec nu-i afectează emoţional;
 Reacţionează adecvat la critică;
 Nu caută să se justifice după un eşec;
 Nu se compară prea mult cu alţii;
 Sunt hotărîți în deciziile pe care le iau ;
 Sunt sociabili.
Deci tinerii cu HIV, din centrul de plasament Viața cu Speranță, sunt caracterizați ca
persoane încrezute în sine, sociabile, cu o părere pozitivă despre sine, care se acceptă pe sine și
reacționează adecvat la critică. În caz de eșec nu caută să se justifice. Au o bună capacitate de a se
adapta la interlocutori noi, ușor stabilesc relații de comunicare.
Testul Dembo-Rubenştein (prelucrat de A.Prihojan) se aplică cu scopul de a cerceta nivelul
autoaprecierii și a aspirațiilor ca parte componentă a sinelui. Testul include 7 segmente a cîte 100
mm fiecare. Fiecare segment reprezintă unul din urmatorii indicii :
 Frumusețea;
 Sănătate;
 Inteligenţă ;
 Caracter;
 Autoritate la semeni;
 Abilităţi manuale;
 Încredere în sine.
21
Segmentul frumuseții, reprezintă o monstră de antrenament . Respondenții sunt rugați
să indice pe fiecare segment printr-o bifă locul unde se văd ei în prezent (nivelul autoaprecierii) şi
cum ar dori să fie ( nivelul aspiraţiilor spre dezvoltare) .
1.Nivelul autoaprecierii se analizează conform cheii testului:
 autoapreciere joasă- 44 mm si mai jos;
 autoapreciere medie- 45- 59mm;
 înaltă-60-74mm;
 foarte înaltă-75-100mm.
Indicii mai puţin de 45mm- presupun o subapreciere. La subiecţii din această categorie se
manifestă puternic sentimentul de neîncredere în sine sau tendința puternică de apărare.Se
consideră că autoaprecierile reale (adecvate) se conţin între indicii 45-74. De la 75 la 100 se
manifestă supraaprecierea, care denotă anumite probleme de formare a personalităţii, incapacitate
de evaluare de sine în raport cu alţii, lipsa unui potenţial de dezvoltare.
2.Nivelul aspiraţiilor :
 Denotă un nivel jos al aspiraţiilor-indicii de pînă la 60 mm
 Nivel optimal- indicii 60 mm şi 89 mm
 Denotă o percepere adecvată a propriilor posibilităţi, perspective de dezvoltare a
personalităţii-indicii de la 75 mm la 89 mm.
 Denotă o apreciere inadecvată a capacităţilor proprii -indicii de la 90 mm-100 mm
Scorurile acumulate de respondenți la Dembo-Rubenştein sunt prezentate in Tabela nr.4 Indicii
autoaprecierii la tinerilor cu HIV.
Tabela nr. 4 Indicii autoaprecierii la tinerilor cu HIV
Frumusețe Sănătate Intelegență Caracter Autoritate Abilități Încredere TOTAL
la semeni manuale în sine
1r 90mm 60mm 90mm 80mm 70mm 50mm 80mm 71mm
22
Este just faptul că sănătatea este una din valorile general umane , odată fiind afectată
schimbă percepția omului despre sine totalmente. Prin prisma testului Dembo- Rubenștein, acest
lucru este demonstrat de indicatorii ce-i prezintă segmentul „Sănătate” la fiecare respondent în
particular. Deci, conform tabela nr.4 Nivelul autoaprecierii a tinerilor cu HIV , 30 % din
respondenți au bifat porțiunea de segment echivalent a 50 mm, alți 30 % din tinerii cu HIV, indică
valori de 60 mm. și mai mult. Valoarea medie a segmentului Sănătate constituie 62 mm, fapt ce ne
demonstrează prezența unei autoaprecieri adecvate la acest indicator la tinerii cu HIV.
Tabela nr.5 Nivelurile autoaprecierii la tinerii cu HIV
Nivelurile autoaprecierii
Respondenți >45 45-74 75-100
(subapreciere) (autoapreciere (suprapreciere)
adecvată)
1r *
2r *
3r *
4r *
5r *
6r *
7r *
8r *
9r *
10r *
TOTAL 1 7 2
În conformitate cu datele reprezentate din tabela nr.5 Nivelurile autoaprecierii ,

respondenții se califică pe trei dimensiuni ale nivelului autoaprecierii. Și anume :
 70 % din tinerii cercetați au o autoapreciere adecvată;

 20 % din respondenți au un nivel foarte înalt a autoaprecierii, se supraapreciază
 La 10% (un tînăr) sa constatat un nivel jos de autoapreciere, se subapreciază.
23
10%
20%
Subapreciere
Autoapreciere adecvată
Suprapreciere
70%
Fig. nr.2 Nivelurile autoaprecierii la tinerii cu HIV
Aceste rezultate sunt prezentate in Fig.1 Nivelurile autoaprecierii la tinerii cu HIV
- Pentru persoanele care se supraapreciază (20%) le este caracteristic : irascibilitatea,

neacceptarea observațiilor critice din partea celor din jur cum ar fi prieteni, colegi, părinți, frați
vecini, etc. Fregvent se poate manifesta atitudine de indiferentă și de dispreț față de cei care îi
înconjoară. S-a observat că acești tinerii HIV pozitivi, au tendința de a-și formula scopuri
dificile și cu o oricare măsură de risc.
- Tinerii cu o autoapreciere scăzută (10%) includ în sine un arsenal de pattern-uri cognitive,
afective distructive, care îi poate provoca o inadaptare socială și o inacceptare de sine la
momentul de față. Autoaprecierea joasă sau scăzută la tînărul „ 3c ’’ se manifestă printr-o
neîncredere totală în forțile proprii, o autonegare permanentă. La tînăr se poate remarca trăiri
conflictuale. În timpul dialogului s-a observat emoții negative, cum ar fi agitație, un nivel
accentuat de anxietate.
- 70 % din respondenți au o autoapreciere adecvată. Tipic acestor 7 persoane (1c,4c, 5c, 6c, 7c,
9c,10 c), este faptul că se percep, fregvent, ca persoane valoroase, sunt mulțumiți de sine, se
respectă pe sine. În acelaș timp, recunosc și își acceptă statul său de HIV seropozitv. În situații
care ar putea fi urmate de un eșec , ei rămîn calm pe pozițiile sale, nu sunt afectați.
În urma analizei datelor prezentate constatăm , că o autoapreciere scăzută are o influență

negativă asupra tînărului HIV infectat ducînd la pierderea încrederii în forțele proprii, nesiguranță ,
un dezechilibru emoțional intensiv care este un mare obstacol in acceptarea unui stil de viață dictat
24
de stare de sîănătate, compleanță la tratament . La fel si o autoapreciere înaltă poate avea acelaș
impact asupra tinerilor cu HIV.
Scorurile acumulate de respondenți la compartimentul aspirații sunt prezentate în Tab.nr.6

Indicii aspirațiilor la tinerii cu HIV
Tabela nr.6 Indicii aspirațiilor la tinerii cu HIV
Frumusețe Sănătate Intelegență Caracter Autoritate Abilități Încredere TOTAL

la semeni manuale în sine

8r 100mm 100mm 100mm 100mm 100mm 100mm 100mm 100m
Indicii din Tab.nr.6 permite clasificarea datelor obținute pe patru categorii a nivelului aspirațiilor :
Nivel jos de aspirații cuprinde valori mai mici de 60 mm,
nivel optimal de aspirații cu valori cuprinse între 60mm-75mm,
nivel adevat a aspirațiilor înregistrînd valori cuprinse între 75mm-89mm
nivel inadecvat care se manifestă prin valori de 90mm-100mm.
Această distribuire a respondenților pe diferite niveluri ale aspirațiilor este reflectată în Tab.nr.7
Nivelurile aspirațiilor
25
Tabela nr. 7 Nivelurile aspirațiilor
Nivelurile aspirațiilor
Respondenți Jos Optimal Adecvat Inadecvat
(>60mm) (60-75mm) (75-89mm) (90-100mm)
1r *
2r *
3r *
4r *
5r *
6r *
7r *
8r *
9r *
10r *
TOTAL 0 0 5 5
Deci , 5 respondenții au acumulat un punctaj de la 75-89 ce denotă prezența la ei a unui nivel

adecvat al aspirațiilor. La alți 5 tineri cu HIV sa constatat un nivel foarte inalt- inadecvat al
aspirațiilor. Aceste rezultate sunt fixate în Fig. nr .2 Nivelurile aspirațiilor a tinerilor cu HIV
50% 50%
50
40
30
20
10
0
Nivel de aspirații înalt Nivel de aspirații foarte înalt
Fig. nr.3 Nivelurile aspirațiilor a tinerilor cu HIV
26
Respondenții (50%) caracterizați de un nivel înalt ( adecvat) al aspirațiilor sunt încrezători
în forțile proprii, manifestă perseverență în atingerea scopurilor, au o productivitate mare în diverse
sfere de activitate și au o autocritică bine dezvoltată, astfel evaluînd critic progresul propriu.
La alții 50% din respondenți le sunt caracterice așteptări ne reale, un nivel foarte înalt de
aspirații –un nivel neadecvat. Nivelurile de aspirații nerealiste, privind propriul intelect, caracter,
sănătate, autoritate la semeni, abilități manuale, înfățișare și încredere în sine, au efecte negative
pentru oricare activitate pe care și le pun ca scop respondenții. Astfel se pot produce diferite
eșecuri. Insuccesul repetat poate genera blocaje psihice, o dezorganizare accentuată în planificarea
activităților și o dereglare comportamentală.
Comparînd nivelurile autoaprecierii cu nivelurile aspirațiilor în Tab.nr.8 Analiza
comparativă a nivelului autoaprecierii și a aspirațiilor constatăm că un decalaj intre acești indici se
pot observa la tinerii:
2r ( supraapreciere+aspirații adecvate),
3r (subapreciere+aspirații adecvate),
8r ( supraapreciere+ aspirații inadecvate),
5r, 6r, 7r, 9r ( autoapreciere adecvată + aspirații inadecvate)
Tabela nr. 8 Analiza comparativă a nivelului autoaprecierii și a aspirațiilor
Respondenți Nivelul autoaprecierii Nivelul aspirațiilor

