Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative specializarea Drept

Victima violentei familiale

Burcea Oana Larisa AN II, Seria A, Grupa 2. Boaca Ana Maria - AN II, Seria A, Grupa 2.

Proiect Criminologie

Profesor univ.Tanasescu Camil

Cuprins
Victima violentei familiale I.Violenta aspecte generale 1.Notiune 2.Ce este violenta in familie? 3.Caracteristici 4.Elemente specifice care diferentiaza violenta familiala de alte forme de agresiune. II.Familia 1.Familia-celula de baza a societatii. 2.Cine sunt considerati membrii familiei? 3.Familia- mediu conflictual. III.Cauze ale produceri violentei in familie 1.Partea vizibila 2.Partea mai putin vizibila IV.Actiune formele sub care se manifesta violenta in cadrul familiei 1. Violena fizic 2. Violena sexual 3. Violena psihologic/psihic(include violena emoional i cea verbal): 4. Violena economic 5. Violena social V.Femeia victima a violentei familiale 1.Femeia principala tinta a violenta familiale 2.Violenta familiala si cilcul de viata 3.Violenta contra femeii victima de a lungul ciclului deviate.Tipuri de violenta exercitata. VI.Consecintele si efectele violentei familiale asupra femeii victima 1.Din punct de vedere al sanatatii fizice 2.Din punct de vedere al sanatatii mentale

3.Din punct de vedere professional si economic 4.Din punct de vedere social VII.Combaterea si prevenirea violentei familiale impotriva victimei violentei familiale in general si a femeii victima a violentei familiale in special 1.Mediere 2.Primirea in adaposturi 3.Introducerea unei plangeri 4.Campanii de prevenire 5.Legea 217/2003 6.Pozitia Romaniei in combaterea violentei impotriva femeilor VIII.Institutii,organizatii si resurse comunitare implicate in combaterea si prevenirea violentei impotriva femeilor 1.Centrul Social pentru Ocrotirea Femeilor Victime ale Violenei Domestice 2.Fundatia PRO WOMEN 3. Fundaia anse Egale Pentru Femei Iai 4.Centrul de mediere si securitate comunitara 5. 25 noiembrie - Ziua intermationala pentru eliminarea violentei impotriva femeilor IX.Cazuri- femeia victima a violentei familiale 1.Date relevante din copilarie 2. Date relevante din timpul casatoriei 3. Concluzii 4.Concluziile cercetarii X.Concluzii XI.Statistici

I.Violenta aspecte generale 1.Notiune Fiecare dintre noi stie ce e violenta.Ea ne evoca in minte moarte, tortura, masacre, razboi, oprimare, criminalitate sau terorism, epurare si genocid. Intr-un registru mai putin dramatic ne gandim la lipsa de civilizatie, insulte si injurii, nepolitete si atitudine nerespectuoasa. Cu toate ca este un fenomen atat de cunoscut, nu e usor sa ajungem la o definitie satisfacatoare si in acelasi timp consensuala. Violena reprezint utilizarea forei i a constrngerii de ctre un individ, grup, clasa. 2.Ce este violenta in familie? Violena intrafamilial i are originea n structura social, n tradiii, obiceiuri i mentaliti care subneleg superioritatea brbatului asupra femeii. Societile moderne continu s fie societi patriarhale, ce acord mai mult importan muncii efectuate de brbai dect celei efectuate de femei. Consiliul de Minitri al Comisiei Europene definete violena in familie ca fiind " orice act sau omisiune comis n interiorul familiei de ctre unul din membrii acesteia i care aduce atingere vieii, integritii corporale sau psihologice sau liberttii altui membru al acelei familii i vatm n mod serios dezvoltarea personalitii lui/ ei" n Romnia conform Legii nr. 217/2003- art.2 (al.1 i 2) violena n familie este definit ca fiind "orice aciune fizic sau verbal svrit cu intenie de ctre un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiai familii, care povoaca o suferin fizic, psihica,sexual sau un prejudiciu material". Constitue de asemenea, violen n familie impiedicarea femeii de a exercita drepturile i libertile fundamentale. n Declaraia Naiunilor Unite privind violena impotriva femeilor (1993) violena mpotriva femeii a fost definit ca " orice act de violen bazat pe deosebirea de sex din care rezult sau este posibil s rezulte pentru pentru femei traumatisme sau suferine fizice, sexuale sau psiohologice, inclusiv ameninrile cu asfel de acte, constngerea sau lipsirea arbitrar de libertate,

svrita fie n viaa public, fie n viaa privat". Din punct de vedere clinic o definiie larg acceptat a violenei domestice este aceea formulat de Stark si Flitcraft : Violena domestic este o ameninare sau provocare, petrecut n prezent sau n trecut, a unei rniri fizice n cadrul relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi nsoit de intimidri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poteniale surse de sprijin; ameninri fcute la adresa altor persoane semnificative pentru victim, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasrilor, telefonului i a altor surse de ngrijire i protecie.Se numete "violena n familie" orice act vtmtor, fizic sau emoional care are loc ntre membrii unei familii. Abuzul n interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni i familie, ameninri i atacuri care n unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Violena intrafamilial poate fi exercitat de orice persoan aflat pe o poziie de putere fa de ceilali membri. Ca i arie de cuprindere , violena domestic se refer la : abuzul copilului n familie; violena la nivelul relaiei de cuplu (violena marital); violena ntre frai ; abuzul i violena asupra prinilor/ membrilor vrstnici ai familiei. Conform cercetrilor efectuate este mult mai probabil ca o persoan s fie lovit sau ucis n propria familie de un alt membru al familiei, dect oriunde altundeva, de oricine altcineva . 3.Caracteristici Violena domestic se manifest ntodeauna n cadrul unei relaii intime, n spaiu restrns i privat.(Ieirea acestui tip de violen n public este mai rar. n.r.) Definit ca un act comportamental, violena domestic are caracter instrumental, intenional i nvat. Instrumental: agresorul controleaz victima, obine ceea ce dorete de la ea. Comportamentele devin funcionale (persist) dac au i rezultatul scondat. Un comportament care nu are rezultatele ateptate pentru cel care-l aplic, tinde s nu se mai repete dup o anumit perioad de timp. La fel,

comportamentele violente tolerateprin neinterventie sau ntrite, persist i se accentueaz. Intenional: se produce se produce cu intenia de control i dominare, de meninerea puterii, prin faptul ca e repetiv (nu apare doar izolat) i confer caracterul de intenie pe care de regul abuzatorul nu o recunoate, dar poate fi identificat prin rezultatele pe care le produce. De exempu, de ce un agresor nu manifest violene similare asupra efului la serviciu sau persoanelor strine, dac pornim de la ideea c el nu se poate controla la furie? nvat: violena asupra partenerului nu este nascuta. Copiii nva prin imitaie, familia reprezint modelul din care si extrage valori, cunoatere i comportamente. 60% dintre adulii care sunt violeni cu partenerele au crescut in familii cu violen. Partea optimist este ca fiind un comportament nvat, el poate fi schimbat printr-un nou proces de invare. Dovad c violena nu este genetic este procentul de 40% dintre copiii care cresc n familii violente i care nu devin agresori.

4.Elemente specifice care diferentiaza violenta familiala de alte forme de agresiune. Accesul permanent al agresorului la victim Existena unui ciclu al violenei ( repetare n timp, cu o fregven tot mai mare i o gravitate tot mai crescut Schimbri produse in personalitatea celor implicai, cu scderea eficienei lor n indeplinirea funciilor sociale. Antrenarea ntregului sistem familial Relaiile emoionale ntre cei doi parteneri sunt manifestate sau latente Caracterul privat, care face ca victima sa aib acces redus la surse de sprijin Tendina celorlani de a nu interveni, tolerana social fa de fenomen Aspecte de tortur a victimei Lipsa de specialiti i servicii adecvate n general, victima este femeie ( 91% din cazuri) violena fiind nrdcinatn inegalitile de gen si n structurile tradiionale de putere

instituionalizata. II.Familia 1.Familia-celula de baza a societatii Familia nseamn o grup n care membrii ei sunt nrudii ntre ei prin legturi de snge sau prin cstorie. Un alt aspect este importana economic a familiei, care este considerat celula de baz a societii umane. Familia a reprezentat, de-a lungul timpului, instituia fundamental pentru supravieuirea individului i reproducerea societii, pstrtoarea tradiiilor i a valorilor naionale, un reper de stabilitate. De-a lungul existentei umane, familia s-a dovedit a fi una dintre cele mai vechi si mai stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei, evolutia si continuitatea vietii sociale. In sens sociologic familia, caracteristica specifica a speciei umane, este formata din doua persoane unite prin casatorie. Familia constituie o realitate sociala distincta. Caracteristicile specifice ale familiei provin din numeroasele functii ale acesteia: fiziologice, psihologice, morale, educationale, economice, emotionale. Se poate adauga rolul juridic, care nu este intotdeauna legat de celelalte functii Totusi, complexitatea vietii de familie depaseste toate aceste aspecte, atingand diferite nivele de dezvoltare a societatii. Daca rolul moral este de asemenea, indeplinit (dragoste, afectiune, intelegere si respect reciproc), avem de-a face cu o familie puternica, legata emotional, ceea ce se traduce prin satisfacerea reciproca a nevoilor si aspiratiilor celor doi parteneri, prin implinirea ca indivizi, ca familie in societate. Aceasta familie va genera un climat favorabil in care copiii pot creste si pot fi educati. Familia indeplineste functii importante in societate: - ingrijirile biologice si de sanatate; - satisfacerea nevoilor emotionale; - un scop comun al familiei; - control social asupra comportamentului membrilor familiei ( In special asupra copiilor); - instruire pedagogica si morala a copiilor; - continuitate culturala prin transmiterea mostenirii culturale; - instruirea economica. Din aceste motive, familia este o forma speciala a comunitatii umane, legata

in permanenta de realitatea sociala, care nu poate fi separata de numeroasele fenomene si procese care caracterizeaza societatea la un moment dat. La nivel social, structura familiei traditionale in care parintii si bunicii nostri aveau locuri bine definite, a intrat in criza. Structura familiei se baza pe rolul afectiv al mamei. Participarea femeii la viata profesionala a generat multe schimbari sociale in cadrul familiei, cum ar fi, planificarea familiala si posibilitatea femeii de a avea si alte activitati in afara maternitatii. In consecinta, tatii au inceput sa-si integreze si ei componenta afectiva in rolul lor familial, ceea ce n-a fost intotdeauna usor pentru acestia. In prezent, relatiile cuplului trec prin transformari care le influenteaza echilibrul. Astfel, fiecare are un rol dublu: acela de a fi simultan suport afectiv si economic al familiei. De aici inainte, structura emotionala a culturii moderne se sprijina pe relatii democratice si interpersonale. Nu mai este vorba de fuziunea a doi indivizi, ci de unirea constienta a doua persoane independente, care decid sa aiba o relatie bazata pe cooperare si intelegere. Felul in care familia isi indeplineste rolul specific intr-o societate data este influentat si de o succesiune de factori sociali, de exemplu, un sistem totalitar sau democratici nivelul de dezvoltare economic, nivelu1 general de cultura si de educatie, legislatia si politicile sociale, etc. Exista totusi si factorii interni cum ar fi statutul juridic al familiei, marimea ei, controlul in familie, personalitatea membrilor ei, etc. Intemeierea unei familii trebuie sa fie un act constient, un act pregatit cu mult timp inainte in cadrul familiei. Familia este locul in care evolueaza individul, unde isi construieste o mare parte a relatiilor, si care il determina, in prima instanta, ca fiinta sociala. Fiinta umana isi petrece o mare parte din viata in familie. In consecinta, aici invata sa stabileasca numeroase relatii cu ceilalti: "eu" se transforma in "eu tu" si in "noi". Oricare ar fi organizarea familiala si identitatea ei etnica, religioasa ori politica, ea prezinta o organizare dinamica, ce ii este proprie si prin care se manifesta o retea de interdictii ce ii asigura o mobilitate continua. Datorita acestei mobilitati, familia este capabila de a se transforma si de a se adapta diferitelor circumstante, ceea ce ii permite sa evolueze. Din acest motiv, familia este considerata prima si cea mai importanta "nisa" socializanta a individului, datorita coabitarii permanente si dinamicii inter-relationale a membrilor sai. "Familia este prima unitate cu care copii au continuu contact si primul context In care se dezvolta pattern-urile socializarii. Ea este o lume cu care nimic nu se poate compara si astfel cel mai important agent al socializarii"1. In familie se realizeaza socializarea de baza sau primara. Copilul invata ca indivizii au dorinte, interese si obiceiuri de care celalalt trebuie sa tina

seama, invata ca trebuie sa imparta resursele limitate, (hrana, locuinte, obiecte, afectiune), invata cum asteapta societatea ca el sa se poarte, invata cum sa actioneze pentru a-si satisface un scop, o dorinta. Socializarea realizata in cadrul familiei este esentiala pentru integrarea sociala a copiilor. Esecurile socializarii in familie au consecinte negative la nivelul comunitatilor si al societatii. In mod normal, socializarea in familie este convergenta cu normele si valorile promovate de ta nivel societal. Exista insa si situatii in care socializarea in familie se face in discordanta cu normele si valorile sociale generale. "Copiii socializati in acest mod vor fi neintegrati si in conflict permanent cu societatea. Comparativ cu familiile din societatile traditionale, functia socializatoare a familiei a inceput sa fie tot mai preluata de alte institutii sociale (scoala, institutii culturale, mijloace de comunicare in masa). Cu toate aceste transferuri de competente socializatoare, familia continua sa ramana una din principalele institutii de socializare. Avantajul socializarii in familie este ca ea se realizeaza intr-un climat de afectivitate care faciliteaza transmiterea si insusirea valorilor si normelor sociale. In mod normal, familia trebuie sa indeplineasca toate functiile care ii sunt proprii. Disfunctiile din cadrul familiei au consecinte asupra sotilor, asupra copiilor, asupra relatiilor familiei cu exteriorul. Disfunctiile din cadrul familiei devin evidente in conditiile separarii partenerilor, abandonului familial, violentei domestice sau in conditiile delicventei juvenile. Violenta in familie, de natura fizica, psihologica sau sociala, este una din cele mai serioase probleme cu care se confrunta societatile moderne. Calitatea vietii multor copii poate fi inteleasa prin abuzul la care sunt supusi in mediul familial, uneori chiar de la nastere. De asemenea, nu exista indoieli ca multi adulti sunt serios afectati de propria lor nefericire, de relatiile sociale ca rezultat al relelor tratamente la care au fost supusi in propria lor copilarie. Fara indoiala, ca familia, ca institutie de baza (primara) a societatii, reprezinta "o conditie sine-qua-non a implinirii personalitatii si a realizarii profesionale"2. Dar pe langa aceste calitati, familia poate reprezenta si un grup in care au loc tensiuni si conflicte, care nu vor trece fara urmari in viata copilului. 2. Cine sunt considerati membrii familiei?

