UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Departamentul Sociologie și Asistență Socială

Portretul psihosocial al
actorilor violenței domestice
Movila Valentina
Lector universitar
 Planul lecției:
• Profilul victimei violenței domestice.
• Trăsături şi caracteristicile ale agresorilor domestici din perspectiva
abordărilor teoretice.
• Tipologii ale agresorilor domestici (Dutton, Healey, Elbow, Gondolf,
Hamberger).
 Raportul agresor – victimă

Agresorul – cauza Victima – condiţia

violenţei în familie violenţei în familie
.
Profilul psihosocial al victimei violenţei în
familie Violenţă în
familia de
Economic provenienţă Dependentă
dependentă de spaţiul
de agresor locativ

Nu crede că
Sentimental
există metode
dependentă
de rezolvare
de agresor a situaţiei

Convinsă de
Dependentă
rude,
de normele
prieteni,
culturale agresor
Victima

Frică de Apărătoare
“zvonul a imaginii
agresorului
social”

Tinde spre Nu-şi

acţiuni cunoaşte
autonome drepturile
Responsabilă Stări
de starea psihologice
psihologică a grave
agresorului
 Consecințele violenței domestice
Consecințele violenței asupra victimei sunt profunde, extingându-se pe toate planurile – fizic, psihologic,
emoțional, social etc
Consecinţele asupra femeilor însărcinate sunt:
- Întârzierea deciziei de a intra într-un program de îngrijire prenatală.
- Travaliul prematur și naşterea de bebeluşi înainte de termen şi/sau sub greutatea normală.
- Traume fetale.
- Afectarea sănătăţii mamei.

Consecințele psihologice și comportamentale includ:

- tulburări de somn,
- modalităţi de coping,
- autoagresivitate şi tendinţe suicidare,
- simptome traumatice,
- Sindromul Stockholm
- Sindromul femeii bătute
 Strategii de coping
Strategii de coping
Angajare Dezangajare
Problemă Emoții Problemă Emoții
- revolvarea problemei - evitarea problemei
- restructurarea cognitivă - gândirea pozitivă
- sprijinul social - retragere socială
- exprimarea emoțiilor - autocriticism
 Sindromul Stockholm și Sindromul femeii bătute
Pentru apariţia sindromului Stockholm sunt necesare patru condiţii:
• Victima percepe persoana ca ameninţându-i supravieţuirea;
• Victima percepe abuzatorul ca sursă de bunătate;
• Victima este izolată;
• Victima nu întrevede mici o modalitate de a scăpa de abuzator
Sindromul femeii bătute - setul de simptome psihologice şi comportamentale
distincte, care rezultă dintr-o expunere îndelungată la situaţii de violenţă intimă între
parteneri.
Tabloul simptomatic al Sindromului femeii bătute se caracterizează prin: distanţare
emoţională; gândul că violenţa suferită este din vină proprie; anxietate, frică;
iritabilitate; evită contactul fizic, retragere din viaţa socială; dificultăţi de
concentrare, dificultăţi de menţinere a relaţiilor; hipersensibilitate; stimă de sine
scăzută; incapacitate de a face pe altcineva responsabil de actul de violenţă;
convingerea că agresorul este atotputernic şi omniprezent.
 Sindromul Stockholm-Sindromul femeii bătute:
diferențe
Diferenţa dintre Sindromul Stockholm şi Sindromul femeii bătute constă în
următoarele:
• în cazul sindromului Stockholm victima manifestă un puternic ataşament şi
comportament afectiv faţă de agresor. Tide să-l apere în diferite situaţii, în mod
inconştient, nefiind în stare să-şi imagineze un viitor fără el;
• în cazul Sindromului femeii bătute, victima manifestă frică, teamă de agresor,
este preocupată de sănătatea şi securitatea sa şi a celorlalţi membri ai familiei.
Deşi nu recunoaşte vina agresorului pentru fapta săvârşită, victima evită
contactul cu el.
Cercul/fazele violenței
Profilul psihologic al abuzatorului
Violenţă în
Nivel jos al familia de
provenienţă Tulburări
dezvoltării
la nivel
moral-
spirituale organic

Tulburări
Patologii
de
psihice de
comporta
limită
ment

Climat
educaţional
Carenţă
nefavorabil
afectivă în
în familia
de copilărie
provenienţă Agresor

Imagine Autoaprec
greşită a iere
dreptăţii inadecvată

Comporta Comporta
ment mente
dictatorial negative
Probleme Comporta
cu ment
afirmarea manipulati
la serviciu v
 Caracteristici ale agresorilor
Printre caracteristicile de bază ale agresorilor menționăm:
- stimă de sine scăzută;
- manifestarea unui comportament de control (de verificare);
- excesiv de geloşi;
- au aşteptări şi pretenţii nerealiste;
- folosesc izolarea ca strategie;
- manifestă comportamente negative pentru a face faţă stresului;
- cred în supremaţia masculină şi rolurile de gen tradiţionale;
- blamează pe alţii pentru acţiunile lor;
- sunt agresivi în relațiile sexuale;
- manifestă atracție pentru arme.
 Tipologizarea agresorilor domestici
Tipologizarea agresorilor domestici se face în funcție de mai multe criterii:
• severitatea şi frecvenţa actelor maritale violente,
• gradul de generalitate al violenţei (numai în familie sau şi extrafamilial),
• psihopatologia agresorului masculin sau incidenţa bolilor de personalitate.
Astfel, în funcție de psihopatologia agresorului, delimităm agresori (Healy):
- cu risc scăzut – aflaţi la primul incident violent;
- cu risc mediu – care prezintă mai mult de doi factori de risc;
- cu risc ridicat – cu arestări anterioare, datorate violenţei domestice.
În funcție de gradul de generalitate, delimităm (Gondolf):
– abuzatorul sociopat – cu nivele ridicate de abuz fizic şi emoţional, abuzivi şi în afara
familiei, frecvent arestaţi pentru actele violente;
– abuzatorul antisocial – violent în cadrul relaţiei sale initime, care este mai puţin supus
riscului de a fi arestat pentru faptele sale;
 Tipologizarea agresorilor domestici
În funcție de gradul de severitate, distingem agresori (Stuart):
- doar în famile – mai puţin violenţi;
- borderline-disforici – se angajează în acte violenţe de nivel moderat spre sever;
recurg la violenţă şi în afara familiei;
- violenţi-antisociali – categoria cea mai violentă, având adesea şi un bogat
istoric infracţional.
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!