1r 71mm/adecvat 88mm/adecvat
2r 81mm/suprapreciere 85mm/adecvat
3r 38mm/subapreciere 78mm/adecvat
5r 70mm/adecvat 90mm/inadecvat
8r 81mm/suprapreciere 100m/inadecvat
Aceste rezultate analizate sunt prezentate in Fig. nr.3 Nivelurile autoaprecierii și a aspirațiilor
27
100 88% 95% 95% 100% 96%
85% 86% 90%
81% 78%
71% 85%
80 81%
70% 70% 74%
60 60%
61% 66%
40 38% Nivelul autoaprecierii

Nivelul aspirațiilor
20
0
1r 2r 3r 4r 5r 6r 7r 8r 9r 10r
Fig. nr.4 Nivelurile autoaprecierii și a aspirațiilor
Analizînd nivelurile autoaprecierii și a aspirațiilor a respondenților, am stabilit următorul consens :
 Respondentul 2r se caracterizează printr-o armonie, adică sinele perceput și sinele ideal

(dorit), se află la o distanță minimală, oferindu-i măsura prețuirii de sine, asigurîndu-i
stabilitatea emoțională.
 La respondentul 3r se manifestă o discrepanță majoră dintre sinele perceput și sinele ideal,
motivîndu-l să-și schimbe trăsăturile caracteriale, semnificativ din persoană timidă, în
persoană hotărîtă, din nesigur în persoană mai sigură, în favoarea valorificării tendințelor de
a normaliza eul ideal.
 Respondenții 4r și 10r se descriu ca persoane cu un nivel adecvat atît al autoaprecierii cît și a
aspirațiilor,sunt mulțumiși de sine, se percep ca persoane valoroase, în situații de eșec
autoaprecierea lor nu este afectată.
 Respondentul 8r, se caracterizează ca o persoană irascibilă,nemulțumită de sine, este
indiferent la critica celor din jur, deseori are tendința să-și propună scopuri dificile greu de
realizat.
28
120
100%
100 95% 95% 96%
88% 90%
85% 86% 85%
81% 78% 81%
80 75%
71% 70% 70% Nivelul stimei de sine
66%
58% 61% Nivelul autoaprecierii
60
Nivelul aspirațiilor
38%
40
25 23 26 23 26 23 25
21 20 20
20
0
1r 2r 3r 4r 5r 6r 7r 8r 9r 10r
Fig.nr.5 Imaginea de sine a respondenților
Analizînd rezultatele fig. nr.4 Imaginea de sine a respondenților , concluzionăm că pe fonul

unei stime de sine medii(adecvate) , se constată o mică varietate a nivelului autoaprecierii și a
nivelului aspirațiilor.
La respondenții 5r, 6r, 7r avînd un nivel optimal de autoapreciere (45mm-74mm), se
manifestă un nivel foarte înalt de aspirații (90mm-100mm). Acești tineri se percep fiind
întotdeauna persoane valoroase , sunt mulțumiți de ei, se respectă așa cum sunt, recunoscîndu-și în
acelaș timp și statul nou de tinăr cu HIV. În situații de eșec, autoaprecierea tinerilor nu este afectată,
deci și stima de sine este stabilă, fără modificări esențiale.
Al treilea respondent are un nivel al stimei de sine medie (adecvat), însă nivelul
autoaprecierii are un scor redus, ceea ce presupune o autoapreciere scăzută. În așa mod
autoaprecierea scăzută denotă o neîncredere în forțiile proprii, inacceptare de sine, de aici rezultă și
inacceptarea noului statut, la tînăr se manifestă timiditatea, o autonegare ușoară, prin trăirea unor
stări conflictuale.Nivelul adecvat al aspirațiilor echilibrează tabloul general a persoanei, avînd o
evaluare adecvată a potențialului său și a caracteristicilor individuale.
Per ansamblu imaginea de sine a respondenților este puternic afectată de aspirațiile și
idealurile lor, astfel pentru stabilitatea imaginii de sine intervenind masiv scara valorilor personale
și eul dori
În urma cercetării am constat că:
 Toți respondenții(100%) au o stimă de sine medie
 O apreciere adecvată 70 % din respondenți
29
 Un nivel adecvat al aspirațiilor se manifestă la 50 % din respondenți
 La alții 50 % s-au evidențiat un nivel foarte înalt a aspirațiilor
Analizînd datele de mai sus, concludem că există o relație de interdependență dintre nivelul
stimei de sine și nivelul autoaprecierii. O autoapreciere scăzută are o influență asupra tînărului și
anume pierderea încrederii în sine și în forțile proprii, astfel manifestîndu-se modestia, tendința de
a se justifica în cazuri de eșec și vice versa autoaprecierea ridicată, ce exprimă o încredere în sine
firească, determinînd persoana să fie într-o stabilitate emoțională și cu o stimă de sine adecvată,
care se plasează mai aproape de polul stimei de sine înalte.
2.2 Program corecțional-dezvoltativ a stimei de sine la tinerii cu HIV

I. BLOCUL TEORETIC
1. Tema: fortificarea imaginii și stimei de sine la tinerii cu HIV
2. Tipul programului: corecțional-dezvoltativ
3. Adnotare:
S. Coopersmith (1984) defineşte stima de sine ca fiind un ansamblu de atitudini şi opinii pe
care indivizii le pun în joc, în raporturile lor cu lumea exterioară. Încrederea în reuşita personală,
mobilizarea în vederea atingerii unor obiective, resimţirea mai mult sau mai puţin a unui eşec,
ameliorarea performanţelor prin valorificarea experienţelor anterioare sunt atitudini legate strict de
stima de sine. Cu alte cuvinte, stima de sine cuprinde o dispoziţie mentală care pregăteşte individul
pentru a reacţiona conform cu aşteptările sale de succes, acceptarea şi determinarea
personală.Imaginea și stima de sine ,fiind cheia succesului fiacăruia din noi necesită o însușire
temeinică pe cît se poate de adecvată, dar nemijlocit și dezvoltată în continuu, astfel încît încrederea
în forțele proprii și iubirea de sine să asigure succesul fiecăruia, indiferent de statut socio-medical.
Pentru tinerii cu HIV, imaginea de sine are o însemnătate deosebită în susținerea stării de bine și
anume:
 acceptarea de sine,
 acceptarea calităților și defectelor personale;
 percepția pozitivă a experiențelor trecute;
 constientizarea sensului vieții.
II: BLOCUL APLICATIV

1.Scopul general: fortificarea imaginii și stimei de sine la tinerii cu HIV
30
Programul de îmbunătățire a stimei de sine constă în activități care vizează autocunoașterea,
autoacceptarea, autoaprecierea adecvată.. Fiecare activitate este descrisă în cele ce urmează
menționîndu-se scopul, durata, materiale și modul de desfășurare.
2.Obiective:
 Familiarizarea cu participanții implicați în cadrul programului dezvoltativ;
 Dezvoltarea încredereii în forțele proprii;
 Ridicarea nivelului de autoaprecierii
3.Vîrsta:18-28 ani
4.Şedinţe: 10 ;
5.Frecvenţa ședințelor: o dată în săptămînă;
6.Durata ședințelor: 45-50 minute;
III. DESFĂȘURAREA
Şedinţa 1. HAIDEȚI SĂ NE CUNOAȘTEM
Obiectivele şedinţei:
 cunoaşterea reciprocă a participanţilor;
 instituirea unei atmosfere favorabile lucrului în grup prin confirmarea unor reguli ale
participării;
Exerciţiul nr.1 “ Autoprezentare ”

Scopul: Familiarizarea cu participanții
Durata: 10 min
Desfășurare: Fiecare participant comunică despre sine: prenumele‚ locul de muncă (sau învăţătură)‚
două trăsături‚ care-l caracterizează mai mult. După prezentare participanţii îşi pot adresa întrebări.
Exercițiu nr.2 ,, Numele”
Scopul: Ridicarea autoaprecierii
Durata:10 min
Desfășurarea: Se propune participanților să-și aleagă un nume care ar vrea să-l aibă sau îl lasă pe al
lui. Participanții răspunde la următoarele întrebări:De ce-i place sau de ce nu-i place numele?De ce
ar vrea să fie numit altfel?
Exerciţiul nr.3 “ Portretul unui necunoscut ”
Scopul: Cunoașterea aprofundată a participanților
Durata: 20-25 min
Desfășurare:Pentru a se cunoaște mai bine participanții sunt rugați să se privescă să se analizeze ,
timp de 1min‚ încercînd să răspundă la întrebarea: care din membri este mai puţin înțeles? Li se
propune să încerce timp de 10 minute să-i execute portretul‚ folosind culorile care redau mai mult
31
stările pe care le deține în raport cu această persoană. Portretul poate ţine direct de imaginea
omului‚ sau reprezenta careva trăiri în raport cu modelul. În timpul executării portretului nu se
discută cu vecinii (10 min.).După, semnaţi portretul‚ puneţi data şi se înmînă celui pe care îi
reprezentat.
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului
-Ce aţi aflat nou despre membrii grupului?
-A sporit încrederea în ei?
-Ce schimbări au survenit în atmosfera generală?
Exerciţiul nr.4 “Regulile grupului”.

