UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială

Departamentul Sociologie şi Asistenţă Socială

Badia Mariana

Lucru individual
Asistența socială a persoanelor dependente de drog
Specialitatea – Asistenţă Socială

Şef Departament: Stela Milicenco, doctor,conferențiar,universtar.

(semnătura)

Conducător ştiințific:Angela Miron, lector universitar.

(semnătura)

Autorul: Bejenaru Gabriela: studentă,anul III,cu frecvență redusă.

(semnătura)

CHIŞINĂU-2020

1
 Studiu de caz

I. Evaluarea preliminara

1. Date de identificare :
Numele și prenumele beneficiarului : H.I.
Data și locul nașterii:XX,XX,1995, mun. Strășeni
Domiciliu: mun. Strășeni
Ocupatie: Ambalator, fabrica de veselă de unică folosință

2. Istoricul beneficiarului şi al familiei:

H.I. are 28 ani este căsătoritcu H.D. 25 ani, are fiu de 3 ani H.S., locuiește cu familia sa într-
o casă cu mama sa, dar cu intrări diferite . Este fiul lui H.O. – 49 ani și a H.N. – 46 ani.
Familia H. are în proprietate o casa cu două nivele și 8 odăi, iar in urma divortului dintre
parinti, care avut loc in anul 2003, copilul H.I. a fost încredințat spre creștere și educare mamei, iar
imobilul mentionat a fost lăsat soției și feciorului.
Soția H.D. este casnică și îngrijește de fiul lor H.O. care frecventează grădinița dar din cauza căci
răcește des multe zile lipsește de la grădiniță.
H.I. este angajat, în funcție de ambalator, la o fabrică care produce veselă de unică folosință, în
mun. Strășeni.
Mama lui H.I. este plecată în străinătate, în Italia și lucreaza ca badantă, acasa revine anual
în concediu timp de 1 lună.
Veniturile familiei sunt alcatuite din salariul lui H.I., alocația RO pentru copilul minor și
sumele în euro trimise din strainatate de către mama lui H.I.,(aprox.150 euro/lunar). Banii sunt cheltuiți
pentru cheltuieli familiale și înttreținerea fiului minor.

2
 3. Genograma

46 49

28 25

Legendă:

- femeie;
- bărbat;

- relatie de divort

4. Prezentarea problemei
Am discutat H.I. fost consumator de droguri:
H.I. a povestit cum a fost pentru el drumul de la consumul recreativ la dependență și apoi la
recuperare.
- Care sunt metodele despre care știți că funcționează cel mai bine pentru a nu ajunge la dependență de
substanțe interzise?

H.I: În cazul meu, una a fost sportul. Faptul că aveam activități și mai mereu aveam ceva de făcut, asta
cumva m-a protejat, mai ales în primele faze ale consumului meu, dar treptat aceste activități au
dispărut din cauza consumului. După într-o zi la o sărbătoare de familie am întâlnit-o pe D. o fată foarte
frumoasă de care m-am îndrăgostit la prima vedere. Dar ea m-a respins când a aflat de consum.
Respingerea ei a fost primul inbold care ma făcut să refuz.

- Care este metoda care va ajutat să nu consuma-ți!

3
H.I. Psihologul este una dintre metodele care m-a ajutat mult. Am fost la diferiți psihologi care ba au
trecut și ei prin asta, ba aveau studii în domeniu. Însă n-a fost suficient. Informarea în școli - și de asta
am avut parte, dar aia nu prea a funcționat.

Din ce știți, din ce ați trăit, care sunt motivele pentru care cineva trece de la consum recreativ la
dependență?

Alex*: Eu cred că în mod sigur nu este niciodată un singur factor, de fiecare dată sunt mai mulți. Când
consumam, ziceam mereu că o fac pentru că părinții mei au divorțat. Apoi am dat vina și pe anturaj, că
am ajuns într-un grup în care consumul era predominant, adică oamenii au început să consume și așa
am început și eu.

În anturajele astea i-am cunoscut și pe alții ai căror părinții au divorțat sau se despărțiseră de prietenele
lor; dar erau în anturajul ăla și unii care consumau și cu toate astea nu au devenit dependenți de droguri
și nu a fost nevoie de eforturi pentru a scăpa de ele.

Însă în cazul meu sigur a fost ceva marcant divorțul părinților, da; dar nu simt că este singura cauză.
Aveam colegi de clasă în aceeași situație, dar ei nu s-au apucat să consume droguri ca să facă față
sentimentelor.