Prin membru de familie se intelege sotul sau ruda apropiata asa cum este definit la art. 149 din Codul Penal, insa de efectele legii privind violenta in familie beneficiaza si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copil, dovedite pe baza anchetei sociale. 3. Familia- mediu conflictual Fara indoiala ca familia, primul mediu de viata al copilului exercita o influenta considerabila asupra dezvoltarii acestuia. Istoria fiecarei familii, cu problemele ei specifice care-i confera o nota proprie in raport cu toate celelalte, contribuie in mod hotarator la conturarea profilului personalitatii copilului, acest candidat la umanitate, cum admirabil il defineste Pieron3. Din aceasta perspectiva, violenta intrafamiliala este denuntata ca fiind un efect al propagarii si mentinerii ideologiei patriarhale, conform careia cel care detine puterea, are drept absolut asupra celorlalti, drept impus si mentinut prin violenta. Conform afirmatiei facute de Gelles si Straus 4 este mult mai probabil ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie, de un alt membru al familiei, decat oriunde altundeva, de oricine altcineva. Violenta familiala este un concept relativ nou in sociologie, aparut in anii 70. Ea a intrat in atentia strategiilor de protectie sociala cand miscarea feminista a propus un nou model de abordare teoretica. Familia a fost astfel redefinita ca fiind acel loc in care convietuiesc "oameni care au activitati diferite si interese diferite, si care in acest proces intra adesea in conflict" 5. In definirea violentei intra-familiale trebuie luate in considerare doua dimensiuni de analiza: relatiile interumane pe care ne centram si natura violentei in discutie. Din perspectiva relatiilor interumane pe care ne centram, Buzawa 6defineste violenta intrafamiliaia Ia nivelul relatiilor dintre adultii heterosexuali, care coabiteaza, sau care au coabitat in trecut, Intr-o relatie de tip conjugal. Desi la nivelul relatiilor de cuplu putem vorbi atat despre violenta indreptata impotriva femeilor, cat si despre violenta indreptata impotriva barbatilor, statisticile arata ca aria de manifestare a violentei impotriva barbatului este numeric mai restransa. In urma cercetarilor efectuate s-a ajuns la concluzia ca la nivelul relatiei de cuplu, victimele violentei domestice sunt, in proportie de 95%, femei. Acest fapt se datoreaza in parte socializarii barbatului spre violenta si in parte normelor socio-culturale impregnate de concepte patriahale privind distributia rolurilor si puterii in familie. In afara de violenta la nivelul relatiei de cuplu, dintre sot si sotie, violenta

domestica mai poate produce si alte comportamente agresive, cum sunt: - abuzul copilului in familie; - violenta intre frati III.Cauze ale producerii violentei in cadul familiei Violena n familie are cauze multiple. Att spectatorii, ct i participanii la actele de violen n familie, se concentreaz n special asupra prilor vizibile, iar combaterea unei singure cauze se poate dovedi o strategie insuficient. 1.Partea vizibil: Nenelegerile din familie.Incapacitatea de a rezolva pe cale panic conflictele. Srcia. Consumul de alcool sau droguri. 2.Partea mai puin vizibil: Neacceptarea faptului c o alt persoan are dreptul la o via personal sau poate face greeli. Obinuina de a utiliza fora pentru a atinge un scop. Considerarea problemelor de familie i a actelor de violen n familie drept un secret de familie. Violena n familie reprezint un tabu social. Lipsa proteciei sociale i / sau legale pentru victimele violenei in familie. Statutul de victim, genereaz o stim de sine extrem de sczut. Agresorul obine avantaje i se afirm pe sine cu preul umilirii i subjugrii victimei. Inegalitile de gen din societate, inclusiv cele economice. Brbatul este principalul factor decizional n familie.societii Consumul de alcool cauza a violentei in familie Acum cred c a venit momentul s scriu cte ceva i despre cum m-au marcat pe mine toate acestea: Tatl meu consuma alcool, destul de mult ndrznesc s spun, iar de aici se nelege c pn la certuri i bti nu trecea foarte mult. Deoarece eram copil, nu tiam care era motivul, ns m durea destul de tare cnd vedeam

cearta din jurul meu, cnd de cele mai multe ori se ajungea la btaie, cnd noapte fiind, eram btui i gonii din cas fr s tiu ce ru am fcut iar a doua zi totul prea normal ca i cum nu s-ar fi ntmplat nimic. Cu trecerea timpului deja se ajunsese ca lucrul acesta s fie ceva normal, iar cu prilejul unei srbtori noi s avem altfel de "srbtoare". Perioada cea mai grea pentru mine a fost n adolescen, cnd trebuia s am pe cineva care s m ndrume, ns tatl avea prea puin timp pentru mine i continua s ne trateze la fel. Pe lng toate acestea trebuia s mai nfruntm i ruinea c mereu era scandal, c mereu deranjam pe cineva la ore nepotrivite. Dei anii au trecut, dei am i eu o familie, aceste amintiri m-au marcat, mau fcut s devin o persoan rece, creia i este mereu fric, o persoan care cu greu se poate apropia de cei din jur, care niciodat nu o s fac ea primul pas spre a lega o prietenie, care datorit celor trite n copilrie, i este destul de greu s neleag persoanele din jur care consum alcool. Dei la vremea n care ne-am cstorit soul meu nu consuma prea mult alcool, totui pe parcursul anilor situaia s-a mai schimbat i ntr-un timp consuma destul de mult iar eu aveam din ce n ce mai puin rbdare cu el. Poate c dac nu ar fi fost obinuinele din copilrie nu l-a fi neles prea mult, ns m doare cnd vd c orict i propune s nu mai consume, nu reueste prea mult s se abin. Inegalitile dintre femei i brbai se manifest n legtur cu fragilizarea poziiei femeiilor pe piaa muncii, cu creterea diferenelor ntre ctigurile salariale ale femeilor i brbailor. IV. Actiune - formele sub care se manifesta violenta in cadrul familiei 1. Violena fizic const n atingeri sau contacte fizice dureroase, inclusiv intimidarea fizic a victimei. Abuzul fizic se manifest prin comportamente precum cele ce urmeaz, dar nu se limiteaz la acestea: lovire cu palma, cu piciorul, cu pumnul, mbrncire, tras de haine, de pr, zgriere, plesnire, desfigurare, provocarea de hematoame, contuzii, fracturi, arsuri, bti, izbirea victimei de perei sau de mobil, aruncarea de obiecte i folosirea armelor albe sau de foc, imobilizarea, legarea, reinerea victimei, lsarea victimei ntr-un loc periculos. Violena fizic include i distrugerea bunurilor care aparin victimei sau pe care cei doi parteneri le stpnesc i le utilizeaz mpreun. n general, victimele violenei fizice n context familial sunt supuse mai

multor acte de agresiune n decursul timpului. Efectele imediate ale violenei fizice sunt urmtoarele: vtmri corporale, provocarea de handicapuri sau chiar a morii victimei. n timp, victimele violenei n familie contracteaz afeciuni cronice, gastrointestinale, psihosomatice, tulburri alimentare i stres post-traumatic. 2. Violena psihologic/psihic (include violena emoional i cea verbal): insulte, jigniri (referitoare la aspectul fizic, la capacitile intelectuale sau la ndeplinirea responsabilitilor pe care le are victima n cadrul familiei), ameninri, intimidare, antaj emoional, inducerea fricii, presiune continu, teroare, privare de alimente sau de somn, discreditare n faa celorlali. Denumit i abuz emoional, violena psihologic este folosit pentru a manipula i controla; efectul este cumulativ n timp, cu consecine grave pe termen lung pentru victim. Literatura de specialitate indic faptul c acest tip de violen este un factor central n abuzul intrafamilial. 3. Violena sexual/Abuzul sexual const n orice contact sexual nedorit de ctre partener sau cu privire la care partenerul nu poate s-i exprime consimmntul valabil format. Contactul sexual fr consimmnt este considerat viol. Acest concept cuprinde violul marital, dac relaiile dintre parteneri sunt oficializate, i violul n general, pentru alte tipuri de relaii sexuale obinute fr consimmnt prin for, ameninare i/sau constrngere.Formele de sex forat sau degradare sexual sunt urmtoarele: - continuarea activitii sexuale atunci cnd victima nu este pe deplin --contient, nu i d acordul sau i este team s dea un rspuns negativ; - vtmarea fizic a victimei n perioada actului sexual sau vtmarea organelor sale genitale, inclusiv prin folosirea de obiecte sau arme, intravaginal, oral sau anal; -obligarea victimei s ntrein relaii sexuale fr protecie mpotriva sarcinii sau a bolilor cu transmitere sexual; -criticarea sexualitii victimei i invocarea de apelative denigratoare sexual la adresa acesteia. 4. Violena economic reprezint scderea resurselor i autonomiei victimei prin control asupra resurselor financiare i a accesului acesteia la bani, obiecte personale, hran, mijloace de transport, telefon i alte surse de protecie sau ngrijire de care ar putea beneficia. Violena economic

se manifest prin comportamente precum interdicia din partea agresorului ca victima s se angajeze sau s-i pstreze locul de munc, refuzul agresorului de a da bani victimei pentru necesitile de baz i neimplicarea n nici un fel a victimei n deciziile legate de administrarea bugetului familiei. Victima este meninut ntr-o stare de dependen fa de agresor. . 5. Violena social reprezint o form de violen psihologic pasiv, care const n controlul victimei, izolarea acesteia de familie sau de prieteni sau monitorizarea activitilor acesteia i care are drept rezultat ntreruperea sau insuficiena relaiilor sociale, precum i restrngerea accesului la informaie sau asisten. V.Femeia victima a violentei familiale 1. Femeia principala tinta a violenta familiale Potrivit statisticilor aproximativ 70% dintre femei au fost victime ale violentei domestice pe parcursul vietii lor. Dintre cazurile de violen n familie 76% victime sunt femei iar in cazul agresiunilor mortale 53% au fost fete i femei. Conform Platformei de aciune de la Beijing adoptat la a patra Conferin Mondial asupra Problemelor Femeilor din 1995, termenul de violen mpotriva femeilor nseamn orice act de violen fundamentat pe diferena de gen, care rezult sau care poate rezulta ntr-o vtmare sau suferin fizic, sexual sau psihologic a femeilor, inclusiv ameninrile cu asemenea acte, coerciia sau privarea arbitrar de liberti, indiferent dac acestea apar n viaa public sau privat. Violena mpotriva femeilor constituie manifestarea unei relaii bazate pe for dintre brbai i femei, care are drept consecin dominarea i discriminarea femeilor de ctre brbai i mpiedicarea dezvoltrii pe deplin a acestora. Prin urmare, aceast definiie include diferite forme de violen mpotriva femeilor i ofer un cadru pentru conceptualizarea violenei n familie. 2. Violenta familiala si cilcul de viata Notiunile mentionate acopera,in cea mai mare parte, dimensiunile violentei exercitate in familie si unde, asa cum arata statisticile oficiale, femeia este

principala victima.O asemenea violenta se exercita in cursul vietii sau dealungul intregului ciclu de viata, avand efecte traumantizante asupra vietii copiilor, femeilor sau batranilor.Referindu-se in mod specific la violenta contra femeilor6, evidentiau faptul ca o abordare bazata pe ciclu de viata al femeii victima demonstreaza ca violenta experimentata intr-o anumita etapa poate avea efecte pe termen lung, care predispun victima la riscuri sporite in ceea ce priveste sanatatea fizica sau mentala sau in dobandirea unei conduite deviante.Prostitutia, suicidul, depresia sau abuzul de droguri, de exemplu, pot fi efecte secundare ale unui abuz sexual, maltratari sau oricare act de agresiune experimentat la varste fragede.Astefel, cu cat violenta(in special, cea cu caracter sexual) apare mai devreme in viata unei femei, transformando in victima, cu atat efectele acestei violente vor fi mai profunde si mai devastatoare ulterior. Daca ne referim, nu numai la femei, dar si la barbati, abordarea violentei in familie, bazata pe ciclu de viata, demonstreaza ca orice act de violenta, agresivitate sau abuz exercitat contra unei victime aflata la varsta copilariei are efecte cumulative, pe termen lung, care se pot resimti pana la varstele cele mai inaintate.Desi violenta contra fetelor este mai pronuntata, aceasta nu exclude celelalte cazuri in care victima poate fi un copil de sex masculin. Dincolo de actele de violenta comise de parinti contra copiilor, de soti sau de sotii contra partenerei (partenerului) de cuplu. Ori de copiii adulti impotriva varstnicilor din familie, care sunt cele mai intens mediatizate, acte de violenta se petrec in familie si intre alte categorii de rude: de exemplu, intre frati sau surori, intre unchi si nepoti, nepoti si bunici, gineri si socri, cumnati etc.O forma de violenta aparte, care a atras numai de curand atentia sociologilor, este cea comisa de copii minori sau adolescenti impotriva propriilor parinti. In mod general, aproape fiecare membru al unei familii, indiferent de categoria de rudenie, poate experimenta, in cursul ciclului sau de viata, un conflict familial, concretizat, adeseori, prin acte de violenta, agresiune sau abuz.Daca conflictele constituie o constanta a vietii oricarui grup social, inclusiv a familiei, violenta reprezinta un factor variabil, dependent de contextul social si de modelele culturale in accord cu care s-au socializat membrii acelui grup.

3. Violenta contra femeii victima de a lungul ciclului deviate.Tipuri de violenta exercitata. Etapa de viata: Prenastere avortul selective in functie de sex (China, India, Republica Coreea ); maltratarea in timpul sarcinii(efecte emotionale si fizice asupra femei, efecte asupra fatului):sarcina impusa fortat(violul in masa in timp de razboi) Copilariei infanticidul (pruncuciderea) bazat(a) pe sex; abuzul emotional si fizic; accesul diferentiat la resursele de hrana si la ingrijire medicala pentru fete. Preadolescenta mariaj; mutilare genitala; abuzul sexual exercitat de membri ai familiei sau straini; acces diferentiat la hrana sau ingrijire medicala; prostitutie. Adolescenta violenta exercitata de un prieten (de exemplu, violul); relatiile sexuale fortate pe baze economice (de exemplu, fetele din scolile secundare din Africa, care, pentru a- si putea achita taxele scolare, trebuie sa se culce cu personae mai varstnice care le pot asigura aceste taxe); abuzul sexual la locul de munca; violul; hartuire sexuala; prostitutia fortata. Varsta reproducerii abuzul contra femeii exercitat de catre partenerii intimi; violul marital; abuzuri si omucideri; omuciderea exercitata de partener; abuzul emotional; abuzul sexual la locul de munca ; hartuirea sexuala; violul; abuzul contra femeii care are diferite incapacitate sau invaliditati. Batranetea abuzul contra sotilor, abuzul contra femeii varstnice7.

VI.Consecintele si efectele violentei familiale asupra femeii victima Efectele si consecintele violentei domestice se regasesc pe mai multe planuri, afectand calitatea vietii si securitatea victimelor. Consecintele sunt negative, grave; pe termen scurt sau lung se refera la afectarea: starii de

sanatate fizica si mentala; vietii profesionale; vietii sociale; statutului economic. 1.Din punct de vedere al sanatatii fizice Astfel, din punct de vedere al sanatatii fizice, victima poate suferi o serie de vatamari de la unele care necesita mai putine zile de ingrijire medicala, la unele care necesita mult mai multe (de la ruperi de oase, raniri, ruperi de organe interne, pierderi de sarcina, boli transmisibile, boli ale aparatului digestiv, cardiac si locomotor, traumatisme craniene, pana la afectiuni invalidante de tip locomotor sau organic, mutilari, hemoragii interne, pierderi de organe, lovirea splinei, ficatului) pentru cazurile de violenta fizica cu sau fara arme. 2. Din punct de vedere al sanatatii mentale Din punct de vedere al sanatatii mintale, victimele pot suferi, datorita abuzurilor, o serie de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera emotionala (depresii acute sau cronice, anxietate, stres post-traumatic, fobii, atacuri de panica, cosmaruri, insomnii), tulburari de personalitate si uneori comportamentale, tulburari alimentare, tentative suicidare, efecte datorate consumului de tranchilizante 3. Din punct de vedere profesional si economic Din punct de vedere profesional si economic, pot fi : lipsite de o slujba permanenta, in special datorita interdictiilor sau scenelor de gelozie pe care i le face partenerul; daca au o slujba, au probleme in mentinerea ei, mai ales datorita absenteismului pe baza de concedii medicale pe care este nevoita sa le ia, ca urmare a agresiunilor suferite (femeile lipsesc de trei ori mai mult de la serviciu decit barbatii); veniturile insuficiente sau absente creeaza o dependenta financiara extrem de puternica vis a vis de agresor, mai ales in lipsa resurselor alternative de sprijin, mai grava fiind situatia in care exista copii minori de crescut. Unele din ele, cuprinse rigid in rolurile familiale, nu dezvolta nici un fel de cariera si autonomie, care sa le permita iesirea din situatia de violenta in momentul in care ar fi decise sa o faca. Celor care au o profesie si cariera le este dificila concentrarea pe performanta, fiind sabotate in permanenta de tracasarile la care agresorii le supun.