Scopul : Organizarea grupului spre o colaborare eficientă
Durata: 10 min
Desfășurare:Fiecare participant primeşte cîte o fişă‚ pe care este notat începutul unei fraze:
În comunicare aş dori ca să se manifeste…‚
În comunicare nu aş dori ca să se manifeste…‚
Vom utiliza cu succes timpul‚ dacă…‚
Vom pierde în zădar timpul‚ dacă…‚
Vom realiza cu succes obiectivele programului‚ dacă…‚
Nu vom realiza obiectivele programului‚ dacă…‚
Vom căpăta succese în dezvoltarea personală‚ dacă…‚
Nu ne vom dezvolta personal‚ dacă…‚
Aş dori ca…‚
Nu aş dori ca…
Fiecare participant completează fraza‚ apoi transmite fişa celui de alături. Pe cerc fişele se
deplasează‚ pînă ajung la primul autor. Citiţi regulile propuse și completaţi normele activităţii în
grup cu altele noi (10 min.).
Şedinţa 2. Cine sunt eu?
 dezvoltarea capacităţilor de autoprezentare;
 stabilirea modului de autoapreciere;
Exerciţiul nr.1 “Suflul comun”.

Scopul: Dezvoltarea încrederii în sine
Durata: 10 min
Desfășurare: Vă propunem să vă luaţi de mîini şi pe rînd să transmiteţi cu mîna stîngă mesajul în
formă de strîngere de mînă celui de alături. Primul impuls îl transmite (este numit unul din
32
participanţi). Odată cu impulsul numiţi‚ ce transmiteţi celui de alături. (După ce “strîngerea de
mînă” ajunge la cel care a lansat-o‚ începe cel de alături‚ la fel transmiţînd un mesaj. Astfel
procedează toţi participanţii).
A doua parte a exerciţiului presupune dezvoltarea capacităţii de a simţi partenerul. Începem de
la (este numit unul din participanţi)‚ care urmăreşte respiraţia vecinului din stînga‚ încercînd să intre
în acelaşi ritm. Mai apoi vecinul lui din dreapta se implică… pînă la ultimul participant.
-Ce aţi simţit în timpul executării exerciţiului?
-Cât de mult au corespuns mesajele dispoziţiei voastre?
-Cum va reuşit să intraţi în ritmul “suflului comun”?
Exerciţiul nr.2 “Cine sunt eu‚ cum sunt eu”

Scopul: Autocunoașterea de sine
Durata:15 min
Desfășurare: Vă propunem să notaţi pe foi cîte 10 răspunsuri la întrebările “Cine sunt eu? Cum sunt
eu?” în decurs de 5 minute.După expirarea timpului fiecare participant citeşte cele notate. Discuţia
se axează asupra celor mai abstracte noţiuni‚ de felul “Sunt o stea”‚ “Sunt precum un rîu” etc.
Participantului care a recurs la asemenea atribute i se propune să povestească despre situaţiile cînd
se simte şi se comportă aşa.
-Ce aţi aflat nou despre sine?
-Care din caracteristicile voastre sunt prezente mai frecvent (se manifestă mai rar) în
comportamentul şi starea Dvs.?
Exerciţiul nr.3 “Ce cred oamenii despre mine”

Scopul: Informarea cu opinia celor din jur depre sine
Durata: 10 min
Desfășurare:Un(o) voluntar(ă) ‚ este invitat(ă) în centru. Moderatorul îl prezintă cu o frază‚ prin
care afirmă o calitate pozitivă (Priviţi la această domnişoară agriabilă. Priviţi-l pe tînărul acesta
voinic). După care participantul iese după uşă‚ iar grupul timp de 3 minute alcătuieşte portretul-
descriere‚ alcătuit din 10 atribute.
După uşă participantul întocmeşte la fel un portret‚ în care încearcă să stabilească cum va fi
caracterizat. Cînd este invitat‚ citeşte aceea‚ ce crede că i-a fost atribuit de grup. Grupul aprobă
calităţile care corespund descrierii colective‚ mai apoi i se citesc celelalte calităţi şi îi este înmânată
foaia cu anumite urări. La exerciţiu pot participa toţi membrii grupului.
33
-Cum v-aţi simţit în timpul cînd grupul va oferit o caracteristică?
-Cum vă apreciază cei din jur?
-Cum vă apreciaţi personal?
Exercițiul nr.4 ,, Steaua”

Scopul: Ridicarea nivelului autoaprecierii
Durata: 15 min
Materiale necesare: hîrtie albă, creioane colorate
Desfășurarea: Se împarte fiecărui participant cîte o foaie de hîrtie și un creion colorat de culoare
diferită pentru a accentua unicitatea fiecăruia. Se anunță participanților că trebuie să-și reprezinte
personalitatea printr-o stea.
Fiecare își va desena propria stea alegînd 7-10 calități importante într-o rază separată a
stelei. Participanții sunt rugați să meargă în cerc și să-și compare stele. Cînd cineva va găsi o altă
persoană care are aceiași rază va scrie numele acesteia pe lîngă raza respectivă a stelei sale.
Ședinţa 3. Optimist sau pesimist?
 instituirea unei atitudini pozitive faţă de evenimentele de viaţă;
 exersarea unui model de comportament optimist;
 aprecierea stărilor de spirit – optimistă şi pesimistă.
Exerciţiul nr.1 “Vă comunic o taină personală”

Scopul: Întărirea principiului confidențialității
Durata: 10 min
Desfășurare: Primul participant va spune la ureche vecinului taina sa‚ începînd cu cuvintele “Vă
comunic o taină personală…”‚ după care taina va fi comunicată la ureche în şoaptă pe cerc fiecărui‚
începînd cu “Unuia din noi…”. (Taina poate fi de felul‚ “îmi place cînd am adrenalină”‚ etc. Pe
rînd toţi participanţii comunică cîte o “taină”).
-Ce secrete aţi aflat?
-Sunteţi capabili să nu le spuneţi nimănui?
-Să spunem toţi în cor: ”Cunoaştem multe secrete‚ dar nu le vom spune nimănui!”
Exercițiul nr. 2” Un cuvînt de laudă”

Scopul: Dezvoltarea iubirii de sine
34
Durată: 5 -10 min
Desfășurarea: Participanții se așează într-o poziție relaxantă, închid ochii , astfel încercînd să-și
amintească propriile calități, fapte , merite. Ca mai apoi să le împărtășească întregii grupe.
Formulînd fraza: Nu vreau să mă laud dar...
Exercițiul nr.3 „ Uite în oglindă”

Scopul: Autoprezentarea pozitivă
Durată: 10 min
Materiale necesare: Hîrtie , stilouri
Desfășurarea: Participanților li se cere să noteze pe foaie 3 lucruri pozitive care-l caracterizează, 2
realizări de care este mîndru, 3 lucruri la ei, care sunt apreciate de prietenii săi, 2 lucruri care vrea să
le schimbe la ei. După care participanții dezvăluie cele scrise colegilor de grupă.
Exerciţiul nr.4 “Mă recunoaşteţi?”

Scopul: Identificarea resurselor prorii
Durată:10 min
Desfășurare: În exerciţiul ce urmează veţi întocmi o caracteristică sumară‚ care va cuprinde cinci
particularităţi distincte legate de gesticulaţie‚ mimică‚ mers‚ voce‚ deprinderi‚ după care urmează să
fiţi identificaţi (notele sunt transmise altor persoane‚ care ghicesc cine e autorul).
-Cum vă apreciaţi atenţia?
-Cît de mult va bucurat depistarea Dvs?
Exerciţiul nr.5 “Acrostih”

Scopul: Dezvoltarea nivelului aspirațiilor
Durata: 10 min
Desfășurare:Numele pe care-l purtăm ne caracterizează. De exemplu‚ prenumele meu este
Diana. Dacă voi utiliza toate literele din care este acesta alcătuit‚ aş putea să-mi fac o caracterizare
scurtă. Sunt Diana‚ acesta e numele meu‚ de aceea ştiu că viaţa-mi este asigurată de calităţile pe
care acesta mi le oferă:
D-Drăguță
I-Intelegentă
A-Agriabilă
N – Nostalgică
A – Amabilă.
35
Încercaţi să vă faceţi o caracterizare succintă de sine‚ utilizînd literele conţinute în
prenumele pe care-l purtaţi (5 min.). Acum citiţi ceea ce aţi scris.
Numele oferă şi capacitatea de a vă dezvolta. De exemplu‚ acum eu sunt Stela Sinceră‚ dar
aş dori să devin şi Stela Severă. Notaţi ce doriţi să dezvoltaţi în personalitatea Dvs. (5 min.). Citiţi.
Dacă ţin cont de preocupările mele actuale‚ aş putea spune că sunt Diana Moderatoare‚ dar
îmi doresc să devin Diana Creatoare. Dar ce vă doriţi Dvs.? Notaţi (5 min.). Citiţi.
-Ce sentimente aţi trăit în timpul jocului cu numele?
-Ce aţi aflat nou despre membrii grupului în timpul realizării acestui exerciţiu?
Ședințele Nr.4, Nr.5, Nr.6, Nr.7, Nr.8, Nr.9, Nr.10