Ulterior, a fost și mai greu să le fac față. Cred că traumele încep să fie mai puternic resimțite atunci când
începi să consumi, pentru că atunci și contextul emoțional te ajută să retrăiești acele clipe și să fii mai
mult în trecut.

In urma anchetei si a contactarii diferitelor surse, s-a stabilit ca relatiile din cadrul familiei inainte
de divort, erau deseori conflictuale, in special pe fondul consumului de alcool al domnului S.V. Fiind
intrebat beneficiarul ce parere are despre separarea parintilor, acesta apreciaza ca a fost cea mai buna
solutie, avand in vedere problemele dintre cei doi – „ este mai bine asa, decat sa se certe toata ziua”. Din
discutiile avute cu beneficiarul rezulta ca acesta se simte mai atasat fata de mama, cu care comunica
frecvent la telefon, in timp ce relatia cu tatal este caracterizata ca fiind „mai distanta”.
Privitor la modul in care relationeaza cu copiii, domnul S.V. sustine ca cei doi tineri nu-i recunosc
si nu-i respecta autoritatea, fiind de parere ca aceasta situatie a intervenit ca urmare a atitudinii pe care
fosta sotie a manifestat-o de-a lungul timpului, in prezenta copiilor, fata de persoana sa – „ sotia le-a spus
tot timpul copiilor ca tata este betiv si ca nu mai are nici un drept asupra lor, dupa divort”.
In prezent, desi tatal perpetueaza consumul de substante alcoolice, „nu este cunoscut in comunitate
cu manifestari antisociale, nu figureaza cu sanctiuni contraventionale, are un comportament civilizat si
decent”, potrivit celor declarate de asistentul social in cadrul Primariei municipiului Chișinău si
confirmate de catre reprezentantul politiei.

4
 In ceea ce priveste educatia primita in familie, beneficiarul relateaza ca este una favorabila
insusirii normelor pro-sociale de comportament – „ parintii ne-au invatat mereu sa facem bine, dar noi am
fost incapatanati si nu am vrut sa-i ascultam”, mama fiind persoana care s-a implicat cel mai mult in
cresterea si educarea copiilor – „ mama imi verifica rezultatele scolare cand era acasa”. In prezent, avand
in vedere ca aceasta lipseste perioade lungi de la domiciliul familiei, se afla in imposibilitatea de a-si
supraveghea eficient copiii.
Intrebat despre motivatia implicarii celor doi tineri in faptele ce fac obiectul dosarului penal, tatal
considera ca, responsabilitatea privind situatia in care se afla acestia ii revine in primul rand fostei sotii –
„ a plecat in Italia si a invatat baietii cu bani multi”.
Referitor la modalitatea de petrecere a timpului liber, beneficiarul relateaza ca face parte dintr-un
cerc de prieteni – colegi, printre care se numara si ceilalti trei inculpati din dosar, dintre care unul este
fratele sau. Alaturi de acestia frecventa ocazional discotecile, unde obisnuia sa consume atat substante
alcoolice (doua-trei beri), cat si substante halucinogene, motivand ca recurge la adoptarea acestui
comportament intrucat in acest mod reuseste sa se distreze – „ te simteai mai bine, aveai mai multe idei
de distractie”.
Privitor la starea de sanatate, beneficiarul mentioneaza ca nu s-a confruntat cu probleme medicale
deosebite. Acesta se declara ca fiind consumator de substante halucinogene de tipul: canabis si
etnobotanice. Debutul consumului de droguri ilegale a avut loc in urma cu aproximativ doi ani, acestea
fiindu-i oferite, la acel moment, de catre unii dintre colegii de liceu ai fratelui. Privitor la frecventa
consumului, beneficiarul sustine ca in ultimul timp, obisnuia sa consume saptamanl canabis, dupa
antrenamente, intrucat nu dorea sa-i fie afectata capacitatea fizica.
In ceea ce priveste activitatea scolara, atat diriginta beneficiarului cat si antrenorul acestuia, il
descriu ca pe un elev care nu a creat probleme de comportament in mediul scolar : ”manifesta o
comportare decenta fata de cadrele didactice, aratandu-se receptiv la unele observatii si indrumari. In
cadrul colectivului de elevi s-a integrat bine, dezvoltand relatii interumane armonioase si socializand cu
colegii de clasa”. Totodata, s-a evidentiat faptul ca beneficiarul nu manifesta prea mare interes fata de
activitatea didactica, principala lui preocupare fiind sportul.