4. Din punct de vedere social Din punct de vedere social, sunt izolate treptat ori radical de familia de origine, grup de prieteni, colegi, servicii de suport social. Aceasta datorita in special dinamicii relatiei de violenta, in care agresorul ii interzice, o ameninta, face crize de gelozie, o bate cand ea incearca sa pastreze legaturile cu cei de afara. Pretextele lor pot fi de tipul: de ce ai colegi barbati, la serviciu; nu te duci nicaieri; tu trebuie sa stai acasa sa ai grija de copii si de mine; de ce are nevoie o femeie de bani cand barbatul poate aduce suficient pentru traiul zilnic; de ce te duci la un stomatolog barbat, nai gasit un dentist femeie; parintii tai nu m-au suferit niciodata, ma enerveaza sa-i vad; alege ori ei, ori eu, altfel nu se poate; casa nu trebuie sa nu o stie nimeni; etc. Izolarea sociala a victimei constituie unul dintre cei mai severi factori de esec in incercarea femeii de iesire din aceasta dependenta. Violenta de acest tip are o dinamica speciala, in sensul ca aceasta nu se manifesta cu brutalitate de la inceputul relatiei, ci treptat. Daca abuzurile au inceput, conflictul si violentele escaladeaza, sunt aplicate sistematic, acolo unde se produc agresiuni fizice putem intalni agresori care nu comit niciodata un act extrem de grav, iar altii care folosesc agresiuni extreme, cu un grad maxim de pericol, care nu de putine ori se pot solda cu moartea partenerei, riscul de a fi omorite este de zece ori mai mare a femei decat la barbati. Are loc o dependenta tot mai mare a victimei fata de agresor. In situatii extreme veictima poate declansa doua si severe tipuri de sindroame: sindromul de stres post-ptraumatic si sindromul de atasament paradoxal.

VII.Combaterea si prevenirea violentei familiale impotriva victimei violentei familiale in general si a femeii victima a violentei familiale in special 1.Mediere Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor. Prevenirea situatiilor conflictuale si medierea intre membrii familiei se realizeaza prin intermediul consiliului de familie sau de catre mediatori autorizati. Medierea nu impiedica desfasurarea procesului penal sau aplicarea dispozitiilor legale. 2. Primirea in adaposturi Primirea victimelor in adapost se face numai in cazuri de urgenta cu aprobarea scrisa a asistentului familial atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Persoanleor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul in incinta adapostului unde se gasesc victimele.Toate adaposturile trebuie sa incheie o conventie de colaborare cu un spital sau o alta unitate sanitara care sa asigure ingrijirea medicala si psihiatrica. 3. Introducerea unei plangeri 4. Campanii de prevenire Orice interventie pentru a fi eficienta trebuie sa porneasca de la o baza reala a fenomenului respectiv. S-a constatat ca genul de interventii tip "conservarea familiei" sau aplanarea conflictului pun mai mult accent pe nucleul familiei si mai putin pe bunastarea individului. Concentrarea pe exterior respectiv pe acordarea de prioritate privind linistea publica si mai putin pe securitatea individuala. Treptat victima nu mai crede in capacitatea sitemului de a o proteja. Cele mai eficiente abordari a problematicii sunt cele care pun accentul pe securizarea si protectia victimei, responsabilizarea agresorului, reducerea tolerantei la violenta a comunitatilor.

Prevenirea primara se refera la actiunile, programele, campaniile adresate unei populatii mai largi, la nivel de tara, oras, judet. Au ca scop sensibilizarea acestora si reducerea tolerantei la violenta. De exemplu: afise stradale, in mijloace de transport in comun, campanii televizate sau audio, in ziare, reviste, clipuri cu rezonanta si impact ridicat prin mesajul transmis, mai ales de tip vizual. S-a constatat faptul ca oamenii sunt mai receptivi la mesajele de tip vizual decit la cele scrise. Mesajele trebuie sa fie clare, precise, scurte, tintite, inteligibile, adaptate la nivelul cultural al populatiei vizate. Prevenirea secundara se adreseaza grupurilor cu risc crescut de a manifesta un anume comportament sau grupurilor cu risc de victimizare cum ar fi: copii si adolescenti care traiesc in familii cu violenta, femeile fara loc de munca sau cu venituri reduse si dependente de cineva, somerii copii cu risc de abandon scolar,cu absenteism din cauze familiale, mamele singure. Prevenirea tertiara se refera la actiunile asupra grupurilor afectate deja de violenta domestica ca: victimele femei, agresorii familiali, copii abuzati. Vorbim de prevenirea recidivelor, sanctionarea sau recuperarea agresorilor, securitatea victimelor, recuperarea sau tratarea efectelor si consecintelor. Ca modalitati de prevenire mentionam: -informare, consiliere psihologica, juridica, sociala; -suport social; -crearea si mentinerea unor surse de informare la nivelul ONG urilor, centrelor de informare,internet, pliante,carti si brosuri; -influentarea politicilor publice; -constientizarea populatiei prin companii de informare si sensibilizare; -intarirea colaborarii comunitare pentru protejarea femeii victime de abuzurile ulterioare. -parteneriate cu scolile, sistemul de justitie, pentru prevenirea violentelor la adolescenti -intarirea colaborarii si sporirea eficientei intre politie, parchete, instantele de judecata, furnizorii de servicii pentru victime, serviciile de protectie a copiilor, organizatii comunitare, servicii medicale. Prevenirea violentei in familie este "ansamblu de politici, masuri, tehnici, care in afara cadrului justitiei penale, vizeaza reducerea incidentei diferitelor tipuri de comportamente agresive ce antreneaza prejudicii familiei si societatii, considerate ca fiind ilicite" (Institutul Pentru Prevenirea si Combaterea Criminalitatii). Prevenirea este complectata cu modalitatile si formele de control si de integrare sociala si are ca scop mobilizarea mai rationala si mai eficienta a resurselor de combatere a comportamentelor deviante.

Prevenirea are ca scop, pe langa ajutorarea eventualelor victime prin consiliere juridica si psihologica, masuri de protectie antiviolenta adresate agresorilor precum si masuri la nivelul macro-social si macro-econonmic. Programele destinate prevenirii si combaterii violentei domestice, au la baza ideea ca orice conduita violenta este una dobindita prin socializarea violentei, existenta normelor si valorilor care sustin violenta, traditiile si obiceiurile culturale (importanta educatiei comunitare). EX: n perioada 15 mai 01 august 2011, politistii Compartimentului de Analiz si Prevenire a Criminalittii desfsoar Campania de prevenire STOP VIOLENTEI N FAMILIE! Scopul campaniei este acela de a informa populatia judetului Neamt cu privire la consecintele cazurilor de violent domestic. n aceast perioad vor fi organizate o serie de activitti de informare care vor urmri sensibilizarea grupurilor tint, respectiv elevi si printi, cu privire la cauze, forme de manifestare, ct si consecinte ale violentei n familie. Mesajele politistilor vor fi adaptate n functie de vrst, preocupri, educatie, grad de receptivitate. Partenerii care se vor implica n desfsurarea campaniei sunt Fundatia Pacea din Roman si Protopopiatul Piatra Neamt prin realizarea unor materiale informative, de suport, pe aceast tem. Diseminarea informatiilor se va face mpreun cu politistii n scoli, ct si localnicilor care particip la slujbe oficiate n cadrul bisericilor si mnstirilor. Avnd n vedere faptul c acest fenomen se regseste cu preponderent n mediul rural, activittile vor fi orientate n special n acest spatiu, dar si n municipiul Piatra Neamt, unde vor fi organizate activitti informative stradale la care vor contribui si voluntarii IPJ Neamt cu recomandri si mesaje utile pentru cetteni. De asemenea, vor fi organizate concursuri scolare de desene cu tema NU violentei n familie. Evaluarea lucrrilor va fi realizat mpreun cu printii elevilor din unitti de nvtmnt din comunele din judetul Neamt (ex. Borlesti, Al. Cel Bun, Vntori, Dumbrava Rosie, Vleni, Agapia, etc.), dezbaterile avnd ca subiecte tema abordat si gsirea de alternative la comportamentul violent. Pe perioada vacantei de var vor fi organizate activitti educativ-preventive n cadrul Clubului de Vacant al Bibliotecii G. T. Kirileanu Piatra Neamt, la care vor participa elevi din mai multe unitti de nvtmnt.

Mars impotriva violentei in familie n cadrul unei campanii de combatere a violenei n familie cu durata de 16 zile, astzi (25 noiembrie), la ora 11.00, voluntari ai Societii Naionale de Cruce Roie Filiala Dmbovia i reprezentani ai instituiilor publice din Trgovite vor participa la un mar stradal n centrul municipiului Trgovite, a declarat ieri n conferin de pres secretarul subfilialei de Cruce Roie a municipiului Trgovite, Florea Eugen.Aceast activitate este destinat sensibilizrii cetenilor cu privire la consecinele violenei n familie. Aciunea face parte dintr-o campanie cu durata de 16 zile de combatere a violenei domestice (campania celor 16 zile de activism mpotriva violenei asupra femeilor), cu obiectiv creterea gradului de contientizare a faptului c violena n familie reprezint o nclcare a drepturilor omului, a declarat Florea Eugen.Aciunea face parte din campania de combatere a violenei n familie Campania are durata de 16 zile, pn pe 10 decembrie Ziua Internaional a Drepturilor Omului La aciunea de azi se estimeaz o participare de 900 de ceteni. 5. Legea 217/2003 CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 1. (1) Ocrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale, bazata pe prietenie, afectiune si intrajutorare morala si materiala a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes national. (2) Statul actioneaza pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, potrivit dispozitiilor art. 175, 176, 179-183, 189-191, 193, 194, 197, 198, 202, 205, 206, 211, 305-307, 309, 314-316, 318 si altele asemenea din Codul penal, ale Legii nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala si alte prevederi legale in aceeasi materie, precum si prevederilor prezentei legi. (.) CAPITOLUL IV Masuri de prevenire si combatere a violentei in familie Art. 16. (1) Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea

cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora; b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie; c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate; d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in conformitate cu legislatia in vigoare; e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii; f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii; g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul familial. (2) In cazul comiterii actelor de violenta in familie, organele de politie intervin la sesizarea victimei, a altui membru de familie sau a unei autoritati. (3) Lucratorul de politie va anunta imediat autoritatea competenta la nivel local, in legatura cu situatia victimei. () CAPITOLUL IX Dispozitii finale Art. 31. (1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba, prin hotarare, la propunerea Ministerului Sanatatii si Familiei, standardele si normele metodologice prevazute la art. 10 alin. (2). (2) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 24 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

6.Pozitia Romaniei in combaterea violentei impotriva femeilor Violenta care in prezent a luat amploare in toata lumea, nu este un fenomen nou si nici o inventie a societatii moderne.Fenomenul reflecta doar printr-o diversitate si multitudine de forme de manifestare realitatile specifice societatii umane aflata intr-o anumita faza de evolutie8.Agresivitatea umana este asa dar de aceeasi varsta cu omenirea, fiind o permanenta legata de esenta umana si functionarea societatii.De aceea ea este prezenta in toate tarile si in toate epocile; putand fi intalnita la toate varstele si la toate categoriile sociale uneori dezvoltandu-se chiar in numele unei idei umanitare. De astfel, insasi civilizatia si regimurile democratice s-au impus si s-au consolidate de multe ori, prin acte de violenta grava ( razboaie, revolutii, revolte, etc) manifestari care, continua sa persiste, in cel mai bun caz, sub forme mai blande si exprimate pe cai mai subtile pentru apararea inclusiv a unor pozitii si interese de grup sau individuale, 9 ca sa nu mai vorbim de aparitia chiar a unor conflicte de o violenta si intensitate rar intalnite care izbucnesc mai tot timpul pe glob, sau sunt in stare latenta, lasand impresia ca nu vom scapa niciodata de manifestari violente.In opinia unor autori10 societatea contemporana este bolnava de violenta.Actiunea terorista din 11 sept. 2001 care a avut loc in S.U.A. ca si numeroase alte actiuni agresive care s-au succedat sau sunt pe cale sa se dezvolte pe fondul reactiei internationale impotriva terorismului, confirma din plin aceasta afirmatie.11 Violenta endemica a societatii umane, constituie, dupa parerea noastra, o cauza a manifestarilor violente si la nivel individual precum si la nivelul relatiilor in cadrul familiei.Edificator in acest sens este si raportul prezentat la reuniunea grupului de experi, Diviziunea pentru promovarea femeii, de pe langa Universitatea Autgers, New Bruswuck (N.J.) U.S.A.(4-8 oct. 1993), care subliniaza ca in prezent violurile ca si alte violente contra femeilor reprezinta o componenta normala a violentelor comise in timpul razboiului.Raportul se refera la ceea ce se numeste Sclavia sexuala militara si sclavaj asiatic de reconfort din timpul celui de al II- lea razboi mondial.12.Cu toate acestea, crimele comise in timp de razboi contra femeilor nu au atras atentia organismelor internationale decat relativ recent;in principal cu prilejul razboiului din Iugoslavia desi s-ar fi cuvenit sa fie luate in seama inca de acum o jumatate de secol 13cel putin in scop preventiv daca experienta de pana atunci nu a invins tabuurile care s-au interpus si se interpun inca in relatia dintre sexe. Incepand din deceniul 9 al secolului trecut cand violenta familiala a devenit de interes public 14 - si mai cu seama dupa anul 1990, in contextul in

care in cadrul organismelor internationale interesate se dezolta si consolideaza o retea puternica de structuri specializate de profil 15, tot mai multe opinii inclina spre un conses in legatura si cu revendicarile bazate pe sex.De altfel aceasta idee sub o anumita forma a aparut si in Statele Unite, daca avem in vedere ca in ianuarie 2001, cu o ora inainte de a i se incheia mandatul sau, Procurorul General a ordonat Consiliului de imigratie (Board of Imigration) sa revada o decizie din 1999 prin care se refuzase azilul unei femei din Guatemala, sever batuta care cerea protectie in SUA impotriva sotului sau.16 Astazi tot mai multe state refuza sa mai considere violarea drepturilor femeilor ca simple incidente private specifice unei anumite religii sau culturi17 manifestandu-se in favoarea acceptarii ca refugiate a femeilor victime ale violentei familiale. Asemenea revendicari, au tendinta sa se intensifice pe masura constientizarii si sensibilizarii factorilor interesati in legatura cu amploare fenomenului examinat si cu diversitatea tipurilor de agresiune si de violente cu care se confrunta femeile in societate si in familie18avand consecinte multiple pe plan personal, familial si social19.De adaugat la aceste procese si concluziile Conferintei mondiale privind Drepturile Omului, tinuta la Viena, care a inscris in Declaratie si Programul sau de actiune idea ca Drepturile fundamentale ale femeilor si fetelor fac parte in mod inalienabil, integral si indiscociabil din drepturile universale ale presoanei.In acelasi sens este si Declaratia adoptata de ONU in prima parte a celei de a 48-a sesiuni, (din 20 decembrie 1993), declaratie care constituie Primul instrument international pus la dispozitia statelor pentru combaterea violentei impotriva femeii.In definitia data declaratia include in notiunea de violenta orice fel de violenta contra sexului feminin (deci si cea familiala n.n.) care ar putea provoca femeilor un prejudiciu ori suferinte fizice, sexuale ori psihologice, ( este inclusa si amenintarea cu astfel de acte, precum si constrangerea, ori privarea arbitrara de libertate sau inlaturarea abuziva din viata publica20.In favoarea combaterii violentelor contra femeii a luat pozitie si Consiliul de securitate al natiunilor Unite care a decis, in februarie 1993, instituirea unui Tribunal Penal International care sa urmareasca persoanele vinovate de violari grave ale legilor umanitare internationale care sa urmareasca persoanele vinovate de violari ale legilor umanitare internationale comise incepand cu anul 1991 inclusiv violurile21.In anul 1998 a fost adoptat la Roma, Statutul Tribunalului Penal International, in competenta caruia intra judecarea oricaror acte prin care se incalca drepturile femeilor si legile umanitare:violuri, sclavie sexuala, prostitutie fortata, trafic

