Cercetare practica

violenta domestica

1. JUSTIFICAREA TEMEI

Tema: Violenta domestica - fenomen social.

Am ales sa vorbesc despre violenta domestica pentru ca este o

problema sociala ce afecteaza viata cotidiana a societatii noastre, care ne
ameninta direct sau indirect siguranta de fiecare zi, în mod dureros. Violenta
intrafamiliala a cunoscut o amploare semnificativa dupa 1990, urmare a
saraciei, a nivelului de trai scazut si a perioadei de tranzitie. Aceste elemente
reprezinta factorii externi ai violentei conjugale.

Violenta domestica a fost considerata multa vreme un fenomen

normal si ascuns în societatea traditionala, pentru ca barbatii aveau dreptul
de exercitare a puterii asupra membrilor familiei. Constientizarea acestei
probleme sociale este în patru decenii, principalul motiv fiind perceput ,,tabu"
de comunitate nefiind admisa nici o interventie din afara în cadrul familiei.
Acest fenomen este deseori alimentat de miturile superioritatii masculine si
legitimate astfel din punct de vedere cultural. Tiparul barbatului care-si
dovedeste masculinitatea prin acte violente asupra celor din mediul lui
apropiat este prezent în mare masura în societatea româneasca.

1. UNIVERSUL CERCETĂRII

Populatia tinta a cercetarii în domeniul violentei domestice este

reprezentata de femeile ce au fost victime ale violentei în familie.
3. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Prin aceasta cercetare mi-am propus sa studiez:

A: Cauzele care stau la baza violentei dintre soti si care au

determinat cresterea semnificativa a cazurilor si consecintelor violentei în
familie.

B: În ce masura cauzele enuntate pe parcursul lucrarii au un rol

important în aparitia fenomenului de violenta domestica.

4. DOCUMENTAREA

Pentru documentare am discutat cu femei victime ale violentei

conjugale dintr-un adapost destinat victimelor violentei domestice din
Bucuresti.

5. DEFINIREA CONCEPTELOR

Violenta: ,,utilizarea fortei si a constrângerii de catre un individ,

grup sau clasa sociala în scopul impunerii vointei lor asupra altora" (Zamfir,
Vlasceanu, ,,Dictionar de sociologie", Ed. Babel, Bucuresti, 1998).

Violenta domestica: ,,ansamblu conflictelor din grupul marital

care au ca efect maltratarea partenerului. orice forma de agresiune, abuz sau
intimidare, dirijata împotriva unui membru al caminului familial, unei rude de
sânge sau contra altor persoane din mediul familial" (Radulescu,
S.M., ,,Sociologia Violentei (Intra)familiale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001).

Educatie: ,,ansamblu de masuri aplicate în mod sistematic în

vederea formarii si dezvoltarii însusirilor intelectuale, morale si fizice ale
oamenilor" (schiopu,Ursula (coord.), ,,Dictionar de psihologie", Ed. Babel,
Bucuresti, 1997).

Nivel de trai: ,,gradul de satisfacerea necesitatilor umane

specifice unei colectivitati, grup social, localitati sau persoane" (Zamfir,
Catalin; Vlasceanu, Lazar (coord.), ,,Dictionar de sociologie", Ed. Babel,
Bucuresti, 1998).

Feminismul: ,,este miscarea care pledeaza pentru egalitate

sociala, politica si economica a femeilor cu barbatii. Acesta sustine
oportunitatile egale, promovarea, emanciparea si dezvoltarea femeilor.
Feminismul reclama dezechilibrul de putere care exista între femei si barbati
si se opune subordonarii femeii de catre barbat atât în familie cât si în
societate" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta
invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p.
133.)

Sexismul: ,,reprezinta credinta sistematica ca femeile sunt

inferioare barbatilor si este exprimat prin limbaj, politici si practice cotidiene.
Ca efect, apare o desconsinderare a experientelor feminine si inteiorizarea
credintelor ca ceea ce fac femeile este lipsit de importanta. Aceasta apare în
domenii ca religia, filosofia, mituri, legi, politica si în reactii cotidiene în ceea
ce priveste genul. De asemenea este o idiologie care împiedica eliminarea
discriminarilor pe baza de sex si submineaza masurile legale care asigura
egalitatea de sanse" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen:
violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa
4, p. 134).

Egalitate de gen : ,,reprezinta protectia, promovarea si

respectarea drepturilor umane ale barbatilor si femeilor. Ea implica
asigurarea si oferirea sanselor egale pentru femei si barbati, care se implica
în mod activ si voluntar în diverse activitati, în funtie de caracteristicile
incividuale, fara a fi constânsi de conotatiile culturale si sociale date de
apartenenta la o categorie de sex sau alta" (Ina, Curic; Lorena,
Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed.
Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 133.

Rolurile de gen: ,,sunt expresia identitati 232i87c i de gen. Ele

sunt învatate în procesul de socializare si cuprind comportamente feminine si
masculine pe care membrii unei societati sunt încurajati sa le adopte:
comportamentul de sot sau sotie, tata sau mama etc. Rolurile au câteva
functii importante: ghideaza comportamentul personal si social; servesc ca
standarte permitând membrilor sa fie siguri în legatura cu lucruri care altfel
nu ar fi ambigue; permit identificarea, satisfacând o nevoie de cunoastere de
sine si a celorlalti" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta
invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p.
133.)

Violul marital: ,,Se refera la orice act sexual obtinut prin forta,
în cadrul relatiei de cuplu dintre sot si sotie. a) folosirea constrângerii si a
fortei fizice, b) initierea unui contact sexual împotriva dorintei sotiei/sotului.
c) obtinerea consimtamântului prin amenintare directa sau indirecta". (Luana
Miruna Pop (coord), ,,Dictionar de politici sociale", Ed. Expert, Bucuretti
2002, p.812)

Stereotipurile de gen: ,,sunt sisteme organizate de credinte si

opinii tipizate în functie de sex. Acestea se refera la caracteristicele
femeilor/barbatilor, dar si la trasaturile calitatile feminitatii/masculinitatii. Prin
stereotipurile de gen se transmit asteptarile societatii fata de femei si barbati,
iar cei care depasesc aceste stereotipuri de cele mai multe ori sut sanctionati
de catre societate" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta
invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p.
134.).

Consumul de alcool: ,,prin consum se întelege folosirea unui

bun, alcool pentru satisfacerea nevoilor personale" (schiopul, Ursula (coord.),
,,Dictionar de psihologie", Ed.Babel, Bucuresti, 1997).

6. OPERAŢIONALIZAREA CONCEPTELOR

DIMENSIUNI sI INDICATORI

DIMENSIUNE INDICATORI
Violenta verbala insulte, amenintari, jigniri.
Violenta fizica lovituri, raniri grave, provocari de
 fracturi
Violenta sexuala raporturi sexuale nedorite, denigrarea sau

negarea sexualitatii.
Violenta psihoemotionala santaj, denigrare, umilire în fata prietenilor,

rudelor, reducerea la tacere, gelozie.

Educatie ultima forma de învatamânt absolvita,

gradul de acces la informare.

Nivel de trai locuinta, venituri, calitatea bunurilor consumabile

calitatea bunurilor de larg consum

Consum de alcool cantitatea de alcool consumata, comportament

de consum: unde? cu cine? cum? , reactii

negative în urma consumului.

7. IPOTEZELE CERCETĂRII

Cu cât consumul de alcool în familie este mai ridicat, cu atât

creste riscul violentelor în familie.

Daca favorizarea barbatului în miturile legate de rolurile de gen

este mai raspândita într-o comunitate, atunci violenta va avea si ea o
amploare mai mare.