Sunt prezentate în Anexa 3
36
CONCLUZII
Epidemia HIV este o provocare pentru ăntreaga omenire și necesită nu doar intervenții
medicale, ci și psiho-sociale și psiho-emoționale. În urma diagnosticării, persoanele infectate și
afectate de HIV, sunt nevoite să facă față situațiilor greu de suportat. Infecția HIV crează tensiuni
psihologice majore, cu trăiri negative de amploare: furie, anxietate, culpabilitate, depresie.Tinerii cu
HIV sunt marcați de așa reacții psihocomportamentale ca: furie, mînie,culpabilitate, agresivitate,
etc.
Reacțiile psihocomportamentale, uneori impulsive, se datorează modificării rapide și
radicale a imaginii de sine, a nivelului autoaprecierii, a aspirațiilor, odată cu diagnosticarea
statutului seropozitiv. Tînărul nou diagnosticat se caracterizează printr-o neîncredere în sine,
autonegare, sentiment de autosubestimare, tendință puternică de izolare.
Doar intervențiile psihosociale, acordate la timp permite tînărului să înțeleagă și să accepte
în extrem atît boala cît și consecințele ei nefaste. Deasemenia implicarea sistematică a tinerilor cu
HIV din centrele de plasament în programe psihocorecțional-dezvoltative, ameliorează situația și
contribuie la aderarea tînărului la tratamentul medicamentos.
În urma cercetării experimentale am constat că benificiariii cu HIV al centrului de
plasament, au nivelul stimei de sine mediu, caracterizați ca persoane înrezute în sine,
comunicabile.Acești tineri își pot asuma riscuri, caută și au tendința să-și depășească posibilitățile și
limitele într-o acțiune-activitate, reacționează adecvat la critică, nu caută să se justifice după un
eșec, nu se compară prea mult cu alții în exteriorul cercului lor restrîns, sunt hotărîți în deciziile pe
care le iau. Mai mult de jumătate din respondenți au un nivel adecvat al autoaprecierii, dar nivelul
aspirații la jumate din numărul total de respondenți, este unul optimal pentru a atinge eul ideal.
Deci, intervenția sistematică a psihologului prin promovarea programelor corecțional-
dezvoltative, concomitent cu participarea sistematică a tinerilor cu HIV la grupul de suport din
cadrul centrului de plasament, ridică nivelul imaginii de sine și stimei de sine făcîndu-i să accepte
noul său statut, noul mod de viață, compleanța la tratament.
Ipoteza cercetării s-a confirmat.
37
BIBLIOGRAFIE
1. ADAMS R., Gerald, ș.a. Psihologia adolescenței: Manual Black wele, Iași: Polirom, 2009. 701
p. ISBN 978-973-46-1303-8
2. BĂRĂNESCU, Ramona ,LĂZĂRESCU, Mircea. Psihopatologie descriptivă : Semne şi
sindroame în tulburările mentale,Iaşi : Polirom,2011. ISBN: 978-973-46-2315-4
3.BALINT, Irina, ș.a. Clubul tinerilor de la vis la realitate: ghid practic adresat specialiștelor
cadrul organizațiilor neguvernamentale sau guvern. Ce oferă servicii tinerilor. București:
MarLink, 2007 . ISBN 978-973-8411-74-6
4.BLAGAȘOV, A, ș.a.Informare și sensibilizare în problematica HIV/SIDA: ghid pentru serviciile
de asistență socială, București: PsihoCover, 2007, Bibliogr. 8 p. ISBN 978-973-88502-0-0
5.BRANDEN, Nathaniel, GROZA, Magda. Cei șase stîlpi ai respectului de sine. București: Ed.
Colosseum, 1996. 329 p. ISBN 9208-52-5
6. CALENIC, Monica. Psihologia socială. București: Ed.Fundația “România de Mâine”, 1998.
ISBN 973-582-084-6
7. CONSILIEREA pre- şi post-testare la HIV/hepatite virale B, C : ghid metodic pentru consilieri.
Chișinău, 2007
8. CRĂCIUN, Dan. Psihologia socială. București: Editura ASE, 2005 Bibliogr. ISBN 973-594-
647-5
9. ILUȚ, Petru. Psihologia socială și sociopsihologia:teme recurente și noi viziuni. Iași : Polirom
200p. Bibliogr. ISBN 978-973-46-1486-8
10. MIUȚ, Poesis. Psihologia generală. Timișoara: Eurostampo, 2001. ISBN 973-8027-64-0
11. LĂZĂRESCU, Olga. Personalitatea copilului. București: ED. EncicloRom., 1969.
ISBN 973-5039-0
12. POPESCU, Ștefan, ș.a. Cunoașterea de sine: Teste psihologice de autoevaluare. București: Ed.
Atet. ISBN 973-9241-82-4
13. PRIȚCAN, Valentina, ș.a. Asistența socială a persoanelor cu HIV/ SIDA și a comunităților
afectate de HIV/SIDA:suport de curs la disciplina universitară. Ch:s.n.,2013 .ISBN 978-99-66-
309-0
14.PURCARU, Ioana Dana, ș.a. Stima de sine a adolescenților. Bacău: ROvimed, 2010 118p.
ISBN 978-973-1897-69-1
15. RULAND C. D.,ș.a. Adolescents: Orphaned and Vulnerable in the Time of HIV/AIDS.
Arlington : Family Health Intern., 2005.ISBN: 0-939704-97-8
16. TIBERIU, Rodica. Psihologia umană și paradoxuri ale existenței . Iași: Polirom, 2006. ISBN
973-46-0149-0
38
17. Y.BOURHIS, Richard, ș.a.Steriotipuri, discriminare și relații intergrupuri. Iași: Polirom, 1997
ISBN 973-9248-83-7
18. CONSTANTIN, Vasile. Studiu relațional privind stima de sine și emotivitatea:ref.în
psihologie, București, 2009
19. FANICA, Iuliana. Stima de sine și sistemul valoric la elevii de liceu: tz. de lic. În psihologie,
București, 2011
20. FRICAȚEL, Aurelia. Stima de sine. Disciplina: Educație moral-spirituală. In: Univers
Pedagogic Pro,1 mar.,2012,nr.9 p.6
21. GHIREV, Larisa. Modalități de îmbunătățire a respectului de sine, Vol. 1 p.129-134
22. GONȚA, Victoria,STAMATIN , Otilia. Personalitatea adolescentului contemporan. Aprecieri
și exigențe sociale. In: Conferinţă ştiinţifică jubiliară, 10-11 octombrie 2000 : Rez. comunic.
P.168-172
23.IURCHEVICI, Iulia. Stima de sine-dimensiune fundamentală a personalității , Vol.7
24. MACARIE, Alexandra, TÎCU, Constantin, ș.a. Stima de sine între normalitate și trăsătură
accentuată. In: Revistă indexată CNCSIS, 2008
25. PROCOP, Ludmila. Esența aprecierii/autoaprecierii și notării.In: Învățătorul modern: Rev.
șt.-metodică. 2009 , nr.1 p.24-26
26. RACU, Iulia. Relația dintre autoapreciere și anxietatea la preadolescenți. In: Psihologia
Specială și Asistență Socială. 2009, nr.3 (16) p.70-74
27.SIMION SIMION, Dan. Problema imaginii de sine și stimei de sine. In:psihopedagogie, Vol.
1 p.265-269
28.Corelația dintre identitatea sociala si stima de sine [online]. Bucuresti,2009. Citat[15 ianuarie
2016]. Disponibil pe Internet: https://ru.scribd.com/doc/22477026/Identitatea-social%C4%83-
%C8%99i-stima-de-sine
29.Implicații psihosociale ale infecții HIV/SIDA. [online]2016[citat 5 februarie 2016],p.1.
Disponibil pe Internet: http://www.scritub.com/medicina/IMPLICATII-PSIHOSOCIALE-ALE-
IN12551324.php
30. NEGRUȚA, Ala. Tinerii în Republica Moldova în anul 2013. In: Biroul Național de statistică
al Republicii Moldova [online]. [citat 20 februarie 2016]. Disponibil pe Internet:
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=4480&idc=168
31. Nevoile copilului/adolescentului infectat cu HIV.[online]2016 [citat 21 februarie 2016], p.1.
Disponibil pe Internet: http://www.esanatos.com/boli/boli-sexuale/Nevoile-copilului
adolescentulu 14167.php
32. Training de dezvoltare a încrederii în sine.[online] 2016[citat 29 martie2016], p.23. Disponibil
pe Internet: http://documents.tips/documents/training-de-dezvoltarea-a-increderii-in-sine.html
39
Anexa 1
Test de evaluare a stimei de sine Rosenberg(1965)
Chestionarul de mai jos îşi propune să vă ofere o indicaţie despre nivelul stimei dvs. de
sine. Citiţi cu atenţie fiecare frază si răspundeţi in cel mai scurt timp, marcînd cu o steluță varianta
care se apropie cel mai mult de punctul dumneavoastră de vedere actual. Variantele de răspuns sunt:
Total de acord-4 puncte
De accord-3 puncte
Dezacord-2 puncte
Total dezacord-1puncte
1) În general sunt mulţumit(ă) de mine
2) Cîteodată ma gîndesc că nu valorez nimic
3) Cred că am o serie de calităţi bune
4) Sunt capabil(ă) sa fac lucrurile la fel de bine ca ceilalţi
5) Simt că nu am în mine prea multe de care sa fiu mîndru (ă)
6) Cîteodată mă simt realmente inutil
7) Mă gîndesc că sunt un om de valoare, cel puţin la fel ca alte persoane
8) Mi-ar plăcea să am mai mult respect fată de mine însumi
9) Ţinînd cont de toate, am tendinţa sa cred ca sunt un (o) ratat(ă)
10) Am o părere pozitivă despre mine
Interpretare:
Aceast test a fost elaborată inițial pentru a măsura sentimentul global al valorii personale și
autoacceptării. Scala cuprinde 10 itemi cu 4 posibilitaţi de răspuns între total dezacord (1 punct) și
total acord (4 puncte). Itemii 2,5,6,8,9 se cotează invers. Scorurile pot fi cuprinse între 10 si 40;
La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:
10-16 puncte – stima de sine scazută
17-33 puncte – stima de sine medie
34-40 puncte – stima de sine înaltă
40
Anexa 2
Testul ,,Dembo-Rubenştein”
(prelucrat de A.Prihojan)
Data _________ vîrsta _________ ani
Nume, Prenume _____________________________________
Instrucţiune: Indicaţi pe cele7 segmente, nivelul dezvoltării unor calităţi – cum vă vedeţi dvs. în
prezent la indicii (sănătate, inteligenţă, caracter, autoritate la semeni, abilităţi manuale, exterior,
încredere în sine) şi pe următoarele 7 segmente a cîte 100mm cel al aspiraţiilor spre dezvoltare –
cum aţi vrea să fiţi.
În prezent
sănătate
inteligenţă
caracter
autoritate la semeni
abilităţi manuale
exterior
încredere în sine
aspiraţiilor spre dezvoltare ( în viitor)
sănătate
inteligenţă
caracter
autoritate la semeni
abilităţi manuale
exterior
încredere în sine
41
Interpretarea rezultatelor
Are menirea de a testa autoaprecierile şi aspiraţiile spre dezvoltare a sinelui. Subiecţilor li