de fiinte umane, sarcina impusa, sterilizare fortata, etc.In luna decembrie, a aceluiasi an, instanta a condamnat la 10 ani de inchisoare pe un cetatean croat bosniac- fost condamnat a unei forte premilitare intr-un proces in care violul comis de acesta a fost considerat drept crima de razboi 22. In februarie 2001, tribunalul a pronuntat primele condamnari ale ofiterilor bosniaci acuzati de viol 23. Sunt graitoare sub acest aspect si concluziile seminarului organizat de Uniunea Europeana la Bari, in noiembrie 199624 deci la mai putin de un an de la prima sentinta mentionata mai sus- care au precizat ca un viol in timpul conflictelor armate trebuie considerat drept crima de razboi impunandu-se o justitie mai eficace pentru a proteja femeile contra violentei.Lucrarile seminarului au denuntat totodata, cazurile de sclavie domestica si au pledat in favoarea recunoasterii violului conjugal si a unui acces mai usor la justitie si la diferite proceduri a femeilor supuse agresiunii domestice, recomandand in final stabilirea unei Charte europene in acest domeniu25. In incercarea de a evalua amploarea violentei impotriva femeilor ( inclusiv violenta familiala) in vederea intocmirii unui plan de actiune cu strategii multidisciplinare de prevenire si control in acest domeniu- a acestui fenomen grupul de specialisti din cadrul Consiliului Europei, a fost nevoit sa admita, in concluziile desprinse in cercetarile efectuate, la scara mondiala, in perioada 1994-1996, caracterul complex al fenomenului si dificultatea de a-l masura in contextul in care prin natura actelor ce-l compun acesta scapa de sub control;De aceea, violenta intrafamiliala este greu de evaluat sub toate aspectele si implicatiile sociale si individuale.S-a remarcat pe drept cuvant necesitatea ca fenomenul pe care-l examinam sa fie analizat atat prin prisma formelor individuale de manifestare a actelor de violenta la nivelul fiecarei familii, a numarului mare de tipuri de raporturi familiare, cat si in raport cu modul de a percepe violenta barbatului asupra femeii in diferite tipuri de societate si de grupuri sociale. In cadrul conceptului de violenta intrafamiliara ar putea fi cuprinse si alte forme de violenta care sa afecteze deopotriva ambele sexe, cum sunt:izgonirea parintilor neputinciosi din familie s- au lasarea fara mijloace de existenta, abandonul familial sau alungarea copiilor de acasa, indemnarea de catre unul dintre parinti sau de catre ambii a copiilor la prostitutie, cersit, furt etc. Caracteristic fenomenului violent in familie este tocmai faptul ca in toate cazurile exista o relatie directa intre victima si agressor sau intre agressor si victimele agresiunii( copii, bunici etc) cu consecinte uneori pentru toate

persoanele implicate in conflict deci nu numai pentru cele de sex feminine 26 . Violenta in familie ramane un fenomen a carei dimensiuni sunt greu de evaluat oricate eforturi s-ar depune, intre altele si pentru ca multe dintre actele violente (agresiuni) nu sunt aduse la cunostinta organelor de politie de catre victime ( criminalitatea reala) din motive lesne de inteles 27.La acestea se adauga cum releva majoritatea autorilor si refuzul politiei de a interveni in conflictele care se petrec intre membrii familiei chiar si in tarile unde exista reglementari in acest sens. Aparent, asemenea investigatii ar fi inceput la noi in tara abia in ultimii ani; in realitate insa fenomenul a fot pus in evidenta chiar cu decenii in urma atat de catre criminologie, in cercetarile etiologice privind delicventa juvenila, indeosebi infractiunile de violenta, cat si de catre alte discipline din sfera stiintelor sociale ( sociologie, psihologie, medicina etc.). Literatura de specialitate, ca sa nu mai amintim de numeroasele dezbateri stiintifice in domeniile amintite, sta marturie in acest sens 28. Problemele legate de violenta in familie puteau fi deduse insa si din demersurile preventive si de combatere a fenomenului delincvent demersuri care intre factorii favorizanti avuti in vedere, includeau si factorii cu un grad ridicat de risc, existent la nivelul familiei.Consumul de alcool este unul dintre exemplele al carui rol in provocarea, mentinerea sau amplificarea starilor conflictuale nu mai are nevoiei de a fi demonstrate. Cum aria familiilor incriminate cuprindea, de regula, familiile dezorganizate se producea inca din start o minimalizare si o diluare a opiniilor printr-o posibila reproiectare (deturnare) a atentiei spre aspecte care nu aveau nici o legatura cu legea penala sau cu acivitatea organelor de ordine si deci puteau fi mai usor acceptate. Dupa anul 1989, in contextual escaladarii fenomenului violentei si in societatea romaneasca29 si pe fondul unei atmosfere euforice generate de libertatea anarhica, nelimitata de care unele personae au inteles sa se bucure spre a-si rezolva problemele de viata dupa bunul plac, sfidand si incalcand cele mai elementare norme de conduita civilizata, 30 violenta intrafamiliala s-a acutizat31. Fenomenul se complica si mai mult in conditiile in care sexualitatea incepe sa domine o parte importanta a vietii noastre sociale si chiar politice imprimand interactiunilor agresive mai ales prin formele lor aberante, popularizate cu generozitate de mijloacele de comunicare in masa ( cele audiovizuale indeosebi 32 si o astfel de conotatie incat familia poate fi asemuita cu o cetate asediata brutal din toate partile; inclusive din interiorul ei, daca luam in calcul si alti factori de risc cum ar fi consumul exagerat de alcool practica obisnuita in unele familii33 sau chiar de droguri ( incercate

pana la dependenta de copii si tinerii lipsiti de supraveghere) ca sa nu dam decat aceste exemple. La fel de grava este si usurinta manifestata de persoanele care dornice dupa bani castigati usor in Europa de Vest, se lasa atrase de aceste grupuri, aspiratii in labirintul periculos al violentei organizate.In aceasta situatie se afla numeroase tinere care, lipsite de instructie si calificare sau analfabete fara perspective de a obtine mijloace materiale pe cai legale, se lasa racolate34de traficantii de fiinte umane, ajungand astfel marfa de contrabanda pe piata industriei sexului35. Revenind la subiect, se poate spune ca aspectele sesizate in cele ce preced, raman prin actiunea si inactiunea lor si in corelatie cu alte fenomene ce se petrec in viata sociala obisnuita sau exceptionala si inclinate sa ignore tot ceea ce inseamna decenta si lege .Se incadreaza aici, atat actele violente care, prin natura lor zgomotoasa atrag atentia celor din jur si devin astfel cunoscute, cat si acele practice agresive criptice care sunt mult mai numeroase, formand intr-un fel, suportul, baza celor dintai si care macina sistematic, pana la o deteriorare greu de estimate in mediul familial. Credem ca este util, de aceea, ca cel putin in programele si strategiile de la nivel comunitar ( local), sa-si faca loc ca un element de continut, prioritar, prevenirea persistentei violentei in familie si prin destructurarea relatiilor si interelatiilor care se stabilesc intre diferite agresiuni violente, pe masura ce acesta se produc in cadrul unor familii actiune, ce implica perceperea acestora inca in faza de debut.

VIII.Institutii, organizatii si resurse comunitare implicate in combaterea si prevenirea violentei impotriva femeilor 1.Centrul Social pentru Ocrotirea Femeilor Victime ale Violenei Domestice Scurt prezentare Centrul Social pentru Ocrotirea Femeilor Victime ale Violenei Domestice din municipiul Iai este infiinat n baza Legii 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n familie i este o unitate de asisten social fr personalitate juridic, aflat in subordinea Direciei Generale de Asisten Social i Protecia Copilului Iasi, destinat s

asigure gratuit servicii sociale i asisten specializat victimelor violenei n familie ct i copiilor acestora. Misiune: Proiectul ,,Crearea unui centru social pentru ocrotirea femeilor victime ale violenei domestice din municipiul Iai (finanat de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei) a urmrit infiinarea i funcionarea unui Centru care s urmreasc urmtoarele obiective: prevenirea i combaterea violenei in familie, sensibilizarea comunitii locale cu privire la consecinele acestui fenomen. Continuitatea acestui proiect va fi asigurat prin susinerea administrativ i financiar oferit prin angajamentul Consiliului Judeean Iai. Grupul int: capacitatea Centrului este de 15 femei victime ale violenei domestice din municipiul Iai ct i copiii aflai in ngrijirea acestora. Pn la finalizarea proiectului, de seviciile adpostului vor beneficia un numar de 30 de femei victime ale violenei n familie. Familia este considerat de cele mai multe ori ca fiind cea mai important celul a societii, femeia fiind liantul care o ine unit. Din pcate, femeile se confrunt cu cele mai flagrante nclcri ale drepturilor omului, n cadrul acestei structuri violena mpotriva femeilor deinnd primul loc. Violena familial sau domestic i are originea n structura social, n obiceiuri, tradiii, credine care subneleg superioritatea brbatului asupra femeii. Din nefericire si copiii sunt de multe ori victime ale violentei in familie, traind alaturi de mamele lor adevarate traume. De cele mai multe ori, victimele violenei nu sunt suficient informate n legtur cu drepturile lor i cu existena unor posibile alternative la situaia de violen. Centrul Social pentru Ocrotirea Femeilor Victime ale Violenei Domestice a aprut ca o necesitate care s vin in sprijinul femeilor care se confrunt cu acest tip de agresiune in familie. Centrul Social pentru Ocrotirea Femeilor Victime ale Violenei Domestice din municipiul Iai este nfiinat n baza Legii 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n familie i este o unitate de asisten social fr personalitate juridic aflat n subordinea Direciei Generale de Asisten Social i Protecia Copilului Iai, destinat s asigure gratuit servicii sociale i asisten specializat victimelor violenei n familie ct i copiilor acestora. Misiune Proiectul Crearea unui centru social pentru ocrotirea femeilor victime ale violenei domestice din municipiul Iai (finanat de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei) a urmrit nfiinarea i funcionarea unui

Centru care s urmreasc urmtoarele obiective: prevenirea i combaterea violenei n familie, sensibilizarea comunitii locale cu privire la consecinele acestui fenomen. Continuitatea acestui proiect va fi asigurat prin susinerea administrativ i financiar oferit prin angajamentul Consiliului Judeean Iai. 2. Fundaia Pro Women Contact : Str. tefan cel Mare i Sfnt, bloc Gulliver, sc. C, Iai. Telefon/Fax : 032210824, 032260154 E-mail : office@prowomen.ro Web : www.prowomen.ro Fundaia Pro-Women este o organizaie non-guvernamental, cu caracter nonprofit i apolitic. Misiunea fundaiei: ridicarea nivelului de ncredere n fortele proprii,stimularea ersonale a femeilor n vederea unei mai bune participri la democratizarea societii. Grupul int : femei omere, mame adolescente singur printe, femei aflate n risc de trafic de persoane. Servicii : consiliere pentru diverse situaii de criz, asisten juridic, antreprenorial, dezvoltare personal, cutarea unui loc de munc, informaii pentru carier, instruirea n diverse domenii 3. Fundaia anse Egale Pentru Femei Iai Contact : Str. mpcrii, nr.17, bloc 913, tronson 1, et.1, Iai. Telefon/Fax : 032211713, 032211713, E-mail : sef@mail.dntis.ro Misiunea organizaiei : promovarea egalitii anselor pentru femei i brbai, activnd n beneficiul femeilor i desfurnd activiti necesare proteciei i aprrii lor. Grupul int : femei victime ale violenei, femei care doresc s-i schimbe profesia, care doresc consiliere n carier, femei aflate n situaie de criz. Servicii : consiliere individual,

 formare privind accesul la locuri de munc, asisten i servicii de specialitate pentru victimele violului, violenei domestice i traficului de persoane, dezvoltarea carierei profesionale. 4. Centrul De Mediere i Securitate Comunitar Str. Moara de foc nr. 35, et.7 +8, Iai, cod 700520 0232 252920, fax 0232 252926 info@cmsc.ro www.cmsc.ro CMSC este o organizaie neguvernamental, independent i non profit, nfiinat n ianuarie 2000, membr a Soros Open Network Romnia. Misiunea CMSC este aceea de a propune i dezvolta modele de securitate comunitar, sisteme i protocoale de colaborare multi - instituional i servicii la cele mai nalte standarde, n vederea protejrii victimelor abuzului de orice tip i a persoanelor vulnerabile, prin abordare integrat, multidisciplinar i acordnd respect fiecrei persoane. Servicii directe acordate de ctre CMSC persoanelor victime ale violenei domestice: consiliere psihologic asistare social adpost temporar de urgen ( a funcionat pn n septembrie 2004) consultan juridic consiliere in rezolvarea conflictului, mediere Servicii complementare: asistarea psihosocial a copiilor care au devenit victime ale abuzului i neglijrii, n vederea prevenirii recidivei i a depirii crizei. prevenirea instituionalizrii copiilor aflai n situaie de risc din cauza violenei intrafamiliale Consultan juridic Reeaua de Clinici Juridice este format din 9 birouri, situate n localitile: Iai, Bacu, Suceava, Botoani, Timioara, Roman, Bucureti (n parteneriat cu Centrul Naional Romn pentru Refugiai) i, n mediul rural, la Movileni (judeul Iai). Activitatea acestora este organizat n colaborare cu universiti, organizaii nonguvernamentale locale i diverse instituii publice cu experien n asistarea victimelor violenei i abuzurilor. Clinica Juridic a CMSC ofer sprijin juridic gratuit urmtoarelor categorii de persoane cu venituri reduse: femei victime ale violenei n familie copii supui abuzurilor

 persoane supuse oricrui tip de discriminare sau abuzului de putere tineri implicai n procese, mai ales minori refugiai i solicitani de azi Aceste persoane trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: dein venituri reduse sau nu au nici o surs de venit (i pot dovedi aceasta); nu au un avocat angajat n momentul depunerii solicitrii pentru consiliere; solicit consiliere juridic pentru probleme legate de nclcarea unor drepturi fundamentale. 5. 25 noiembrie - Ziua intermationala pentru eliminarea violentei impotriva femeilor Pe data de 25 noimebrie intreaga comunitate internationala marcheaza simbolic ziua pentru eliminarea violentei impotriva femeilor. Este o zi importanta pentru a ne aduce aminte atat de greselile din trecut ale omenirii asupra violentei si maltratarii femeii, cat si de situatia societatii actuale si a perspectivelor din viitor. Discriminarea si violenta de gen inca mai au de progresat intr-un sens pozitiv pentru a putea afirma ca traim intr-o societate respectabila, echilibrata. Desi in ultimii ani s-ar parea ca violenta impotriva femeilor a crescut, de fapt, din punct de vedere sociologic, ea a ramas relativ aceeasi, schimbarea producandu-se la nivel de vizibilitate a cazurilor de violenta. Din ce in ce mai multe femei au curajul de a denunta partenerii agresori si au din ce in ce mai multe posibilitati de a gasi sprijin psiho-social din partea organizatiilor non-guvernamentale care, pe an ce trece, isi dezvolta paleta de servicii sociale. Asociatia Institutul Pentru Politici Sociale a demarat incepand cu data de 21 noiembrie campania "Invata cum sa recunosti violenta si cum sa ceri ajutor. Noi te sustinem!".Campania se adreseaza elevilor din scolile si liceele din municipiile Bucuresti si Ploiesti si are ca scop informarea elevilor cu privire la semnele de identificare a semnelor de violenta fizica, psihica, sociala, economica si sexuala, metodele de reactionare la aceste tipuri de violenta, denuntarea agresorului, apelarea la serviciile psiho-sociale oferite de institutiile specializate si principalii pasi de a ajuta o persoana victima a violentei. Campania a debutat in Liceul "Sf. Apostol Andrei" din municipiul Ploiesti,

urmand ca actiunile sa continue in alte licee atat din Ploiesti, cat si din Bucuresti. Campania a beneficiat in judetul Prahova de promovare media cu sprijin din partea Saptamanalului Actualitatea Prahovean carora le adresam multumiri pe aceasta cale. IX.Cazuri femeia victima a violentei familiale CAZUL 1 DATE DE IDENTIFICARE ALE PERSOANEI: NUME: N.C. VARSTA :42 ani SEX: feminin STUDII: studii medii OCUPATIE: pensionata pe caz de boala STARE CIVILA: casatorita COPIII: o fata ( 16 ani) Date relevante din familia de origine: N.C. a refuzat sa vorbeascaa despre copilaria sa. N.C. s-a casatorit la 21 ani cu N.N. care era mai tnar cu doi ani. Dupa 7 ani de casatorie, N.N. ncepe sa aiba crize de furie, n timpul carora sotia si fiica au nvatat sa stea deoparte. Pna n martie 2005, N.N. nu si-a lovit niciodata sotia, dar odata cu pierderea locului de munca a devenit foarte nervos , nemultumit de propria situatie. N.C. nu a mai putut suporta starile de furie ale sotului sau manifestate prin aruncarea obiectelor, bruscarea, lovirea membrilor familiei, astfel nct a apelat la un asistent social din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala. Acest asistent social a orientat-o catre un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici N.C. nsotita de fiica sa de 16 ani, a stat o perioada de 3 luni de zile , iar ajutata de asistentul social a gasit o locuinta provizorie, divortul fiind singura solutie. CONCLUZII: Cauzele violentei domestice n acest caz au fost starea materiala precara, pierderea locului de munca al sotului, lipsa de comunicare. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI: NUME: M. E. VRSTA: 27 de ani