Cu cât nivelul de trai al familiei este mai scazut, cu atât riscul

violentei domestice creste.

Cu cât locul de munca al unuia dintre soti este mai instabil sau
inexistent cu atât riscul aparitiei violentei este mai mare.

Daca modelul parental oferit de tata este unul bazat pe violenta,

atunci riscul ca si viitorul adult sa devina violent este mai mare.

8. METODE sI TEHNICI DE CERCETARE - Studiul de caz

 Este o metoda calitativa de cercetare care îsi ia ca subiect unul
sau mai multe cazuri selectate dintr-o unitate sociala, de la indivizi pâna la
comunitati sau organizatii si le studiaza printr-o serie de tehnici. ,, Studiul de
caz este o tehnica speciala a culegerii, a punerii în forma si a prelucrarii
informatiei la un sistem social cuprinzând propriile sale dinamici" (Alex.
Mucchielli, ,,Dictionar al metodelor calitative în stiintele umane si sociale", Ed.
Polirom, Iasi, 2002, p. 407).

STUDII DE CAZ

CAZUL 1

DATE DE IDENTIFICARE ALE PERSOANEI:

NUME: N.C.

VARSTA :42 ani

SEX: feminin

STUDII: studii medii

OCUPATIE: pensionata pe caz de boala

STARE CIVILA: casatorita

COPIII: o fata ( 16 ani)

Date relevante din familia de origine:

N.C. a refuzat sa vorbeascaa despre copilaria sa.

Date relevante din timpul casatoriei :

 N.C. s-a casatorit la 21 ani cu N.N. care era mai tânar cu doi ani.
Dupa 7 ani de casatorie, N.N. începe sa aiba crize de furie, în timpul carora
sotia si fiica au învatat sa stea deoparte. Pâna în martie 2005, N.N. nu si-a
lovit niciodata sotia, dar odata cu pierderea locului de munca a devenit foarte
nervos , nemultumit de propria situatie. N.C. nu a mai putut suporta starile
de furie ale sotului sau manifestate prin aruncarea obiectelor, bruscarea,
lovirea membrilor familiei, astfel încât a apelat la un asistent social din cadrul
Directiei Generale de Asistenta Sociala. Acest asistent social a orientat-o
catre un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici N.C. însotita de
fiica sa de 16 ani, a stat o perioada de 3 luni de zile , iar ajutata de asistentul
social a gasit o locuinta provizorie, divortul fiind singura solutie.

CONCLUZII:

Cauzele violentei domestice în acest caz au fost starea materiala

precara, pierderea locului de munca al sotului, lipsa de comunicare.

CAZUL 2

DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI:

NUME: M. E.

VÂRSTA: 27 de ani

SEXUL: Feminin

STUDII: 12 clase

OCUPAŢIE: vânzator

STAREA CIVILĂ: casatorita

COPII: 3 copii (o fata de 5 ani, doi baieti gemeni de 4 ani).

Date relevante din familia de origine:

 M.E. provine dintr-o familie monoparentala, a fost victima
indirecta a violentei în familie, fiind martor al scenelor traumatizante dintre
mama si tatal ei unde tatal a decedat într-un accident de masina în care era
în stare de ebrietate. Ne informeaza ca la ea (M.E.) în familie alcoolul era
rege. Tatal a decedat când ea avea 14 ani. Evenimentele traumatizante din
copilarie au marcat-o psihic, lucru manifestat prin comportamentul ei vis-à-
vis de baieti în adolescenta. Mama (M.E) a vazut ca fata nu se casatoreste si
neavând nici un prieten a casatorit-o fortat cu un amic de al ei. Fapt care era
mai mare decât ea cu 15 ani. M.E. de la începutul casatoriei era cuprinsa de
teama, apoi s-a schimbat atitudinea, deoarece dupa respect a aparut si
flacara de iubire. Dupa aparitia primului copil relatiile dintre cei doi au început
sa se deterioreze. M.C, sotul lui M.E. a devenit agresiv în limbaj si gesturi. A
început sa fie tot mai des nemultumit de felul în care gatea si spala M.E. De
la cuvinte jignitoare, la palma, pumni a fost un pas. Relatiile dintre cei doi
deveneau din ce în ce mai tensionate; în schimb M.E. spera ca lucrurile vor
inta în normal. M.E, era deseori umilita fata de rudele si prietenii lui,
vorbindu-i foarte urât. De la palma, pumni a trecut la batai crunte ajungând
sa o bata cu ceartaful ud. Momentele de agresiune apareau când M.C, sotul
lui M.E. obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv în
limbaj si gesturi. Dupa aparitia primului copil nu-si suporta copilul. M.E a
încercat sa-si explice ce s-a întâmplat cu sotul sau de a devenit din ce în ce
mai violent fata de ea si copil. De fiecare data când încercam sa discut sau
sa-i cer explicatie, M.C o viola. Asa au aparut cei doi baietei gemeni. Desi o
batea si o viola, ea înca îl mai iubea. A încercat sa ramâna în relatie, dar
frecventele batai administrate ei si copiilor sai au determinat-o sa fuga la
mama ei. Sotul sau a venit dupa ea luând-o cu forta acasa unde a batut-o
crunt. În noaptea respectiva ajutata de o prietenea de la munca, reuseste sa
fuga din Ploiesti luând trenul catre Bucuresti. Aici alaturi de prietena ei a
mers la Directia Generala de Asisitenta Sociala Sector 1 unde a purut sa
vorbeasca cu un asistent social din cadrul serviciului de prevenire si abandon.
Asistentul social a orientat-o catre un Adapost pentru Victimele Violentei
Domestice. În adapost a gasit un mediu securizant si lipsit de violenta. Aici a
primit consiliere psihologica, juridica si asistenta medicala. A reusit, ajutata
de asistentul social pe fetita si cei doi baietei sa-i înscrie la o gradinita, iar
taxele gradinitei fiind suportate de adapost. M.E este hotarâta sa divorteze.
Ea a reusit sa se angajeze vânzatoare la un super market. În present, cazul
este în curs de rezolvare, M.E fiind în continuare în adapostul respective.

CONCLUZII:

M.E provine dintr-o familie care a cunoscut violenta domestica.

Desi nu si-a dorit sa se casatoreasca de teama de unui sot agresiv si alcoolic,
mama ei a fortat-o sa se casatoreasca cu un amic de-al ei temându-se sa nu
ramâna fata batrâna. În acest caz, cauzele violentei domestice în aceasta
familie sunt mai multe, în primul rând vârsta partenerului este foarte mare,
alcoolul, gelozia. Aceasta explica schimbarea de comportament a lui M.C fata
de sotie. De aceea M.C nu mai era multumit de felul în care sotia sa gatea si
spala.

Ajunsa în adapost pentru victimele violentei domestice a primit

consilierea psihologica de care avea foarte mare nevoie. Tot aici i s-a asigurat
si consiliere juridica pentru a deschide actiune de divort.

CAZUL 3

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: D.E

VÂRSTĂ: 33 de ani

SEX: Feminin

STUDII: Studii superioare

OCUPAŢIA : Profesor

STAREA CIVILĂ: Casatorita

COPII: Un copil de 3 ani

Date relevante din copilarie:

D.E provine dintr-o familie în care violenta domestica nu si-a gasit

locul niciodata. D.E este singura la parinti. Relatia dintre parintii sai este
bazata pe dragoste si respect. Când vorbeste despre familia ei de origine are
numai cuvinte de lauda si spune ca la o astfel de familie visa sa aiba si ea,
dar nu a avut parte.

