Violenta Domesticav.2

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/281091294
PSIHOLOGIE: Psihologia calatorului. Aspecte ale violentei domestice

manifestate in calatorii
Data · August 2015
CITATIONS READS
0 770
2 authors, including:
Iulia Gabriela Șerban

Clinical Infectious Diseases Hospital Constanta
198 PUBLICATIONS 9 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
INFECŢII ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE (IAAM) / : Health care-associated infections (HCAI) View project
MONOGRAFIE EPIDEMIOLOGICĂ A INFECŢIEI HIV SIDA ÎN JUDEŢUL CONSTANŢA View project
All content following this page was uploaded by Iulia Gabriela Șerban on 19 August 2015.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

PSIHOLOGIA CĂLĂTORULUI.
ASPECTE ALE VIOLENŢEI
DOMESTICE MANIFESTATE
ÎN CĂLĂTORII.
IULIA GABRIELA ŞERBAN – psiholog

OANA BARBU - student psihologie anul IV,
Universitatea Ovidius Constanţa
SPITALUL CLINIC DE BOLI

INFECTIOASE - CONSTANTA
BIBLIOGRAFIE
• ...
• “Declaratia Natiunilor Unite privind Violenta impotriva
Femeii”(1993)
• Legea nr. 217 / 2003- art.2 (al.1 şi 2)
• OMCT (Organizatia Mondiala Contra Torturii -1999)
• Elemente de Psihologie judiciară
• Curic, I (2005), “Inegalitatea de gen: violenta invizibila”.
• Naum M., “Violenta in familie in perspectiva Uniunii Europene”
• Teoria invatarii sociale a agresivitatii - Albert Bandura (1968)
• Sindromul Stockholm (sindromul de atasament paradoxal)
• Teoria violentei a lui Lenore Walker
• ...
MOTIVAŢIE. ARGUMENT.
• ... Am studiat această bibliografie în perioada 1 iulie
2007 – 5 mai 2008, în timp ce am funcţionat ca psiholog
organizaţional, angajată a Curţii de Apel, Constanţa.
• Împreună cu Oana Barbu, studentă la PSIHOLOGIE,
an IV, în anul universitar octombrie 2007 – iunie 2008,
am citit, conspectat, analizat, selectat, comparat
referinţele bibliografice, am proiectat designul
studiului, aplicat şi efectuat cercetarea şi am creionat
concluziile generale şi specifice.
• Am realizat un studiu epidemiologic observaţional
descriptiv prospectiv, calitativ, pe anumite direcţii de
cercetare propuse, urmat de o analiză statistică,
cantitativă, a anumitor variabile psiho-epidemiologice.
• Am proiectat instrumente psihologice (chestionare)
personale, proprii, pentru care am calculat indicii
statistici de validare.
• Actul infracţional, agresivitatea, violenţa, victima şi
victimologia, problematica psihologică a mărturiei
judiciare, modalitatea de efectuare a anchetei judiciare
din perspectiva psihologică, psihologia duelului judiciar
în procesul penal, comportamentele simulate,
comportamentul deviant, psihopatologia judiciară –
sunt teme importante studiate de disciplina Psihologie
judiciară.
• În calitate de psiholog organizaţional al Curţii de Apel,

în condiţii în care efectuam asistenţă în sala de
judecată, studiul multiplelor aspecte ale violenţei a fost
fundamental.
• Colaborarea cu Oana Barbu, în prezent psiholog, s-a
concretizat în:
• 1. prezenta comunicare orală, care aduce în prim plan

familiarizarea sistemului medical cu elemente ale
psihologiei judiciare
• 2. lucrarea de licenţă a Oanei Barbu, coordonator Prof.

Dr. Filaret Sântion, susţinută de Oana Barbu în iunie
2008, Facultatea de Psihologie, Constanţa, care
prezintă detaliat alte aspecte teoretice şi practice
importante ale cercetării asupra violenţei domestice
INTRODUCERE
• Cercetările arată că violenţa domestică este răspândită pe scară
largă în majoritatea societăţilor şi este o cauză frecventă a
sinuciderilor în rândul femeilor.
• In America, acum 40 de ani agresorul era obligat de politie, venita
la domiciliu in urma unei reclamatii, sa alerge cateva strazi in
jurul locuintei sale pana se calmeaza.
• Astazi exista o lege promulgata in 1994, impotriva violentei
femeilor (Violence Against Women Act) care asigura milioane de
dolari din bugetul federal pentru a ajuta victimele violentei
domestice, incluzand fonduri pentru asistenta legala, adaposturi,
examen medical, sesiuni de instruire a politistilor, judecatorilor si
avocatilor.

INTRODUCERE
• Statistic in S.U.A., la fiecare 6 minute o femeie este agresată

sexual, iar în Canada la fiecare 4 minute, 70% dintre femei au fost
hărţuite sexual într-un anumit moment al vieţii lor, iar 78% din
cazurile de viol sunt achitate.
• In Uniunea Europeană aproximativ 20 de milioane de femei, din
totalul celor 230 de milioane de pe continent, sunt supuse violenţei
sub toate formele ei.
• Şi în România fenomenul atinge cote alarmante: potrivit
statisticilor Ministerului Muncii, numai în anul 2006 la nivelul
întregii ţări s-au raportat 9.372 de cazuri de violenţă domestică,
din care 151 s-au soldat cu decesul victimei.
INTRODUCERE
• În România, violenţa domestică, ca preocupare a specialiştilor din

diferite domenii, a politicienilor, mass mediei şi publicului larg, s-a
impus în perioada 1995-1996, iar acest lucru s-a petrecut în bună
parte datorită presiunilor externe, nevoii de aliniere la spiritul şi
standardele europene şi internaţionale şi, mai ales, considerarea
dimensiunii de protecţie şi ajutor acordat victimei, fie ea copil sau
femeie.
• Toate acestea s-au făcut în contextul în care politicile de
promovare a femeii au obligat la considerarea raporturilor ei cu
bărbatul, la reconsiderarea familiei, rolului ei social şi la statutul ei
legal.

Ce reprezinta
violenta domestica?
• In sens larg, violenta domestica se refera la un act violent comis de
o persoana angajata intr-o relatie (maritala, sexuala, parentala)
impotriva unei alte persoane, parte in acea relatie.
• Se numeşte "violenţa în familie" orice act vătămător, fizic sau
emoţional care are loc între membrii unei familii.
• Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul
verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni
şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la
moartea unuia dintre parteneri.
• Manifestată în timpul călătoriei!

Consecinţe asupra familiei
• Familia, care constituie un teren de manifestare a violenţei
domestice, devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului
social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este
evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în
ochii celorlalţi şi în acelaşi timp inglobeaza sentimentul de stigmă
şi culpă care le face să se izoleze. Soţul violent nu doreşte ca soţia
lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poată mărturisi
suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin. Pe de altă parte,
bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa
abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenţi,
a comunica, în mediul intim al căminului, devine mai mult un
prilej de a-l ataca verbal pe celălalt, în vreme ce, la locul de muncă
rămâne o rutină de relaţionare superficială cu ceilalţi, un rol jucat
în limitele orelor de serviciu.
Ce reprezinta violenta
domestica?
• “Declaratia Natiunilor Unite privind Violenta impotriva
Femeii”(1993) defineste violenta domestica – “orice act de violenta
bazat pe diferenta de gen si care are ca rezultat o ranire sau o
suferinta - fizica, sexuala sau psihologica - , produsa femeii
incluzand amenintari, actiuni de coercitie sau privare arbitrala de
libertate, fie ca aceasta se petrece in public, fie ca se petrece in
viata privata”.
• O definitie acceptata la scara larga, este data de Stark si
Flitcraft conform carora “violenţa domestică este o ameninţare
sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri
fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de
statutul lor legal sau de domiciliu.
domestica?
• Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri
verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei; izolarea de
prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin; ameninţări
făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă,
inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor
personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a
altor surse de îngrijire şi protecţie”.
• Controlul asupra banilor, telefonului, deplasarilor etc. sunt acte de
violenta specifica domestică.