SEXUL: Feminin STUDII: 12 clase OCUPAIE: vnzator STAREA CIVIL: casatorita COPII: 3 copii (o fata de 5 Date relevante din familia de origine: M.E. provine dintr-o familie monoparentala, a fost victima indirecta a violentei n familie, fiind martor al scenelor traumatizante dintre mama si tatal ei unde tatal a decedat ntr-un accident de masina n care era n stare de ebrietate. Ne informeaza ca la ea (M.E.) n familie alcoolul era rege. Tatal a decedat cnd ea avea 14 ani. Evenimentele traumatizante din copilarie au marcat-o psihic, lucru manifestat prin comportamentul ei vis-vis de baieti n adolescenta. Mama (M.E) a vazut ca fata nu se casatoreste si neavnd nici un prieten a casatorit-o fortat cu un amic de al ei. Fapt care era mai mare dect ea cu 15 ani. M.E. de la nceputul casatoriei era cuprinsa de teama, apoi s-a schimbat atitudinea, deoarece dupa respect a aparut si flacara de iubire. Dupa aparitia primului copil relatiile dintre cei doi au nceput sa se deterioreze. M.C, sotul lui M.E. a devenit agresiv n limbaj si gesturi. A nceput sa fie tot mai des nemultumit de felul n care gatea si spala M.E. De la cuvinte jignitoare, la palma, pumni a fost un pas. Relatiile dintre cei doi deveneau din ce n ce mai tensionate; n schimb M.E. spera ca lucrurile vor inta n normal. M.E, era deseori umilita fata de rudele si prietenii lui, vorbindu-i foarte urt. De la palma, pumni a trecut la batai crunte ajungnd sa o bata cu ceartaful ud. Momentele de agresiune apareau cnd M.C, sotul lui M.E. obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv n limbaj si gesturi. Dupa aparitia primului copil nu-si suporta copilul. M.E a ncercat sa-si explice ce s-a ntmplat cu sotul sau de a devenit din ce n ce mai violent fata de ea si copil. De fiecare data cnd ncercam sa discut sau sa-i cer explicatie, M.C o viola. Asa au aparut cei doi baietei gemeni. Desi o batea si o viola, ea nca l mai iubea. A ncercat sa ramna n relatie, dar frecventele batai administrate ei si copiilor sai au determinat-o sa fuga la mama ei. Sotul sau a venit dupa ea lund-o cu forta acasa unde a batut-o crunt. n noaptea respectiva ajutata de o prietenea de la munca, reuseste sa fuga din Ploiesti lund trenul catre Bucuresti. Aici alaturi de prietena ei a mers la Directia Generala de Asisitenta Sociala Sector 1 unde a purut sa vorbeasca cu un asistent social din cadrul serviciului de prevenire si abandon. Asistentul social a orientat-o catre un Adapost pentru Victimele Violentei Domestice. n adapost a gasit un mediu securizant si lipsit de violenta. Aici a primit consiliere psihologica, juridica si asistenta medicala. A reusit, ajutata de asistentul social pe fetita si cei doi baietei sa-i nscrie la o gradinita, iar taxele gradinitei fiind suportate de adapost. M.E este hotarta

sa divorteze. Ea a reusit sa se angajeze vnzatoare la un super market. n present, cazul este n curs de rezolvare, M.E fiind n continuare n adapostul respective. CONCLUZII: M.E provine dintr-o familie care a cunoscut violenta domestica. Desi nu si-a dorit sa se casatoreasca de teama de unui sot agresiv si alcoolic, mama ei a fortat-o sa se casatoreasca cu un amic de-al ei temndu-se sa nu ramna fata batrna. n acest caz, cauzele violentei domestice n aceasta familie sunt mai multe, n primul rnd vrsta partenerului este foarte mare, alcoolul, gelozia. Aceasta explica schimbarea de comportament a lui M.C fata de sotie. De aceea M.C nu mai era multumit de felul n care sotia sa gatea si spala. Ajunsa n adapost pentru victimele violentei domestice a primit consilierea psihologica de care avea foarte mare nevoie. Tot aici i s-a asigurat si consiliere juridica pentru a deschide actiune de divort. CAZUL 3 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: D.E VRST: 33 de ani SEX: Feminin STUDII: Studii superioare OCUPAIA : Profesor STAREA CIVIL: Casatorita COPII: Un copil de 3 ani Date relevante din copilarie: D.E provine dintr-o familie n care violenta domestica nu si-a gasit locul niciodata. D.E este singura la parinti. Relatia dintre parintii sai este bazata pe dragoste si respect. Cnd vorbeste despre familia ei de origine are numai cuvinte de lauda si spune ca la o astfel de familie visa sa aiba si ea, dar nu a avut parte. Date relevante din timpul casatoriei: D.E l-a cunoscut pe sotul ei n timpul facultatii. La finele facultatii s-au casatorit si s-au mutat la el. D.E a locuit o perioada n casa socrilor ei apoi a reusit sa cumpere un apartament ajutata de parintii ei. Problemele au nceput sa se manifeste la scurt timp dupa se s-au casatorit. Din motive nensemnate apareau discutii aprinse. M.E obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv n limbaj si gesturi. Atunci cnd consuma alcool spargea toata vesela si i vorbea foarte urt sotiei si copilului

sau. Pe baietel nu-l suporta deloc desi era al lui. D.E spunea ca deseori l batea si i vorbea urt astfel nct baiatul a nceput sa aiba cosmaruri n timpul noptii, sa faca pe el atunci cnd era certat. D.E se decide sa plece sa plece de acasa pentru ca nu a mai suportat comportamentul agresiv al sotului. Se adreseaza Directiei Generale de Asistenta Sociala Sector 1, de aici este orientata catre un adapost pentru victimele violentei domestice. Dupa spusele lui D.E ,,n familia sotului meu, violenta era la ea acasa... tatal lui obisnuind n tinerete sa o bata pe mama lui". D.E spune ca nu a fost batuta dar copilul era frecvent batut de acesta, lucru care l-a traumatizat psihic. n adapost a beneficiat de consiliere psihologica pentru copil si juridica, hotarnd sa intenteze divort. Sotul acesteia a nceput sa o urmareasca. El a venit la scoala unde preda D.E. Fara ca aceasta sa stie, si a asteptat-o sa iasa de la ore. O colega l-a vazut si ia spus ca sotul ei sta n parculetul de lnga scoala. Din acel moment a nceput sa fie terorizata de gndul ca ar putea veni dupa ea la adapost si sa-i ia copilul. ntr-o zi asistentul social a avut surpriza de a vorbi chiar sotului D.E. Acesta venise sa ntrebe daca sotia lui locuieste n adapost. Asistentul social a negat ca aceasta ar locui n adapost. Desi l batea tot timpul, sotul acesteia a spus asistentului social ca nu poate trai fara copil. Dupa aceasta vizita asistentul social de la adapost a luat legatura cu cei de la D.G.A.S., astfel nct s-a dispus ca D.E sa fie mutata n alt adapost pentru o mai buna protectie. n prezent se afla n alt adapost fiind n proces de divort si partaj. CONCLUZII: n acest caz principalele cauze ale violentei domestice este alcoolul si preluarea modelului agresiv patern. Teoria nvatarii sociale spune ca tinerii nvata din familie sa aprecieze si sa utilizeze violenta ca legitima n rezolvarea unor situatii. Asa si sotul lui D.E ce a vazut n familia sa de origine, a preluat n comportamentul sau, manifestndu-se violent mai ales pe fondul consumului de alcool. Aruncarea obiectelor si violenta verbala vin sa completeze violenta fizica care lasa urme vizibile la nivel psihic mai ales pentru copil. CAZUL 4 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: N.A VRSTA: 37 de ani SEX: Feminin STUDII: Medii OCUPAIA: Casnica STAREA CIVIL: Casatorita

COPII: 3 copiii (14 ani, 10 ani, 3ani) Date relevante din copilarie: N.A a avut o copilarie nefericita. A pierdut parintii nca de la o vrsta frageda. Avea doar 11 ani cnd parintii ei au avut un accident si au decedat. A trecut foarte greu peste acest soc. Din acel moment a fost crescuta de o matusa care o batea si o neglija, lucru care a determinat-o sa se casatoreasca destul de repede. Astfel s-a casatorit la 18 ani cu V.C. Date relevante din timpul casatoriei: S-a casatorit din dragoste cu V.C. Fiind foarte gelos a nceput sa o bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. Au ntmpinat greutati materiale evidente deoarece N.A era casnica, iar sotul sau lucra ca sezonier n agricultura. Neavnd surse financiare sigure multe din discutiile care aveau loc dintre cei doi soti aveau ca subiect banii. Ea i reprosa ca daca nu ar mai bea ar putea sa se descurce mai bine. La auzul acestor vorbe sotul reactiona violent. El motiva consumul de alcool, ca are nevoie sa bea pentru a mai uita de saracia n care se afla. Cnd a aflat ca sotia a ramas a treia oara nsarcinata a nceput sa consume alcool din ce n ce mai des si n cantitati foarte mari. Se descurca mai greu cu bani, el nu mai gasea de lucru asa ca N.A a nceput sa munceasca ca menajera pentru a avea ce sa le dea sa mannce copiilor. n urma unui conflict pentru ca nu mai aveau bani pentru a cumpara mncare N.A a fost batuta crunt astfel ca a ajuns n spital nascnd prematur un baietel. De aici dupa externare ajutata de asistentul social al maternitatii ajuns ntr-un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici a primit consiliere psihologica de care avea nevoie fiind n stare de depresie. A fost ajutata sa si gaseasca de lucru la o croitorie. Dupa 3 luni de stat n adapost convinsa de sot s-a ntors acasa, desi asistentul social al adapostului a rugat-o sa se gndeasca foarte bine asupra deciziei, spunndu-i ca sotul nu s-a schimbat desi a acceptat sa participe la sedinte de consiliere psihologica. N.A s-a ntors acasa cu speranta n suflet ca totul v-a fi mai bine. CONCLUZII: n acest caz factorii declansatori ai violentei domestice sunt: nivelul de trai scazut, locul de munca instabil al sotului, alcoolul si gelozia. nsa, principalul factor al violentei n acest caz au fost veniturile insuficiente care generau un nivel de trai scazut. n jurul acestei cauze s-au dezvoltat o multime de conflicte. Cu ct numarul de copii creste cu att starea de saracie este din ce n ce mai evidenta, fapt relevant si din acest caz. CONCLUZIILE CERCETRII n majoritatea cazurilor violenta domestica are un sens conturat si sunt aceleasi factori de risc asupra familiei. De exemplu: alcoolul si gelozia

predomina n majoritatea cazurilor. Femeile deseori mentioneaza ca barbatii devin agresivi cnd se afla n stare de ebrietate. Bauturile alcoolice reduc capacitatea persoanei de a controla si a dirija comportamentul, de aceea femeile se consoleaza explicnd impulsivitatea barbatului prin influenta alcoolului. De fapt, agresorul are anumite caracteristici care l mping deopotriva spre alcoolism si violenta. Femeia fiind supusa unei perioade ndelungate violentei, ea devine neputincioasa, pierde ncrederea n fortele proprii si nu este destul de puternica ca sa-si asume controlul asupra vitii sale. Ipotezele formulate s-au verificat n totalitate, desemnnd o prioritate maxima de adevar. Factorii declansator n majoritatea cauzelor desemneaza o subordonare a femeii.

X.Concluzii Asa cum am mai aratat violenta intrafamiliala desi este un fenomen universal, se manifesta in forme si modalitati care tin, de organizarea sociala si juridical din diferite tari - aflate la randul lor, in diferite stadii de dezvoltare si de reforma reforma influentata si de forta actuala a traditiei percum si a gradului de toleranta fata de violenta in general. Aceasta divesitate este sporita si de existenta chiar in cadrul tarilor membre al Uniunii Europene de grupuri de populatii autonome specifice consecinte ale capriciilor istoriei ori ale politicii; din nordul Finlandei pana in sudul Greciei U.E. este compusa din cateva sute de regiuni diferite cu caracteristici istorice, culturale si geografice distincte 36. Prin largirea U.E. care, in perspectiva, va include si Romania aceasta diversitate va continua sa sporeasca si sa influenteze chiar legislatia dupa cum nu se mai poate exclude si fenomenul invers ca legislatia sa consolideze diversitatea 37.Dar indiferent de formele sub care se infatiseaza acest fenomen se poate constata o anumita accentuare a violentei, o anumita excaladare a ei - ca si patrunderea fenomenului in cele mai adanci cute ale pesonalitatii umane(violenta naste violenta) cea ce indreptateste concluzia ca violenta constituie una dintre cele mai grave probleme ale timpurilor noastre. Gravitatea fenomenului este amplificata si de faptul ca agresiunile si violentele se petrec cel mai adesea intr-un mediu inchis, in cadrul relatiilor familiale si private care se bucura de protectia autoritatilor38.Ca urmare asemena acte ori ajung sa fie cunoscute intr-o mai redusa masura sau deloc,

in momentul comiterii fie sunt sesizate de catre victima numai dupa ce au suportat intreaga gama de prejudicii ( fizice, psihice, materiale) pe care acestea le-au generat. Eficienta masurilor de prevenire si control al violentei in familie si a victimizarii femeilor in general dupa parerea noastra nu ar trebui sa fie impiedicata de diversitatea reglementarilor prin care insasi natura conditiilor si a situatiilor care le determina si chiar le impun nu va disparea nicioadata. Sub acest aspect devin deosebit de pretioase acele incercari la nivel European de a se elabora anumite linii derectoare care sa uneasca si in plan juridic eforturile de a depasi aceasta diversitate.Este vorba de asigurarea pe cat este posibil, a unei unitati in diversitate. In acelasi timp, chiar in tarile in care au fost promulgate legi speciale cu privire la violenta in familie intre care si in tara noastra ar trebui extinsa reglementarea si la alte numeroase forme ale violentei sexuale care nu sunt in mod oficial recunoscute nici sanctionate.Aceasta confirma necesitatea Planului de actiune in aceasta materie prezentata de Consiliul Europei in 1998, (S. Henderson) la care ne-am mai referit menit sa incurajeze sis a orienteze masurile luate in acest deomeniu. Reactiile in plan juridic concretizate in Proiectul legii pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, Proiect aflat deja in Parlament reflecta prin prevederile sale interesul factorilor sociale institutionalizati si neinstitutionalizati pentru reducerea dimensiunilor fenomenului de victimizare a femeilor si copiilor, in familie si in afara ei precum si o mai mare sensibilizare a familiei si comunitatii pe linia eficacitatii interventiilor. Acesta nu inseamna ca nu mai trebuie cautate si alte strategii de actiune care sa vizeze deopotriva prevenirea victimizarii si tratamentul juridic al acesteia, inca sa se poata ajunge le modalitati de actiune care sa implice o colaborare intre factorii sociali, economici, politici, de sanatate mentala etc. atat la nivel national, cat si local. Situatia concreta de la noi din tara impune, credem, anchete sistematice organizate si realizate in echipa si coordinate, in perspective de catre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei - prevazuta in Proiectul de lege sus mentionat care avea posibilitatea unirii eforturilor stiintifice si practice in vederea sincronizarii politicilor de prevenire si de combatere a violentei in familie si de asigurare a unei banci de date la nivel national, (local) si international. Experienta, atat cat exista pe acest pan, s-ar cere combinata cu cercetarea. Avem in vedere strategii multidisciplinare prin care sa se realizeze, atat informarea, cat si sensibilizarea opiniei publice, in directia acceptarii de catre aceasta a fenomenului violent in familie ca pe o problema a societatii