se propune să indice pe 7 segmente a cîte 100 mm, nivelul dezvoltării unor calităţi – cum se văd ei
în prezent la indicii (sănătate, inteligenţă, caracter, autoritate la semeni, abilităţi manuale, exterior,
încredere în sine) şi cel al aspiraţiilor spre dezvoltare – cum ar vrea ei să fie. Primul segment nu se
ia în consideraţie în timpul calculului, el prezentînd o mostră de antrenament. Celelalte 6 sunt
măsurate, calculîndu-se media pentru ceea ce este în present şi se calculează punctajul pentru ceea
ce-şi doreşte subiectul să fie.
În conformitate cu concepţia autorilor metodei:
1. nivelul autoaprecierii se evaluează în felul următor:
mai mic 44 mm – autoapreciere joasă;
45- 59 – autoapreciere medie;
60-74 – înaltă;
75-100 – foarte înaltă.
Se consideră că autoaprecierile reale se conţin între indicii 45-74, de la 75 la 100 se manifestă

supraaprecierea, care denotă anumite probleme de formare a personalităţii, incapacitate de evaluare
de sine în raport cu alţii, lipsa unui potenţial de dezvoltare.
Mai puţin de 45- subapreciere, la subiecţii din această categorie se manifestă puternic
sentimental de neîncredere în sine sau de apărare.
2. Nivelul aspiraţiilor spre dezvoltare:
60 şi 89 mm. – optimal
75 la 89 mm - denotă o percepere adecvată a propriilor posibilităţi, perspective de dezvoltare a

personalităţii.
90-100 mm - denotă o apreciere inadecvată a capacităţilor proprii pînă la 60mm – denotă un nivel
jos al aspiraţiilor.
42
Anexa 3
I. BLOCUL TEORETIC
1. Tema: fortificarea imaginii și stimei de sine la tinerii cu HIV
2. Tipul programului: corecțional-dezvoltativ
3. Adnotare:
S. Coopersmith (1984) defineşte stima de sine ca fiind un ansamblu de atitudini şi opinii pe care
indivizii le pun în joc, în raporturile lor cu lumea exterioară. Încrederea în reuşita personală,
mobilizarea în vederea atingerii unor obiective, resimţirea mai mult sau mai puţin a unui eşec,
ameliorarea performanţelor prin valorificarea experienţelor anterioare sunt atitudini legate strict de
stima de sine. Cu alte cuvinte, stima de sine cuprinde o dispoziţie mentală care pregăteşte individul
pentru a reacţiona conform cu aşteptările sale de succes, acceptarea şi determinarea
personală.Imaginea și stima de sine ,fiind cheia succesului fiacăruia din noi necesită o însușire
temeinică pe cît se poate de adecvată, dar nemijlocit și dezvoltată în continuu, astfel încît încrederea
în forțele proprii și iubirea de sine să asigure succesul fiecăruia, indiferent de statut socio-medical.
Pentru tinerii cu HIV, imaginea de sine are o însemnătate deosebită în susținerea stării de bine și
anume:
acceptarea de sine,
acceptarea calităților și defectelor personale;
percepția pozitivă a experiențelor trecute;
constientizarea sensului vieții.
II: BLOCUL APLICATIV

1.Scopul general: fortificarea imaginii și stimei de sine la tinerii cu HIV
Programul de îmbunătățire a stimei de sine constă în activități care vizează autocunoașterea,
autoacceptarea, autoaprecierea adecvată.. Fiecare activitate este descrisă în cele ce urmează
menționîndu-se scopul, durata, materiale și modul de desfășurare.
2.Obiective:
Familiarizarea cu participanții implicați în cadrul programului dezvoltativ;
Dezvoltarea încredereii în forțele proprii;
Ridicarea nivelului de autoaprecierii
3.Vîrsta:18-28 ani
4.Şedinţe: 10 ;
5.Frecvenţa ședințelor: o dată în săptămînă;
6.Durata ședințelor: 45-50 minute;
43
Şedinţa 1. HAIDEȚI SĂ NE CUNOAȘTEM
 cunoaşterea reciprocă a participanţilor;
 instituirea unei atmosfere favorabile lucrului în grup prin confirmarea unor reguli ale
participării;
Exerciţiul nr.1 “ Autoprezentare ”

Scopul: Familiarizarea cu participanții
Durata: 10 min
Desfășurare: Fiecare participant comunică despre sine: prenumele‚ locul de muncă (sau învăţătură)‚
două trăsături‚ care-l caracterizează mai mult. După prezentare participanţii îşi pot adresa întrebări.
Exercițiu nr.2 ,, Numele”

Scopul: Ridicarea autoaprecierii
Durata:10 min
Desfășurarea: Se propune participanților să-și aleagă un nume care ar vrea să-l aibă sau îl lasă pe al
lui. Participanții răspunde la următoarele întrebări:De ce-i place sau de ce nu-i place numele?De ce
ar vrea să fie numit altfel?
Exerciţiul nr.3 “ Portretul unui necunoscut ”

Scopul: Cunoașterea aprofundată a participanților
Durata: 20-25 min
Desfășurare:Pentru a se cunoaște mai bine participanții sunt rugați să se privescă să se analizeze ,
timp de 1min‚ încercînd să răspundă la întrebarea: care din membri este mai puţin înțeles? Li se
propune să încerce timp de 10 minute să-i execute portretul‚ folosind culorile care redau mai mult
stările pe care le deține în raport cu această persoană. Portretul poate ţine direct de imaginea
omului‚ sau reprezenta careva trăiri în raport cu modelul. În timpul executării portretului nu se
discută cu vecinii (10 min.).După, semnaţi portretul‚ puneţi data şi se înmînă celui pe care îi
reprezentat.
-Ce aţi aflat nou despre membrii grupului?
-A sporit încrederea în ei?
-Ce schimbări au survenit în atmosfera generală?
44
Exerciţiul nr.4 “Regulile grupului”.
Scopul : Organizarea grupului spre o colaborare eficientă
Durata: 10 min
Desfășurare:Fiecare participant primeşte cîte o fişă‚ pe care este notat începutul unei fraze:
În comunicare aş dori ca să se manifeste…‚
În comunicare nu aş dori ca să se manifeste…‚
Vom utiliza cu succes timpul‚ dacă…‚
Vom pierde în zădar timpul‚ dacă…‚
Vom realiza cu succes obiectivele programului‚ dacă…‚
Nu vom realiza obiectivele programului‚ dacă…‚
Vom căpăta succese în dezvoltarea personală‚ dacă…‚
Nu ne vom dezvolta personal‚ dacă…‚
Aş dori ca…‚
Nu aş dori ca…
Fiecare participant completează fraza‚ apoi transmite fişa celui de alături. Pe cerc fişele se
deplasează‚ pînă ajung la primul autor. Citiţi regulile propuse și completaţi normele activităţii în
grup cu altele noi (10 min.).
Şedinţa 2. Cine sunt eu?
 dezvoltarea capacităţilor de autoprezentare;
 stabilirea modului de autoapreciere;
Exerciţiul nr.1 “Suflul comun”.

Scopul: Dezvoltarea încrederii în sine
Durata: 10 min
Desfășurare: Vă propunem să vă luaţi de mîini şi pe rînd să transmiteţi cu mîna stîngă mesajul în
formă de strîngere de mînă celui de alături. Primul impuls îl transmite (este numit unul din
participanţi). Odată cu impulsul numiţi‚ ce transmiteţi celui de alături. (După ce “strîngerea de
mînă” ajunge la cel care a lansat-o‚ începe cel de alături‚ la fel transmiţînd un mesaj. Astfel
procedează toţi participanţii).
A doua parte a exerciţiului presupune dezvoltarea capacităţii de a simţi partenerul. Începem de
la (este numit unul din participanţi)‚ care urmăreşte respiraţia vecinului din stînga‚ încercînd să intre
în acelaşi ritm. Mai apoi vecinul lui din dreapta se implică… pînă la ultimul participant.
-Ce aţi simţit în timpul executării exerciţiului?
45
-Cât de mult au corespuns mesajele dispoziţiei voastre?
-Cum va reuşit să intraţi în ritmul “suflului comun”?
Exerciţiul nr.2 “Cine sunt eu‚ cum sunt eu”

Scopul: Autocunoașterea de sine
Durata:15 min
Desfășurare: Vă propunem să notaţi pe foi cîte 10 răspunsuri la întrebările “Cine sunt eu? Cum sunt
eu?” în decurs de 5 minute.După expirarea timpului fiecare participant citeşte cele notate. Discuţia
se axează asupra celor mai abstracte noţiuni‚ de felul “Sunt o stea”‚ “Sunt precum un rîu” etc.
Participantului care a recurs la asemenea atribute i se propune să povestească despre situaţiile cînd
se simte şi se comportă aşa.
-Care din caracteristicile voastre sunt prezente mai frecvent (se manifestă mai rar) în
comportamentul şi starea Dvs.?
Exerciţiul nr.3 “Ce cred oamenii despre mine”

Scopul: Informarea cu opinia celor din jur depre sine
Durata: 10 min
Desfășurare:Un(o) voluntar(ă) ‚ este invitat(ă) în centru. Moderatorul îl prezintă cu o frază‚ prin
care afirmă o calitate pozitivă (Priviţi la această domnişoară simpatică. Priviţi-l pe tânărul acesta
viguros). După care participantul iese după uşă‚ iar grupul timp de 3 minute alcătuieşte portretul-
descriere‚ alcătuit din 10 atribute.
După uşă participantul întocmeşte la fel un portret‚ în care încearcă să stabilească cum va fi
caracterizat. Cînd este invitat‚ citeşte aceea‚ ce crede că i-a fost atribuit de grup. Grupul aprobă
calităţile care corespund descrierii colective‚ mai apoi i se citesc celelalte calităţi şi îi este înmânată
foaia cu anumite urări. La exerciţiu pot participa toţi membrii grupului.