Ce reprezinta
violenta domestica?
• Consiliul de Miniştrii al Comisiei Europene defineşte violenţa in
familie ca fiind ..."orice act sau omisiune comisă în interiorul
familiei de către unul din membrii acesteia şi care aduce atingere
vieţii, integrităţii corporale sau psihologice sau libertătii altui
membru al acelei familii şi vatămă în mod serios dezvoltarea
personalităţii lui / ei”…
• În România conform Legii nr. 217 / 2003- art.2 (al.1 şi 2) violenţa
în familie este definită ca fiind "orice acţiune fizică sau verbală
săvârşită cu intenţie de către un membru al familiei impotriva
altui membru al aceleiaşi familii, care povoaca o suferinţă fizică,
psihica, sexuală sau un prejudiciu material". Constitue de
asemenea, violenţă în familie impiedicarea femeii de a exercita
drepturile şi libertăţile fundamentale.
Ce reprezinta
violenta domestica?
• Muntean, 2000:
• 1. Accesul permanent al agresorului la victima; in cadrul
caminului nu exista locuri sigure unde victimele sa se poata
refugia.
• 2. Desfasurarea previzibila a evenimentelor de violenta, in
forma ciclica;
• 3. Angrenarea intregului sistem familial, toti membrii familiei
devenind la un moment dat victime ale agresorului (conform
figurii1):
• 4. Modificarile ce apar la nivelul sistemului de personalitate
reprezinta o caracteristica a violentei domestice, victima isi pierde
incet stima de sine si va dezvolta mecanisme defensive.
• 5. Relatiile emotionale se caracterizeaza printr-o “pervertire”,
cea mai devianta forma manifestată fiind Sindromul Stockholm.
domestica?
• 6.Caracterul secret, privat al
violentei domestice din prisma
faptului ca familia violenta se simte
stigmatizata, nedorind interventia
socialului.
• 7.Noninterventionismul, tendinta
celorlalti de a trece sub tacere
manifestarile deviante. In acest sens
Felson descrie violenta domestica ca
fiind triunghiulara, implicand trei
instante: agresor, victima si
“gardianul absent”. “Trezirea
gardianului” avand drept consecinta
diminuarea sau chiar anihilarea
fenomenului.
domestica?
• 8. Aspectele de tortura ale femeii victima sunt o alta caracteristica
a violentei domestice, tortura reprezentand conform OMCT
(Organizatia Mondiala Contra Torturii -1999) o forma definita si
incriminata specificata de catre legislatie. OMCT afirma faptul ca
- ”Violenta domestica este, inainte de toate, o violare a drepturilor
omului. Reluand argumentul sanctiunilor in cazuri de violenta
domestica, putem infiera statul pentru asumarea unei parti din
responsabilitatile privind consecintele violentei domestice,
deoarece aceasta se produce de fapt cu autorizarea si
consimtamantul sau”.

domestica?
• 9. In cazul violentei domestice, paradoxal, victimele sunt primite
cu reticenta, neexistand servicii speciale pentru tipul acesta de
violenta. Medicii nu se preocupa de cauzalitatea ranilor, ci doar le
ingrijesc, uneori superficial. Aici putem include toleranta fata de
acest fenomen al violentei domestice; neluandu-se atitudine de
catre societate se consimte in mod tacit aceasta forma de
comportament din partea agresorilor.
• 10. Conditia specifica a femeii si stadiul de dezvoltare la care se
gasesc copiii victimelor au consecinte mult mai grave decat in
cazul unor alte tipuri de agresiuni.
• 11. Un ultim aspect care trebuie mentionat este faptul ca violenta
domestica are un registru amplu de manifestari, mergand de la
cele fizice, sexuale, pana la cele psihice si sociale.
TIPOLOGIA VIOLENTEI
DOMESTICE
• In lucrarea sa “Inegalitatea de gen: violenta invizibila”, Curic preia
ideea lui Galtung, abordand violenta sub forma unui triunghi ce
include trei categorii fundamentale :
• 1 - violenta directa;
• 2 - violenta structurala;
• 3 - violenta culturala.
• Violenta directa - A. Violenţa fizică - ”Individul subcultural se
exprima predominant prin gest, prin atitudini corporale. Avand
un vocabular prea restrans, acesta ii limiteaza capacitatea de
comunicare prin limbaj. Forta fizica ii asigura subzistenta si ii
confera valoare in fata celorlalti.” (C. Paunescu).
TIPOLOGIA VIOLENTEI
DOMESTICE
• Comportamente precum (Naum
M., Violenta in familie in
perspectiva Uniunii Europene) :
loviri cu palma sau cu piciorul,
pumnul; imbrancit, tras de
haine, de par; zgariere, ciupituri;
ruperea oaselor arsuri, rasucirea
bratelor; izbirea victimei de
pereti sau de mobile; aruncarea
de obiecte si folosirea armelor
albe sau de foc; distrugerea
bunurilor din casa; negarea
trebuintelor de baza precum:
somn, alimentatie; nu o lasa sa
doarma sau ii retrage accesul la
banii pentru mancare sau o
infometeaza.
Violenţa directă
• B. Violenţa sexuală - Daca actul sexual are loc fara

consimtamantul partenerei, atunci vorbim despre viol marital, in
cazul in care relatiile dintre parteneri sunt oficializate, si despre
viol in general in cadrul altor tipuri de relatii sexuale obtinute fara
consimtamant si prin aplicarea fortei.
• Violul marital se asociaza cel mai frecvent cu consumul de alcool,
agresorul fiind beat in 75% din cazuri.
• Abuzul sexual reprezinta “orice contact sexual nedorit de catre
partener”(Naum M.,…)
PSIHOLOGIA CALATORULUI -
2008
Violenţa directă
• C. Violenta psihologica reprezinta factorul central in controlul si
manipularea victimei, avand doua componente: cea verbala si cea
emotionala.
• Componenta verbala se manifesta prin tipete, urlete, injurii,
batjocoriri, porecle adresate victimei, amenintari, intimidari,
insulte (referitoare la aspectul fizic, inferioritate, incompetenta,
rolul de mama, de sotie, gospodina) si intimidare.
• Componenta emotionala se considera a fi cea mai larg raspandita
si apare inglobata in cadrul tuturor celorlalte forme de violenta
domestica, efectele fiind dezastruoase la nivelul increderii in sine si
al stimei de sine.
2008
Violenţa directă
• Imaginea de sine se formeaza la confluenta dintre ce cred ceilalti
despre tine, ce crezi tu despre ceilalti si ce crezi tu despre tine, in
cazul femeilor maltratate insa, imaginea lor de sine se afla sub
permanenta influenta a agresorului, fiind astfel afectata,
devalorizata (este numita “proasta, urata, mama denaturata”,
etc.).
• In consecinta victimele nu mai sunt capabile sa isi organizeze

mintal viitorul, nu mai au planuri de viata! Cuprinde 6
componente : frica, depersonalizarea, privarea, supraîncărcarea
cu responsabilităţi, degradarea, distorsionarea realităţii (Irimescu
G., 2005)
2008
Violenţa directă
• D. Violenta sociala include izolarea sociala fortata sau controlul
contactelor sociale pe care le are femeia, controlarea stricta a
contactelor sociale cu prietenii si / sau rude, restrictionari ale
activitatilor partenerei, controlul de tip “cu cine se intalneste, ce
citeste, unde merge”, etc. Violenta sociala este una dintre cauzele cele
mai frecvente care duc la izolarea vicimei si incapacitatea ei de a iesi
din situatia de violenta.
• Comportamentele de control ( de tipul urmaririi victimei la serviciu
si prieteni pentru a o verifica, izolarea prin denigrarea in fata
prietenilor si familiei) reprezinta componente ale violentei sociale si
au drept scop umilirea publica a femeii si izolarea sociala. Femeile
supuse violentelor sociale de catre partener sunt izolate social,
marginalizate sau auto-marginalizate, dependente financiar de
agresor, vulnerabile in fata agresorului.
Violenţa directă
• E. Violenta economica sau abuzul economic intervine in momentul
in care agresorul are control total asupra resurselor financiare.
Limitandu-i-se accesul la resurse, victima devine dependenta de
agresor.
• Controlul financiar genereaza dependenta, izolare si neputinta de
a alege, de a lua decizii si de a-si pastra stima de sine. Adesea,
nevoile familiei sunt nesatisfacute, in cazurile in care partenerul
abuziv detine controlul financiar. Abuzul economic se
caracterizeaza prin : lipsa de acces a femeii la resursele
financiare; interdictia de a munci; vanzarea bunurilor familiei de
catre agresor; justificarea fiecarei cheltuieli; neglijarea nevoilor
familiei in schimbul satisfacerii celor ale agresorului (consum de
alcool, droguri, jocuri de noroc, etc.).
Violenţa structurală
• 2. Violenta structurala, sau violenta pe care o gasim adanc

