UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Departamentul Sociologie și Asistență Socială

Factori și cauze ale violenţei

domestice
Movila Valentina
Lector universitar
 Planul lecției:
• Familia – context al apariţiei violenţei domestice: stresorii orizontali şi
verticali.
• Contextul sociocultural – factor de menţinere a violenţei: distribuţia
structurii de putere în familie.
• Contextul socioeconomic - factor de generare a violenţei domestice.
• Mass-media – mijloc de agresiune.
 Referințe bibliografice:
- Iluţ P. Valori, atitudini şi comportamente sociale. Teme actuale de
psihosociologie. -Iaşi, 2004, pag. 115-127
- Turliuc M-N. Psihologia cuplului şi a familiei. -Iaşi, 2004, pag. 215-219
- Turliuc M-N. Violenţa în famile: teorii, particularităţi şi intervenţii specifice. -Iaşi,
2009
- Turliuc M-N. Patriarhatul, subordonarea femeii şi violenţa domestică. -Iaşi,
2010
- Munteanu, A. Familii și copii în dificultate. – Timișoara, 2001
 Factori comuni ai violenței domestice
Fiecare caz de violență conjugală se desfășoară în condiții specifice și are cauze
particulare. Există, însă, o serie de factori comuni, combinația cărora sporește riscul
comiterii violenței în familie.
Modelul ecologic de explicare a violenței domestice

Comunitar

Individual Social
Relațional
 Factori familiali
• funcţionalitatea familiei (familii conflictogene, disfuncţionale)
• prezenţa unor poziţii şi mentalităţi culturale diferite între soţi;
• calitatea scăzută a relaţiei maritale;
• violenţa experimentată în cadrul familiei de origine;
• prezența dependențelor;
• poziția de subordonare a femeii;
• nivelul ridicat al stresului

Stresori orizontali Stresori verticali

- neprevăzuți - de dezvoltare
- precipitatori
 Modele de comunicare
Strategii constructive de comunicare:
- nivelarea opiniilor – exprimarea deschisă a sentimentelor, dirințelor;
- ”întoarcerea celuilalt obraz” – când cel rănit nu acceptă invitația la ceartă, ci recunoaște că
a greșit;
- tactul, feed-back-ul, mangăierile.
Strategii de comunicare distructivă:
- dublul mesaj - comunicarea concomitentă pe mai multe canale;
- punerea celorlalţi într-o poziţie defensivă – apare când unul din soţi îşi asumă o atitudine de
superioritate;
- generalizarea şi afirmarea absolutizatoare – când se fac afirmaţii largi;
- citirea gândurilor – când partenerii tind să-și citească/“ghicească” gândurile;
- punerea la punct a partenerului – confruntări care pot lua forma blamării, reproşului,
umilirii, atacului, criticii, cu intenţia de a răni, pedepsi sau revanşa;
- căutarea defectelor – sublinierea excesivă a aspectelor negative minore.
 Factori sociali, culturali, economici
o Modelul stresului social susţine că astfel de factori ca: şomajul, sărăcia,
supraaglomerarea, condiţiile de muncă alienate sunt generatori de frustrări şi
stresuri la nivel individual, care pot conduce la violenţă. Astfel violenţa apare ca o
modalitate de adaptare sau răspuns la stresul structural.
o Prezenta unor mituri/stereotipuri în societate; definiţiile culturale stereotipe ale
rolurilor atribuite fiecărui gen; credinţa în superioritatea bărbatului faţă de femeie;
valorile care îi dau dreptul “de proprietate” asupra femeii conduc la acceptarea şi
tolerarea comportamentului violent. Stereotipurile influenteaza perceptiile despre
cele doua sexe.
o Factorul economic: dependenţa economică a femeei faţă de bărbat; accesul limitat
al femeilor la resurse, la locuriri de muncă; şomajul în rândul femeilor şi bărbaţilor;
sporirea numărului femeilor şi bărbaţilor săraci; migrarea economică masivă a
femeilor peste hotare în căutarea unui loc de muncă etc. Dependența economică a
unei persoane de alta o plasează într-o poziție de subordonare în raport cu aceasta,
reducându-i gradul de independență și de libertate personală.
 Rolul mass-media în producerea violenței
Mass-media conduce la stimularea şi dezvoltarea comportamentelor agresive,
prin:

Dezinhibiție

Tehnici / mijloace de
agresiune

Afectarea proceselor
cognitive
Desensibilizarea
emoțională
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!