-Cum v-aţi simţit în timpul cînd grupul va oferit o caracteristică?
-Cum vă apreciază cei din jur?
-Cum vă apreciaţi personal?
Exercițiul nr.4 ,, Steaua”
46
Durata: 15 min
Materiale necesare: hîrtie albă, creioane colorate
Desfășurarea: Se împarte fiecărui participant cîte o foaie de hîrtie și un creion colorat de culoare
diferită pentru a accentua unicitatea fiecăruia. Se anunță participanților că trebuie să-și reprezinte
personalitatea printr-o stea.
Fiecare își va desena propria stea alegînd 7-10 calități importante într-o rază separată a stelei.
Participanții sunt rugați să meargă în cerc și să-și compare stele. Cînd cineva va găsi o altă persoană
care are aceiași rază va scrie numele acesteia pe lîngă raza respectivă a stelei sale.
Ședinţa 3. Optimist sau pesimist?
 instituirea unei atitudini pozitive faţă de evenimentele de viaţă;
 exersarea unui model de comportament optimist;
 aprecierea stărilor de spirit – optimistă şi pesimistă.
Exerciţiul nr.1“Vă comunic o taină personală”.

Scopul: Întărirea principiului confidențialității
Durata: 10 min
Desfășurare: Primul participant va spune la ureche vecinului taina sa‚ începînd cu cuvintele “Vă
comunic o taină personală…”‚ după care taina va fi comunicată la ureche în şoaptă pe cerc fiecărui‚
începînd cu “Unuia din noi…”. (Taina poate fi de felul‚ “îmi place să mănînc noaptea”‚ “întîrzii
aproape întotdeauna la întîlniri” etc. Pe rînd toţi participanţii comunică cîte o “taină”).
-Ce secrete aţi aflat?
-Sunteţi capabili să nu le spuneţi nimănui?
-Să spunem toţi în cor: ”Cunoaştem multe secrete‚ dar nu le vom spune nimănui!”
Exercițiul nr. 2” Un cuvînt de laudă”

Scopul: Dezvoltarea iubirii de sine
Durată: 5 -10 min
Desfășurarea: Participanții se așează într-o poziție relaxantă, închid ochii , astfel încercînd să-și
amintească propriile calități, fapte , merite. Ca mai apoi să le împărtășească întregii grupe.
Formulînd fraza: Nu vreau să mă laud dar...
Exercițiul nr.3 „ Uite în oglindă”

Scopul: Autoprezentarea pozitivă
47
Durată: 10 min
Materiale necesare: Hîrtie , stilouri
Desfășurarea: Participanților li se cere să noteze pe foaie 3 lucruri pozitive care-l caracterizează, 2
realizări de care este mîndru, 3 lucruri la ei, care sunt apreciate de prietenii săi, 2 lucruri care vrea să
le schimbe la ei. După care participanții dezvăluie cele scrise colegilor de grupă.
Exerciţiul nr.4 “Mă recunoaşteţi?”

Scopul: Identificarea resurselor prorii
Durată:10 min
Desfășurare: În exerciţiul ce urmează veţi întocmi o caracteristică sumară‚ care va cuprinde cinci
particularităţi distincte legate de gesticulaţie‚ mimică‚ mers‚ voce‚ deprinderi‚ după care urmează să
fiţi identificaţi (notele sunt transmise altor persoane‚ care ghicesc cine e autorul).
-Cum vă apreciaţi atenţia?
-Cît de mult va bucurat depistarea Dvs?
Exerciţiul nr.5 “Acrostih”

Durata: 10 min
Desfășurare:Numele pe care-l purtăm ne caracterizează. De exemplu‚ prenumele meu este Diana.
Dacă voi utiliza toate literele din care este acesta alcătuit‚ aş putea să-mi fac o caracterizare scurtă.
Sunt Diana‚ acesta e numele meu‚ de aceea ştiu că viaţa-mi este asigurată de calităţile pe care acesta
mi le oferă:
D-Drăguță
I-Intelegentă
A-Agriabilă
N – Nostalgică
A – Amabilă.
Încercaţi să vă faceţi o caracterizare succintă de sine‚ utilizînd literele conţinute în prenumele
pe care-l purtaţi (5 min.). Acum citiţi ceea ce aţi scris.
Numele oferă şi capacitatea de a vă dezvolta. De exemplu‚ acum eu sunt Stela Sinceră‚ dar aş dori
să devin şi Stela Severă. Notaţi ce doriţi să dezvoltaţi în personalitatea Dvs. (5 min.). Citiţi.
Dacă ţin cont de preocupările mele actuale‚ aş putea spune că sunt Diana Moderatoare‚ dar îmi
doresc să devin Diana Creatoare. Dar ce vă doriţi Dvs.? Notaţi (5 min.). Citiţi.
-Ce sentimente aţi trăit în timpul jocului cu numele?
48
-Ce aţi aflat nou despre membrii grupului în timpul realizării acestui exerciţiu?
Şedinţa 4. Lucrul cu scopul
 dezvoltarea capacităţilor de stabilire a priorităţilor în realizarea scopurilor;
 cunoaşterea motivaţiei personale şi orientarea pozitivă a acesteia.
Exerciţiul nr.1“Anotimpuri”.
Scopul: Acceptarea realității
Durata:20 min
Desfășurare: În natură totul e în armonie. Iată de ce am putea învăţa de la natură‚ cum să realizăm
o stare de armonie a lucrurilor. În natură‚ la fel precum în viaţa omului‚ au loc diferite schimbări.
Schimbările din viaţa noastră ne pot bucura‚ dar şi întrista.
Dar natura prin schimbare menţine starea de armonie. Să urmărim cum se schimbă
anotimpurile. Toamna – strînsul roadelor‚ căderea frunzelor‚ plecarea păsărilor. Iarna – viscol şi
vijelie. Primăvara – renaştere. Vara – vegetaţie şi creşterea rodului. Aceasta deoarece tot ce se
petrece asigură o continuitate. Dacă dorim să adunăm rodul eforturilor noastre‚ trebuie să ne
bucurăm de posibilitatea unui început. Acest gînd trebuie să vă ghideze în realizarea exerciţiului (5
min.).
Pe o coală de hîrtie notaţi în ordine cîteva analize ale evenimentelor‚ care au loc acum în viaţa
Dvs: ce se termină‚ dispare‚ se finalizează‚ lăsînd doar o amintire? ce se ascunde în mugurele‚
rămas după activitatea pe care aţi realizat-o? ce dă primele frunze? ce e în floare? Ce roade adunaţi?
(5 – 10 min.)
Alegeţi din lista alcătuită două puncte‚ care vă par mai importante. Daţi-le o scurtă explicaţie (10
min.).
-Ce aţi ales?
-Poate această activitate să constituie un scop important al vieţii Dvs.?
-Ce vă orientează spre realizarea acestui scop?
-Cum va fi viaţa Dvs.‚ dacă acest scop se va realiza?
-Care din scopurile puse-n discuţie de membrii grupului vă sunt apropiate?
-Ce aţi conştientizat pe parcursul realizării exerciţiului?
Exercițiul nr. 2 ” Ce pot face și ce îmi place să fac?”

Scopul: Acceptarea de sine
Durată:10 min
49
Desfășurarea: Fiecare participant răspunde la întrebarea ce pot face. În așa mod relatînd colegilor
lucrurile care le pot realiza.
Exercițiul nr.3 „Ce îmi place și ce într-adevăr iubesc la mine”

Scopul: Acceptarea de sine și iubirea de sine
Durată: 5-10 min
Desfășurarea: Participanții în timp ce răspund la această întrebare , trebuie să vorbească bucuroși,
preamărîndu-și calitățile ce le dețin
Exerciţiul nr.4 “Harta viitorului”.

Durata: 15 min
Desfășurare:Vom desena acum o hartă. Aceasta va fi Harta Viitorului. Însemnaţi pe hartă locul‚
unde vă aflaţi acum. Mai apoi notaţi locul unde aţi dori să vă aflaţi în viitor şi distanţa în ani care vă
desparte de acest punct din harta voastră. Începeţi să notaţi calea spre viitor. Ea trece peste râuri şi
munţi‚ prin localităţi populate intens şi prin deşert. Notaţi denumirile fiecărui obiect din harta
voastră. Identificaţi locurile mai puţin accesibile‚ pe care le veţi parcurge mai dificil.
După ce veţi definitiva harta‚ stabiliţi ce mijloace de transport pot fi folosite în deplasarea spre
scop.Ce va alimenta transportul ales? Cu cine veţi merge alături pe unele porţiuni‚ cine vă va ajuta
să vă deplasaţi în cele mai dificile locuri?
Cum se aranjează calea voastră – cu multe cotituri şi staţionări‚ sau confrunînd locurile periculoase
şi urmînd-o cu insistenţă? (20 min.)
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului (răspunsurile la întrebări sunt notate din
timp şi prezentate în formă de relatare)
-Identificaţi cele mai importante locuri din hartă.
-Ce scopuri intermediare urmează a fi realizate‚ până a ajunge în punctul final?
-Există sau nu o legătură (un drum) între punctele cardinale de pe hartă?
-Unde urmează să vă confruntaţi cu pericole?
-Unde vă veţi alimenta şi de ce aveţi nevoie pentru a vă restabili forţele?
-Ce sentimente încercaţi‚ privind la harta întocmită?
Şedinţa 5.
Dezvoltarea capacităţilor de depăşire a barierelor în realizarea scopurilor
 dezvoltarea capacităţilor de stabilire a barierelor în realizarea scopurilor;
50
 înlăturarea mecanismelor de apărare şi a rezistenţelor;
 Ridicarea nivelului stimei de sine.
Exerciţiul nr.1“Consultantul”
Scopul:Dezvoltarea empatiei
Durata: 15 min
Desfășurare:Ascultarea atentă poate să-i ajute interlocutorului la depistarea soluţiilor‚ pe care de
fapt le deţine‚ dar refuză să le utilizeze. Asemenea ascultare se numeşte ascultare activă. Pentru a
o realiza e nevoie de respectarea unor reguli. Citiţi regulile.(Mai apoi participanţii se împart în
perechi‚ unul asumîndu-şi rolul de consultant. Participanţii se aşează unul în faţa altuia şi pe rînd
(timp de 5 min. fiecare) povestesc despre dificultăţile cu care se confruntă în realizarea scopurilor.
Povestirea este ascultată atent‚ fără a se face interpretări şi evaluări. După aceasta moderatorul le
propune participanţilor să noteze opinia lor cu referinţă la conţinutul problemei interlocutorului.
Observaţiile şi propunerile sunt expuse într-o scrisoare‚ care este înmînată interlocutorului.
Scrisorile sunt citite şi discutate în grup).
Exerciţiul nr.2 “Mulţumesc‚ eu ştiu acest lucru”.