inradacinata la nivelul sistemelor sociale, politice si economice ale
societatii.
• J. Galtung afirma :”Cand un barbat isi bate sotia e un caz de
violenta personala (directa), insa cand un million de barbati isi tin
sotiile in ignoranta este vorba despre violenta structurala”(1969).
• ”consecinte: discriminarea, oprimarea, saracia, exploatarea si
incalcarea drepturilor omului”(Curic I.,2005), se refera la alocarea
diferita a bunurilor, resurselor, oportunitatilor intre diferite
grupuri sociale (vizeaza structura de gen).
2008
Violenţa culturală
• 3. Violenta culturala inglobeaza cele doua tipuri de violenta
analizate pana acum: directa, respectiv sociala, legitimandu-le ca
fiind fenomene fireşti, acceptabile.
• Cultura se manifesta intr-o gama variata, de la prejudecati si
stereotipuri pana la rolurile pe care fiecare individ trebuie sa le
joace in societate.
• Cultura este cea care influenteaza modul in care ne traim viata,
felul in care interactionam si relationam cu cei din familiei si din
societate, modul cum ne crestem copiii, etc.
• Cu alte cuvinte, cultura nu reprezinta altceva decat un set de
norme pe care le invatam inca din primii ani de viata despre ce
este : bun-rau, adevarat – fals, frumos- urat, sacru – profan in
viata.
2008
AGRESIVITATE
• C. Paunescu defineste agresivitatea ca fiind “o stare a sistemului
psihofiziologic, prin care o persoana raspunde printr-un ansamblu
de conduite ostile in plan constient, inconstient si fantasmatic, cu
scopul distrugerii, degradarii, constrangerii, negarii sau umilirii
unei fiinte sau lucru investite cu semnificatie, pe care agresorul le
simte ca atare si reprezinta pentru el o provocare” (Paunescu C.,
1994), agresivitatea avandu-si originea in mecanismul de
excitabilitate al sistemului nervos central.
• Agresivitatea poate fi vazuta si ca un ”motor energetic al
comportamentului uman, care impreuna cu anxietatea asigura un
comportament combativ sustinut” – (Munteanu Anca, Ferreol G.,
2003).
2008
AGRESOR - AGRESAT
MODELE EXPLICATIVE
• Modelul etologic, elaborat de catre K. Lorentz, concepe
agresivitatea ca pe un instinct al luptei, dezvolat in evolutia
filogenetica si exprimat in comportamente agresive. Lorentz face o
comparatie intre comportamentul agresiv al animalelor si cel al
omului. In urma datelor obtinute cercetatorul a ajuns la cateva
concluzii, care vizeaza o punte comuna intre agresivitatea
animalelor si cea umana. Spre exemplu, motivele principalelor
acte agresive sunt comune : frustrari legate de satisfacerea unor
nevoi fundamentale ( precum hrana, conservarea, competitia
sexuala, apararea speciei, apararea teritoriului) dar si conduite
elaborate in scopul blocarii sau derutarii potentialului agresor
(atitudinea de supunere, de neajutorare, de slabiciune, atitudinea
de seductie, de ajutorare etc.).
MODELE EXPLICATIVE
• Modelul neurobiologic a lui Bernard are la baza reactiile excitative
ale celulei vii, care de fapt reprezinta un model miniatural al
comportamentului agresiv. Comportamentul agresiv are un
mecanism neural (Hess, Roberts), prin stimularea unor
formatiuni talamice si hipotalamice producandu-se un
comportament agresiv.
• In concluzie, paradigma biofiziologica accentueaza natura
biologica, instinctuala a agresivitatii. Eibl - Eibesfedt accentueaza
aceasta idee conform careia agresivitatea umana ar fi o mostenire
pe care o avem de la primate, maimutele antropomorfe cele mai
apropiate de om, dispunand de un potential agresiv considerabil si
de tip teritorial

MODELE EXPLICATIVE
• Teoria invatarii sociale a agresivitatii il are ca reprezentant pe
Albert Bandura (1968) , prin intermediul experimentelor efectuate
pe copii, demonstrand rolul adultului in insusirea agresivitatii la
copii. Bandura considera că cel mai frecvent, modele de
comportament agresiv se gasesc in (Petcu M., 1999) : familie,
parintii copiilor abuzati si ai celor abuzati si maltratati provin din
familii in care principala metoda educativa si de disciplinare a fost
pedeapsa fizica; mediul social, agresivitatea se transmite mult mai
usor in culturile in care modelele agresive sunt acceptate,
promovate si admirate; mass – media, prin oferirea zilnica prin
intermediul televiziunii, in special, a unor modele agresive .

FACTORI
• Factorii endogeni se refera la tulburarile de personalitate si
caracteriale, care vizeaza latura agresiva si emotionala, factori
care pot favoriza violenta domestica. Agresorii sunt in general
oameni normali, din punct de vedere psihic, apartinand tuturor
categoriilor sociale, exceptie facand o serie de cazuri patologice. In
cadrul factorilor endogeni trebuie luate in considerare :
• - Inadaptarea , reprezentata drept o “atitudine agresiv-
represiva, organizata in structura personalitatii ca raspuns la
limitarile din afara “(Naum M, 2005).
• - Gelozia, sentiment ce presupune o gama variata de trairi
afective, de la simplele reactii adversative pana la crima ; forma
patologica a geloziei constituind-o delirul de gelozie, constand in
idei obsedante de gelozie care nu corespund realitatii.
FACTORI
• - Perturbari in comunicarea sexuala, conform teoriei

psihanalitice neimplinirea in plan erotic pune in miscare
comportamentul agresiv latent.
• - Alcoolismul; toleranta la frustrare a agresorilor
alcoolici scade simtitor, majoritatea actelor de violenta
domestica fiind comise sub impulsul momentului.
• - Adulterul si concubinajul, cu aparitia copiilor, pot
deveni surse de conflict si deci factori favorizanti ai
violentei domestice.

FACTORI
• In concluzie, violenta domestica are multipli factori

favorizanti, pentru unii barbati saracia, stresul sau
traumele suferite in copilarie, modelele din familie, pot
favoriza si pot conduce catre manifestarea unui
comportament violent fata de sotie, copii etc. dar in acelasi
timp exista persoane care in conditii similare nu vor
recurge la violenta domestica; ceea ce ii diferentiaza unii de
alti este personalitatea fiecarui individ, unicitatea sa.

EFECTE PSIHOLOGICE
• Din punct de vedere psihologic, cele mai frecvente

tulburari intalnite ar fi la victime ( Naum M.,2005 ) :
tulburarile emotionale (depresie, anxietate, panica, fobie);
stima de sine scazuta; tulburari ale memoriei (amnezie
disociativa, incarcarea memoriei autobiografice cu
evenimente negative); tulburari cognitive (scaderea
capacitatii de rezolvare a problemelor); sindroame de stres
( sindromul post-traumatic ,”sindromul femeii batute”);
tulburari de alimentatie (bulimie, anorexie); tulburari de
personalitate ( disociere, personalitate dependenta ); stil de
viata nesanatos ( consumul de alcool , auto-
medicamentatie).
2008
EFECTE
PSIHOLOGICE
• La agresor cele mai frecvente tulburari care apar ar fi : depresia,
anxietatea, stima de sine scazuta, frustrare, impulsivitate,
capacitate redusă de gestionare a furiei si autocontrolului,
egocentrism, tulburari de personalitate (personalitate antisociala,
borderline, histrionica, narcisista , paranoida).
• Reactiile care apar la maxim o luna de la eveniment se incadreaza

in faza acuta, cele care “trec” o perioada de latenta si se manifesta
dupa aproximativ 6 saptamani sunt incadrate in faza cronica, de o
importanta deosebita fiind interventia la timp, precum si terapia
victimei .
2008
SINDROMUL STOCKHOLM
• Sindromul Stockholm (sau sindromul de atasament paradoxal),

este specific persoanelor tinute in captivitate si amenintate cu
moartea. Victimele violentei domestice au un comportament
asemanator cu cel al ostaticilor.
• Sindromul presupune “dezvolarea unui atasament paradoxal
emotional intr-o relatie de interdependenta intre captiv si
capturator ( victima-abuzator); apare cand cineva iti ameninta
viata deliberat si nu te ucide.
• Sentimentul de usurare rezultat din retragerea amenintarii cu
moartea genereaza intense sentimente de recunostinta si frica, ce
combinate, fac victima sa sovaie in exprimarea sentimentelor
negative de ura .” (Naum M., 2005).
SINDROMUL STOCKHOLM
• Victima ajunge sa se identifice cu agresorul, preia perspectiva

abuzatorului, ajungand chiar sa ii ia apararea. Sindromul
Storkholm pare a fi o reactie de aparare a psihismului fata de un
traumatism de sechestrare indelungata .
• Perioada necesara formarii sindromului este de doar 3-4 zile, si se
formeaza in urmatoarele conditii :
• - viata victimei este in pericol ;
• - victima nu poate scapa sau crede ca nu are scapare;
• - abuzatorul este prietenos la un moment dat;
• - victima este izolata de lumea de afara .
2008
SINDROMUL STOCKHOLM
• Ca rezultat al izolarii si cresterii dependentei, victimele adera tot

mai mult catre singura relatie pe care o au: aceea cu abuzatorul.
Sub impactul acestui "atasament traumatic", propriile interese
ale femeilor, nevoile si parerile lor ajung sa fie influentate si
controlate de agresor.
• Supunerea victimei poate fi atat de puternica, incat dorintele lor
pot fi anihilate. Doar (amenintarea cu) violenţele asupra copiilor
vor induce in femeie dorinta de a lupta.
• Daca abuzul continua o perioada mai lunga, cele mai multe femei
nu-si vor mai putea proteja pentru mult timp copiii. Complet
demoralizate, vor renunta. Unele pot avea tentative de suicid.
2008
SINDROMUL
STOCKHOLM
• Efectele violentei domestice persista timp indelungat dupa

consumarea actului de violenta propriu-zisa, iar repercursiunile in
timp ale diferitelor forme si multiple episoade de violenta sunt
cumulative.
• Cu cat violenta este mai grava si se intinde pe o perioada mai mare
de timp, cu atat impactul asupra sanatatii fizice si psihice sunt mai
profunde si mai greu de tratat.