5. Ecomapa

Soția Mama

Tata

5
 Angajator

28

Prietenii

Biserica

Colegii de serviciu

Legenda:
Relaţie reciproca
Persoana care se implica mai mult
Relaţie tranzitorie

II. Evaluarea operatională

6. Plan de intervenţie
Scopul interventiei il reprezinta motivarea beneficiarului in vederea accesarii
serviciilor oferite de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog in vederea
reducerii/stoparii consumului de substante halucinogene.

Analiza campului de forte

Puncte tari Puncte slabe

6
 - asumarea faptei comise - relatii disfunctionale la nivel familial,
- dorinta manifestata de beneficiar de a generate de maniera deficitara in care au inteles
finaliza studiile liceale si de a urma cursurile parintii, dupa divort, sa se implice in cresterea si
Facultatii de Educatie Fizica si Sport educarea copiilor
- varsta tanara care permite asimilarea si - lipsa supravegherii eficiente din partea
dezvoltarea viitoare a unor roluri sociale pozitive familiei
- relatia puternica de atasament dintre mama -diminuarea controlului parental, odata cu
si beneficiar inceperea actului educational in mun. S.
- sprijin material, afectiv si moral din partea - afilierea cu grupuri constituite din tineri
mamei care manifesta comportamente delicvente
- dorinta declarativa de a pune capat - petrecerea timpului liber intr-un mod
consumului de droguri defectuos, care implica si consumul de substante
alcoolice si halucinogene
- capacitatea diminuata de a anticipa
gravitatea consecintelor legale ale faptelor comise
- dezinteres fata de activitatea scolara
- incapacitatea de a stopa singur consumul de
substante halucinogene

Obiectivele interventiei:
Pe termen scurt:
- evaluare medicala
- evaluare psihologica
Pe termen mediu si lung:
- includerea beneficiarului in programe de asistenta si consiliere axate pe dobandirea de abilitati
necesare reducerii/stoparii consumului de droguri
- realizarea periodica de reevaluari medicale, psihologice si sociale de catre specialisti
- monitorizare continua

Pentru atingerea acestor obiective, se vor derula urmatoarele activitati de catre consilierul
responsabil de caz si beneficiar:
- prioritizarea nevoilor cu impact direct asupra adoptarii comportamentului infractional

7
 - prezentarea beneficiarului la programele integrate de asistenta si a serviciilor oferite
- solicitarea acordului scris pentru realizarea reevaluarii medicale, psihologice si sociale
- monitorizarea continua a evolutiei beneficiarului de catre consilierul responsabil de caz in
colaborare cu specialistii

Metodele de interventie in vederea solutionarii nevoilor identificate si diminuarii

riscului:
- motivarea beneficiarului in sensul solicitarii de asistenta si consiliere in vederea rezolvarii
problemelor cu care acesta se confrunta
- motivarea in sensul asumarii responsabilitatii propriilor actiuni si identificarea unor alternative
prosociale la situatiile de risc si exersarea acestor alternative
- verificarea prezentei beneficiarului la intrevederile stabilite la sediul Serviciului de Probatiune
- deplasari anuntate si inopinate ale consilierului responsabil de caz la domiciliul si la institutia
scolara pe care beneficiarul o frecventeaza
- colaborarea cu Inspectoratul de Politie , precum si cu alte persoane care pot furniza informatii cu
privire la respectarea masurilor stabilite de instanta

III. Evaluarea finală

La inceputul perioadei de interventie, beneficiarul nu constientiza gravitatea incalcarii legii si

minimaliza consecintele legale ale faptelor sale.
Diminuarea controlului parintesc si lipsa de supraveghere din partea familiei, autonomia castigata
odata cu plecarea mamei in Italia, influenta negativa a anturajului au fost factori predominanti in aparitia
comportamentului deviant.
Pe parcursul primelor 6 luni de asistenta si supraveghere, beneficiarul a avut o evolutie pozitiva, s-
a prezentat , la datele fixate, la Serviciul de Probatiune, a anuntat schimbarea de domiciliu survenita,
precum si orice alta deplasare.

Concluzie

8
 O buna redresare comportamentala a beneficiarului nu poate avea loc decat in conditiile
constientizarii, in mod realist, a implicatiilor legale ale faptelor sale. Astfel, supravegherea din partea
unei institutii abilitate, care sa-l includa in programe in vederea identificarii si insusirii unor deprinderi
comportamentale prosociale, este esentiala pentru cresterea sanselor de reintegrare sociala.