Date relevante din timpul casatoriei:

D.E l-a cunoscut pe sotul ei în timpul facultatii. La finele facultatii

s-au casatorit si s-au mutat la el. D.E a locuit o perioada în casa socrilor ei
apoi a reusit sa cumpere un apartament ajutata de parintii ei. Problemele au
început sa se manifeste la scurt timp dupa se s-au casatorit. Din motive
neînsemnate apareau discutii aprinse. M.E obisnuia sa consume alcool
frecvent dupa care devenea agresiv în limbaj si gesturi. Atunci când consuma
alcool spargea toata vesela si îi vorbea foarte urât sotiei si copilului sau. Pe
baietel nu-l suporta deloc desi era al lui. D.E spunea ca deseori îl batea si îi
vorbea urât astfel încât baiatul a început sa aiba cosmaruri în timpul noptii,
sa faca pe el atunci când era certat. D.E se decide sa plece sa plece de acasa
pentru ca nu a mai suportat comportamentul agresiv al sotului. Se adreseaza
Directiei Generale de Asistenta Sociala Sector 1, de aici este orientata catre
un adapost pentru victimele violentei domestice. Dupa spusele lui D.E ,,în
familia sotului meu, violenta era la ea acasa... tatal lui obisnuind în tinerete
sa o bata pe mama lui". D.E spune ca nu a fost batuta dar copilul era frecvent
batut de acesta, lucru care l-a traumatizat psihic. În adapost a beneficiat de
consiliere psihologica pentru copil si juridica, hotarând sa intenteze divort.
Sotul acesteia a început sa o urmareasca. El a venit la scoala unde preda D.E.
Fara ca aceasta sa stie, si a asteptat-o sa iasa de la ore. O colega l-a vazut si
ia spus ca sotul ei sta în parculetul de lânga scoala. Din acel moment a
început sa fie terorizata de gândul ca ar putea veni dupa ea la adapost si sa-i
ia copilul. Într-o zi asistentul social a avut surpriza de a vorbi chiar sotului
D.E. Acesta venise sa întrebe daca sotia lui locuieste în adapost. Asistentul
social a negat ca aceasta ar locui în adapost. Desi îl batea tot timpul, sotul
acesteia a spus asistentului social ca nu poate trai fara copil. Dupa aceasta
vizita asistentul social de la adapost a luat legatura cu cei de la D.G.A.S.,
astfel încât s-a dispus ca D.E sa fie mutata în alt adapost pentru o mai buna
protectie. În prezent se afla în alt adapost fiind în proces de divort si partaj.

CONCLUZII:

În acest caz principalele cauze ale violentei domestice este

alcoolul si preluarea modelului agresiv patern. Teoria învatarii sociale spune
ca tinerii învata din familie sa aprecieze si sa utilizeze violenta ca legitima în
rezolvarea unor situatii. Asa si sotul lui D.E ce a vazut în familia sa de origine,
a preluat în comportamentul sau, manifestându-se violent mai ales pe fondul
consumului de alcool. Aruncarea obiectelor si violenta verbala vin sa
completeze violenta fizica care lasa urme vizibile la nivel psihic mai ales
pentru copil.

CAZUL 4

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: N.A

VÂRSTA: 37 de ani

SEX: Feminin

STUDII: Medii

OCUPAŢIA: Casnica

STAREA CIVILĂ: Casatorita

COPII: 3 copiii (14 ani, 10 ani, 3ani)

Date relevante din copilarie:

 N.A a avut o copilarie nefericita. A pierdut parintii înca de la o
vârsta frageda. Avea doar 11 ani când parintii ei au avut un accident si au
decedat. A trecut foarte greu peste acest soc. Din acel moment a fost
crescuta de o matusa care o batea si o neglija, lucru care a determinat-o sa
se casatoreasca destul de repede. Astfel s-a casatorit la 18 ani cu V.C.

Date relevante din timpul casatoriei:

S-a casatorit din dragoste cu V.C. Fiind foarte gelos a început sa o

bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. Au întâmpinat greutati materiale
evidente deoarece N.A era casnica, iar sotul sau lucra ca sezonier în
agricultura. Neavând surse financiare sigure multe din discutiile care aveau
loc dintre cei doi soti aveau ca subiect banii. Ea îi reprosa ca daca nu ar mai
bea ar putea sa se descurce mai bine. La auzul acestor vorbe sotul reactiona
violent. El motiva consumul de alcool, ca are nevoie sa bea pentru a mai uita
de saracia în care se afla. Când a aflat ca sotia a ramas a treia oara
însarcinata a început sa consume alcool din ce în ce mai des si în cantitati
foarte mari. Se descurca mai greu cu bani, el nu mai gasea de lucru asa ca
N.A a început sa munceasca ca menajera pentru a avea ce sa le dea sa
manânce copiilor. În urma unui conflict pentru ca nu mai aveau bani pentru a
cumpara mâncare N.A a fost batuta crunt astfel ca a ajuns în spital nascând
prematur un baietel. De aici dupa externare ajutata de asistentul social al
maternitatii ajuns într-un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici a
primit consiliere psihologica de care avea nevoie fiind în stare de depresie. A
fost ajutata sa îsi gaseasca de lucru la o croitorie. Dupa 3 luni de stat în
adapost convinsa de sot s-a întors acasa, desi asistentul social al adapostului
a rugat-o sa se gândeasca foarte bine asupra deciziei, spunându-i ca sotul nu
s-a schimbat desi a acceptat sa participe la sedinte de consiliere psihologica.
N.A s-a întors acasa cu speranta în suflet ca totul v-a fi mai bine.

CONCLUZII:

În acest caz factorii declansatori ai violentei domestice sunt:

nivelul de trai scazut, locul de munca instabil al sotului, alcoolul si gelozia.
Însa, principalul factor al violentei în acest caz au fost veniturile insuficiente
care generau un nivel de trai scazut. În jurul acestei cauze s-au dezvoltat o
multime de conflicte. Cu cât numarul de copii creste cu atât starea de saracie
este din ce în ce mai evidenta, fapt relevant si din acest caz.

CAZUL 5

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: V.P

VÂRSTA: 33 de ani

SEX: Feminin

STUDII: 12 clase

OCUPAŢIA: Agent de vânzari

STAREA CIVILĂ: Casatorita

COPII: un copil de noua ani.

Date relevante din copilarie:

V.P provine dintr-o familie în care dragostea si respectul domina,

unde totul este legat de traditie si religie. Ei fiind o familie de unguri. V.P are
o sora de 19 ani cu care se întelege foarte bine. Familia ei a mers pe
premisele ca odata casatorit trebuie sa ramâi alaturi de partener pâna la
moarte. Aceste principii au fost transmise celor doua fiice înca din copilarie.
V.P întotdeauna s-a înteles mai bine cu bunelul din partea tatalui decât cu
parintii ei. Mama sa a fost întotdeauna mai distanta din punct de vedere
afectiv fata de V.P, asa se explica apropierea fata de bunic. Tatal pentru V.P
era doar tata, nu se implica în nimic, cauza fiind ca nu a avut baieti.
Apropierea de bunic s-a datorat faptului ca locuiau în aceeasi curte cu el. Iar
distanta mare dintre cele doua surori a facut ca V.P sa simta lipsa surorii în
timpul copilariei sale.
Date relevante din timpul casatoriei:

V.P se casatoreste la vârsta de 20 de ani, dupa o perioada de

prietenie cu sotul sau. Astfel dupa trei luni, dupa ce l-a cunoscut pe N. s-au
casatorit. V.P spune ca a fost dragoste la prima vedere si de aceea s-au
casatorit atât de repede. Fericirea însa nu a durat mult. Au început sa se
certe din motive neînsemnate dar care au contribuit la deteriorarea relatiei.
Ea încerca sa comunice ca sa vada de unde a început totul, însa N. ramânea
de multe ori indiferent sau spunând ca nu are timp sa asculte ,,balade".
Atunci si-a dat seama ca s-a grabit casatorindu-se asa repede fara sa-l
cunoasca bine. Încetul cu încetul lucrurile s-au agravat. De la cuvinte urâte la
palma a fost un pas, apoi pumni si chiar tentativa de a o ucide. A avut
intentia de multe ori sa divorteze dar nu a facut-o pentru ca parintii ei iau
spus ca acest lucru o v-a face de râs fata de cunoscuti. Pentru ca nu a avut
sprijin din partea parintilor sai a continuat sa stea în relatie. V.P ne
povesteste cu lacrimi în ochi. Spunea ca sotul ei se manifesta violent mai ales
dupa ce consuma alcool. Simtea ca nu are cu cine vorbi, ca se loveste de
indiferenta sotului. Începuse sa creada ca sotul ei are o amanta datorita
telefoanelor inexplicabile pe care le primea sotul. Dupa câtiva ani de casatorie
V.P a ramas însarcinata. A crezut ca daca va avea un copil relatia cu sotul se
v-a îmbunatati, dar din pacate aceasta s-a întâmplat doar câteva luni, unde
ciclul violentei domestice a început sa se repete. În ciuda incidentelor familia
ei de origine nu a sustinut-o spunându-i ca trebuie sa faca ceea ce îi cere el.
În momentul de fata continua sa stea în relatie sperând ca totul va fi bine.
Relatia dintre cei doi în momentul de fata ,,pare a fi intrat în normalitate",
desi înca traieste cu teama în suflet ca poate într-o zi va fi ucisa de el într-un
moment de furie.

CONCLUZII:

V.P nu a tinut cont de zicala româneasca:,, casatorie pripita,

despartire sigura". Ea nu l-a cunoscut destul de bine pe el ca sa se
casatoreasca. Alte cauze sunt: alcoolul, o relatie extraconjugala a sotului,
lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, verbala si psihologica. Una
dintre cele mai principale cauze fiind lipsa suportului familiei de origine au
determinat-o sa ramâna în continuare în relatie.

CAZUL 6

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: M.A

VÂRSTA: 24 de ani

SEX: Feminin

STUDII: 12 clase

OCUPAŢIA: Casnica

STAREA CIVILĂ: Casatorita

COPII: 3 copiii (10 ani, 3 ani, 1 an)

Date relevante din copilarie:

M.A a refuzat sa vorbeasca despre copilaria sa.

Date relevante din timpul casatoriei:

M.A s-a casatorit din dragoste. Dupa parerea ei era barbatul ideal
chiar avea bunele maniere în sânge, însa cu exceptia geloziei. M.A spune ca
era foarte îndragostita de atentia acordata ei si de aceea nu a acordat mare
importanta faptului ca M.C era gelos pe orice. M.A s-a casatorit cu M.C.
Primul an de casnicie a fost linistit, apoi a aparut primul baiat, ceea ce a adus
la certuri în familie. M.C lucra agent de vânzari. Dupa casatorie el era cel care
aducea bani în casa si tot el îi administra. El afirma tot timpul ca femeile sunt
ca o pacoste daca au bani. Iar când i-am sugerat ideea ca sa lucrez si eu, mi-
a dat o palma si mi-a spus sa ma mai gândesc la asa ceva, deoarece el este
barbat si el trebuie sa aduca bani în casa. A început sa fie gelos pe baiat,
deoarece îi acorda mai multa atentie. Dupa spusele lui M.A ,,sotul meu era
gelos si chiar pe vecinul nostru care ma saluta". Din motive neînsemnate
apareau discutii aprinse. M.C obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care
devenea agresiv în limbaj si gesturi. De fiecare data când încercam sa discut
sau sa-i cer explicatii sotul ma batea si ma viola. Asa au aparut ceilalti doi
copii. A încercat sa ramâna în relatie pentru ca înca mai tinea la el si mai
spera ca lucrurile vor intra în normal. Dar frecventele batai administrate ei si
copiilor sai au determinat-o sa apeleze la Directia Generala de Asistenta
Sociala sector 1, unde a putut sa vorbeasca cu un asistent social din cadrul
serviciului de primire si abandon. Asistentul social a orientat-o în adapostul
pentru victimele violentei domestice. În adapost a gasit un mediu linistit si
lipsit de violenta. Aici a primit consiliere psihologica, juridica si asistenta
medicala. Ajutata de asistentul social a reusit sa-l dea pe baiatul cel mare la
scoala si ceilalti doi baieti sa-i înscrie la o gradinita, iar taxele gradinitei fiind
suportate de adapost. Ea a reusit sa se angajeze vânzatoare la un chiosc de
ziare, si în final se hotarâse sa dea la divort.

--- Advertisement ---

CONCLUZII:

În acest caz principalul factor declansator a fost gelozia. O alta

cauza este alcoolul administrat des, lipsa de comunicare care a generat
violenta fizica, sexuala si psihologica. În jurul acestor cauze s-au dezvoltat o
multime de conflicte care au generat violenta.

CAZUL 7

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: C. L
 VÂRSTĂ: 30 de ani

SEX: Feminin

STUDII: Medii

OCUPAŢIA: Menajera

STAREA CIVILĂ: Casatorita

COPII: un copil de 2 ani

Date relevante din copilarie:

C. L provine dintr-o familie în care violenta domestica domina în

familie. Fiind martora si victima a scenelor traumatizante dintre mama si tatal
ei. Tatal a decedat din cauza alcoolului iar mama a decedat din cauza batailor
dese administrate de sot. Ea fiind un singur copil la parinti. Ramânând la 17
ani fara parinti, s-a casatorit cu vecinul ei care era cu 10 ani mai mare.

Date relevante din timpul casatoriei:

C.L s-a casatorit cu V.B, care era vecin de palier. C.L a fost
traumatizata de moartea mamei sale si nu-si imagina viata fara mama. Însa
a început sa-si revina datorita atentiei si iubirii acordata ei de catre sot.
Problemele au început la scurt timp dupa ce s-au casatorit. A început sa fie
foarte gelos si sa o bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. V.B lucra paznic la
o gradinita. C.L era menajera la aceiasi gradinita. Locul de munca al sotiei l-a
gasit el, deoarece din pricina geloziei a adus-o sa lucreze lânga el ca sa o
poata supraveghea. V.B i-a interzis sotiei sa nasca copii, motivând ca daca v-
a naste îl v-a ucide. V.B obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care
devenea agresiv si o acuza ca este ,,usuratica". A dus-o la medic pentru a i
se administra anticonceptionale, pentru a nu ramâne însarcinata. A avut
intentia de multe ori sa divorteze, dar nu a facut-o pentru ca nu avea unde se
duce, deoarece casa parintilor sotiei o vându-se sotul. Pentru ca nu a avut
sprijin din partea nimanui a continuat sa stea în relatie. C.L ne povesteste cu
lacrimi în ochi despre dorinta ei de a avea copii. Într-o zi C.L nu a mai luat
pastilele si a ramas însarcinata. Când a aflat sotul a început sa o bata crunt,
astfel încât C.L a ajuns în spital nascând prematur o fetita. De aici dupa
externare ajutata de asistentul social al maternitatii a ajuns într-un adapost
pentru victimele violentei domestice. Aici a primit consiliere psihologica de
care avea nevoie fiind în stare de depresie. Tot aici a fost ajutata sa-si
gaseasca de lucru ca femeie de serviciu la o scoala. Dupa câteva luni de zile
ajutata de asistentul social a gasit o locuinta si s-a hotarât sa divorteze.