TEORIA VIOLENŢEI
• Teoria violentei a lui Lenore

Walker -S-a observat ca
violenta domestica urmareste
un anumit tipar de
manifestare, daca la inceput
femeia ramane din dragoste
pentru partener si din respect
pentru valorile traditionale,
ulterior ea ramane sperand in
schimbarea
comportamentului
partenerului pe baza
promisiunilor pe care acesta
le face.
“Totul se înlănţuie în lumea reală“
BALZAC

INFECTIOASE - PSIHOLOGIA
CALATORULUI - 2008 -
OBIECTIVE
• Astfel, obiectivele formulate sunt :

• 1. Identificarea principalelor forme de violenta domestica
exercitate asupra femeilor.
• 2. Identificarea factorilor de risc ai violentei domestice .
• 3. Identificarea unor trasaturi de personalitate comune victimelor
violentei domestice.
• 5. Identificarea unor stereotipuri sociale.
2008
IPOTEZE
• Pornind de la aceste obiective , ipotezele cercetarii sunt :

• Ipoteza 1: Se prezuma ca victimele violentei domestice prezinta
semnificative tulburari psihosomatice si psihopatologice .
• Ipoteza 2: Se prezuma ca victimele violentei domestice ajung sa
dezvolte un grad ridicat de anxietate.
• Ipoteza 3: Se prezuma ca victimele violentei domestice prezinta o
ridicată vulnerabilitate la stres.
2008
METODOLOGIE DE CERCETARE
• Studiul este descriptiv, observational, prospectiv si longitudinal,
continand insa si elemente retrospective, in sensul in care subiectii
au fost intrebati despre situatii si evenimente din trecut, fiind
efectuat fara grup de control .
• Dezavantajul consta in faptul ca fiind o cercetare care se bazeaza
pe o interpretare in special calitativa, rezultatele trebuie analizate
si extrapolate cu prudenta, puterea statistica a studiului fiind
redusa.
• Studiul s-a desfasurat in paralel cu exigentele activitatii curente
psihologice de consiliere, psihodiagnoza clinica, testare, psihologia
muncii, economică şi organizaţională.
• 10 luni: 1 iulie 2007 - 5 mai 2008
• Sediul: Curtea de Apel, Constanţa
METODOLOGIE
DE CERCETARE
• Studiul a fost efectuat pe un lot de 50 de subiecti, femei victime ale

violentei domestice, rasa europeana, etnie romana (49 subiecti) si
rroma (1 subiect), cu varste cuprinse intre 21 – 55 ani ( media de
varsta 38 ani), din mediul rural (25 subiecti ) si urban ( 25
subiecti), cu studii gimnaziale si liceale ( 50% ) , studii superioare
(50 %), provenind din diverse medii socio-culturale.
2008
INSTRUMENTE PSIHOLOGICE
• 1. CHESTIONARUL DE ANXIETATE R.B.CATTELL –

chestionarul vizeaza anxietatea, factor de personalitate profund
implicat în patologia psihosomatica. Cuprinde 40 de itemi, facand
referire la cele doua forme ale anxietatii : A) voalata, B) manifesta
prin semne patologice. Testul cuprinde 5 subfactori :
• - Q3 - eul social; arata gradul de motivatie în integrarea
comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine,
acceptat, constient si a standardelor sociale aprobate. Este o cauză
majoră a anxietatii. Arata gradul în care s-a legat anxietatea cu
structurile caracteriale si cu obisnuintele sociale acceptate.
• - C – forta eului ; capacitatea de a controla imediat si de a exprima
tensiunile intr-un mod adaptat si realist, intrucat o tensiune
anxioasa puternica cauzeaza regresiuni si chiar in unele cazuri
impiedica cresterea fortei Eului.
• - L – insecuritate; tendinta paranoica; cota cu care contribuie lipsa

de securitate sociala la cresterea anxietatii .
• - O – insecuritate in directia culpabilitatii; culpabilitate anxioasa
depresiva, combinand anxietatea cu autoacuzarea, cauzata de
presiunile Supraeului care genereaza sentimentul de anxietate si
depresie.
• - Q4 – tensiune ergica; anxietatea rezulta in urma presiunii
exercitata de pulsiunile si nevoile nesatisfacute.
INSTRUMENTE
PSIHOLOGICE
• 2. CHESTIONARUL CORNELL INDEX - Chestionarul Cornell
Index a fost alcatuit de un grup de psihologi si psihiatri de la
Universitatea Cornell.
• A fost elaborat în timpul celui de-al doilea razboi mondial.
• Itemii chestionarului au fost centrati pe sentimentele de frica,
anxietate, modificari anormale de dispozitie, sensibilitate
accentuata, neîncredere excesiva, ipohondrie, reactii
psihosomatice.
• Metoda este utila, mai ales în situatiile de triere a persoanelor cu
tulburari somato-psihice sau psiho-somatice de urgenta.
• 3. CHESTIONAR COHEN – WILLIAMSON - Acest

chestionar exploreaza sentimentul subiectiv de stres
resimtit de fiecare persoana, adica modul în care
autoevaluam stresul.
• Contine 14 itemi, fiecare item luand 5 valori, de la A)
Niciodata la E) Deseori.
• Coeficient Alpha – Cronbach = 0.85.
• Daca scorul obtinut este mai mic de 25, atunci subiectul se
afla la un nivel scazut de stres.
• În schimb, un scor mai mare de 50, este dovada unui nivel
ridicat de stress.
• 4. CHESTIONAR DE EVALUARE A VIOLENTEI DOMESTICE

– este un instrument propriu, cuprinzand 25 de itemi , dintre care
5 itemi sunt cu raspunsuri deschise, iar restul de 20 de itemi sunt
cu raspunsuri inchise, la alegere, scara de apreciere fiind de tip
Linkert in 5 trepte : A) De cele mai multe ori ; B) Adesea ; C)
Uneori ; D) Rar ; E) Niciodata ;
• In constructia itemilor a fost definit operational conceptul de
violenta domestica.
• Astfel s-au obtinut coeficientii : de fideliate Split-Half r = 0, 59;
consistenta interna Cronbach (omogenitate) - Alfa = 0,60 ;
Spearman – Brown – 0,60. Prin aplicarea metodei test-retest, de
stabilitate, Kolmogorov-Smirnov, a rezultat faptul ca distributia
este normala, indicele de corelatie Pearson fiind de 0,78, corelatia
este semnificativa la pragul de semnificatie p = 0.01, insemnand o
incredere de 99% ca testul este fidel.
• 5. PROBA ASOCIATIILOR LIBERE : este un instrument

propriu, prin care s-a obtinut evidentierea unor
stereotipuri, a unor perceptii sociale eronate, avand in
vedere faptul ca fenomenul cercetat are un puternic
substrat social. Acest tip de proba permite o analiza
calitativa, descriptiva, de finete a fenomenului in sine.
Astfel, subiectii au fost rugati sa completeze o serie de 10
enunturi, asa cum au simtit in mod spontan, cu primul
cuvant care le-a venit in minte :
INSTRUMENTE
PSIHOLOGICE
• 1. Victima violentei domestice se caracterizeaza cel mai bine prin
…
• 2. Principalele caracteristici ale agresorului sunt ...
– 3. Trasaturile specific feminine sunt …
• 4. Barbatul se asociaza cu …
» 5. Principalul rol al femeii este …
• 6. Principalul rol al barbatului este …
• 7. Principalele comportamente intolerabile intre un sot si o sotie
ar fi …
• 8. Abuzul emotional se asociaza cu …
• 9. Femeia divortata se caracterizeaza prin …
• 10. Femeia casatorita se caracterizeaza prin …
REZULTATELE CERCETARII SI
INTERPRETAREA
• Studiile au aratat faptul ca intre anxietate si violenta domestica

exista o relatie de interdependenta, o serie de tulburari emotionale
avand la baza un grad ridicat de anxietate, astfel ca, in urma
aplicarii Testului de Anxietate Cattell pe cei 50 de subiecti, a
rezultat faptul ca 62 % din subiecti au obtinut note peste 7, mai
exact 20% dintre subiecti au un grad accentuat de nevrotism, dar
normali din punct de vedere al anxietatii.
• In timp ce, cumulat 42% dintre victimele violentei domestice au
obtinut note standard peste 8, ceea ce indica existenta la aceste
persoane a unei anxietati nevrotice, fiind necesara interventie
psihologica.
2008
Diagrama de structură reprezentând distribuţia
procentuală funcţie de notele standard obţinute la
testul de anxietate Cattell
procentuală funcţie de scorurile obţinute la testul
de anxietate Cattell
REZULTATELE CERCETARII
SI INTERPRETAREA
• In continuare am extras din acelasi test notele obtinute de subiecti
la doua dintre cele 5 componente si anume Forta Eului;
Emotivitatea (C) si respectiv Insecuritatea; Tendinta paranoica,
considerate a fi doua trasaturi centrale ale personalitatii victimei
violentei domestice si in acelasi timp au constituit principalii
factori implicati in cresterea anxietatii .
• Notele maxime ale subiectilor sunt in jurul valorii 8, limita
normalitatii fiind considerata intre 4 si 5, putandu-se afirma ca
aceste persoane au un sentiment de securitate scazut, o lipsa de
securitate sociala .
Histogramă - Variaţia sentimentului de
securitate
TEST ANXIETATE CATELL

16
14
12
10
4
Std. Dev = 2,21
2 Mean = 7,2
0 N = 50,00
2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0
VAR00006
SENTIM. DE SECURITATE
INTERPRETAREA
• Al doilea element care concura la cresterea anxietatii este lipsa de

forta a Eului si emotivitatea, aceste persoane fiind caracterizate de
o capacitate redusa de control si de exprimare a tensiunilor,
neputandu-se adapta usor conditiilor .
• Tendintele de insecuritate sociala si paranoice, identificate la
Testul de Anxietate Cattell se confirma si prin faptul ca 8% dintre
femeile victime ale violentei in familie, recunosc faptul ca se simt
urmarite cu indarjire de catre proprii dusmani .
2008
Histogramă – Variaţia forţei Eului
TEST ANXIETATE CATELL