Scopul: Ridicarea nivelului iubirii de sine
Durata: 15 min
Desfășurare:Fiecare participant pe rînd este aşezat pe un scaun în faţa grupului. I se fac
complimente‚ la care el urmează să răspundă cu zîmbet şi cu fraza “Mulţumesc. Eu ştiu acest
lucru”.
Cum v-aţi simţit în timpul exerciţiului?
Ce complimente v-au plăcut mai mult?
Care complimente au corespuns întru totul opiniei Dvs.?
Ce complimente n-aţi acceptat?
Exercițiul nr.3 „ Luntrea succesului”
Scopul: ridicarea nivelului autoaprecierii
Durată :10 min
Materiale necesare: Coală mare de hîrtie, palete cu culori, creioane colorate
Desfășurarea: Participanților li se propune împreună să deseneze o corabie cu condiția că fiecare
linie trasată de un tînăr să semnifice o calitate a acestuia.
Exercițiul nr.4 “ Un cadou pentru tine”
51
Scopul: Ridicarea nivelului stimei de sine
Durată: 10 min
Desfășurarea: Participanții sunt aranjați în semicerc, începînd din stînga moderatorului , fiecare
participant face un cadou colegului din stînga. Cadourile se dăruiesc prin mimică și pantonimică.
Cel căruia i se face cadoul trebuie să ghicească.
Temă pentru acasă. În faţa oglinzii‚ timp de 5 minute‚ privind la sine repetaţi fraza: “Îmi place
chipul meu”.
Şedinţa 6. Sînt o persoană simpatică
 dezvoltarea capacităţilor de autoprezentare pozitivă;
 identificarea şi valorificarea posibilităţilor de stabilire a contactelor interpersonale.
Exerciţiul nr.1“Ghici cine e”.

Scopul: Identificarea calităților personale prin prisma colegilor
Durata: 20 min
Desfășurare :
Moderatorul:- Pe parcursul primelor cinci şedinţe aşi izbutit să vă cunoaşteţi reciproc. Să
controlăm‚ cît de mult vă cunoaşteţi unul pe altul.(Jumătate din participanţi se leagă pe ochi.
Cealaltă jumătate se aşează în faţă şi le oferă mîinile pentru examinare. Urmează identificarea
partenerului după mîini).
Exerciţiul nr.2“Sunt foarte bun”.

Scopul: Valorificarea resurselor proprii
Durata: 10-15 min
Desfășurare:Participanţii se împart în perechi. Fiecare urmează să povestească despre sine timp de
2 minute doar lucruri foarte bune. După exerciţiu se relatează ce s-a aflat nou despre parteneri.
Exerciţiul nr.3 “Pot face bine acest lucru”

Durata: 10-15 min
Desfășurare: Fiecare participant povesteşte timp de 60 sec. despre un lucru pe care-l poate face
foarte bine. Rezultatele se discută.
Exercițiul nr.4 “Adepții lui De Vinci”

Scopul: Formarea stimei de sine prin prisma părerilor celorlalți
Durată: 20 min
52
Materiale necesare:Foi albe, palete cu culori
Desfășurarea: o persoană voluntar se stabilește drept” model” care este așezat în mijlocul sălei de
ședințe. Fiecare participant desenează 2-3 linii, pe foaia care circulă prin grup în așa mod formîndu-
se portretul. La sfîrșit “modelul” își expune părerea despre portret.
Şedinţa 7.
Încrederea în sine în situaţiile complicate
-dezvoltarea capacităţilor de orientare în situaţii complicate prin implicarea spiritului creativ;
-identificarea propriilor capacităţi creative.
Exerciţiul nr.1 “Şapte pălării ale gîndirii”.

Scopul: Dezvoltarea gîndirii pozitive
Durata:25-30 min
Desfășurare:Imaginaţi-vă că odată cu îmbrăcarea unei pălării de o anumită culoare căpătaţi
posibilitatea de a gîndi în alt mod:
 pălăria albă vă învaţă să gândiţi prin intermediul cifrelor‚ faptelor‚ fără emoţii‚ logic şi
concis;
 pălăria neagră – să vedeţi toate părţile negative ale situaţiei‚ să apreciaţi riscurile;
 pălăria galbenă – să descoperiţi potenţialul pozitiv‚ plusurile situaţiei;
 pălăria roşie – să vedeţi evenimentul în culori vii‚ trăindu-l intensiv;
 pălăria verde – să depistaţi o soluţie originală‚ nouă;
 pălăria albastră – să găsiţi sensul în faptele Dvs.‚ să generalizaţi experienţele‚ să analizaţi
problema în contextul evenimentelor curente.
Grupul se împarte în şase echipe‚ care urmează să realizeze însărcinări‚ îmbrăcînd pe rînd pălării
de diferite culori.
Însărcinări:
1) relatarea de pe diferite poziţii a unei poveşti foarte cunoscute: “Scufiţa Roşie”‚ “Capra cu trei
iezi”‚ “Gogoaşa” etc.;
2) reţeta salatei cu roşii‚ castraveţi‚ ceapă şi ardei;
3) publicitatea îngheţatei cu ciocolată “Eskimo”.
-Ce aţi învăţat în cursul acestui exerciţiu?
-Ce “pălărie” îmbrăcaţi de obicei cînd vă confruntaţi cu o situaţie complicată?
-Ce pălărie v-ar plăcea să îmbrăcaţi într-o asemenea situaţie?
53
-Încercaţi să schimbaţi “pălăria”. Ce se schimbă în modul Dvs. De a gîndi‚ a reacţiona afectiv‚ a
acţiona?
Exerciţiul nr.2 “Clipele cunoaşterii”
Scopul: Identificarea soluțiilor în depășirea situațiilor deficile
Durata: 25 min
Desfășurare: Pe o coală de hârtie notaşi o situaţia reală complicată‚ prin care treceţi actualmente.
Povestiţi-o grupului. Transmiteţi notele pe cerc‚ pentru ca fiecare să vă ofere câte o experienţă
personală în rezolvarea unor situaţii de asemenea fel (15 min.). Citiţi sfaturile‚ oferite de membrii
grupului. Elaboraţi-vă propria rezolvare (10 min.).
-Ce sentimente aţi încercat în timpul exerciţiului?
-Ce v-a ajutat să elaboraţi soluţia?
-Care din experienţele propuse de alţi membri ai grupului sunt cunoscute şi de Dvs.?
-Care din experienţele propuse de alţi membri ai grupului sunt noi pentru Dvs.?
-Cum aţi folosit în elaborarea soluţiilor experienţele cunoscute şi cele noi?
Şedinţa 8.
Ne manifestăm deschis dorinţele şi sentimentele
 dezvoltarea abilităţilor de autoanaliză şi identificare a dificultăţilor de interacţiune cu alţii;
 definirea modurilor eficiente de manifestare a propriilor dorinţe şi sentimente în relaţie cu
alţii.
Exerciţiul nr.1 “Ce doresc să-ţi comunic?”