CONCLUZII:

Factorii declansatori în acest caz sunt administrarea frecventa de

alcool, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica si psihologica.
Principala cauza fiind gelozia. Aceasta explica teama sotului de infidelitatea
sotiei, care-l urmarea peste tot. Lui V.B îi era teama ca daca apare un copil,
nu v-a mai primi atentia cuvenita.

CONCLUZIILE CERCETĂRII

În majoritatea cazurilor violenta domestica are un sens conturat

si sunt aceleasi factori de risc asupra familiei. De exemplu: alcoolul si gelozia
predomina în majoritatea cazurilor. Femeile deseori mentioneaza ca barbatii
devin agresivi când se afla în stare de ebrietate. Bauturile alcoolice reduc
capacitatea persoanei de a controla si a dirija comportamentul, de aceea
femeile se consoleaza explicând impulsivitatea barbatului prin influenta
alcoolului. De fapt, agresorul are anumite caracteristici care îl împing
deopotriva spre alcoolism si violenta.

Femeia fiind supusa unei perioade îndelungate violentei, ea

devine neputincioasa, pierde încrederea în fortele proprii si nu este destul de
puternica ca sa-si asume controlul asupra vitii sale.
 Ipotezele formulate s-au verificat în totalitate, desemnând o
prioritate maxima de adevar. Factorii declansator în majoritatea cauzelor
desemneaza o subordonare a femeii.

VI. CONCLUZII

Violenta împotriva femeilor, este larg raspândita în toata

lumea. Aceasta ia atât forme subtile, cât si evidente, fiind adânc înradacinate
în practicele sociale si culturale si astfel în ordinea ,,naturala" a lucrurilor.
Violenta împotriva femeilor, în toate formele sale, este o consecinta a
raporturilor de putere inegale care exista între barbati si femei. Aceasta nu
pentru ca efectele inegalitatii de gen nu sunt evidente, ci pentru ca
mentalitatile sunt bine înradacinate în societate. Despre violenta domestica
am putea spune ca este manifestarea de inegalitate fizica existenta între
barbati si femei apreciind ca aceasta constituie un mecanism social prin care
femeia este fortata sa aiba o relatie de subordonare fata de barbat. Iar
cauzele violentei conjugale fiind în primul rând nevoile sociale si economice,
urmate de droguri, alcool, lipsa unei locuinte adecvate, lipsa unei legislatii
sistematizata în domenii, neaplicarea prevederilor si normelor internationale,
gelozia, incompatibilitatea, comportamentul sexual s. a. Pentru a reduce
violenta si a proteja femeile trebuie schimbate conditiile sociale si politice
care contribuie la mentinerea acestei probleme si structurile sociale care au
institutionalizat violenta. Pentru a fi eficienti în procesul de interventie este
nevoie de:

 mai multe centre de asistenta pentru femeile abuzate;

 finantarea de servicii de catre statul român pentru femeile

abuzate;

 înfiintarea centrelor de consiliere pentru barbatii violenti;

  pregatirea/instruirea reprezentantilor institutiilor care
intervin în asistarea victimelor violentei domestice:
politisti, judecatori, avocati, medici legali, medici
generalisti, psihologi, asistenti sociali, s.a.

Prin problematizarea diferitelor valori si norme care perpetueaza

violenta, prin activitati de constientizare a lor, putem diminua si chiar elimina
mult din violenta structurala si chiar directa. Problema nu consta în lipsa unei
teorii bune - mai ales în conditiile în care România a aliniat mare parte din
legislatie la cea europeana si este semnatara unor conventii internationale
privind drepturile femeilor, ci în lipsa vointei si a viziunii politice de a crea
mecanismele necesare pentru a aplica aceasta teorie în practica.

Pentru ca egalitatea de sanse dintre femei si barbati sa existe

într-adevar este nevoie de:

 revalorizarea calitatilor feminine;

 educarea barbatilor si femeilor în spiritul egalitatii de gen;

 recunoasterea aspiratiei catre egalitate ca fiind legitima;

 participarea la viata sociala si la toate actiunile care decurg

din drepturile formale de egalitate dintre femei si barbati;

 sprijinirea femeilor de a intra pe piata muncii pentru a

reduce dependenta economica;

 îmbunatatirea statutului social al femeilor prin revizuirea

raporturilor sociale care exista între femei si barbati.

Nu este suficient sa actionam la nivelul interventiei si preventiei

violentei directe fara sa lucram si la nivelul culturii si structurii sociale care
reproduc constant aceasta problema. si chiar în pofida modificarilor
intervenite legislatiilor contemporane, pentru a garanta drepturi egale
barbatului si femeii, sotiei si sotului, atitudinile sexiste si conceptia dublului
standard prin care este judecata sexualitatea celor doua sexe au
supravietuit , în mare masura, pentru a mentine, în continuare, pozitia de
subordonare a femeii fata de barbat.

Fiecare caz de violenta conjugala se desfasoara în conditii

specifice si are cauze particulare, însa, exista o serie de factori comuni, care
definesc existenta si tendintele fenomenului la nivelul întregii societati.
Apropierea fizica a persoanelor legate între ele prin atâtea nevoi si experiente
duce inevitabil la probabilitatea de conflicte mai dese si intense. Însa un
factor majoritar care contribuie la violenta domestica este
imaginea ,,barbatului adevarat" în sensul ca, în multe subculturi - în unele
societati în întregime, masculii violenti sunt apreciati si aplaudati fiindca
reusesc sa-si impuna autoritatea. Iar recurgerea la violenta este un mod prin
care femeile sunt supuse si controlate. Actele de violenta asupra femeilor nu
se refera doar la abuzul direct care este cel mai vizibil, ci includ tot ceea ce le
împiedica sa - si puna potentialul în valoare. Violenta domestica în familie nu
este doar o problema domestica de care femeile trebuie sa - si asume
responsabilitatea. Aceasta este o realitate care se extinde dincolo de familie
fiind continuta de toate valorile si institutiile societatii.

Dupa unii sociologi comportamentul non-violent poate fi învatat la

fel ca si cel violent. Culmea e ca toti se declara împotriva fenomenului, dar
prea putini cei care contribuie cu ceva. Spre exemplu politia claseaza cazul la
articolul ,,cearta între porumbei" si conchide ca o astfel de gâlceava intima nu
e de competenta bratului vigilent al legii. Statul e de acord ca este o
problema serioasa, dar nu o prioritate nationala. În ziua de azi violenta
domestica este pusa sub semnul firescului. Când un barbat loveste o femeie
este o infractiune (pedepsita prin lege), un abuz incalificabil. Iar o palma data
unei femei înseamna începutul sfârsitului, unde relatia trebuie sa se termine,
deoarece este un ciclu al violentei în care daca nu l-ai rupt nu vei iesi
niciodata.