14
12
10
Std. Dev = 1,93

2
Mean = 6,4
0 N = 50,00
2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0
VAR00005
FORTA EULUI
INTERPRETAREA
• Asadar, a fi victima a violentei domestice reprezinta un risc major

pentru sanatatea persoanei in cauza, crescand riscul de
imbolnaviri psihice, dar si fizice, astfel ca in continuare s-a
incercat stabilirea unei paralele intre anxietatea ridicata a
victimelor şi tulburarile psihosomatice si psihopatologice .
2008
SI INTERPRETAREA
• In urma interpretarii raspunsurilor la Chestionarul Cornell

Index, s-a ajuns la un numar de 36 de subiecti care au avut peste
23 de raspunsuri afirmative, procentual insemnand ca 72% dintre
subiecti sunt considerati ca avand tulburari psihopatologice
semnificative.
• Rezultatele au aratat faptul ca 22% dintre subiecti au tendinte
psihopatologice si doar 6% au avut sub 13 raspunsuri afirmative.
De asemenea, mai mult de jumatate dintre subiectii chestionati,
respectiv 54% au raspuns afirmativ la cel putin un item „stop”
(Fig.6), acestia fiind relevanti pentru semnificatia patologica
majora.
INTERPRETAREA
• La intrebarea „Aveti deja o depresie nervoasă?”, 20% au raspuns

afirmativ, in timp ce 2% au recunoscut ca au fost internati intr-un
spital pentru maladii mentale .
• Tulburarile psihosomatice, de tipul ulcerului gastric au fost
confirmate in proportie de 6% , iar 4% dintre subiecti au
recunoscut ca sufera de somnambulism .
2008
Diagramă de comparaţie reprezentând
distribuţia procentuală funcţie de Indexul
CORNELL
Diagramă de comparaţie reprezentând
distribuţia procentuală funcţie de Indexul
CORNELL – Itemi “Stop”
INTERPRETAREA
• Subiectii au obtinut scoruri ridicate la variabila 1 a Indexului

Cornell, ceea ce inseamna ca pot fi caracterizati printr-o deficienta
de adaptare, exprimata printr-o afectivitate dominata de temeri,
frica si insuficienta .
• Scoruri ridicate s-au mai inregistrat in cazul reactiilor patologice,
in special al depresiei, conform studiilor de specialitate aceasta
fiind cel mai frecvent efect al violentei domestice, dar si in cazul
nervozitatii si anxietatii, care sustine rezultatele obtinute de
subiecti la Testul de Anxietate Cattell.
2008
Histogramă – Histogramă –
Variaţia deficienţelor Variaţia reacţiilor afective
de adaptare patologice
INDEXUL CORNELL INDEXUL CORNELL

16 14
14
12
12
10
10
8
8
6
6
4
4
Std. Dev = 2,91 Std. Dev = 1,60
2 2
Mean = 9,7 Mean = 4,6
0 N = 50,00 0 N = 50,00
4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 14,0 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0
VAR00001 VAR00002
DEFICIENTE DE ADAPTARE REACTII AFECTIVE PATOLOGICE
Histogramă – Variaţia reacţiilor patologice
de spaimă
INDEXUL CORNELL
14
12
10
Std. Dev = 1,71

2
Mean = 5,1
0 N = 50,00
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0
VAR00004
REACTII PATOLOGICE DE SPAIMA
Histogramă – Variaţia factorului
sensibilitate şi neîncredere
INDEXUL CORNELL
20
10
Std. Dev = 1,30

Mean = 4,1
0 N = 50,00
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0
VAR00005
SENSIBILITATE SI NEINCREDERE
SI INTERPRETAREA
• Cercetarile psihologice care vizeaza fenomenul violentei in familie

enumera pe langa anxietatea puternica, crearea sau agravarea
unor boli cronice sau manifestari la nivel psihosomatic pe care nici
victima si nici cadrele medicale nu o identifica, si stresul.
• In cazul victimelor violentei domestice se vorbeşte despre
sindroame de stres. Astfel, in urma aplicarii chestionarului de
stres Cohen-Williamson, scorurile obtinute de subiecti au
evidentiat faptul ca nici un subiect nu a avut un scor mai mic de
20, adica un nivel minim de stres, scorurile incadrandu-se intre 42
- 59 puncte, 59% dintre subiecti indicand un nivel mediu de stres.
2008
Diagramă de comparaţie reprezentând distribuţia
procentuală funcţie de nivelul de stres evaluat
prin chestionarul Cohen - Williamson
Histogramă – distribuţia procentuală a unei
forme de violenţă (“prima palmă”) funcţie de
perioada de timp
procentuală funcţie de principalele cauze ale
conflictelor
procentuală funcţie de agresionarea victimelor
pe perioada sarcinii
procentuală funcţie de agresionarea victimelor
pe trimestrul de sarcină
procentuală funcţie de starea de discomfort psihic
resimţită pe perioada sarcinii
procentuală funcţie de tipul de specialist la care
au apelat victimele
INTERPRETAREA
• Proba Asociatiilor Libere si-a confirmat utilitatea, in urma

colectarii datelor s-a ajuns la identificarea unor diferite profiluri,
stereotipuri si prejudecati de gen.
• La primul enunt “Victima violentei domestice se caracterizeaza
prin …” , subiectii au apreciat in proportie de 35% ca frica este
pricipala caracteristica. Urmeaza apoi supunere, 22%
considerand-o o trasatura specifica a victimei violentei in familie,
iar 13% sunt de parere ca toleranta caracterizeaza victimele. Alte
caracteristici specificate: lipsa de vointa (12%), neputinta (7%),
lasitate (3%), nefericire (3%) si dezorientare, culpabilitate si lipsa
de reactie, fiecare insumand cate 2% .

INFECTIOASE - CONSTANTA -
2008
procentuală funcţie de caracteristicile psihologice
ale victimei violenţei domestice
INTERPRETAREA
• Cel de -al doilea enunt a identificat principalele caracteristici ale

agresorului si masura in care aceste caracteristici evidentiate
corespund cercetarilor consacrate.
• Subiectii au fost de parere ca agresorul este definit cel mai bine
prin alcolism 23%, o a doua trasatura mentionata a fost cruzimea
in proportie de 21% si respectiv agresivitatea in proportie
asemanatoare ( 20%) .
• Datele obtinute in urma interpretarii datelor, au identificat
gelozia, in proportie de 10%, frustrarea (9%), egoismul (6%),
razbunarea (3%), lipsa de educatie (4%), iresponsabilitatea (2%)
si nebunia (2%), ca fiind tot atatea caracteristici ale agresorului.
SI INTERPRETAREA
• Studiile de psihologie judiciara in special, dar nu numai, sunt de

parere ca agresorul se caracterizeaza si prin inadaptare sociala,
sensibilitate deosebita, duplicitatea comportamentala, imaturitate
afectiva, trasaturi care nu au fost mentionate de catre subiectii in
cauza.

2008
procentuală funcţie de caracteristicile psihologice
ale agresorului
INTERPRETAREA
• Enuntul numarul 3 vizeaza identificarea principalelor trasaturi
specific feminine, in urma raspunsurilor subiectilor putandu-se
observa stereotipurile care continua sa existe si mai exact
conceptia romantica asupra femeii, confirmata paradoxal chiar de
catre subiecti. Asadar, 16% dintre femei au afirmat ca
sensibilitatea ar fi principala caracteristica a femeii, urmata de
rabdare, 15%, si in mod egal de toleranta si delicatete, cate 13%
repartizate fiecarei trasaturi.
• De asemenea, trasaturi precum frumusete (12%), eleganta (9%)
sau emotivitate (7%) sunt fara echivoc asociate cu femeia; la fel
spiritul de observatie (6%), intelepciune(3%), si lipsa de aparare
(7%). Ultimele doua caracteristici care au atras atentia sunt faptul
ca 2% dintre femeile chestionate identifica femeia cu sexul slab si
in acelasi timp 2% considera ca zambetul, deci buna dispozitie,
reprezinta o trasatura cu caracter predominat feminin.
procentuală funcţie de trăsăturile specific
feminine
INTERPRETAREA
• In opozitie, subiectii au considerat ca “Barbatul se asociaza
cu…”: forta fizica, intr-o proportie de 29%, 20% dintre subiecti
au confirmat existenta stereotipurilor si a prejudecatilor de gen
fiind de parere ca barbatul se asociaza cu puterea.
• Se remarca faptul ca femeii i se atribuie mult mai multe
ceracteristici, putand fi caracterizata dintr-o multitudine de
unghiuri, trasaturile fiind pozitive in general, in timp ce barbatul a
fost caracterizat prin mult mai putine trasaturi, limitandu-se in
general la cele ce ducurg firesc din capacitatea sa fizica, forta de
care dispune, si avand o conotatie negativa. Brutalitatea fiind
asociata barbatului in proportie de 15%, urmata de sexualitate
(13%), stapanire (10%), siguranta (9%) si nu in ultimul rand, 4%
dintre femei au asociat barbatul cu un vanator.
procentuală funcţie de asocierile stimulului
„Bărbat” la „ Proba Asociaţiilor Libere”
INTERPRETAREA
• Violenta de ordin simbolic asupra femeilor, inradacinata adanc in
inconstientul colectiv este obiectivata prin raspunsurile date de
catre subiecti la enuntul privind “Principalul rol al femeii este …”;
in proportie de 24% femeile sunt de parere ca principalul lor rol in
sociatate este acela de mama, urmand apoi rolul de procreere, cu
un procent de 21%.
• Faptul ca violenta structurala a afectat adanc perceptiile sociale
asupra rolurilor de gen este demonstrat de faptul ca 19% dintre
femeile chestionate considera ca principalul lor rol este acela de
gospodina, in adanc contrast cu un procent de doar 3% care au
optat pentru reusita in cariera ca si principal rol social.
• Un alt lucru paradoxal care reiese este faptul ca doar 2% dintre
femei au mentionat ca si principal rol acela de sotie. S-au mai
mentionat ca si principale roluri ale femeii asigurarea educatiei
(13%) si mentinerea echilibrului in familie / cuplu - (11%).
„Rolul femeii” la „ Proba Asociaţiilor Libere”
INTERPRETAREA
• In timp ce femeia este redusa la un bun casnic, “Principalul rol al