Scopul: Dezvoltarea încrederii în partener (prieten)
Durata:25-30 min
Desfășurare:
Moderator:- În anumite situaţii ne confruntăm cu necesitatea de a comunica ceva partenerului‚ fără
prea multe cuvinte. Prin exerciţiul ce urmează vom încerca să facem acest lucru‚ folosind un mod‚
oarecum diferit‚ de a spune ceva despre simpatiile noastre unui membru al grupului.
Participanţii se selectează în perechi după principiul: cui aş dori să-i comunic‚ că-mi este simpatic.
Unul din participanţi iese din sală‚ cel de-al doilea timp de cinci minute modelează din membrii
grupului o sculptură‚ prin care doreşte să-i comunice partenerului starea sa afectivă‚ apoi comunică
tuturor care este intenţia sa. Participantul al doilea este invitat în sală şi încearcă să stabilească ce i-a
fost comunicat prin “mesajul sculptural”. Mai apoi‚ în prezenţa grupului‚ prin utilizarea aceluiaşi
material‚ creează un răspuns la mesaj.
-Ce aţi simţit în timpul executării procedurilor?
54
-Cum s-a schimbat starea Dvs. de spirit pe parcursul exerciţiului?
-Cum a-ţi putea să-i mai comunicaţi unei persoane despre simpatia Dvs.‚ fără a utiliza mesajele
verbale?
Exerciţiul nr.2 “Alter Ego”
Scopul: Dezvoltarea empatiei
Durata: 10-15 min
Desfășurare: Participanţii vorbesc din numele altuia‚ ce au simţit‚ ce au învăţat la şedinţă‚ ce
dorinţe au pe viitor. Mai apoi îşi expun părerea‚ cât de mult sunt înţeleşi de membrii grupului.
Temă pentru acasă
Utilizarea comunicării sincere în cotidian. Notarea rezultatelor.
Şedinţa 9
Ce-am învăţat despre mine şi pentru mine (şedinţă de totalizare)
Scopul şedinţei: Implimentarea cunoștințelor
Exerciţiul nr.1 “Povestea şanselor realizate”
Scopul: Schimbarea gîndirii în gîndire pozitivă
Durata: 20-25 min
Desfășurare:În unele din poveştile copilăriei noastre eroii suportă mult timp dificultăţile vieţii‚
pentru ca în final să cîştige. Aşa se întîmplă în “Cenuşăreasa”‚ “Rățușca cea urîtă”‚ “Fata babei şi
fata moşneagului”. Ce le-a ajutat eroilor să-şi realizeze visul? Încercaţi să povestiţi istoria lor‚
transformînd eroii neîncrezuţi‚ timizi în încrezuţi şi insistenţi.Echipa se împarte în trei grupe‚
fiecare primind câte o poveste. În grup este elaborată o altă variantă. Variantele sunt prezentate şi
puse în discuţie.
Cum s-a schimbat povestea?
În ce postură eroul poveştii vă este mai simpatic?
Ce i-a ajutat Cenuşăresei să ajungă regină‚ Bobocelul urît – lebădă‚ fetei moşneagului - fericită?
Ce învăţăminte vă oferă aceste poveşti?
Formulaţi cîte un motto al vieţii‚ inspirîndu-vă din poveştile discutate.
Exerciţiul nr.2 “Maşina timpului”
Scopul: Dezvoltarea încrederii în forțele proprii
Durata: 20-25 min
Desfășurare: Imaginaţi-vă că v-aţi pomenit într-o maşină a timpului. În faţa voastră pe un panou se
află mai multe butoane. Apăsaţi butonul pe care e scris “Mâine”. Unde vă aflaţi? Cine e alături de
voi? În ce relaţii se află aceşti oameni cu Dvs.? Cum arătaţi? Ce faceţi? Cum vă simţiţi? Apăsaţi
butonul pe care e scris “Peste un an”. Unde vă aflaţi? Cine e alături de voi? În ce relaţii se află
55
aceşti oameni cu Dvs.? Cum arătaţi? Ce faceţi? Cum vă simţiţi? Apăsaţi butonul pe care e scris
“Peste 5 ani”. Unde vă aflaţi? Cine e alături de voi? În ce relaţii se află aceşti oameni cu Dvs.?
Cum arătaţi? Ce faceţi? Cum vă simţiţi? Apăsaţi butonul pe care e scris “Peste 10 ani”. Unde vă
aflaţi? Cine e alături de voi? În ce relaţii se află aceşti oameni cu Dvs.? Cum arătaţi? Ce faceţi?
Cum vă simţiţi? Apăsaţi butonul pe care doriţi. Unde vă aflaţi? Cine e alături de voi? În ce relaţii se
află aceşti oameni cu Dvs.? Cum arătaţi? Ce faceţi? Cum vă simţiţi?
Este discutat exerciţiul.
Şedinţa 10
Totalizarea rezultatelor şi finisarea activităţii grupului
 totalizarea rezultatelor;
 stabilirea unor însărcinări‚ prin care s-ar perpetua experienţa căpătată în grupul psihologic în
condiţiile sociale reale.
Exerciţiul nr.1“Ce am învăţat în grup?”

Scopul: Totalizarea cunoștințelor
Durata: 25 min
Desfășurare: Notaţi începuturile a cîtorva fraze şi terminaţi-le cum vă doriţi:
- Am învăţat…
- Am aflat că…
- Mi-am confirmat opiniile…
- Am descoperit…
- Am fost uimit…
- Îmi place…
- Am fost decepţionat…
- Cel mai important lucru pentru mine a fost…
După completarea şi citirea frazelor se discută asupra dorinţelor de dezvoltare a fiecărui
participant.
Exerciţiul nr.2 “Floarea soarelui”

Scopul: Dezvoltarea personală continuu
Durata:15 min
Desfășurare: Aşezaţi-vă în cerc‚ închideţi ochii şi amintiţi-vă: cum aţi venit în grup?cum v-aţi
simţit la prima şedinţă?cînd aţi simţit‚ că vă doriţi mult să veniţi la şedinţe (5 min.).
Acum deschideţi ochii‚ ridicaţi-vă şi apropiați-vă cît mai mult unul de altul. Puneţi mîinile pe
umerii vecinilor. Imaginaţi-vă că sunteţi o floare a soarelui‚ legănată de vînt. Legănaţi-vă spre
56
dreapta‚ apoi spre stînga. Închideţi ochii şi continuaţi să vă legănaţi (3 min.). Mai apoi deschideţi
ochii‚ dar continuaţi să vă simţiţi o floare‚ legănată de vînt. Priviţi pe rînd în ochii fiecărui membru
al grupului‚ încercînd să-i prindeţi şi privirea lui (2 min.). Închideţi din nou ochii. Luaţi mîinile de
pe umerii vecinilor. Floarea soarelui s-a copt‚ fiecare din voi se desprinde de pălăria ei‚ aidoma
unor seminţe. Cu ochii închişi faceţi cîte un pas în urmă şi întoarceţi-vă la 180 grade. Simţiţi vîntul‚
care vă desprinde şi vă poartă. Sunteţi o seminţă aparte‚ purtînd în sine energia unei creşteri noi.
Energia care vă trece prin tot corpul. Repetaţi cuvintele: “Sunt plin de forţe vitale‚ sunt energic‚
sunt gata de creştere personală‚ de dezvoltare” (2 min.). Deschideţi ochii. Programul nostru s-a
terminat‚ dar nu s-a terminat dezvoltarea Dvs. personală.
57

Teza de Licenta Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza de Licenta Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICO-ȘTIINȚIFICE PRIVIND STIMA DE

1.2 Stima de sine. Delimitări conceptuale………………………………...………..……8

1.3 Problemele psihologice a persoanelor cu HIV...........................................................14

1.4 Particularitățile stimei de sine la adoliscenții/tinerii HIV pozitiv……………..…..16

CAPITOLUL 2. CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A NIVELULUI STIMEI DE

2.2. Program corecțional-dezvoltativ al stimei de sine la tinerii cu HIV.........................32

1.1 Infecția HIV ca problemă a umanității

1.2 Stima de sine. Delimitări conceptuale

Infecția HIV întrunește în sine nu doar aspectele medicale, ci un ansamblu întreg de

1.4 Particularitățile stimei de sine la adolescenții/tinerii HIV pozitiv

2.1 Diagnosticarea nivelului stimei de sine la tinerii cu HIV

Experimentul de constatare s-a realizat cu scopul de a identifica nivelul stimei de sine la

Tabela nr.2 Nivelurile stimei de sine

Nivelurile stimei de sine

Rezultatele reflectate în Tab. nr.2 Nivelurile stimei de sine, ne demonstrează că toți

Scoruri/ Scoruri mici Scoruri mari Scorul

Fig.1 Scorurile mici si mari ale stimei de sine moderate

Tabela nr.5 Nivelurile autoaprecierii la tinerii cu HIV

În conformitate cu datele reprezentate din tabela nr.5 Nivelurile autoaprecierii ,

 70 % din tinerii cercetați au o autoapreciere adecvată;

Fig. nr.2 Nivelurile autoaprecierii la tinerii cu HIV

Aceste rezultate sunt prezentate in Fig.1 Nivelurile autoaprecierii la tinerii cu HIV

- Pentru persoanele care se supraapreciază (20%) le este caracteristic : irascibilitatea,

În urma analizei datelor prezentate constatăm , că o autoapreciere scăzută are o influență

Scorurile acumulate de respondenți la compartimentul aspirații sunt prezentate în Tab.nr.6

Tabela nr.6 Indicii aspirațiilor la tinerii cu HIV

Frumusețe Sănătate Intelegență Caracter Autoritate Abilități Încredere TOTAL

1r 90mm 90mm 90mm 90mm 90mm 80mm 90mm 88mm

Nivel jos de aspirații cuprinde valori mai mici de 60 mm,

nivel optimal de aspirații cu valori cuprinse între 60mm-75mm,

nivel adevat a aspirațiilor înregistrînd valori cuprinse între 75mm-89mm

nivel inadecvat care se manifestă prin valori de 90mm-100mm.

Deci , 5 respondenții au acumulat un punctaj de la 75-89 ce denotă prezența la ei a unui nivel

Fig. nr.3 Nivelurile aspirațiilor a tinerilor cu HIV

Tabela nr. 8 Analiza comparativă a nivelului autoaprecierii și a aspirațiilor

Respondenți Nivelul autoaprecierii Nivelul aspirațiilor

40 38% Nivelul autoaprecierii

Fig. nr.4 Nivelurile autoaprecierii și a aspirațiilor

Analizînd nivelurile autoaprecierii și a aspirațiilor a respondenților, am stabilit următorul consens :

 Respondentul 2r se caracterizează printr-o armonie, adică sinele perceput și sinele ideal

Fig.nr.5 Imaginea de sine a respondenților

Analizînd rezultatele fig. nr.4 Imaginea de sine a respondenților , concluzionăm că pe fonul

2.2 Program corecțional-dezvoltativ a stimei de sine la tinerii cu HIV

II: BLOCUL APLICATIV

Exerciţiul nr.1 “ Autoprezentare ”

Exerciţiul nr.4 “Regulile grupului”.

Exerciţiul nr.1 “Suflul comun”.

Exerciţiul nr.2 “Cine sunt eu‚ cum sunt eu”

Exerciţiul nr.3 “Ce cred oamenii despre mine”

Exercițiul nr.4 ,, Steaua”

Exerciţiul nr.1 “Vă comunic o taină personală”

Exercițiul nr. 2” Un cuvînt de laudă”

Exercițiul nr.3 „ Uite în oglindă”

Exerciţiul nr.4 “Mă recunoaşteţi?”

Exerciţiul nr.5 “Acrostih”

Ședințele Nr.4, Nr.5, Nr.6, Nr.7, Nr.8, Nr.9, Nr.10

Test de evaluare a stimei de sine Rosenberg(1965)

Data _________ vîrsta _________ ani

Nume, Prenume _____________________________________

aspiraţiilor spre dezvoltare ( în viitor)

Are menirea de a testa autoaprecierile şi aspiraţiile spre dezvoltare a sinelui. Subiecţilor li

În conformitate cu concepţia autorilor metodei:

1. nivelul autoaprecierii se evaluează în felul următor:

Data _ vîrsta _ ani