STUDIU DE CAZ

I.DATE BIOGRAFICE ȘI DE IDENTIFICARE

Nume și prenume: M.D.L

Gen: Masculin
Data nașterii: 15.01.2010
Tipul de familie: Biparentală ( părinți adoptivi)

II.ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA)

1. Date medicale semnificative

(dacă e cazul) – date de la naștere (kg, scor APGAR etc.)

2. Date psihologice semnificative:

Evoluția dezvotării psihice : băiatul este dezvoltat conform vârstei, este foarte inteligent,
având pasiune pentru scrierea de povești de tipul celor SF cât si pentru scriere de poezii.

Antecedente patologice (dacă e cazul): -

Comunicare și relaționare cu cei din jur: este o persoană deschisă și sociabilă, se integrează
relativ repede într-un grup. Este altruist, mereu își ajută colegii, uneori îi ajută la limba
română.

3. Date pedagogice semnificative:

Tipul și forma de școlarizare: învățământ primar

Intergrarea în colectivul clasei și al școlii: deși se adaptează ușor situațiilor noi, colegii au
momente când nu il agrează pentru că lipsește. Motivul absențelor este faptul că o soră
mai mare de a lui îl ia pe timpul weekendului si il aduce luni sau marti.

Adaptarea școlară: fiind un copil inteligent, se adaptează ușor, învață foarte bine și
recuperă zilele pierdute de școală.
Stilul de învățare : Auditiv și vizual, învață repede, reține din clasă lecțiile, lucrează
individual, muncește mult la teme iar multe din informații le intuiește sau le caută singur.

4. Date socio-economice și familiale: Provine dintr-o familie cu 9 copii, mama

biologică i-a lăsat pe toți în maternitate după ce i-a născut. Tatăl lui biologic
a murit într-un incendiu. Nu l-a văzut decât în fotografii. Acum este adoptat
de familia mătușii mele, care mai are un copil ( al ei) în vârstă de 23 ani.
După ce l-a adoptat (luat in plasament) pe M.L, a gasit o sora de a acestuia.
A adoptat-o (luat-o si pe ea in plasament) și pe ea, pentru a crește macar doi
frați împreună. Acum el are 9 ani iar sora lui, S,L , 13 ani. Mama adoptivă
este asistent maternal și se ocupă de creșterea lor, iar tatăl adoptiv lucrează
ca sofer la propria afacere. Nici unul din copii nu întreabă de părinții
biologici.

III. INTERVENȚIE

Dificultatea prezentată (emoțională, cognitivă, comportamentală, de relaționare cu colegii/

familia/ profesorii, școlară, absenteism etc.) : Deși lipsește cam 2 zile in fiecare saptamana, el
își ajută mereu colegii, iar alți colegi, râd de el pentru ca nu stă cu familia lui biologică și că
are alți părinți la care le spune mama și tată.

Obiectivele propuse:

-organizarea unei ședințe cu părinții și una separată cu colegii lui M.L pentru ameliorarea
acestei situații.

-conștientizarea de catre M.L a faptului că să locuiești cu altă familie decât cu părinții

biologici nu este o deficiență, mai important fiind faptul să aibă susținere și iubire din
mediul in care treiește.

-găsirea unei metode pentru a-l ajuta pe băiat să recupere mai ușor informațiile pe care le
pierde în timpul în care lipsește de la școală.

Măsuri de ameliorare: Voi începe prin a discuta situația în care se află cu părinții adoptivi,
apoi voi lua legătura si cu sora lui pentru a le explica dezavantajele faptului că îl aduce
abia luni/marți la mama adoptivă. Voi initia și o discutie la nivel de clasă, ca nu este o
boala sau o deficienta daca nu locuim cu parintii cu ne-au dat viata, sau cu familia noastra
biologica. Si le voi explica ca nu alegem noi unde ne nastem si in ce familie.

Metode/ tehnici utilizate:. La nivelul clasei voi face activități în cadrul cărora mă voi baza pe
jocul de rol, pentru a empatiza colegii lui situația băiatului, urmată de conversație și
explicație. Voi încerca și cu părinții în cadrul ședințelor pe care le voi organiza sa folosesc
jocul de rol pentru a empatiza și ei cu situația băiatului.

Încheierea ședințelor: Voi recapitula ceea ce am discutat în cadrul ședințelor alocate pentru
această situație. Voi adresa diverse întrebări pentru a mă asigura că am atins obiectivele
propuse.

Concluzii

În urma acestui caz, am realizat ca nu trebuie sa judecam pe nimeni pentru faptul ca locuieste cu
alta familie decat cea biologica, dar nici mama care a abandonat copilul nu trebuie judecata
pentru că dacă a fost genul de mama care a crezut ca exista altcineva care ii poate oferi ceva
mai bun decat ce poate ea, atunci putem spune ca acea mama s-a gandit la binele copilului in
primul rand. De multe ori aceste etichete catre copiii abandonati la nastere sau dupa nastere
pleaca de la familii care chiar nu stiu cu adevarat ce este iubirea de familie, care nu au simtit
niciodata cum e sa fii abandonat.