barbatului este…”, in viziunea femeilor victime ale violentei
domestice, acela de a proteja familia, raspuns la care au ajuns
20% dintre subiecti.
• Un pocent ridicat, respectiv 19% au insistat pe asigurarea
confortului material al familiei, confirmand ceea ce mentioneaza
cercetarile in domeniu, si anume, faptul ca in familiile cu un grad
ridicat al violentei domestice, barbatul reprezinta sursa de
venituri, in timp ce femeia, conform graficului de mai sus, se
multumeste cu rolul de mama si gospodina .
2008
„Rolul bărbatului” la „Proba Asociaţiilor
Libere”
INTERPRETAREA
• Un alt rol principal al barbatului, care decurge din primele doua

este acela de stalp al casei, in proportie de 17% si respectiv de cap
al familiei in 12% dintre cazuri.
• Doar 9% dintre subiecti au fost de parere ca rolul barbatului este
si acela de suport afectiv, si in egala masura de sfatuitor (8%) si
prieten (8%).
• Un alt contrast apare si din faptul ca, daca subiectii au considerat
in proportie de peste 20% ca rolul femeii este de mama, doar 5%
dintre femei au sustinut ca in mod complementar, principalul rol
al barbatului ar trebui sa fie de tata.
INTERPRETAREA
• Ca si in cazul trasaturilor feminine, a existat un raspuns care a

atras atentia, in sensul ca 2% dintre subiecti au fost de parere ca
principalul rol al barbatului este de a face femeia fericită,,
demonstrand faptul ca cea mai mare parte, peste jumatate din
subiecti au luat in considerare mai degraba satisfacerea
trebuintelor materiale, fiziologice si mai putin indeplinirea
nevoilor emotionale, de afectiune, siguranta emotionala etc.

2008
SI INTERPRETAREA
• Itemul 9 al Probei de Asociatii Libere a avut drept scop
identificarea principalelor comportamente considerate de
victimele violentei domestice drept intolerabile intr-o casnicie,
rezultatele evidentiind faptul ca 30% dintre subiecti considera
drept intolerabile agresiunile de natura fizica, urmate de agresiuni
verbale, in proportie de 23% si de gelozia dusa la extrem, in 10%
dintre cazuri.
• Subiectii au enumerat minciuna (9%), adulterul (7%), lipsa de
respect (5%), lipsa de afectiune (5%) ca si comportamente la fel de
intolerabile.
• Pe ultimele locuri, ca si procentaj se situeaza alcolismul (3%) –
desi este considerat ca factor primar de risc in aparitia violentei
domestice, acesta este considerat intolerabil de o proportie redusa
dintre subiecti - tabagismul (2%), competitivitatea(2%) si violul.
Diagrama de comparaţie reprezentând distribuţia
procentuală funcţie de comportamentele
intolerabile soţ - soţie
„Abuz emoţional” la „Proba Asociaţiilor
Libere”
INTERPRETAREA
• Din informatiile obtinute direct de la subiecti, prin convorbire,
dar si indirect din raspunsurile date la teste s-a observat faptul ca
termenul de “abuz emotional” este considerat de subiectii
investigati, mai ales de catre cei din mediul rural si cei cu studii
gimnaziale sau liceale, drept un termen vag, majoritatea neavand
informatii cu privire la ceea ce desemneaza abuzul emotional.
• Dintre subiectii care au raspuns la acest item, 28% au considerat
ca abuzul emotional se asociaza cu jigniri, 21% l-au asociat cu
umilinte, in timp ce 17% au fost de parere ca manipularea este
una din caracteristicile abuzului emotional.
• Urmeaza asocierea cu suferinta in 15% dintre cazuri, cu traume -
7%, si cu boala 6%.
INTERPRETAREA
• Doar 4% au considerat ca abuzul emotional se asociaza cu stresul,
desi stresul apare in cercetarile de specialitate ca o consecinta a
evenimentelor traumatice traite de victimele violentei domestice, in
cadrul sindroamelor de stres.
• Ultimele doua enunturi ale probei de asociatii libere vizeaza
stereotipurile si prejudecatile in cazul femeii divortate. Subiectii au
fost de acord in 25% din cazuri ca femeia divortata se asociaza cu
independenţa, iar 20% dintre femeile chestionate au fost de
parere ca o femeie divortata este o femeie caracterizata de
libertate.
• 11% au facut asocierea cu singuratatea, in timp ce 9% considera
femeia divortata o persoana curajoasa.
INTERPRETAREA
• Ceea ce nu ar trebui trecut neobservat este faptul ca un procent de

15% au considerat drept o caracteristica a femeii divortate
marginalizarea ei de catre societate, caracteristica intarita si prin
faptul ca subiectii au asociat femeia divortata cu
supraaglomerarea cu responsabilitati (7%), cu lipsa feminitatii
(4%), frustrare (3%), libertinaj (2%), dezradacinare (2%) si
confuzie (2%).
2008
„Femeia divorţată” la „Proba Asociaţiilor
Libere”
INTERPRETAREA
• Femeia casatorita se caracterizeaza in primul rand prin stabilitate,
in proportie de 22% din cazuri. Un procent de 19% dintre subiecti
au fost de parere ca femeia casatorita este definita de implinire,
echilibru (12%), fericire (12%), devotament (10%), toleranta
(6%), in timp ce 9% considera ca prin statutul de femeie casatorita
castigi respect social.
• Pe ultimele locuri, cu procente relativ scazute au fost mentionate
caracteristici precum nevoia de protectie (4%), dependenta (2%),
monotonie (2%) si limitare - cu acelasi procent de 2 %.
• De mentionat faptul ca desi ambele forme de statut, divortat si
casatorit, au fost caracterizate prin acelasi numar de trasaturi,
respectiv 11, in cazul femeilor divortate caracteristicile au avut o
tendinta negativista, rezultand de aici perceptiile deformate, in
special ale femeilor - cu privire la divort.
„Femeia căsătorită” la „Proba Asociaţiilor
Libere”
CONCLUZII SI IMPLICATII
TEORETICE
• Cercetarea de fata a “imbracat” o forma de tip calitativ, din
dorinta de a surprinde elemente de specificitate, subtilitate,
complexitate si profunzime ale fenomenului violentei domestice,
iar pe de alta parte s-a considerat ca fiind cea mai potrivita
tehnica pentru obtinerea unor profile de personalitate ale
victimelor.
• Un al doilea motiv pentru care s-a optat pentru varianta calitativa
a fost acela ca rezultatele obtinute prin studiu sa permita
elaborarea unor programe cu caracter profilactic, dar si
terapeutic, pentru a putea fi aplicate pe scara larga, in vederea
optimizarii starii de sanatate psihica, dar si fizica.
• Cercetarile de specialitate din ultimii ani au tendinta de a discuta
mai putin despre formele de violenta domestica si despre
cauzalitatea acesteia, focalizandu-se pe factorii de risc, din dorinta
de a se centra pe preventive si control.
TEORETICE
• In urma rezultatelor analizate, s-a ajuns la concluzia ca principalii