De-a lungul timpului, în mentalitatea oamenilor s-a format ideea

conform careia barbatul este ,,capul familiei", cel care aduce banii în casa si
cel care trebuie respectat de femeie, fara ca el sa-i acorde acelasi respect. În
acelasi timp, exista femeia casnica, care trebuie sa stea acasa la ,,cratita" sa
aiba grija de copii si sa se îngrijeasca de gospodarie. Însa, aceasta conceptie
înca mai exista în modul de a gândi al unora dintre noi. Dar trebuie sa
schimbam aceasta idee si sa aratam ca femeile au personalitatea lor si pot fi
foarte competente. Chiar daca violenta împotriva femeilor este respinsa
principial, mostenirile care trebuie contracarate sunt foarte puternice în
subconstientul colectiv. De altfel, sunt foarte putini cei care promoveaza idei
egalitare asupra raporturilor dintre sexe. Exista multiple modalitati prin care
societatea transmite un mesaj clar vis-a-vis de viata si demnitatea femeii
care valoreaza putin. Astfel, violenta asupra femeilor, este o problema reala
sustinuta de un sistem valoric si atitudinal care considera violenta un
comportament ,,normal".

Violenta domestica afecteaza dramatic generatiile viitoare. Copiii

sunt deseori abuzati alaturi de mamele lor, ceea ce îi predispune de a repeta
acest tipar nu doar în propriile familii ci si în societate în ansamblu, creând un
cerc vicios. Existenta unui paralelism clar între violenta din interiorul si cea
din exteriorul familiei. Tolerarea în grad înalt a violentei împotriva femeilor si
fetelor la nivelul familiei influenteaza societatea în general, existând studii
care identifica violenta domestica ca o componenta cheie a multor probleme
sociale, exemplu fiind copiii strazii, exploatarea copiilor, prostitutie, trafic.
Violenta este o problema de sanatate publica, având consecinte fizice,
psihologice si sociale asupra femeilor si fetelor uneori pe durata întregii vieti.
De asemenea, violenta în familie afecteaza dezvoltarea si productivitatea
tuturor societatilor, femeile fiind considerate esentiale pentru dezvoltarea
durabila. Inhibate de violenta sau amenintate cu violenta, femeia nu
contribuie la viata sociala si politica a unei societati pe masura potentialului
de care dispun.

Violenta împotriva femeilor, ca modalitate de manifestare a

acestei dominatii, nu este o problema imposibil de depasit, ci o constructie
socio-culturala care tine de putere si care poate fi schimbata. Schimbarea
aceasta nu este însa una facila. Faptul ca violenta împotriva femeilor este
atât de adânc înradacinata în majoritatea culturilor lumii, face ca efortul de a
identifica structurile sociale si culturale care o fac invizibila, o tolereaza si
perpetueaza sa necesite multa creativitate si actiune pe termen lung si pe
paliere diferite. Desi problema violentei directe împotriva femeilor este
insuficient abordata, accentul pus preponderent pe prevenirea si combaterea
acestei forme de violenta fara a pune în discutie cultura si structura sociala
care o legitimeaza se poate dovedi contra-productiv pe termen lung din cauza
unei abordari de suprafata. Însa încearca sa se rezolve o problema prin
tratarea doar a efectelor si nu a cauzelor reale care ramân neinvestigate si
necunoscute. Pentru oprirea violentei nu este suficienta pedepsirea abuzurilor
individuale, ci este nevoie de schimbarea structurilor sociale care au
institutionalizat aceasta violenta transformând-o într-o norma fireasca. Pe de
o parte este important ca indivizii sa - si asume responsabilitatea pentru
propriile acte violente, iar pe de alta parte societatea trebuie sa puna în
discutie si sa creeze mecanisme de transformare a violentei la toate nivelele.
Astfel, se impune crearea unui cadru la nivelul întregii societati care sa
faciliteze dezvoltarea de resurse si actiuni concrete pentru a transforma
violenta împotriva femeilor si contribui la punerea bazelor unor structuri
sociale non-violente si a unei culturi sensibile la problematica de gen. Prin
urmare acest proces nu poate fi schimbat doar prin educatie pentru largirea
perspectivelor, prin promovarea de idei nonsexiste, fiind nevoie de schimbari
practice în viata de zi cu zi.

Cu toate ca schimbarile practice pot interveni cu dificultate în

cazul în care constientizarea acestei probleme este una slaba si chiar
inexistenta, serviciile pentru victimele violentei reprezinta o prioritate si nu
trebuie neglijate în favoarea companiilor educative. O femeia abuzata expusa
unei companii educative pe aceasta tema nu gaseste nici un refugiu. În
aceste conditii este foarte importanta cresterea implicarii statului român în
rezolvarea acestei probleme care afecteaza o proportie atât de mare a
cetatenilor sai, continuitatea serviciilor oferite de diverse organizatii
neguvernamentale fiind constant amenintata de disparitia fondurilor straine
obtinute cu dificultate prin diferite programe de finantare. Ceea ce se impune
în aceste conditii este activarea vointei politice de a actiona în directia
eliminarii inegalitatilor de gen si a violentei împotriva femeilor. Desi
organizatiilor care lucreaza pentru drepturile femeilor au semnalat sub
diverse forme si în nenumarate rânduri inegalitatile care exista în fapt între
femeile si barbatii din România, institutiile publice au abordat problematica
egalitatii de gen în cadrul procesului de negociere.

Viata amara a cuplului este generata si de gelozia unuia dintre

soti, indiferent daca are o baza reala sau nu. Cercetarile antropologice arata
ca ea e prezenta în aproape toate culturile lumii. Gelozia ia forme acute mai
ales atunci când barbatul arata o preferinta marcanta fata de o alta femeie.
Probabil ca numarul femeilor geloase este mai mare, dar ca intensitate si
comportament violent asociat geloziei, domina barbatii. Ca sa nu se ajunga la
violenta, în cuplu e nevoie ca partenerii sa înteleaga ca foarte multe din
fictiunile dintre ei sunt cauzate de diferentele de perspectiva a unor probleme
si nu din rautate sau egoism. Ei trebuie sa accepte ca anumite trasaturi de
personalitate ale celuilalt nu sunt ,,rele" ci apar ca atare numai fiindca nu se
potrivesc cu ale lui. La fel nici perspectivele diferite nu sunt neaparat bune
sau rele. Totusi, în multe ocazii, se impune o analiza a divergentelor
perspectivale si o negociere a lor. Conflictele apar si mai des între cei doi
parteneri atunci când regulile si continutul lui ,,trebuie" nu sunt explicite. Cel
ce practica reguli rigide si ,,tirania lui trebuie" asimileaza încalcarea regulii de
catre partener cu ofensa la adresa lui: ,,Nu m-a asteptat cu masa pusa, nu-i
pasa de mine". În acord cu principiul gândirii automate a distorsiunilor
cognitive, partenerii cu probleme de întelegere ar trebui sa-si examineze
mereu rationamentele si aprecierile unuia fata de celalalt. Am putea spune ca
familia este în criza, iar depasirea ei reclama o restructurare de mentalitati si
conduite la nivel societal iar solutia nu este de reîntoarcere la
valorile ,,clasice" familiale ale trecutului (centrate pe dominatia masculina) ci
de adaptare la modul efectiv a unei noi structuri si ideologii familiale.
Problemele familiei din tara noastra s-au intensificat si diversificat si necesita
o asistenta organizata.
 Pe zi ce trece opinia publica si oficialitatile sunt tot mai sensibile
si active în ceea ce priveste violenta domestica. Un rol important în aceasta
problema la avut miscarea feminista care milita nu numai o reconsiderare a
statutului ei politic, profesional, cultural în societate, ci si a statutului ei în
familie. Afirmarea femeilor pe plan politic si profesional în viata publica de
ansamblu presupune o reconsiderare drastica a sarcinilor de rol din familie.
Daca înainte femeile acceptau departajarea de roluri si complementaritatea
de tip traditional, acum multe vad în complementaritatea de acest gen o
mare inechitate si o situatie conflictuala. De aceea, o tot mai mare parte a
reprezentantelor sexului frumos nu se mai angajeaza în mariaj, unele
preferând sa aiba chiar copii în afara lui. Dar pentru cele mai multe, solutia
optima ar fi o noua redistribuire a rolurilor, o complementaritate bazata pe o
mare egalitate în toate, sau aproape toate, serviciile grupului domestic. Astfel
spus, în vreme ce complementaritatea traditionala rezulta din asocierea a
doua tipuri de activitati specifice (a barbatului si a femeii), cea moderna
pretinde ca amândoi soti sa fie implicati eficient în toate aspectele concrete
ale vietii familiale. Astfel, preocuparile fata de miscarea feminista si
restructurarea profunda a rolurilor în familie sunt însa si de alt gen, scotând
în evidenta si alte pierderi previzibile pentru barbati. În relatia conjugala
traditionala, cuplu mama-fiu era central. Sotia traditionala îi oferea barbatului
aceleasi servicii pe care i le asigurase mama. Mai mult, le completa, le
întarea. Odata ce casatoria moderna refuza acest rol, barbatul se simte ca un
orfan , deprimat si derutat. De asemenea, asteptarile de rol creeaza diferente
reale în comportamentele barbatilor si ale femeilor, în special prin socializare.
Altfel spus, cele mai multe caracteristici de personalitate sunt induse prin
diverse mecanisme psihosociale, adica este vorba de efectele etichetarii care
au consecinte serioase directe si indirecte, asupra vietii în familie. Iar odata
cu trecerea vremii, ca si orice rau uman, desi femeile se obisnuiesc cu greu,
ele dezvolta diferite strategii. Chiar daca mijloacele strategice nu reusesc,
femeile se consoleaza cu gândul ca asa le-a fost soarta. De asemenea,
cunoasterea modului de a combate miturile legate de violenta, care necesita
un efort de colaborare din partea cercetatorilor, a specialistilor, a mass-
mediei, a organizatiilor din sfera civila si a tuturor celor implicati în prevenirea
violentei si protejarea familiei.