dar si ca o problema a autoritatilor care trebuie sa fie receptive si mai deschise la problemele pe care le implica acest gen de violenta. Societatea nu se poate eschiva de la indatorirea de a se ocupa sistematic si prin toate structurile sale de protectie sociala si legala a victimelor si a infractorilor si nici de la prevenirea unor esecuri incepand chiar cu formarea famililor. Nu ar fi lipsit de importanta daca ONG urile din tara noastra, asociatiile, fundatiile si organizatiile umanitare care au ca profil protejarea familiei, in special a copiilor si a femeilor victime, si-ar uni inclusiv fondurile si alte posibilitati materiale ce le au pentru asemenea interventii in vederea largirii sanselor de protejare a victimelor, inclusiv la nivel national si de mobilizare a acestora de a iesi din anonimatul impus; intr-un fel si ignorarea lor.Prin desecretizarea violentei familiale si la nivelul societatii nu numai la nivelul fiecarei familii, ar dispare in mare masura si aspectul spectaculos pe care deseori s-a pus acentul prin prezentarea uneori a unor anume cazuri. La aceasta s-ar putea adauga elaborarea de strategii multidisciplinare prin care se se realizeze, atat informarea, cat si sensibilizarea opiniei publice, in directia respingerii fenomenului violentei in familie si in societate ca mod de rezolvare a conflictelor din cadrul grupurilor sociale.Pe de alta parte s-ar impune ca si autoritatile sa fie mai receptive si mai deschise la problemele pe care le implica acest gen de violenta, si sa li se atribuie competenta mai larga de interventie. In acest mod s-ar putea evalua mai lucid si directiile de actiune ale organelor de stat si ale societatii civilizate, iar initiativele lor in acest domeniu ar putea fi mai bine directionate.Este graitor in acest sens, initiativa Patriarhiei Romane de a organiza campanii de colectare de fonduri, necesare amenajarii Asezamantului Social din parohia Podeaua Pajura destinat mamelor si copiilor victime ale violentei familiale39. Intre solutiile posibile de prevenire a violentei ar trebui reflectat si la identificarea si anihilarea factorilor de risc care pot provoca in mediul familial declansarea unor agresiuni40.In aceasta ordine de idei, dupa parerea noastra, s-ar putea discuta si necesitatea sprijinirii victimelor saraciei, printro mai buna organizare a vietii economice, desfasurarea de actiuni mai energice de combatere a consumului de alcool, intensificarea educatiei prin scoala, biserica in randul paturilor defavorizate ale societatii si alte masuri preventive ale violentei. S-ar impune,dupa parerea noastra, si intocmirea unei evidente a tuturor serviciilor cu atributii de interventie in apararea victimelor violentei in familie cat si a echipelor de interventie existente la nivelul Municipiului Bucuresti si a altor orase din tara.Aceasta situatie ar urma sa fie afisata in

locuri vizibile cu adrese, telefoane etc. si popularizata prin intermediul massmediei mentionandu-se toate modalitatile de prim ajutor pe care-l pot primi victimele. De altfel, dupa parerea noastra, mijloacele de comunicare in masa si-ar pute uni eforturile cu a celorlalte forme de actiune ale societatii civile spre identificare si cunoasterea in timp si in dimensiunile lor reale a aspectelor pe care le implica violenta in familie in vederea informarii cetatenilor, si a comunicarii in genere, sugerand totodata, atat masuri de protectie si de crestere a gradului de securitate sociala, cat si metodele defensive individuale si colective. Totodata mass-media ar pute informa populatia si asupra continutului actelor normative privitoare la violenta in familie, in vederea constientizarii victimelor acestui gen de violenta asupra cailor legale prin care li se asigura protectia ca si pentru impulsionarea autoritatilor de a se autosesiza in asemenea cazuri. Perfectionarea legislatiei in materie reprezinta, de asemenea, o cerinta stringenta; ea se adreseaza deopotriva organelor legislative si societatii civile in vedera prevenirii violentei, a protejarii victimelor unui asemenea fenomen si totodata a sanctionarii si apoi a resocializarii autorilor agresiunilor prin modalitati adecvate gravitatii actelor de violenta savarsite. Crearea unor centre speciale pentru barbatii violenti (dupa modelul norvegian, de exemplu) ar fi o solutie l-a care s-ar putea reflecta atat ca o masura de siguranta si de tratament deci de protectie a infractorului (agresorului) dar si de izolare a acestuia de victimele care traiesc sub amenintarea actelor agresive ale acestora. De asemenea, folosirea bataii in scop de educatie a copiilor ar trebuii sa fie pusa sub interdictie legala asa cum s-a intamplat in Suedia in 1979 si in Austria41 Dupa parerea noastra prin unirea tuturor eforturilor atat a factorilor de control social se creeaza posibilitati sporite de creare a conditiilor unei preveniri eficiente a violentei intrafamiliale si fata de femeie actionandu-se atat asupra factorilor de risc ( somaj, mizerie, lipsa locuintei, alcoholism, lipsa de educatie etc..) cat si asupra constiintei acelora care se dedau la acte de violenta.Problema violentei intrafamiliale nu este o chestiune care ar trebui sa preocupe numai autoritatile dar si societatea civila in genere, societatea in care traisec persoanele violente. Acesti factori trebuie sa actioneze inpreuna atat pentru prevenirea si combaterea actelor violente dar si pentru ridicarea gradului de constiinta a victimelor agresiunilor; acestea trebuie sa-si ridice glasul si sa militeze pentru respectarea drepturilor in cadrul familiei si a societatii.

Crdem ca un Comitet National de actiune contra fenomenelor violente care au loc in societate, ar aduce un plus de siguranta in familiile bantuite de agresivitate. Un asemenea organism ar avea sarcina sa studieze insasi starile de violenta si agresivitate fizica, verbala, psihica, ca si importul de pornografie care polueaza climatul moral si social in societatea noastra cu repercursiuni si in sfera climatului familial in special in privinta copiilor si sa propuna masuri in consecinta. Sa nu uitam ca in limbajul juridic sunt utilizati termini ca violenta, agresiune, act violent, cruzime, inuman, rele tratamente, tortura, genocide etc..Fiecare din acesti termini creeaza in mintea oricui o imagine mai mult sau mai putin limpede despre fapta incriminate si o senzatie de neliniste, repulsie, furie, in functie de experienta personala si de structura emotionala. Teritoriul fenomelelor incadrate generic ca violenta este bine delimitat.Mai putin clare sunt conceptele legate de ceea ce precede violenta, de trecera la act, de actul violent in sine, fie acestea legate de personae fie legate de circumstantele declansarii sale. In concluzie despre violenta domestica am putea spune ca este manifestarea de inegalitate fizica existenta ntre barbati si femei apreciind ca aceasta constituie un mecanism social prin care femeia este fortata sa aiba o relatie de subordonare fata de barbat. Nu este suficient sa actionam la nivelul interventiei si preventiei violentei directe fara sa lucram si la nivelul culturii si structurii sociale care reproduc constant aceasta problema. De-a lungul timpului, n mentalitatea oamenilor s-a format ideea conform careia barbatul este ,,capul familiei", cel care aduce banii n casa si cel care trebuie respectat de femeie, fara ca el sa-i acorde acelasi respect. n acelasi timp, exista femeia casnica, care trebuie sa stea acasa la ,,cratita" sa aiba grija de copii si sa se ngrijeasca de gospodarie. nsa, aceasta conceptie nca mai exista n modul de a gndi al unora dintre noi. Dar trebuie sa schimbam aceasta idee si sa aratam ca femeile au personalitatea lor si pot fi foarte competente. Chiar daca violenta mpotriva femeilor este respinsa principial, mostenirile care trebuie contracarate sunt foarte puternice n subconstientul colectiv. De altfel, sunt foarte putini cei care promoveaza idei egalitare asupra raporturilor dintre sexe. Exista multiple modalitati prin care societatea transmite un mesaj clar vis-a-vis de viata si demnitatea femeii care valoreaza putin. Astfel, violenta asupra femeilor, este o problema reala sustinuta de un sistem valoric si atitudinal care considera violenta un comportament ,,normal".

Violenta domestica afecteaza dramatic generatiile viitoare. Copiii sunt deseori abuzati alaturi de mamele lor, ceea ce i predispune de a repeta acest tipar nu doar n propriile familii ci si n societate n ansamblu, crend un cerc vicios. Existenta unui paralelism clar ntre violenta din interiorul si cea din exteriorul familiei. Tolerarea n grad nalt a violentei mpotriva femeilor si fetelor la nivelul familiei influenteaza societatea n general, existnd studii care identifica violenta domestica ca o componenta cheie a multor probleme sociale, exemplu fiind copiii strazii, exploatarea copiilor, prostitutie, trafic. Violenta este o problema de sanatate publica, avnd consecinte fizice, psihologice si sociale asupra femeilor si fetelor uneori pe durata ntregii vieti. De asemenea, violenta n familie afecteaza dezvoltarea si productivitatea tuturor societatilor, femeile fiind considerate esentiale pentru dezvoltarea durabila. Inhibate de violenta sau amenintate cu violenta, femeia nu contribuie la viata sociala si politica a unei societati pe masura potentialului de care dispun. Aproape fiecare membru al unei familii, indiferent de categoria de rudenie, poate experimenta n cursul ciclului sau de viata, un conflict familial concretizat adeseori, prin acte de violenta, agresiune sau abuz. Daca conflictele constituie o constanta a vietii oricarui grup social, inclusiv a familiei, violenta reprezinta un factor variabil dependent de contextul social si de modelele culturale. Deci violenta sau abuzul contra sotiei este o forma de compensare a unui deficit care mpiedica convietuirea armonioasa n cadrul cuplului si-i da partenerului sentimentul existentii unui complex de inferioritate. XI.STATISTICI Amploarea fenomenului este subestimat de ctre statisticile existente, att la nivel naional, ct i mondial. Stabilirea unei statistici referitoare la acest fenomen ridic o serie de probleme i limitri, n principal datorit faptului c populaia vizat reprezint o populaie ascuns. Subestimarea fenomenului este accentuat de faptul c multe victime nu se prezint la instituiile competente sau nu declar problema real cu care se confrunt, precum i transmiterea incomplet a datelor referitoare la situaia cazurilor violenei n familie. n conformitate cu art. 9, lit. i) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n familie coroborat cu art. 2 din Ordinul comun nr. 384/2004 al Ministrului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, Ministrului Administraiei i Internelor i Ministrului Sntii s-au stabilit protocoale de

colaborare ncheiate la nivel judeean, respectiv al municipiului Bucureti ntre compartimentele cu atribuii n domeniul violenei n familie din cadrul direciilor teritoriale de munc i protecie social i partenerii locali n vederea raportrii trimestriale a cazurilor de violen n familie. Instituiile partenere care raporteaz cazurile de violen n familie sunt: direciile generale de asisten social i protecie a copilului, poliie, serviciul de probaiune, jandarmeria, spitale, serviciul medico-legal, furnizorii de servicii sociale n domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie. Chiar dac statisticile existente la nivel naional sunt incomplete, iar numrul cazurilor raportate este mult mai mic dect cel real, pot fi extrase concluzii, cu privire la caracteristicile socio demografice ale victimelor violenei n familie. Conform datelor deinute de Agenia Naional pentru Protecia Familiei, n perioada 2004 2008, la nivelul ntregii ri a fost nregistrat un numr de 47.334 cazuri de violen n familie i au fost raportate 677 de decese provocate ca urmare a actelor de violen comise n familie. n anul 2008, s-au nregistrat 11.534 cazuri de violen n familie, reprezentnd o cretere de 31,26 % fa de anul 2007, an n care s-a nregistrat un numr de 8.787 victime ale violenei n familie. . Astfel, se constat c: - n anul 2007, fa de anul 2006 numrul de cazuri de violen n familie a sczut cu 6,24%, - n anul 2006, fa de anul 2005 numrul de cazuri de violen n familie a sczut cu 1,73%, - n anul 2005, fa de anul 2004 numrul de cazuri de violen n familie a crescut cu 18%, n 2008 numrul minorilor de sex feminin, victime ale violenei n familie a fost constant, n timp ce numrul adultelor a crescut n timpul anului cu 14%. Numrul victimelor adulte de sex masculin s-a njumtit din trimestrul I n trimestrul IV al anului 2008. n perioada anilor 2005-2008, cazurile de violen n familie n funcie de sex relev o majoritate a victimelor de sex feminin (71,34%). Procentul minorilor din totalul victimelor violenei n familie s-a dublat n perioada 2005 2008. Astfel, dac n anul 2005 - 15,09 % dintre victimele violenei n familiei erau minori, n 2006 procentul acestora ajunge la 25,64 %, n anul 2007 la 30,51 %, iar n 2008 ajunge la 31,06 % din totalul cazurilor raportate. Aceste cifre sunt un semnal de alarm cu privire la drama copiilor afectai de fenomenul

violenei n familie. Zilnic muli copii primesc o educaie prin acte de violen i nu prin iubire cum este normal. Precizm c n majoritatea cazurilor de violen n familie exist o combinaie de tipuri de agresiune la care acestea au fost expuse. n cele mai multe cazuri este raportat agresiunea fizic, fiind urmat de ctre violena psihologic. Dintre tipurile de violen n rndul adulilor, cea fizic este cea mai frecvent ntlnit, n anul 2008 nregistrndu-se 49,81%, fa de anul 2007 (62,23%). Violena psihologic a rmas constant i la minori i la aduli n anii 2007 2008, n timp ce: - violena fizic la minori a nregistrat o scdere cu 0,36% fa de anul 2007, - violena fizic la aduli a sczut la 49,81% n anul 2008 fa de 62,23% n anul 2007. Ceea ce este de remarcat este faptul c violena social la minori n perioada 2007 -2008 este mai mare cu 44.89% dect cea a adulilor, violena economic la minori a rmas constant n anii 2007 - 2008, n timp ce n anul 2008 violena economic la aduli a crescut la 28,96% fa de 27,18% nregistrat n anul 2007, violena sexual n rndul minorilor a nregistrat o cretere de la 2,92% n anul 2007 la 4,83% n anul 2008, n timp ce la aduli s-a nregistrat o cretere de la 2,35% n anul 2007 la 3,1% n anul 2008. Cu toate acestea nu putem concluziona c agresiunea fizic i violena psihologic sunt formele cele mai ntlnite, putem spune numai c aceste tipuri de agresiuni sunt resimite cel mai mult de ctre victime. Dac agresiunea fizic las urme vizibile pe suprafaa corpului, pentru violena psihologic, social i economic efectele sunt subtile i marcheaz victimele. Preponderena victimelor de sex feminin cu sexul i vrsta precizat este din grupele de vrst cuprinse ntre 0-14, 25-35, 35-45 de ani, acestea reprezentnd 43,96% din totalul victimelor violenei n familie n 2007 i 44,23% n 2008. Din numrul de victime de sex masculin, numrul victimelor minore de sex masculin cu vrsta 0-18 ani este de 66,27% n anul 2007 i 77,64% n anul 2008. Venitul reprezint un factor favorizant al violenei n familie. Dup criteriul nivelului veniturilor victimelor violenei n familie se arat c persoanele ale cror venituri depesc valoarea salariului mediu pe economie sunt reprezentate cu o pondere foarte mic, de 9,65% n anul 2008 i 11,85% n anul 2007, comparativ cu persoanele ale cror venituri se situeaz, ca

valoare, sub salariul mediu pe economie, reprezentate cu o pondere de 26,31% n anul 2008 i de 27,6% n anul 2007. Persoanele ale cror venituri se ncadreaz n valorile corespunztoare unor sume cuprinse ntre salariul minim i salariul mediu pe economie sunt reprezentate cu o pondere de 33,55% n anul 2008 i de 31,78% n anul 2007, persoanele ale cror venituri se situeaz n valorile corespunztoare unor sume mai mici dect salariul minim pe economie sunt reprezentate cu o pondere de 26,31% n anul 2008 i de 27,6% n 2007%, persoanele fr venituri sunt reprezentate cu o pondere de 16,85% n anul 2008 i de 20,68% n anul 2007, iar persoanele ale cror singure venituri provin din alocaii familiale sau ajutoare sociale sunt reprezentate cu o pondere de 13,64% n anul 2008 i 8,09% n anul 2007. Implicaiile acestui fapt, n ceea ce privete violena n familie, se circumscriu dependenei economice a victimei fa de agresor, imposibilitii victimei violenei n familie de a se desprinde de relaia violent determinat de lipsa sau insuficiena resurselor financiare necesare pentru a se ntreine pe sine i pe copii, i chiar din lipsa unor resurse financiare pentru a iniia i a duce la capt o aciune de divor, pe care acetia o doresc. Analiznd situaia veniturilor pe membru de familie n funcie de sexul victimei violenei n familie, se constat urmtoarele: - n anul 2008 este de remarcat procentul mare de 24,65% al victimelor de sex feminin i de 39,05% al celor de sex masculin, care au un venit sub salariu minim pe economie i un venit ntre salariul minim i cel mediu pe economie de 33,77% nregistrat la victimele de sex feminin i 31,92% al celor de sex masculin. - n anul 2008 fa de 2007 a crescut cu 10,69% numrul victimelor de sex masculin raportate cu un venit sub salariu minim pe economie. - n 2008 se nregistreaz o cretere cu 5,63% a numrului victimelor de sex feminin fa de cele de sex masculin care nu aveau nici un venit, dei numrul victimelor de sex masculin fr nici un venit a sczut aproape jumtate n anul 2008, fa de 2007. Din analiza statistica a datelor furnizate de catre Ministerul Administratiei si Internelor, Inspectoratul General al Politiei Romane, Directia Cazier Judiciar, Statistica si Evidente Operative, rezulta ca, la nivelul intregii tari, numarul total al infractiunilor intrafamiliale a ajuns in 2010 la 12.088, cu o crestere de aproximativ 26% fata de anul 2009, cand au fost inregistrate 8912. De remarcat, faptul ca numarul cazurilor de omor la nivelul intregii tari a scazut semnificativ, de la 114 in 2009 la doar 6 in 2010, la fel si numarul cazurilor de tentativa de omor, de la 63 in 2009 la 5 in 2010.