factori de risc sunt alcoolul, abuzurile de toate tipurile crescand pe
fondul consumului de alcool al sotului, partenerului.
• Un al doilea factor de risc este gelozia extrema, prin care se
caracterizeaza in general agresorii, o forma patologica a geloziei
constituind-o delirul de gelozie.
• Neajunsurile materiale, banii si diferenta de opinii, de atitudini
ale partenerilor constituie si ei factori de risc ai violentei
domestice.
2008
TEORETICE
• Un al treilea obiectiv al cercetarii a fost de identificare a
trasaturilor comune de personalitate existente la victime; asa cum
rezultatele au aratat, subiectilor le sunt comune :
• 1. - Lipsa de forta a Eului ;
• 2. - Emotivitatea ridicata ;
• 3. - Insecuritatea emotionala si sociala ;
• 4. - Tendintele paranoice ;
• 5. - Deficientele de adaptare ;
• 6. - Afectivitatea dominata de temeri, frica si insuficienta ;
• 7. - Depresia ;
• 8. - Reactii patologice de spaima ;
• 9. - Sensibiliate si excesiva neincredere.
TEORETICE
• Ultimul obiectiv al cercetarii a vizat identificarea stereotipurile
sociale.
• Desi esantionul avut in vedere este de dimensiuni foarte reduse,
stereotipurile care au iesit la iveala in urma analizei rezultatelor
reflecta intr-o mare masura realitatea romaneasca contemporana.
• Desi timpurile s-au schimbat, sintagme de genul “e femeie” sau
“sexul slab” nu dispar foarte usor mai ales ca aceste stereotipuri
sunt “hranite” tocmai de femei.
• In multe mitologii barbatul reprezenta purtatorul inceputului
activ, social creativ, in timp ce femeia – puterea pasiva,
naturaletea.
2008
TEORETICE
• Cu toate ca suntem in mileniul 3, iar feminitatea a castigat pe linia
unor caracteristici comportamentale precum : initiativa,
independenta, spirit de organizare, forta, atitudini si aptitudini de
conducere, subiectii chestionati au caracterizat femeia prin :
• 1. - Sensibilitate 2. - Rabdare 3. - Toleranta 4. - Delicatete 5. -
Frumusete 6. - Eleganta 7. - Emotivitate
• Stereotipul cel mai larg raspandit este acela ca femeile sunt mai
“emotionale” decat barbatii, studiile aratand ca “emotionalitatea
crescuta” a femeilor este o constructie sociala, bazată pe
diferenţele observate în exprimarea emoţională.
• La nivelul trăirii emoţiilor se pare însă că nu există diferenţe între
sexe.
2008
TEORETICE
• Desi barbatii au început să preia din ce în ce mai multe activităţi
domestice, cer concedii de maternitate, iar femeile sunt atrase tot
mai mult de practicarea activităţilor destinate până mai ieri
bărbaţilor(legislaţie, administraţie, politică, medicină, pilotaj, etc.),
rezultatele au pus in evidenţă un contrast izbitor, subiectii
considerand ca principalele roluri ale femeii sunt :
• 1. - Mama; 2. - Procreere; 3. - Gospodina; 4. - Educarea copiilor;
• iar principalele roluri ale barbatului ar fi :
• 1. - Protejarea familiei; 2. - Asigurarea confortului material; 3. –
„Stalpul casei”; 4. – „Capul familiei”;
2008
TEORETICE
• Cu privire la ipotezele cercetarii, acestea s-au confirmat astfel :
• Ipoteza 1 – victimele violentei domestice prezinta semnificative
tulburari psihosomatice si psihopatologice, rezultatele obtinute la
Indexul Cornell demonstrand acest lucru. In cazul fenomenului de
violenta domestica, conflictele de viata sunt interiorizate de catre
victimă, pentru ca ulterior sa fie proiectate clinic prin suferinte
somatice. Rezultatele obtinute la Indexul Cornell arata si faptul ca
o serie de subiecti au afirmat existenţa unor simptome
psihosomatice neurocirculatorii, psihosomatice din sfera digestiva,
despre care studiile de specialitate afirma ca se asociaza cu o
personalitate cu o mare nevoie de independenta, conflictul fiind
dat de impiedicarea aspiratiei la autonomie a persoanei in cauza
(Enachescu C., 2007), dar si o patologie cardiovasculara
psihosomatica, care evidentiaza existenta unor conflicte si frustrari
ale personalitatii.
TEORETICE
• Prin calcul statistic ANOVA s-a obţinut următoarea ierarhizare:
Factorul tulburări psihosomatice din sfera digestiva = 2,047;
Factorul cardiovascular psihosomatic = 1,454; Factorul
psihosomatic neurocirculator = 1,113. Corelaţia între tulburările
psihosomatice şi psihopatologice este înalt semnificativă: coef.
Spearman r = 0,854895, la p=0,05.
• Ipoteza 2 - victimele violentei domestice ajung sa dezvolte un grad
ridicat de anxietate, fiind permanent intr-o stare de tensiune
psihica, devenid iritabile, cu o accentuata lipsa de incredere in
capacitatile proprii de a face fata greutatilor, si de asemenea au
rezerve in asumarea unui risc, fapt demonstrat de perioada mare
de timp petrecuta alaturi de agresor pana la gasirea resurselor de
a face pasul catre divort sau despartire.
TEORETICE
• Anxietatea se manifesta si prin reactii de natura neuro-vegetativa
sau semne psihosomatice. Coeficientul de corelaţie Spearman între
gradul de anxietate (Index Cattell) şi tulburările psihosomatice şi
psihopatologice (Index Cornell) este înalt pozitiv, r = 0,951496, la p
= 0,05.
• Ipoteza 3 – intregeste profilul de personalitate pe care cercetarea
si l-a propus sa-l urmareasca, constand in ideea ca victimele
violentei domestice prezinta o ridicata vulnerabilitate la stres,
cercetarile de specialitate arata faptul ca stresul apare in cadrul
unor sindroame precum Sindromul de stres post – traumatic,
“Sindromul femeii batute”etc.

CALATORULUI - 2008 -
TEORETICE
• Tulburarea acuta de stres poate aparea in cazul persoanelor care
au fost participante sau martore la un eveniment traumatic;
stresul putand fi si o cauza a imbolnavirilor organice. Cercetarea
de fata vine sa confirme teoriile existente in domeniu, incercandu-
se imbinarea aspectului psihologic, individual cu cel social, de care
fenomenul cercetat nu poate fi desprins. Coeficientul de corelaţie
Spearman între gradul de anxietate (Index Cattell) şi
vulnerabilitatea la stres este înalt pozitiv, r = 0,735810, la p = 0,05.
Prin identificarea unui profil al victimei se faciliteaza elaborarea
unei strategii viabile de manangement a violentei domestice, care
sa se muleze exact pe nevoile victimei, să se adapteze femeii
victime.
• Prin metoda quartilelor s-au obţinut 4 profile psihologice:
PROFIL A
• Subiecţii au un grad înalt de anxietate - de tip anxietate nevrotică
puternică - ce necesită intervenţie psihologică (scor Cattell peste
7), cu tendinţe paranoice, tulburări emoţionale, manifestă relaţii
de interdependenţă, au o capacitate scăzută de control şi de
exprimare a tensiunilor, exprimă deficienţe în adaptare; Forţa
Eului este disipată, emotivitatea este puternică, se consideră în
permanentă insecuritate. Tulburările psihopatologice sunt
semnificative (Index Cornell), au antecedente de depresie şi
spitalizare în secţia de psihiatrie, se simt urmărite cu îndârjire de
proprii duşmani, şi-au pierdut locul de muncă din diverse cauze,
apelează la avocat, consideră alcoolul şi gelozia soţului principalele
cauze ale relaţiei maritale eşuate, prezintă un risc înalt de boală
psihică şi fizică. Pe parcursul sarcinii au resimţit puternic starea
de discomfort psihic.
PROFIL A
• Afectivitatea este dominată de temeri, frică, insuficienţă, au reacţii
patologice de spaimă (tremurături, teama de zgomote nocturne,
coşmaruri), sunt neîncrezătoare în capacităţile proprii, cu un nivel
ridicat de percepere a stresului (Index Cohen – Williamson). În
viziunea acestor persoane, victima se caracterizează prin frică,
culpabilitate, agresorul este crud, agresiv, alcoolic, evoluând spre
nebunie, trăsăturile feminine tipice sunt sensibilitatea şi
emotivitatea, bărbatul se exprimă prin brutalitate, sexualitate, este
un “vânător”, rolul principal al femeii este reuşita în carieră, rolul
bărbatului este acela de a asigura confortul material, femeia
divorţată este independentă şi liberă, femeia căsătorită se
caracterizează prin stabilitate, împlinire, echilibru şi fericire.
2008
PROFIL B
• Reprezentantele acestui tip de profil psihologic manifestă nevrotism, dar
sunt normale din punctul de vedere al anxietăţii (scoruri Cattell 6 – 7), au
un nivel ridicat de stres (16% - Cohen – Williamson) sau mediu (9%), au
tulburări psihopatologice moderate, ulcer gastric, consideră că soţii lor
sunt geloşi şi alcoolici, apelează direct la avocat, starea de discomfort
psihic resimţită pe perioada sarcinii a fost importantă. În viziunea acestor
persoane, agresorul este frustrat, gelos, răzbunător, iresponsabil,
trăsăturile feminine tipice sunt frumuseţea, eleganţa, spiritul de
observaţie şi zâmbetul, bărbatul se exprimă prin forţă fizică, putere,
stăpânire, abuzul emoţional este de tipul jignirilor, umilirilor,
manipulării, rolul bărbatului este acela de a proteja familia, femeia
divorţată este singură şi marginalizată, femeia căsătorită se caracterizează
prin stabilitate, împlinire, nevoie de dependenţă, relaţia maritală este
limitată şi monotonă, comportamentele între soţi sunt de tipul
agresiunilor verbale şi fizice.
PROFIL C
• Tendinţe psihopatologice şi tulburări psihopatologice uşoare, nivel
mediu de stres, normalitate (scoruri Cattell 3 – 5), consideră că
soţul consumă alcool şi este gelos, apelează la consilier şi foarte rar
la psiholog, au resimţit pe parcursul sarcinii o anumită stare de
discomfort psihic. În viziunea acestor persoane, victima este
tolerantă şi nefericită, agresorul este egoist şi lipsit de educaţie,
trăsăturile feminine tipice sunt răbdarea, toleranţa, delicateţea şi
înţelepciunea, bărbatul conferă siguranţă, abuzul emoţional se
exprimă prin suferinţă, rolul femeii este acela de a menţine
echilibru şi a educa, rolul bărbatului este acela de sfătuitor, suport
afectiv, femeia divorţată este frustrată, supraaglomerată,
marginalizată, dovedeşte curaj, femeia căsătorită se caracterizează
prin echilibru, împlinire, fericire, devotament.
2008
PROFIL D
• Subiecţii nu au resimţit discomfort pe timpul gravidităţii, se
caracterizează printr-o stabilitate până la apatie psihică, adinamie,
platitudine de reacţie, inerţie, nivel mediu de stres (Cohen –
Williamson), nu au apelat la specialist. În viziunea acestor
persoane, victima este lipsită de apărare, sexul slab, trăsăturile
feminine tipice sunt supunerea, lipsa de voinţă, neputinţa,
laşitatea, dezorientarea, culpabilitatea, lipsa de reacţie, abuzul
emoţional se exprimă prin boală, traume, pedepse, rolul femeii este
acela de soţie, mamă, procreere, gospodină, rolul bărbatului este
acela de cap şi stâlp al familiei, femeia divorţată este confuză,
dezrădăcinată, în libertinaj.
2008
“...Viaţa se cere lungită cu înalte speranţe…”
ESCHIL