Aproape fiecare membru al unei familii, indiferent de categoria de

rudenie, poate experimenta în cursul ciclului sau de viata, un conflict familial
concretizat adeseori, prin acte de violenta, agresiune sau abuz. Daca
conflictele constituie o constanta a vietii oricarui grup social, inclusiv a
familiei, violenta reprezinta un factor variabil dependent de contextul social si
de modelele culturale. Deci violenta sau abuzul contra sotiei este o forma de
compensare a unui deficit care împiedica convietuirea armonioasa în cadrul
cuplului si-i da partenerului sentimentul existentii unui complex de
inferioritate.

Realitatea noastra sociala este caracterizata printr-o explozie a

problemelor sociale, culturale, morale, dar si printr-o cronica frustrare
generata de incapacitatea în mare masura mostenita din trecut de a face
fata acestora. Spre exemplu femeile sunt victime ale violentei domestice care
trebuie ajutate sa faca propriile lor alegeri, sa ia propriile decizii si sa învete
sa-si conduca propria viata. Ele trebuie lasate si încurajate sa-si asume
responsabilitatile propriilor decizii si sa-si exercite libertatea. Problemele de
cuplu se datoreaza, în general lipsei deprinderilor si a mecanismelor de
adaptare a acestora. Formarea unei noi competente duce adesea la
rezolvarea problemelor si la dezvoltarea personalitatii individului. Reiese ca,
daca o societate se confrunta cu problematica apararii victimelor violentei,
modul în care o solutioneaza este o masura a maturitatii acelei societati. Ţelul
acestei lucrari este promovarea intereselor victimelor violentei intrafamiliale.
Prin aceasta încerc analizarea conditiilor sociale, familiale si individuale care
pot conduce la agresivitate împotriva persoanelor vulnerabile, si nu în ultimul
rând constientizarea tuturor oamenilor privind existenta unor mecanisme
sociale si legislative de combatere a violentei. Violenta în general este privita
ca un fenomen interpersonal. În sens larg, violenta domestica înseamna
îndreptarea agresivitatii catre un membru de familie, de obicei sotia.
Fenomenul este prezent în realitatea noastra, mai aproape sau mai departe
de caminul nostru, de valorile noastre, de obiceiurile privind rezolvarea
conflictelor si de cele privind autocontrolul asupra impulsurilor. Deci
societatea v-a trebui sa accepte deciziile femeilor, sa le respecte libertatea de
a alege si sa promoveze acele conceptii care favorizeaza dezvoltarea
neîngradita a personalitatii femeilor în sfera economica, politica, sociala,
culturala sau civila. Iar prevenirea violentei domestice este schimbarea
conceptiilor sociale privind comportamentul agresiv, fundamentarea lor pe
evidente stiintifice. Reducerea semnificativa a violentei nu depinde de
punerea în aplicare si de succesul la un moment dat al uneia sau alteia, ci de
amploarea unor actiuni concertate, sustinute de specialisti si fundamentate
legal, de informare a comunitatii privind modalitatile de protectie si de
mistificarea conceptiilor privind violenta.

Orice familie îsi organizeaza viata în propria casa, cu masuri

folositoare întregii familii, dar care presupun sacrificii prin autoconstrângere si
control al instinctelor. Oamenii nu sunt dispusi din cauza firii lor la o toleranta
mutuala, pe care o implica ordinea sociala. Constiinta care este greu de
cucerit, deoarece trebuie formata ca fiecare sa ajunga sa-si controleze
instinctele. Iar societatea trebuie sa aiba interesul si datoria ca sa mentina pe
cetateni într-un anumit grad de ordine si cooperare sociala, opunându-se
violentei domestice.

BIBLIOGRAFIE

1. Abraham, P., Infractiunile de înalta violenta în România, Ed Alternative,

Bucuresti, 2000.

2. Bernett, O., Miller, C.L., Perrin, R.D., Family violence across the
lifespan. An introduction, Thousand Oaks, London, New Delhi: Sage Pub,
1997.
3. Bourlet, A., Police Intervention in Marital Violence, Milton Keynes: Open
University Press, 1990.

4. Bodrug-Lungu, V., Violenta domestica - aspecte sociale si legislative,

Gender - Centru USM, Fundatia Soros. Chisinau, 2005.

5. Bronfenbrenner,U., The ecology of human development. Cambridge,

MA:Harvard University Press, 1979.

6. Collier, R., Masculinity, Law and the Family, London:Routledge, 1995.

7. Connors, J.F., Violence Against Women in the Family, New York: United
Nations Report, 1989.

8. Curic, I., Vaetisi, V., Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Ghid de

lucru pentru constientizarea si eliminarea violentei împotriva femeilor,
Ed.Eikon, Cluj-Napoca, 2005.

9. Desurmont, M., De la violence conjugale a la violence parentale.

Femmes en detresse, enfants en souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-
Agne, 2001.

10. Dobash, R.E. & Dobash, R., Violence against wives. New York Free
Press.,

11. Dragomir, O., Miroiu, M., Lexicon Feminist, Ed. Polirom, 2002.

12. Gallup., M. Survey on Violence against Women in Buharest

Organisation, 2003.

13. Gelles, R.J., Family Violence.Sec Ed. Sage Publications, 1987.

14. Gordon, Marshall., Dictionar de sociologie Oxford - Univers

encyclopedic, revizia traducerii si glosar de Sergiu Baltatescu, București,
2003.
15. Giddens, Anthony., Sociology. Cambridge : Polity Press, 2001.

16. Hamberger, L., An empirical classification of motivation for domestic

violence, Violence Against Women, 3 (4), 1997.