Din pacate insa s-a dublat numarul loviturilor cauzatoare de moarte, de la 19 in 2009 la 41 in 2010, si a crescut numarul raporturilor sexuale cu o minora, de la 17 in 2009 la 26 in 2010. Numarul infractiunilor de loviri si alte violente a crescut semnificativ, de la 2113 cazuri in 2009, la 3040 in 2010. Numarul infractiunilor care fac obiectul legii privind violenta in familie la nivelul Capitalei a crescut in 2010 cu aproximativ 70% fata de anul precedent, de la 156 in 2009 la 499 in 2010. Mai mult, numarul amenintarilor s-a triplat, de la 51 in 2009 s-a ajuns la 146 in 2010. De asemenea, s-a triplat numarul cazurilor de abandon a familiei, de la 81 in 2009 s-a ajuns la 257 in 2010. Sunt foarte putine persoane care au curajul sa recunoasca ca sunt victime ale violentei domestice si sa raporteze acest lucru. Aproximativ 70% dintre femei au fost victime ale violentei domestice pe parcursul vietii lor. Violul si violenta domestica sunt un risc mai mare pentru femeile intre 15 si 44 de ani decat cancerul si accidentele de masina. Se estimeaz c numai 1% dintre cei abuzai fac acest pas, deci numrul cazurilor de violen domestic este mult mai mare. Conform estimrilor, 1,2 milioane de femei sunt abuzate n fiecare an de ctre familie, dar marea majoritate nu depun o plngere oficial mpotriva agresorului. Conform datelor OMS, majoritatea femeilor cad victime propriul partener de via. Poate una din cele mai frecvente forme de abuz, la nivel mondial, este ncercarea de a controla viaa femeii. Acesteia i se interzice s ias din cas, s-i vad prietenii sau familia, este ignorat, controlat permanent, acuzat de infidelitate. nu ocoleste nicio categorie sociala. Dintre cazurile de violen n familie: 76% victime sunt femei 11% victime sunt copii 1% sunt brbai Dintre victimele agresiunilor mortale 53% au fost fete i femei

43% au fost victime ale membrilor familiei 9% au fost victime ale unei persoane necunoscute Date statistice despre femei victime ale violentei n lume cel puin una din trei femei a fost btut, forat s fac sex sau abuzat pe perioada vieii, conform unei cercetri bazate pe 50 de sondaje din ntreaga lume o cincime din femei declar c au fost abuzate sexual nainte de vrsta de 15 ani anual 500.000 de femei mor ca urmare a sarcinii sau a naterii un numr care a variat prea puin n ultimii 20 de ani violena mpotriva femeii omoar mai multe femei dect accidentele rutiere i malaria mpreun, conform estimrilor Bncii Mondiale aproape 70% dintre victime au fost ucise chiar de ctre partenerii lor de via, arat Organizaia Mondial a Sntii procentul femeilor din rile n curs de dezvoltare care sunt victime ale violenei n timpul sarcinii variaz ntre 4% i 20%, conform European Journal of Public Health n 48 de sondaje realizate de Organizaia Mondial a Sntii n ntreaga lume, ntre 10% i 69% dintre femei au raportat c au fost abuzate fizic de partenerul intim la un moment dat n via violul sistematic, folosit ca arm de rzboi, a marcat milioane de femei i adolescente i le-a lsat infectate cu HIV/SIDA cel puin 60 de milioane de fete lipsesc din populaia mai multor ri ca rezultat al avortului selectiv sau al neglijenei cel puin 130 de milioane de femei au fost supuse mutilrii genitale; alte 3 milioane sunt expuse n fiecare an riscului de a fi victimele acestei practici degradante i periculoase crimele pentru onoare iau viaa a mii de femei n fiecare an, n special n vestul Asiei, nordul Africii i n unele pri din sudul Asiei n Romnia una din trei femei a declarat c a fost abuzat fizic sau verbal de ctre partenerul de via, conform Studiului Sntii Reproducerii 2004

 n primele cinci luni ale anului 2008 au avut loc cu 21,3% mai multe violuri urmate de moartea victimei fa de perioada similar a anului 2007, peste 50% dintre acestea n mediul rural, conform datelor Poliiei Romne violena n familie este preponderent ndreptat mpotriva femeilor: n 2006 dintr-un total de 9372 de victime, 5160 au fost femei, iar n 2007 dintr-un total de 8787 de victime, 5794 au fost femei, conform datelor ANPF 69 de femei au murit din cauza violenei n familie numai n 2006 i 69 n 2007, tendina fiind n cretere, conform datelor ANPF numai n Bucureti n perioada 2006-2007 au fost nregistrate 968 de cazuri de violen mpotriva femeii n familie, 10 decese ca urmare a violenei i 47 de violuri n strad, conform datelor Direciei Generale de Poliie a Municipiului Bucureti o cercetare la nivel naional lansat n 2003 de Centrul Parteneriat pentru Egalitate arta c: 827.000 de femei au suportat n mod frecvent violen n familie sub diferite forme, 739.000 de femei au fost insultate, ameninate sau umilite, mai mult de 320 de femei au fost abuzate fizic i un numr similar au suferit abuzuri care au dus la restrngerea forat a relaiilor sociale, peste 70.000 de femei au fost abuzate sub forme multiple, inclusiv sexual.

Note de subsol
1. 1..Elkin si Handel, 1984, 124, apud Mitrea, 1991, 149.

2. (Jinga si Negret, 1999, 127). 3. Stela Iancu, 2000, 23 4. 1980, apud, Popescu si Munteanu, 2000, 38 5. Hartmann, 1981 apud Popescu si Muntean, 2000, 37 6.1990, apud Popescu, 1998, 56 7.Sursa: LORI L .H. HEISE SI COLAB., 1995, P.5 8.Coexista in lume tari subdezvoltate (in care mai resista insa aspecte ce tin de societatea primitive, tari in curs de dezvoltare si tari superindustrializate care au lasat in urma lor sau sunt pe cale sa lase epoca moderna. 9.Ca urmare a modificarilor care au intervenit dupa 1989 in structura criminalitatii in tara noastra, s-a avansat ipoteza sub rezerva confirmarii ei prin studii ulterioare unei corelatii semnificative intre procesele tranzitiei in cadrul carora se manifesta multiple stari conflictuale ( ca urmare a amplificarii frustrarilor, a stresului determinat de nesiguranta sociala, etc) si infractiunile de violenta sub aspectul lor cel mai grav formarea nucleului dur al criminalitatii.Vezi, Rodica-Mihaela Stanoiu, Ortansa Brezeanu, Tiberius Dianu, Tranzitia si criminalitatea, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1994, p.34.Informatii recente atrag atentia insa ca in contextual extinderii criminalitatii organizate la nivel mondial asemenea nuclee apar si in cadrul acestei forme de criminalitate.Este vorba de unele grupuri dure, formate din infractori periculosi, caracterizate printr-o mare mobilitate pentru care activitatea criminala violenta a devenit o sursa curenta de venituri.Vezi pe larg, P.Albu, E.Corciu, Aspecte relevante in procesul de combatere a crimei organizate in Romania in perioada de tranzitie in Revista de Criminologie, Criminalistica, si de Penalogie, nr.5\2000, p. 21-57. 10.Constantin Paunescu, Agresivitatea si conditia umana, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1994, p.108. 11.Gustave le Bon, sustine ca o suta de crime marunte sau o suta de accidente nu vor izbi nicidecum imaginatia multimilor (termenul este utilizat de autor in sens psihologic n.n.) pe cand o singura crima de

proportie, o catastrofa, o va zgudui profound, chiar daca ar avea rezultate mai putin ucigatoare decat o suta de mici accidente luate la un loc(Psihologia maselor. Ed. Stiintifica, Bucuresti 1991, p.45.Este prima versiune romaneasca dupa editia a 40 a, Felix Alcan, Paris, 1937 (Prima editie a aparut in anul 1895). 12.Raportul estimeaza ca 200.000 femei, in varsta de 11- 20 de ani, provenite din Asia, erau obligate sa intretina raporturi sexuale cu 10-40 de soldati pe zi si ca numai 30% din ele au supravietuit razboiului.Vezi, Angela Patrigniani, Victimation de femmes dans les pays en developpement, UNICRI, 1995, p.7. 13.In prima Conventie ONU din 1951 prin care se recunoaste statutul de Refugiat implicand teama fondata de persecutie bazata pe rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un grup social particular ori opinie politica, nu apar si persecutiile bazate pe sex, desi Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata si proclamata de Adunarea Generals a aceluiasi organism, prin rezolutia 217 A(II)din 10 decembrie 1948, ar fi indreptatit acest lucru (vezi, in special, art.1,2,3,4,5 si 7).Prin rezolutia 640 (VII) din 20 decembrie 1952 deschisa spre semnare la New York la 31.03.1953 si intrata in vigoare la 7 iulie 1954 Adunarea Generala a ONU a aprobat Conventia asupra drepturilor politice ale femeii.Romania a ratificat Conventia la 6 august 1954 si a facut declaratii si rezerve la art.VII si IX.La 1 ianuarie 1992, erau parti la Conventia 96 state din care 45 au facut declaratii si rezerve iar 12 au facut obiectii. 14.In 1984, Parlamentul European a cerut statelor sa considere femeile care incalca normele religioase ori sociale ca grup social special, putand obtine astfel statutul de refugiat.In 1985, Comitetul executive al Inaltului Comisariat al Refugiatilor (U.N.H.C.R.) adopta prima sa concluzie asupra femeilor refugiate iar in 1988, acest organism publica Driectivele privind Protectia Femeilor Refugiate. Un interes deosebit pentru cunoasterea si combaterea violentei intrafamiliale se desprinde din Recomandarile asupra acestui fenomen, formulate de conferinta Mondiala a Natiunilor Unite de le Nairobi, din 15 - 16 iulie 1985 imputernicita sa examineze si sa analizeze rezultatele Deceniului ONU al Femeii.Vezi in acelasi sens si Rezolutia nr.44\36 din 29 septembrie 1985, privind violenta in familie; Recomandarile formulate de grupul de experti asupra violentei in familie, reunite la Viena intre 8 si 12 dec. 1986; Rezolutia nr.42\82 1889 prin care s-a proclamat Anul International al Familiei; Rezolutia nr.46 din 8 martie 1993 a Comisiei pentru

Drepturile Omului prin care se comanda actele de violenta si violarea drepturiolr persoanei umane, referindu-se in special la femei. 15.In 1984, a fost infiintat in cadrul Parlamentului European Comitetul pentru drepturile femeii Comitet, care joaca rolul principal in elaborarea legislatiei UE cu privire la egalitatea dintre sexe ocupand-se si de violenta impotriva femeii (inclusive cea care se produce in familie). In cadrul Consiliului Europei exista un Comitet director pentru egalitatea intre sexe (C.D.E.S.), integrat in directia pentru Drepturile Omului comitet, in activitatea caruia incepand inca din anul 1990 un loc important l-a ocupat si violenta in familie. Din initiative Consiliului Europei, in anul 1994, s-a constituit in cadrul C.D.E.S. un grup de specialisti compus din reprezentanti ai diverselor state member ale Consiliului Europei care sa gaseasca cele mai bune cai de combatere si prevenire a violentei impotriva femeilor (RG S VL).Un alt grup de specialisti din cadrul aceluia organism, abordeaza intr-o maniere integrata prioritatile, strategiile si metodele de munca in domeniul egalitatii intre sexe (EG A FP).De mentionat ca notiunea de abordare integrate a aparut in diferit documente internationale in urma celei de a III -a Conferinte ONU privind problemele femeilor Nairobi, 1985 si vizeaza incorporarea strategiei de ansamblu in problema egalitaii sexelor in Programele si Obiectivele pe termen lung ca si in toate documentele orientative. 16.Vezi, Revista TERRE des femmes, nr25\2001, Liege Belgique, p.4 5 17.Intre formele traditionale de agresiune si violenta sexuala practicate in unele tari impotriva femeilor se remarca: uciderea in masa a femeilor pentru motive de onoare (ONU estimeaza ca 5.000 de femei au fost assassinate in anul 2000 de catre membrii familiei lor) ca si practica mutilarii organelor genitale a femeilor (M.G.F.).Un raport guvernamental informeaza ca in Mauritania 92% din femeile care fac parte din grupul etnic Soninke a suferit mutilari genitale.Intr-unul din alte grupuri entice, rata M.G.F. VARIAZA INTRE 27 72 %; potrivit unui studiu al Serviciului de statistica UNICE, mutilarile genitale se practica in circa 28 tari iar numarul femeilor si fetelor mutilate se ridica la 130.000.000.Practica vizeaza reducerea dorintei sexuale in perspectiva unui mariaj fara probleme.Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat la Strasbourg ( 12 mai 2001), Rezolutia (1247) in 11 puncte, contra acestor practici. La aceste forme de violenta se adauga si altele cum sunt:violente ritualiste, prostitutie fortata, traficul de femei si

copii, obligarea femeilor sa traiasca in pericolul pe care-l reprezinta mediul violent si abuziv, numai pentru a salva familia(Uzbechistan); testele de virginitateetc sin u in ultimul rand violentele comise impotriva femeilor in timpul razboiului despre care am mai vorbit.Prin toate aceste forme de violenta se incalca dreptul la viata si integritate fizica si psihica a femeilor drept consacrat in art.5 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.Vezi,pentru informatiile ce preced, Conseil de LEurope, Comitete Directeur pour legalite entre les femmes et les homes (CDES) grupul de specialisti EG S VL Raportor Sheila Hendreson nov.1997, p. 7 si 8 .Vezi si Revista Terre de femmes, deja citata, p. 5-25. 18.Intre numeroasele Documente intre numerosele documente internationale si demersuiri stiintifice mentionam: Declaratia privind eliminarea discriminarii fata de femei, adoptata de Adunarea Generala a ONU la 7 noiembrie 1967 (Rezolutia 2263 XXII); Declaratia asupra protectiei femeilor si copiilor in perioade exceptionale si de conflict armat adoptata de Adunarea Generala a ONU la 14 dec.1974 (nr.3318 XXIX ); Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei, adoptata de Adunarea Generala a ONU la 18 dec.1979 si deschisa spre semnare la 1.03.1980;Recomandarea R (85)4 a Consiliului Europei adoptata in 1985, cu privire la violenta familiala in sensul ca statul sa ia masuri de presiune si interventii oficiale in astefel de cazuri; Rezolutiile nr.15 din 24 mai 1990, nr.18 din 30 mai 1991 si nr.26 din 27 iulie 1993, ale Consiliului economic si social; Rezolutia 44 (82) prin care Adunarea Generala a ONU a declarat anul 1994 ca an international al familiei iar anul 1995 anul international al tolerantei dublu prilej de a atrage atentia asupra problemelor cu care se confrunta familia in contextual in care razboiul dintre sexe nici pe departe nu s-a incheat iar efectele lui sunt receptate din plin in viata de familie; Platforma celei de a IV- a Conferintei Mondiale a Femeilor, organizata de ONU la Beijing (China) in anul 1995, in cadrul careia un punct distinct priveste condamnarea actelor de violenta impotriva femeii in familie; Recomandarea R (96) 5 a Comitetului Ministrilor al Consiliul Europei, care se refera la concilierea vietii profesionale cu viata de familie; Documentele Seminarului organizat de Consiliul Europei in perioada 17 18 iunie 1997 cu concluzii importante privind combaterea si prevenirea violentelor.A se vedea si Documentele de la urmatoarele forumuri si manifestari stiintific; A 3 a Conferinta ministeriala europeana pentru egalitatea intre femei si barbati (Roma, 21 22 oct. 1993) cu tema, Strategia pentru eliminarea violentei contra femeilor in societate;

Declaratia adoptata la Conferinta de la Roma si planul de actiune ce se refera si la politica preventiva prinvind violul si violenta intr-o Europa democratica (prima Conferinta ministeriala europeana pe aceeasi tema (Instambul, 13-14 noiembrie 1997) a insistat pentru elaborarea unor strategii multi disciplinare prin care sa se promoveze un system judiciar care sa tina seama de principiile egalitatii intre sexe mergand pana la a se elabora cursuri de formare pentru judecatori si avocati, in vederea eliminarii din actul de justitie a practicilor discriminatorii Documentele adoptate au constituit punctual de plecare in cercetarile efectuate in perioada 1994 1996, in mai multe tari de catre grupul de specialisti (EG S VL ) creat de Consiliul Europei, in 1994 (vezi si nota (7) din prezenta lucrare ) 19.Vezi, concluziile, recomandarile si Planul de actiune privind lupta contra violentei in privinta femeilor prezentate la finele unui studio juridic comparativ, reazlizat pe plan mondial, in perioada 1994 1996, de catre grupul de specialisti creat in anul 1994 si publicat de Consiliul Europei in 1998. Vezi si Rezolutia Violenta contra femeilor si copiilor adoptata de Consiliul pentru prevenirea crimei si Justitia Penala, in sesiunea tinuta la Viena (2000 6.V). 20.Vezi Declaratia asupra violentei impotriva femeilor, adoptata de Adunarea Generala ONU la 20 dec. 1993 (in prima parte a celei de a 48 a sesiune).Vezi si, Urszula Wowakowska, prevention de la violence familiale comunicare prezentata la Forum ul stiintific care a avut loc la Bucuresti, Romania, 26 28 noiembrie 1998. 21.Vezi Angela Patrignani, Victimisation de femmes dans les pays en developpement, UNICRI, 1995, p. 7. 22.Vezi Ziarul National din 12 si 13 dec. 1998. 23.Vezi Revista Terre des femmes, nr.25, op. cit., p.7. Informatii interesante in problem ape care o examinam ne ofera si rezumatul raportului final al actiunilor organizate de Consiliul Europei in Albania cu privire la refugiatii din Kosovo, in perioada mai august 1999.Vezi EG (99) 11. 24.Anul 1999 in care si Consiliul Europei si-a aniversat 50 de ani de existenta a fost declarat de Uniunea Europeana drept Anul comtra violentei in familie . 25.Vezi conseil de LEurope, Direction general des droit de lhomme, Buletin dinformations pour les droit de Lhomme Nr.48 nov. 1999fev.2000, p.48.

26.Moise Terbancea, s.a., Aspecte medico legale si criminologice ale heteroagresivitatii, vol. Simpozionul National de Criminologie, Bucuresti, 5-7 mai 1982, p. 583 si urm. 27.De regula, femeilor abuzate sexual le este rusine sa vorbeasca despre acest lucru, deseori fiind sfatuite chiar de partenerul lor sau de rudele acestuia san u faca plangere; iar alteori, se tem de implicatiile economice ale arestarii si condamnarii agresoruli cand acesta este si sprijinul familiei.Una dintre primele evaluari facute de catre autoritatiile din Michigan in 6 din cele 13 comunitati ale sale, dupa adoptarea in Statele Unite, in 1975, a Legii privind agresiunile sexuale ( inclusive cele din familie), sip e baza unor date recoltate inainte si dupa intrarea in vigoare a legii ( ca si cu prilejul unor intalniri, cu functionary ai sistemului penal si cu membrii ai Centrelor de interventie in situatii de criza a femeilor violate ) a ajuns la concluzia ca nu a crescut dupa aparitia legii numarul agresiunilor sexuale inregistrate sin u s-au produs schimbari nici la nivelul atitudinii fata de agresiunile grave ori triviale si nici fata de victimele zise veritabile ori fictive.Aceste concluzii sunt suspectate de unii autori ca Iulian Roberts, Alvara P.Pires, La classification dagression sexuelle, in CriminologieVol. XXV, N1 LUniversite de Montreal 1992,p. 27-31 si 37.Concluzii asemanatoare rezulta si dintr- un studio de victimologie realizat in anul 2000, in 17 tari industrializate (SUA, Canada, Australia, Japonia si majoritatea tarilor din vestul Europei ).Se arata ca doar 1% dintre femeile investigate in tarile enumerate, au facut plangeri pentru agresiunile sexuale, desi unele dintre ele s-au produs sub amenintare de regula cu un cutit.Vezi, Criminal Victimization in seventeen industrialized countries:Kei Findings, the 2000 international crime, victime survey (ICVS), P.3-4. 28Vezi pentru informatii mai ample asupra problemei abordate:D.Dan, Rodica Stanoiu, D.Banciu, Infractiunile de violenta (cause si conditii), Buletin Documentar, Criminologie, I 1980; Ortansa Brezeanu, Miorita Moarcas, Mircea Benedict, cateva aspecte in legatura cu integrarea postpenala a minorilor infractori, in SCJ nr.2|1980, p. 135- 141; Moise Terbancea, Gh. Voicu, Liana Negrut, Apecte medico legale si criminologice ale heteroagresivitatii, vol. Simpozionul National de Criminologie, Bucuresti, 5-7 mai 1982; Ioana Doru Anineanu, Particularitati sociale ale dezvoltarii minorilor si tinerilor in perioada anterioara savarsirii infractiunilor de violenta.Modalitati si actiuni de prevenire a reiterarii faptelor penale comunicare la Simpozionul organizat de D.G.P. in martie 1983; Vezi si P.Branzei, Gh. Scripcaru, T.Peronzynski, Comportamentul aberrant in relatiile cu mediul, ED.

Junimea, Iasi, 1987; V.Dragomirescu, Psihosociologia comportamentului deviant, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976; Rodica Mihaela Stanoiyu, Violence et urbanization:letat des recheches dans les pays socialiste UNESCO, 1983 si Unele consideratiicu privire la rolul familiei in formarea si dezvoltare personalitatii tinerilor, in S.C.J. nr.2| 1986. 29In anul 1992, de exemplu, a crescut numarul inractiunilor comise prin violenta, judecate, cu 188% fata de anul 1990 procent ce nu a mai fost atins cel putin, in urmatorii 2 ani, Sorin Radulescu, Dan Banciu, Violenta domestica in Romania, in Revista de sociologie, Serie noua, anul VIII, nr. 1 -2, p.48.A crescut si numarul agresiunilor care intra in sfera de cercetare a medicinei legale de la 308 la 100000 locuitori n 1998, la 350 in 1999.In fruntea clasamentului se situeaza judetele Valcea (635 agresiuni), Gorj (608), Brasov (559). Buzau(541), si Suceava (538).Vezi Dan Dermengiu, Activitatea retelei nationale de medicina legala pe anul 1999 in Revista de Criminologie, Criminalistica si penalofie nr.5| 2000, p.40 166. 30Pentru informatii largi in aceasta problema a se vedea, Ortensa Brezeanu,Situatia actuala a Criminalitatii, structura, tendinte, forme de manifestare, in R.S.P. nr.4|1992, p. 144-151;Vezi si Evolutia unor manifestari sociale in perioada de tranzitie,sinteza efectuata pe baza unor studii intrprinse de Ortansa Brezeanu, Tiberiu Dianu, Iosif Fodor, Gh. Stroe, Horia Vasilescu, Carmen Raicu, in S.D.R. nr.4|1992, p.369 371;George Voicu, Anomie, infractionalitate, delicnenta in Romania post- revolutionara, in Revista Sociologie ROMANEASCA NR. 4|1993 Editura Academiei, p. 402, Ortansa Brezeanu, Evolutia criminalitatii in Romania in perioada 1988 1993, Rodica Mihaela Stanoiu, Ortansa Brezeanu, Tiberiu Dianu, Tranzitia si criminalitate, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1994, p. 36 181. 31.A nu se intelega ca inainte de anul 1989 nu au fost cazuri de violenta in familie. Cercetarile effectuate la Centrul de Medicina Legala din Braila ( cercetarile au vizat perioada 1987 1994 si numai judetul Braila dar ar putea fi usor extrapolate si la alte judete ale tarii arata ca numarul cel mai mare de femei maltratate s-au inregistrat in anii 1987, 1988 si 1989, numarul mediu annual a fost de 605 cazuri inainte de 1990 si pana in anul 1994 inclusiv.Vezi Sorin Radulescu, Dan Banciu, op.cit. 32.Abia acum dupa 12 ani de intoxicare a publicului cu violenta moarte si sex Consiliul National al Autovizualului s-a vazut nevoit sa intervina (august 2002) de data aceasta cu reglementari ferme sub sanctiune ( recomandarile nu au dat rezultate) pentru stoparea acestei stari de

lucruri si asigurarea unor programe de emisiuni compatibile cu cele ale televiziunilor din tarile UE in care drepturile omului si demnitatea umana ocupa locul de rigoare. A se vedea si opinia ziaristului Cristian Tudor Popescu Rasul mortii, Adevarul nr.3781 din 20 august 2002. 33.Vezi Ortansa Brezeanu, Relatia dintre delincnenta juvenila si violenta intrafamiliala comunicare prezentata la primul seminar romano American cu tema Violenta intrafamiliala o abordare interdisciplinara, (Bucuresti, 14-15 iunie 1994).Vezi Ortansa Brezeanu Violenta intrafamiliala in SDR nr.1-2, 1997, p.94. 34.Sunt suggestive pentru problema in discutie, observatiile participantilor la dezbaterea problemei violentei asupra femeilor in cadrul celui de al X- lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul dellincventilor citat deja potrivit carora traficul de finite umane este crima saraciei.Vezi, James O.Finckenauer, Jennifer Schrock, Les femmes dans le systeme de la justice penale, op.cit., p.20. 35.Romania a devenit o placa turnata regionala pentru traficul de fiinte umane, indeosebi pentru industria sexului mentioneaza Le Monde, in articolul citat mai sus. 36.O asemenea diversitate este reflectata si de faptul ca pe langa cele 11 limbi oficiale ale UE, in cele 15 state pe care aceasta le cuprindea pana la 13 decembrie 2002 cand au fost primate in Uniune inca 10 state exista dupa parerea expertilor, alte 40 de limbi minoritare.Inca in anul 1996 existau la Bruxelles peste 100 de birouri reprezentand regiuni luate individual.Vezi, pe larg, Anthony Anderson, Bruxelles recunoaste puterea regiunilor Europei , in Revista integrarii europene cu titlu Dialog European , nr.4|1996, p. 2-4; 37.La ora actuala exista destule domenii in care punctele de vedere ale unora dintre tarile Uniunii Europene sunt divergente problema Drogurilor spre exemplu. 38.Art. 26 Constitutia Romaniei prevede ca autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima familiala si private.Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica si bunele moravuri. 39.Vezi Documentele Seminarului organizat de Patriarhia Romana la 30.02.2001 cu tema Violenta intrafamiliala cause, consecinte, remedii, (a participat si Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist). 40.In literature de specialitate se vorbeste de risc victimal, ca despre o atitudine, un comportament, un gest care sa se constituie in ocazia ce I se iveste de multe ori pe neasteptate persoanei predispusa a trece la acte de violente.Vezi , Nicolae Pescaru, Victimologia, Editura Dobrogea, 200,

p.19.Conceptul, este in stransa legatura cu opiniile lui V.V. Stanciu care inca acum aproape doua decenii combatea tendinta de a fi privit de cuplul penal:infractor, victima ca un dualism antagonic. In conceptia acestui autor, infractorul ar putea fi victima, iar victima infractor.In acelasi timp, infractorul nu este intotdeauna culpabil iar victima nu este intotdeauna inocenta.Vezi, Les droits de la victime, op.cit., p. 113.Inca Cesare Lombroso a amintit de rolul victimei in declansarea actului infractional ( vezi, L uomo delinguente, Bocco, Torini, 1897). 41.Vezi, H.J. Schneider, Austratian violence an International Perspective in D.Chapell, P. Graboresky, Austration Violence a Contemporary Perspective, Camberra Strang Heather (Ed. Australian Institute of Criminology, 1991, p. 195.

BIBLIOGRAFIE
1. Bassis S. Michael, Gelles J.Richard, Levine Ann, Social

Problems, New York, Harcourt Brace Jovanovich, Inc., 1982; 2. Bandura A., Agression:A Social Learning Analysis, New Jersey, Englewood Cliffs, Pretince- Hall, 1963; 3. Roy Maria, The abusive Partener.An Analtsis of Domestic Battering, New York, Van Nostrand Reinhold Company, 1982; 4. Sears O. David, Freedman L. Jonathan, Peplau L. Anne, Social Psychology, fifth edition, New Jersey Prentince Hall, Englewood Cliffs, 1985; 5. Shainess N., Psychological Aspects of Wifebattering, in Battered Women: A Psychosociological Study of Domestic Violence (Roy M. edit.), New YORK, Van Nostrand Reinhold Co., 1977; 6. Baron Robert, Human Aggresion, New York, Plenum, 1977; 7. Lorenz Konrad, Laggression, Paris, Flammarion, 1968; 8. Goode J.William, Violence between Intimates, in lucrarea Explorations in Social Theory, New York, London, Toronto, OXFORD University Press, 1973; 9. Cry Caroline (Corectional Service Canada ), Modele Theorique:Programmes de lutte contre la violence familiale en milieu correctionnel, mai 1994; 10.Strauss A. Murray, Gelles J. Richard, Steinmetz K. Suzanne, Behind Closed Doors:Violence in the American Family, New York, Garden City, Doubleday, 1980; 11.Strauss A. Murray, Discipline and Deviance:Physical Punishment of Children and Violence and Other Crime in Adulthood, in revista Social Problems , vol. 38, no.2, May 1991; 12.Dollard J., Doob L., Miller N.E., Mowrer O.H., Sears R.R., Frustration and Aggression, New Haven, Connecticut, Yale University Press 1939; 13.Correctional Service Canada, Breaking the Cycle of Family Violence.A Resource Handbook, written and produced by Bonnie Hutchinson Enterprises Inc., Ottawa, Ontario, 1998; 14. Heisse L., Lori, Pitnguy Jaquline, Germaine Adrienne, Violence Against Women.The Hidden Health Burden, World Bnk Discussion Papers, The World Bank, 1995; 15.Dragan Ion, Paradigme ale comunicarii de masa, Bucuresti, Casa de Editura Sansa, 1996;

16. Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii,

Criminalitatea cu violenta in Romania (1990-1999).Violenta intrafamiliala, Bucuresti, Inspectoratul General al Politiei, 2000. 17.Radulescu M. Sorin, Violenta, termen elaborate in Dictionar de Sociologie (coordonatori:Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu), Bucuresti, Editura Babel, 1993, p. 670 671; 18.Stop Violenta in familie cunoastere, prevenire, interventie, Editura Lumen, 2005; 19. Revista de Criminalistica, Criminologie si Penologie, nr.2|2003; 20.Rodica Mihaela Stanoiu, Criminologie, ED.Oscar Print, Bucuresti, 1998, p.135; 21. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE AGENIA NAIONAL PENTRU PROTECIA FAMILIEI - DATE STATISTICE NREGISTRATE DE AGENIE N PERIOADA 2004 2009 sem.1; 22.Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie (publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 367 din 29 mai 2003); 23. http://www.scribd.com/doc/6578276/Stop-Violenta-in-Familie-Carticica; 24. http://violentainfamilie.blogspot.com/2006/12/caracteristicile-violenei-nfamilie.html; 25http://www.preferatele.com/docs/psihologie/9/abuzul-si-maltratare19.php;

26. Popescu, M , Revista de Cercetari Sociale, (2), Violenta domestica. Tendinte actuale n politicile sociale, 1998; 27. Adunarea Generala ONU, Declaratia asupra eliminarii violentei asupra femeilor, decembrie 1993; 28. Declaratia asupra Violentei mpotriva Femeilor, 1993. 29. Declaratia asupra eliminarii violentei mpotriva femeilor, Chisinau : CNSIPF, 1999; 30. Munteanu, A.&Popescu, M. (coord.), Violenta din perspectiva celor lipsiti de putere. Un raport privind victimizarea n contextul violentei domestice n Romnia, UNICEF: 2000.