CALATORULUI - CONSTANTA -
STRATEGIA DE MANEGEMENT A
VIOLENTEI DOMESTICE
• Vorbind despre un fenomen deosebit de complex, multicauzal,

nonlinear (manifestandu-se fie sporadic – dupa anul 1990, cand a
crescut statutul financiar -, asistam si la epidemii de violenta –
model imitat -, si chiar endemie – in mediul rural) se impune o
abordare, o strategie stratificata, care vizeaza :
• 1. Nivelul macrosocial
• 2. Nivelul microsocial
• 3. Nivelul individual
2008
VIOLENTEI DOMESTICE
VIOLENTEI DOMESTICE
• La nivel individual vorbim despre masurile pe care fiecare
persoana in parte le poate lua pentru a evita situatiile de
violenta, astfel :
• - oferirea de suport psihologic pentru agresori,
terapie psihologica, consiliere, utilizarea terapiei de grup,
pentru ca persoanele agresive sa se dezobisnuiasca sa
reactioneze violent in anumite situatii si fata de victime; de
retinut faptul ca prin modul de manifestare agresorul
doreste sa transmita un anumit mesaj – de cele mai multe
ori o nemultumire legata de propria persoana, din acest
punct de vedere agresorul ar putea fi privit ca o persoana
“bolnava”, care are nevoie de ajutor.
• - programe de preventie, la nivel individual, prin dezvoltarea
capacitatii empatice si a inteligentei emotionale.
VIOLENTEI DOMESTICE
VIOLENTEI DOMESTICE
• - dezvoltarea unor programe de interventie destinate
copiilor agresivi, bazate pe terapie comportamentala si a
programelor de training cu scopul reducerii manifestarilor
comportamentale agresive la copii.
• - dezvoltarea asertivitatii in cadrul sedintelor de terapie.
• - informarea si invatarea femeilor, in special cu privire la
semnele, “simptomele” caracteristice persoanelor agresive. Spre
exemplu, personalitatea agresiva s-ar caracteriza prin : 1. nevoia
de a fi mereu in control, stapan pe situatie, control paranoic; 2.fire
deosebit de critica; 3. atasament emotional rapid; 4.fire posesiva si
geloasa; 5. temperament vulcanic; 6. lipsa oricarui interes pentru
activitatile exterioare; 7. sarm irezistibil; 8.tendinta de a-i blama
pe ceilalti din jurul sau, “ceilalti sunt de vina intotdeauna”; 9.
ciclul “una calda, una rece” , 10. stima de sine scazuta; 12.nevoia
intensa, constanta de dragoste si atentie; 13.teama de abandon etc.
VIOLENTEI DOMESTICE
• Din punct de vedere strict psihologic, strategia de
management ar trebui sa accentueze consilierea atat a
victimei, a agresorului, cat si a copilului sau a altor
persoane implicate: sensibilizarea opiniei publice cu privire
la importanta capitala a consilierii si in acelasi timp a
terapiei, informarea oamenilor cu privire la ceea ce
reprezinta consilierea, respectiv terapia.
• Ar trebui avut in vedere familiarizarea victimelor in
special, dar si a oamenilor in general cu diferite forme de
psihoterapii, una dintre aceasta fiind psihoterapia de
cuplu, care poate preveni episodul acut de violenta si in
acelasi timp poate oferi informatii cu privire la riscul
actelor de violenta asupra copiilor, eventual recunoasterea
de catre victima a prodromului.
VIOLENTEI DOMESTICE
• Un ultim aspect psihologic care nu ar trebui omis ar fi
testarea psihologica prin diferite instrumente, spre ex.
• Dominance-Accomodation Scale (Scala de Dominatie-
Acomodare in cupluri si familii),
• Dual Employed Coping Scale (DECS – masurarea
comportamentelor de coping in familiile cu ambii soti
angajati),
• Beier-Sternberg Discord Questionnaire (DQ – masoara
conflictul marital si nefericirea maritală),
• Hypothetical, Jealousy - Producing Events Scale (HJPE –
masoara gelozia maritală),
• Kansas Marital Satisfaction (KMS - masoara satisfactia
maritală), etc.
“Non-violenţa este arma celor puternici.”
Mahatma Ghandi
VĂ MULŢUMESC!
View publication stats

Violenta Domesticav.2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Violenta Domesticav.2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

PSIHOLOGIE: Psihologia calatorului. Aspecte ale violentei domestice

Data · August 2015

Iulia Gabriela Șerban

MONOGRAFIE EPIDEMIOLOGICĂ A INFECŢIEI HIV SIDA ÎN JUDEŢUL CONSTANŢA View project

The user has requested enhancement of the downloaded file.

IULIA GABRIELA ŞERBAN – psiholog

SPITALUL CLINIC DE BOLI

• În calitate de psiholog organizaţional al Curţii de Apel,

• 1. prezenta comunicare orală, care aduce în prim plan

• 2. lucrarea de licenţă a Oanei Barbu, coordonator Prof.

SPITALUL CLINIC DE BOLI

• Statistic in S.U.A., la fiecare 6 minute o femeie este agresată

• În România, violenţa domestică, ca preocupare a specialiştilor din

SPITALUL CLINIC DE BOLI

SPITALUL CLINIC DE BOLI

SPITALUL CLINIC DE BOLI

SPITALUL CLINIC DE BOLI

• B. Violenţa sexuală - Daca actul sexual are loc fara

• In consecinta victimele nu mai sunt capabile sa isi organizeze

• 2. Violenta structurala, sau violenta pe care o gasim adanc

SPITALUL CLINIC DE BOLI

SPITALUL CLINIC DE BOLI

• - Perturbari in comunicarea sexuala, conform teoriei

SPITALUL CLINIC DE BOLI

• In concluzie, violenta domestica are multipli factori

SPITALUL CLINIC DE BOLI

• Din punct de vedere psihologic, cele mai frecvente

• Reactiile care apar la maxim o luna de la eveniment se incadreaza

• Sindromul Stockholm (sau sindromul de atasament paradoxal),

• Victima ajunge sa se identifice cu agresorul, preia perspectiva

• Ca rezultat al izolarii si cresterii dependentei, victimele adera tot

• Efectele violentei domestice persista timp indelungat dupa

SPITALUL CLINIC DE BOLI

• Teoria violentei a lui Lenore

SPITALUL CLINIC DE BOLI

• Astfel, obiectivele formulate sunt :

• Pornind de la aceste obiective , ipotezele cercetarii sunt :

• Studiul a fost efectuat pe un lot de 50 de subiecti, femei victime ale

• 1. CHESTIONARUL DE ANXIETATE R.B.CATTELL –

• - L – insecuritate; tendinta paranoica; cota cu care contribuie lipsa

• 3. CHESTIONAR COHEN – WILLIAMSON - Acest

• 4. CHESTIONAR DE EVALUARE A VIOLENTEI DOMESTICE

• 5. PROBA ASOCIATIILOR LIBERE : este un instrument

• Studiile au aratat faptul ca intre anxietate si violenta domestica

TEST ANXIETATE CATELL

• Al doilea element care concura la cresterea anxietatii este lipsa de

TEST ANXIETATE CATELL

Std. Dev = 1,93

• Asadar, a fi victima a violentei domestice reprezinta un risc major

• In urma interpretarii raspunsurilor la Chestionarul Cornell

• La intrebarea „Aveti deja o depresie nervoasă?”, 20% au raspuns

• Subiectii au obtinut scoruri ridicate la variabila 1 a Indexului

INDEXUL CORNELL INDEXUL CORNELL

Std. Dev = 1,71

Std. Dev = 1,30

• Cercetarile psihologice care vizeaza fenomenul violentei in familie

• Proba Asociatiilor Libere si-a confirmat utilitatea, in urma

SPITALUL CLINIC DE BOLI

• Cel de -al doilea enunt a identificat principalele caracteristici ale

• Studiile de psihologie judiciara in special, dar nu numai, sunt de

SPITALUL CLINIC DE BOLI

• In timp ce femeia este redusa la un bun casnic, “Principalul rol al