17. Hartman A., Laird J., Family- centered social work practice, New York-
London The Free Press, 1983.

18. Hearn, J., The violences of men,. London: Sage Pub, 1998.

19. Heise L., Pitanguy J., Germain A., Violence Against Women,Washington
D.C., The Hidden Health Burden, World Bank Discussion Papers, 1994.

20. Ilut., P, Sociologia si Antropologia Familiei, Ed. Polirom, Iasi, 2005.

21.Ilut., P, Sociologia Familiei, Cluj-Napoca 1994.

22. Karri Killen., Copilul maltratat, Timisoara, ed. Eurobit, 1998.

23. Kersty Yllo., Marital Rape, în Barnes, P. & Finkelman, P. (eds.),

Domestic Violence. From a Private Matter to a Federal Offense (2), New
York: Garland, 1996.

24. Krogsrud, K. M., Michel O` Melia, Brenda DuBois, Practica Asistentei

Sociale, Ed. Polirom, Iasi, 2006.

25. Lassus, P., De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes

en detresse, enfants en souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne,
2001.

26. Loghin, O. & Toader, T., Drept Penal Român. Partea specialã,
Bucuresti, 1994: Casa de Editura si Presa "sansa S.R.L."

27. Lorber, Judith - Paradoxes of Gender, London, 1994, p. 71.

28. Maynard, M., Winn, J., - Women Violence and Male Power, 1997.
29. Mannon, J., Domestic and intimate violence: an application of routine
activities theory in Agressionand violent behavior , Pergamon, 1997, vol.2,
nr 1.

30. Marin, Any, J., Russo, Nancy Felipe, Feminist Perspectives on Male,
Violence Against Women: crisiqning O`Neil and Harway`s Model, London:
Sage Republications Thousand Oaks, 1999, p.20.

31. Mertus, J., Studiul despre drepturile umane ale femeilor, Ed. Chisinau,
2005, p. 111.

32. Millet, K., Sexual Politics, London: Rupert Hart-Davis, 1969.

33. Miroiu, M., Politici ale echitatii de gen, Ghid pentru Învatamântul
Universitar din Europa Centrala si de Est, Ed. Politeia - SNSPA, Bucuresti
2003.

34. Munteanu, A.&Popescu, M. (coord.), Violenta din perspectiva celor

lipsiti de putere. Un raport privind victimizarea în contextul violentei
domestice în România, UNICEF: 2000

35. Muntean A., Violenta domestica si maltratarea copilului, Timisoara, Ed.

Eurostampa, 2001.

36. Murdock, G., Social Structure, Macmillan, New York, 1949.

37. Neamtu, G., Tratat de Asistenta de sociala, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003.

38. Olteanu, C.L., Gheonea, E.S., Gheonea, V., Femeile în România

comunista, Ed. Politeia-SNSPA, Bucuresti, 2003.

39. Okin, Susan Moller, Justice, Gender, and the Family, New York; Basic
Books, 1989, p. 126-127.

40. Pasti, V., Ultima inegalitate - Relatiile de gen în România, Ed. Polirom,
Iasi, 2003.
41. Pop, M.L., Dictionar de Politici Sociale, Ed. Exveit, Bucuresti, 2002.

42. Popescu, L., Politica sexelor, Bucuresti , 2004.

43.Radulescu S., Sociologia violenttei (intra)familiale. Victime si agresori în

familie, Bucuretti, ed. Lumina Lex, 2001.

44. Radulescu S., Devianta, criminalitate si patologie socialt, Bucuresti, ed.

Lumina Lex, 1999.

45. Radulescu S., Sociologia si istoria comportamentului sexual "deviant",

Bucuresti, ed. Nemira, 1997.

46. Reckless, W.C., citat de J.M. Henslin, Social Problems, Prentice Hall,1990,
p.9-12.

47. Roth -Szamoskozi, M., Copii si Femei Victime ale violentei domestice
Editura Presa Universitara Clujeana Culj Napoca 2005

48. Roy, M., si Del Martin, citat de Lassus P., in De la violence conjugale a la
violence parentale; Femmes en detreose, enfants en saufrance, Ed. Eres,
Roman Ville Saygn-Agne, 2001, p.31.

49. Simmel, G., Sociologie - Studii privind formele socializarii, Ed. Sigma,
Traducere din germana de Ion Nastasia si Maria Nastasia, Chisinau, 2000.

50. Stark E., Flitcraft A., Women at Risk, New Delhi, London, SUA, Sage
Publication, 1996.

51. Strong, B., De Vault C., Sayad B, The Marriage and the Family
Experience: Intimate Relationships in a Changhing Society, Wad sworth
publishing campany, Belmont,1998, p.454-455.

52. Stupu, Bianca., Nu te lasa batuta! Violenta în familie: cosmarul ca mod

de viata, Ed. Coreus Grup, Constanta, 2004.
53. schiopu, Ursula (coord), Dictionar de psihologie, ed. Babel,
Bucuresti,1997.

54. Tallman, I., Passion, action and politics, San Francisco: Freeman, 1977

55. Tollman, R.M., Psychological abuse on women, în R.T. Ammerman & M.

Hersen (eds.) Assesment of family violence. A clinical and legal sourcebook,
New York: John Wiley & Sons, 1992.

56. Thomas,D., MSSW, CDVC, Director, Center for Women and Families,
Domestic Violence Program, 1990.

57. Zamfir, E. & Zamfir, C., Aspecte de gen în politicile sociale, Ed

Alternative, Bucuresti, 2000.

58. Zamfir,Vlasceanu, "Dictionar de sociologie ed. Babel, Bucuresti, 1998.

59. Zamfir, C., Strategii ale dezvoltarii sociale, Ed.Politica, Bucuresti, 1977.

STUDII sI LEG I

1. Adunarea Generala ONU, Declaratia asupra eliminarii violentei asupra

femeilor, decembrie 1993.

2. Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination Against

Women, 1979, publicata si comentata de UNICEF & UNIFEM (1999).

3. Buletinul Informativ al Programului ARTEMIS, Nr. 4/februarie, 2001.

4. Correctional Service Canada, 1988.

5. Declaratia asupra Violentei Împotriva Femeilor, 1993.

6. Liga Apararii Drepturilor Omului, Drepturile femeii la sfârsit de mileniu II,

L.A.D.O,. 1997.

7. Legea nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în familiei.

8. Platforma de Actiune de la Beijing, alin. 112 - în Drepturile femeilor la
sfârsitul mileniului II, L.A.D.O., 1995, p. 77.

9. Declaratia asupra eliminarii violentei împotriva femeilor, Chisinau :

CNSIPF, 1999.

10. World Report on Violence and Helth, Geneva 2002.

REVISTE

1. Popescu, M , Revista de Cercetari Sociale, (2), Violenta domestica.

Tendinte actuale în politicile sociale, 1998

2. Manciaux M, Copiii de azi sunt parintii de mâine, Nr. 8, Ed. Mirton,

Timisoara, 2001.

Bărbați! Pentru Tensiunea este Toți pistruii și Tratament Academicianul 3 trucuri simple
a avea o erecție 140/90, curățați toatele petele instant contra (105 ani) pentru a arde
de fier chiar și urgent vasele. dispar pe loc! hipertensiunii! sfătuiește 50 kg ACASĂ în
la 67! Puneți Dimineața luați Seara aplică pe Remediul hipertensivii câteva luni.
sub limbă 5 gr.. 30 de grame... față curăță vasele în să-și curețe Pentru o
2 zile.. vasele cu noapte...
45%...
Document Info
Accesari: 24863
Apreciat:

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a href="http://w w w .scritub.com/sociologie/Ce

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )