UNIVERSITATEA SPIRU HARET BRAȘOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

Program master: Psihologie Clinică si Intervenție Psihologică

PORTOFOLIU EVALUAREA COPILULUI

Îndrumător:
Lector universitar doctor Gherasim Cătălin Marius

Masterand: ȘUVEI(ANDONE) CRISTINA

Anul I,2020-2021 Semestrul II

 STUDIU DE CAZ ADOLESCENT
TULBURARE DISTIMICA 300.4 SI PANICA CU AGORAFOBIE 300.01

1. Date de identificare
Nume si Prenume: P. T.
Varsta: 14 ani
Data nașterii: 10.03.2007
Sex: Masculin
Elev in clasa a VII-a la Școala gimnaziala nr 19, Brasov
2. Motivele prezentării
Petru este adus la cabinet de către mama sa deoarece este perceput de către ambii părinți a
avea o stare de ignoranta, apatie, deconectare, nepăsare fata de toti membrii familiei, pare că
refuză sa se conformeze, necomunicând si ignorând pe toată lumea, stare de descurajare; a
renunțat să mai frecventeze activitățile la clubul de orientare turistică pe motiv că cei de acolo
sunt plictisitori și imaturi, diferiți de el. Mama consideră că P. are nevoie ca cineva să
vorbească cu el și să identifice eventualele probleme psihice de care suferă adolescentul,
crede că a pierdut conectarea cu copilul și se teme să nu piardă controlul asupra lui sau să nu
își provoace singur vreun rău .
3. Interviul cu parintii
  3.1 ANTECEDENTE PERSONALE
3.1.1. Sarcina: 
a) Întreruperi de sarcină anterioare şi datele: nu
b) Complicaţii medicale: nu
c) Slăbit/îngrăşat: îngrășare în perioada sarcinii 18 kg, slăbit după 13 luni după naștere
d) Utilizare de alcool şi substanţe: nu
e) Atitudinea părinţilor despre sarcină: sarcină dorită
3.1.2 Travaliu și nașterea
a) Greutatea la naştere: 3,500 kg
b) Scor APGAR: 10
3.2.   EVENIMENTE CARE AU COMPLICAT VIAȚA
3.2.1 Preferinţa pentru băiat sau fată: băiat
3.2.2 Cu cine seamăna copilul și atitudinea părinților: P.T. semăna cu mama, dar acest aspect nu
a reprezentat niciun impediment
3.2.3 Depresie maternă – ante/post-partum: nu
3.3.  ISTORIA TULBURĂRILOR
 3.3.1 Când s-a identificat tulburarea:
a. În primele luni de viață
b. Până la un an 
c. După un an
d. Mai târziu – când – de aproximativ 1,6 luni in urmă
 3.3.2 Apariția tulburării s-a petrecut:
a. Brusc
b. treptat- P.T., începând cu vârsta de 12 ani a devenit mai retras și a inceput să comunice cu
familia tot mai puțin pe motiv că nu are ce să le spună.
 3.3.3 Antecedente terapeutice/ ce măsuri s-au luat:
a. 0-18 luni
b. 18-36 luni
c. 3-5 ani
d. 6-11 ani
e. 12-14 ani – părinții au încercat să vorbească cu el, însă majoritatea conversațiilor se
finalizau cu certuri și cu critici, in special din partea tatălui. 
3.3.4 Rezultate terapeutice până în prezent: nu sunt
3.3.5 Tratament medicamentos: Nu există.
3.4.  COMPOZIŢIA FAMILIEI ŞI CONDIŢIILE DE VIAŢĂ
3.4.1 Părinţii: 
Părinţi biologici X  Recăsătoriţi __  Părinte unic __ În îngrijire __  Adopţie __Altele:
 
Tata: Tiberiu Ocupația: Inginer Data nașterii: 1974
Mama: Cristina rezistență. Data nașterii: 1978
Ocupația: I.T
3.4.2 Bunicii
Bunicul patern: Ioan Ocupația:pensionar Data decesului:- 
 Bunica paternă: Elena Ocupația:pensionară Data nașterii: -
Bunicul matern: Victor Ocupația:pensionar Data nașterii: -
Bunica maternă: Ocupația:pensionară Data nașterii: -
Viorica
 3.4.3 Fratria şi alte persoane aflate în legătură strânsă:
Numele:
c.1 Delia Ocupația: elevă Data nașterii:19.08.2010
c.2 Victor Ocupația: elev Data nașterii:19.08.2010

3.4.4 Condiţii de viaţă ale familiei: 

Unde locuiește: Brasov, intr-o casă cu 4 camere- proprietate personală
Cu cine locuiesc: doar membrii familiei: mama, tata, P.T, cei doi frați gemeni
Camera copilului:fiecare copil are cameră separată, P.T având camera separat de restul
familiei, la mansardă
 3.4.5 Atmosfera și climatul afectiv:
Conflicte trecătoare – între mamă și tată (tatăl este impulsiv și critică des comportamentul
fiecărui membru al familiei, consideră că regulile casei sunt încălcate, mama ia parte
copiilor ); între tată și copil conflictele sunt mai dese (tatăl insistă să facă sport, are previziuni
sumbre asupra viitorului, uneori se impune și prin forță, iar P.T refuză să se conformeze,
mama este supraprotectivă, destul de permisivă, anxioasă, copilul pare răsfățat și nu acceptă
regulile casei)
3.5.  EVENIMENTE MARCANTE DIN VIAŢA COPILULUI
3.5.1 Maladii şi intervenţii chirurgicale: nu
3.5.2 Separări de mediul familial: nu
3.5.3 Evenimente marcante pentru copil şi familia sa: la nașterea gemenilor, mama a hotărât ca
pentru micuți să aducă o bonă pentru a nu periclita relația ei cu P.T, pentru a nu se simți
exclus
 3.6.  DEZVOLTAREA PSIHOSOMATICA
3.6.1 ÎN PRIMA COPILĂRIE (1-3 ani) 
a) Dezvoltarea somatică 
- dezvoltarea staturo-ponderală: normală
- incidenţa posibilelor maladii la vârsta mică: nu
b) Dezvoltarea psihomotorie
 - vârsta mersului: 11 luni
- susţinerea capului: 2 luni
- postura aşezată fără susţinere:
- șezutul:4 luni
c) Probleme medicale: fără probleme
d) Dezvoltare emoțională
- debutul şi intensitatea anxietăţii de străin: din momentul nașterii gemenilor s-a simțit o
oarecare timiditate a lui P.T, părea dependent de mama, temător de oameni străini
- luatul în braţe de către mamă sau alţii: nu au existat probleme
- separări prelungite: nu a stat separat
- frică neobişnuită: fără frici
- iritabilitate: -
e) Dezvoltarea limbajului (vârsta şi observaţii asupra dezvoltării limbajului): 
- Primele vocalizări/ gângurit: 3-4 luni
- Primele cuvinte (altele decât mama şi tata): 8-9 luni
- Primele construcţii verbale (două sau trei cuvinte folosite împreună): 16-18 luni
Fraze complete (cu relaţii şi construcţii gramaticale): după vârsta de 2 ani
f) Zâmbet intenționat: da
g) Dezvoltarea cognitivă: 
h) Alimentaţia: 
- prima alăptare: -
- apetitul: foarte mâncăcios
- ritmul somn-veghe: bun, doarme 4-5 ore pe noapte daca era mama lângă el
- înţărcatul:-
- acceptă alimentele solide: da
- este curioas în faţa alimentelor noi: da
i) Atitudinea mamei/ tatălui: mama a fost foarte implicată in creșterea copilului și era foarte
grijulie, încurajatoare, uneori îngrijorată să nu pățească copilul ceva rău
j) Conflictele cu părinții: nu
k) Dobândirea autonomiei alimentare: 
- folosește tacâmurile: da
- își alege alimentele: da
- ritmul şi durata meselor: la cerere
l) Achiziţia controlului sfincterian. 
 - vârsta şi stabilitatea achiziţiilor: până la vârsta de 2,6 ani a renunțat la purtarea scuterului
și noaptea
  3.6.2.  COPILĂRIA MIJLOCIE (3 - 5 ANI) 
a) Socializare: nu socializează cu străini
b) Adaptarea la creşă şi grădiniţă:  a mers la gradiniță la un program de 4 ore, s-a adaptat
deoarece doamnele educatoare erau atente cu el, dar copiii erau galagioși, iar asta nu ii plăcea
c)   Relaţiile cu cei de-o seamă: cu copiii de la grădiniță și cu copiii din parc
d) Teamă, controlul impulsului: -
e) Asertivitate:-
f) Udatul patului: -
g) Coordonare, coşmaruri:-
h) Agresivitate:-
i) Dacă doarme în patul părinţilor/frecvenţa: mama dormea cu el 
  3.6.3.  COPILĂRIA MARE (6-12 ANI)
a) Relaţii cu cei de-o seamă/prieteni: cu colegii de clasă, relații de colegialitate nu a legat
prietenii
b) Interese: informatica, matematica, jocurile pe calculator
c) Hobby-uri: orientare turistică, drumețiile
d) Sporturi: a practicat: înot, atletism, orientare turistică
e) Performanţe cognitive: olimpic la informatică și matematică
f) Controlul impulsului, coordonare: da
g) Separări şi reacţii la ele: nu
h) Funcţionarea la şcoală: performanțe bune la învățătură peste 9.50
i) Utilizarea de droguri, alcool, ţigări: nu
  8.4  ADOLESCENȚA (13- — ANI)
a) Debutul pubertăţii: 10-11ani
b) Dacă a ţinut pasul cu cei de-o seamă: s-a dezvoltat mai repede ca cei de vârsta lui, i-a
crescut barba, a apărut acneea, s-a înălțat
c) Menarha: -
d) Masturbare:-
e) Droguri, alcool, ţigări: nu
f) Regresie în învăţare sau comportament: nu
g) Depresie: nu
h) Retragere, relaţii cu cei de-o seamă: nu dorește să socializeze, afirmă că colegii lui sunt
imaturi și prea copii pentru el, fără preocupări interesante pentru el, fără bun simț
i) Funcţionarea la şcoală: performanțe bune la învățătură
  3.7.  EVOLUŢIA RELAŢIILOR CU ANTURAJUL ŞI SCHIMBURILE AFECTIVE
 
3.7.1 Temerile în faţa unor persoane necunoscute: nu se simte bine în prezența nici unei
persoane necunoscute/cunoscute atunci când este nevoit să prezinte ceva in fața lor, in rest nu
pare a se teme
3.7.2 Toleranţa faţă de absenţa mamei: bună
3.7.3 Principii de educaţie: nevoile copilului sunt importante, se stabilesc reguli, dar nu sunt
respectate în totalitate de niciun membru al familiei
3.7.4 Docilitatea copilului: încăpățânare, reținere, mama nu este fermă, iar tatăl este prea dur
și impulsiv
3.7.5 Reacţii la primele interdicţii: comportament opozant.
3.7.6 Conduite şi interese sexuale- a fost îndrăgostit de o fată, însă nu i-a comunicat acesteia,
in prezent se consideră a fi in perioada in care încearcă să identifice dacă ii plac fetele sau
băieții din punct de vedere sexual.
 3.8.  VIAŢA ŞCOLARĂ. 
3.8.1 Grădiniţa: vârsta de intrare la grădiniţă: la vârsta de 4 ani
- Primele reacţii şi adaptarea ulterioară (relaţii cu educatoarea): a plâns când mama l-a lăsat la
grădiniță, însă atitudinea blânda și ințelegătoare a educatoarei i-a creat un sentiment de
siguranță.
3.8.2 Istoricul vieţii şcolare (succesiunea claselor frecventate, schimbări de şcoală
etc.): normală, nu a schimbat școala
3.8.3 Rezultate şcolare: foarte bune
3.8.4 Proiecte de viitor (şcolare, profesionale): iși dorește să meargă pe partea informaticii și
să ajungă să lucreze pentru NASA
3.8.5 Atitudini cu privire la activitatea şcolară – interes;
3.8.6 Reacţii la eşecul şcolar: relaxare. 
3.8.7   Relaţii cu ceilalţi copii / caracteristici ale jocului: nu relaționează cu ceilalți copii
decât pentru strictul necesar, se plictisește în timpul jocului
3.9.   LOCUL COPILULUI ÎN EXPECTANŢELE PĂRINŢILOR ŞI ÎN DINAMICA
CUPLULUI PARENTAL 
Proiecţii ale copilului, înainte de naştere- să fie un copil fericit și sportiv
3.9.1 Satisfacţia în faţa sexului copilului, alegerea prenumelui de comun acord: da
3.9.2 Concepţii şi atitudini educative (eventuale divergenţe între părinţi): mama se ocupă de
educația copilului, tata se implică doar când mama nu poate, părinții sunt pe principii diferite
pentru creșterea copiilor- permisiv versus autoritar.
3.9.3 Preferinţe şi manifestări de intoleranţă. Locul, rolul şi poziţia copilului în grupul
familial şi în miturile familiale: rolul lui P.T este central, toată atenția este centrată  asupra
lui. Este copil prim născut, însă dpdv psihologic pare a fi unic, deoarece nu are nici o
implicare sau interes pentru frății mai mici; are responsabilitate in ceea ce priveste activitățile
casnice de a face curat in propria cameră și de a tunde iarba și de a face curat in curte, desigur
și de a învăța bine. 
 4. Interviul cu copilul
Interviul cu copilul s-a realizat prin:
 Întrebări
- De ce crezi că eşti aici?(de ce te-au adus părinţii aici?) – nu știu, cred ca ii deranjez cu ceva pe
părinții mei
- Care este părere ta despre asta? Așa este. Eu nu vorbesc cu ei, doar ascult, uneori cred că sunt
așa cum mi se spune, dar ignor, nu mă gândesc la nimic, doar stau. Cu cât insistă părinții mai
mult, cu atât eu tac mai mult. Cu mama mă înțeleg mai bine, pe ea o ascult, însă pe tata nu il
mai ascult de ceva timp pentru că își impune dorințele și chiar mă forțează să i le îndeplinesc,
consideră că a face sport este vital, practic este o valoare pentru tata și se așteaptă ca noi,
copiii, să facem sport . Pentru că am renunțat să fac sport poate fi un mod de a mă lupta cu
tata, probabil de răzbunare. Tata mă condiționează să fac sport și doar așa zice că îmi va
cumpăra calculatorul de care am eu nevoie să lucrez.
- Care este așteptarea ta de la întâlnirile noastre? Nu am aștepări de la nimeni, poate doar să fiu
ințeles
- Cât de mult îți dorești să rezolvi această problemă. Nu știu .
- Cum va arăta viață ta după ce problema aceasta se va rezolva? Nu îmi pot da seama, nu știu.
4.1 Tatăl:Nume, profesie, vârstă: Tiberiu. Inginer rezistență, 46 ani
Descrieţi personalitatea tatălui dvs. (numiţi 5 trăsături) şi relaţia avută cu el. Ce
aţi însemnat pentru el (înainte şi astăzi)? -autoritar, impulsiv, rigid, sportiv și parcă
depășit de situații uneori. Cred că ii pasă doar de el și dorește să fie toate lucrurile așa
cum vrea el.
Cât de important a fost el pentru dvs. când eraţi copil?- nu îmi aduc aminte
 V-aţi simţit iubit şi acceptat de el?- nu știu, nu îmi aduc aminte, cred că se iubește pe el și
atât. 
Ce aspecte ale relaţiei cu el au fost îndeplinite şi care nu? Ce probleme de
sănătate, sociale şi psihice a avut el?-Cred că nu a reușit să se apropie niciodată de
mine, nu cred că are probleme de sănătate sau psihice.
 În ce măsură au contribuit problemele relaţionale cu tatăl la actuala dvs.suferinţă? Descrieţi o 
situaţie tipică a modului de desfăşurare a relaţiei cu el- Cred că dacă aș fi avut o altă relație cu
tata, probabil lucrurile ar fi fost altfel, nu știu ce să zic în privința aceasta.
 Mama: Cristina, I.T., 42 ani. Mama este o persoană blândă, anxioasă, are foarte mare grijă
de casă și de noi copiii, cred că își face foarte multe griji referitoare la mine pentru că îi văd
fața destul de supărată. Mama a fost singura persoană apropiată pe care am avut-o toată
copilăria mea, simt că m-a iubit și a avut grijă de mine. Încă are grijă de mine și se preocupă
de relația noastră
Ce fel de relaţie au avut părinţii între ei ?- Părinții cred că s-au înțeles foarte bine între ei,
însă tata cred că a fost autoritar și cu ea, dar mama știa să îl pună la punct. În prezent se
ceartă, dar cred că certurile au legătură cu mine .
 Enumeraţi fraţii şi surorile (numele, vârsta, profesia) şi relaţiile avute cu ei.
în copilărie şi astăzi.- Delia și Victor sunt frați gemeni cu 3 ani mai mici, elevi foarte buni la
scoală, relațiile sunt distante, adică nu ne jucăm și nici nu ne vorbim, ne vedem rar, chiar daca
locuim in aceeasi casa.
Au mai existat şi alte persoane importante (de referinţă) pentru evoluţia dvs? – bunicii atunci
când mergeam la ei, bunicii materni sunt mai deschiși, mai cooperanți, cei paterni sunt mai
rigizi și conflictuali.
 4.2. Date privind problema de care suferiţi
1. Ce probleme (suferinţe) vă aduc la terapie ? Indicaţi tot ceea ce vă tulbură sau
vă face să suferiţi, aşa cum vă vin în minte cât se poate de complet. – cred că mi-aș dori
să pot fi înțeles, dar nu știu ce înseamnă concret asta; nu știu ce vreau să aflu, insă nu știu
nici ce mă supără cu adevărat. Nu am văzut pe nici unul dintre părinții mei să se
destăinuie sau să comunice cuiva sau chiar mie despre cum se simt sau ce fel de
experiențe au avut de-a lungul vieții, drept urmare eu nu știu cum pot să mă dezvălui și
cât.
2. Când, unde şi cum au început aceste probleme?În urmă cu aproximativ 1,6 ani am început
să simt că sunt mai speriat, că am niște simptome ce însoțesc frica, au apărut și conflictele cu
părinții mei.  
3. Ce s-a schimbat în viaţa dvs. înainte de a avea aceste probleme sau dacă au
existat evenimente de viaţă hotărâtoare în declanşarea suferinţei dvs.?- la finalul clasei
a patra am dat examenul pentru intrarea într-o clasă specială de la mine la școală,
examen ce l-am luat. Am intrat într-o clasă în care speram ca nivelul să fie foarte
ridicat, însă calitatea colegilor mei este una îndoielnică. Colegii par a nu respecta
profesorii, dar nici colegii între ei nu se respectă, par a nu acorda importanța școlii. Au
existat niște conflicte minore între mine și niște colegi, însă am ignorat de fiecare dată
ceea ce spuneau ei .
4. Cum aţi încercat să vă rezolvaţi aceste probleme? Nu am încercat să rezolv problemele
deoarece nu le-am acordat o importanță mare, am ignorat de fapt toate situațiile. Uneori am
evitat diverse situații.
 5. În ce situaţii concrete suferiţi în mod deosebit din cauza problemelor dvs.? Seara când sunt
în camera mea, se întâmplă să am atacuri de frică destul de intense.
 6. Cum vă reacţionează corpul (ce simţiţi corporal) în aceste situaţii? Mă simt amețit, aerian,
îmi tremură mâinile, tensionat, am stări de greață, frisoane, dureri în coșul pieptului, palpitații,
amorțeli și furnicături, mâinile reci.
 La ce vă gândiţi în mod automat în aceste momente? Am simțit că îmi pierd controlul.
 8. Ce sentimente puteţi percepe mai intensiv în situaţia respectivă? Frica și neputința de a
controla situația.
 9. Cum reacţionaţi concret, ce soluţie întrebuinţaţi pentru a reduce efectul acestor suferinţe?
Nu fac nimic.
 10. Cum reacţionează ceilalţi la soluţiile încercate?Nimeni nu știe despre ceea ce mi se
întâmplă.
11. Ce efect au reacţiile acestora asupra dvs.?Mă epuizează.
 12. Ce comportamente sau reacţii noi au apărut după declanşarea suferinţei
(problemei) şi care nu ţineau de obişnuinţele dvs.? Cred că mă preocupă faptul de a preveni
instalarea unui alt atac de panică.=frica de frică 
13. Ce vă împiedică să vă rezolvaţi problemele? Nu știu
 14. Ce schimbări au apărut în viaţa dvs. după îmbolnăvire? Nu știu
 15. Ce funcţionează totuşi în viaţa dvs. în ciuda problemelor pe care le aveţi? Îmi văd de
viața mea așa ca de obicei, adică încerc să îmi văd liniștit școală, să mă prea ocup în
continuare de informatică și să vorbesc cat pot de mult online cu prietenii mei .
 16. Ce domenii de viaţă sunt mai puţin sau deloc influenţate negativ de
problemele pe care le aveţi ? Școala și relația cu prietenii
 17. Ce capacităţi după îmbolnăvire v-au rămas totuşi intacte?Nu știu
 18. Cui v-aţi adresat şi în ce fel, înainte de a merge la medic sau psihoterapeut?Am vorbit cu
prietenii
 19. Cum au reacţionat aceste persoane la destăinuirea făcută? Cam toți prietenii avem tipul
acesta de probleme.
 20. Cum au reacţionat persoanele de referinţă pentru dvs. la problemele pe carele aveţi? Nu
știu.
 21. În cazul în care problema de care suferiţi durează de mai multă vreme, cum s-
au schimbat reacţiile persoanelor de referinţă vizavi de situaţia dvs. aceea „ de– a - fi-
bolnav”? Nu mă preocupă părerea celorlalți, însă nu cred să fii observat careva.
 22. Ce vă simţiţi constrâns să faceţi ca urmare a existenţei problemei, astfel ca
dvs. să vă simţiţi mai bine? Nu știu, cred că nu. Am. Nimic de făcut.
 23. Ce aţi face cu mare plăcere dacă n-aţi avea problema? (Lăsaţi-vă fantezia să vorbească).
Cred că aș ieși mai mult cu prietenii, nu știu.
 24. Aţi mai fost într-un tratament psihiatric sau psihoterapeutic, când şi la cine? Nu
 25. Ce medicamente luaţi, în ce moment şi cu ce rezultate? Nu iau
 26. Aţi avut vreodată gândul să vă sinucideţi sau aţi încercat deja? M-am gândit, insă, nu cred
că aș pune in practică
 4.3. Evoluţia, şcoala
1. Descrieţi starea de sănătate a mamei pe timpul sarcinii cu dvs. (dacă o cunoaşteţi). Nu știu,
dar nu cred că sunt motive ca ea să fii avut vreo problemă
 2. Vă amintiţi să fi avut în copilărie unele probleme cum ar fi (subliniaţi şi
completaţi acolo unde este cazul ): coşmaruri, sugerea degetului mare, enurezis,
tulburări sau greutăţi de vorbire, rosul unghiilor, somnambulism, teama de adormi, frică de 
animale, frică de figuri fantastice, tendinţa de a minţi, de a fura, boli frecvente, singurătate,
copilărie nefericită, alte vulnerabilităţi- nimic din toate acestea
 3.Boli care s-au repetat în copilărie şi adolescenţă- nu există
 4. Alte boli, internări sau operaţii după aceea- nu există
 5. Greutatea …………..mărimea………………particularităţi corporale pentru care aţi fost 
poreclit- nu am avut
 6. Cum v-a mers în primele zile la grădiniţă? Ce rol aţi preluat în grupa de
joacă? Dar faţă de educatoare? Nu cred că este nimic schimbat in comparție cu zilele aste
7. Cum v-a mers în primele zile de şcoală? Ce rol aţi preluat instinctiv vizavi de
colegi sau învăţător?- am fost neimplicat, am stat deoparte
 8. Ce poziţie luaţi de obicei într-o relaţie în doi în viaţa de toate zilele? Ce
importanţă are sexul acestuia în luarea acestei poziţii? Nu știu
 9. În împărţirea rolurilor în familia (relaţia) mea eu mă comport de obicei la fel
ca: tatăl meu faţă de mamă/ ca mama mea faţă de tatăl meu (subliniaţi) sau altfel— eu cred ca
mă comport ca mama fata de tata
 10. Cum şi în ce măsură au contribuit problemele de relaţionare cu ceilalţi la
declanşarea stării actuale? Nu cred ca a contribuit cu nimic
 11. Indicaţi şcolile făcute şi anii. Dificultăţile şcolare şi de învăţare avute? Sunt la școala nr19
încă de la inceput, nu am avut dificultăți
 12. Ce performanţe au aşteptat părinţii de la dvs. şi cum au reacţionat ei la
succesele şi la insuccesele avute? Cred ca se așteaptă sa învăț și sa am rezultate bune, cred ca
se sperie daca nu am rezultate bune
13. Ce probleme aveţi chiar şi astăzi în domeniul performanţelor? Nu am
 14. Cum şi în ce măsură au contribuit problemele din domeniul performanţelor
sau a atitudinii faţă de ele, la suferinţele pe care le aveţi acum?-
 15. Cum şi-au exprimat părinţii (tata sau mama) sentimentele vizavi de dvs.? Nu știu
 16. Ce sentimente n-au fost exprimate niciodată, reprimate sau trecute cu vederea, uitate? Nu
știu
 17. Ce sentimente n-aţi trăit sau n-aţi simţit niciodată?-
 18. Ce probleme aveţi şi astăzi privind exprimarea şi acceptarea sentimentelor
pe care le aveţi? Nu știu
 19. În ce mod şi în ce măsură au contribuit dificultăţile din domeniul
sentimentelor la declanşarea problemelor de sănătate pe care le aveţi acum? Nu știu
 4.4. Relaţiile:
 1. Cu cine locuiţi împreună şi ce fel de locuinţă aveţi? Locuiesc împreună cu părinții într-o
casă proprietate personală, dar și cu frații mei gemeni.
 2. Enumeraţi relaţiile avute până acum, modul lor de desfăşurare, cauzele despărțirii: Am
avut relații de prietenie cu fete, dar cred că nimic nu a fost exprimat din punct de vedere
afectiv.
 3. Există vreo problemă în familia dvs. care nu a fost enunţată? Cred ca in toate familiile sunt
discuții și probleme, nu știu ce probleme sunt in familia mea.
 VI. Aspecte pozitive în viaţa dvs.
 1. Enumeraţi ceea ce vă dă în această situaţie , sprijin şi stabilitate? Poate faptul că vorbesc
cu prietenii.
2. Ce rol joacă în acest moment cercul de prieteni şi de cunoştinţe? Sunt importanți pentru
mine, cu prietenii vorbesc și mă simt ok.
 3. Ce sporturi aţi practicat înainte şi după îmbolnăvire? Înot, orientare turistică
 4. Ce hobby şi activităţi de timp liber aţi avut înainte şi după apariţia
problemelor de sănătate? Informatica, calculatorul, ieșirea cu prietenii
 5. Cine aparţine de ceea ce numiţi familia mea (inclusiv familia de origine)? Mama, tata,
frății mei gemeni, bunicii materni și paterni.
 6. Cine dintre aceste persoane stă în centrul familiei şi în ce fel de relaţie vă găsiţi cu ea? Nu
știu, cred că tata, el țipă și iese in evidentă, avem o relație distantă.
 7. Cu ce persoane din familia dvs. aveţi probleme / conflicte şi de ce natură sunt acestea? Eu
nu am conflicte cu nimeni, tata vrea să mă determine să fac ce vrea el, el se enervează, iar eu
tac.
 8. În ce măsură au contribuit aceste dificultăţi la îmbolnăvirea şi problemele pecare le aveţi?
Cred că modul in care este tata mă face să nu îmi placă ceea ced înseamnă masculin pentru
mine și mă determină să mă delimitez de aspectul acesta și mă tot gândesc că poate eu sunt,
de fapt, o fată( sunt mai sensibil, mai empatic ca și mama)
 9. Pentru cine vă faceţi cele mai mari griji sau pentru cine suferiţi cel mai mult şi de ce? Nu
știu
  4.5. Starea psihosomatică.
 Subliniaţi descrierile de mai jos care vi se potrivesc:
1. Mă simt fără valoare,  nesigur, lipsit de
atracţie, plictisit, în conflict cu sine,  vulnerabil, neliniştit,  neînţeles,
nervos, zăpăcit,  nedecis, timid, retras
 2. Dureri de cap,  corporale,  senzaţii de sufocare,
tremurat, valuri de căldură, slăbiciune, lipsă de apetit, ameţeli, dureri şi
înţepături cardiace, de somn, de puls,  scăderi sau creşteri în greutate, 
nelinişte motorie
3.Depresii,agitaţii,  sentiment de insuficienţă, apatie,dezinteres, probleme de identitate, hipoco
ndrie
 4. Enumeraţi 5 frici, fobii, temeri, griji, în ordinea gravităţii lor: îmi este oarecum teama de a
expune ceva in fața clasei deoarece știu ca nu voi fi apreciat sau înțeles, poate luat in râs
 5. Denumiţi 3 probleme de viaţă dificile pe care le-aţi avut în anul îmbolnăvirii: am dat
examenul pentru clasa a V-a și am intrat la clasa specială cu profil engleză, însă m-a
dezamăgit nivelul și calitatea colegilor.
 6. Ce schimbări (pozitive sau negative) s-au produs în ultimii doi ani înainte de a
vă îmbolnăvi ( din punct de vedere profesional, familial, relaţional)? Nu s-a schimbat nimic,
totul este la fel.
  4.6. Sexualitatea.
1. Care a fost atitudinea în familia dvs. vizavi de „a te arăta în pielea goală”? Nu știu, nu am
discutat despre aspectul acesta
 2. La ce vârstă şi cât de puternice au fost sentimentele dvs. de ruşine într-o asemenea situaţie?
Nu îmi aduc aminte.
 3. Vă mai amintiţi de jocurile „de-a doctorul” din copilărie? Cum se desfăşuraude obicei?nu
îmi amintesc
 4. La ce vârstă v-au apărut semnele pubertăţii ? La vârsta de 10 ani. 
5. Aţi fost edificat şi pregătit asupra acestora? Eu m-am informat.
6. Ce atitudine aveţi vizavi de corpul dvs., cum îl trataţi? Nu prea îmi place cum arăt.
7. Ce probleme aveţi cauzate de atitudinea dvs. privind corpul? Nu îmi place, dar atât.
8. Au existat particularităţi corporale din cauza cărora v-aţi ruşinat sau aţi fost poreclit? Nu
9. Au contribuit problemele dvs. actuale privind corpul, la apariţiaîmbolnăvirii? În ce măsură?
Nu 
10. Descrieţi prima experienţă sexuală? Cum aţi trăit-o afectiv? Nu am avut.
 11. Aţi avut în copilărie experienţe homosexuale trecătoare? Nu
 12. Vă simţiţi sexual stimulat  de o persoană atractivă de acelaşi sex? Mă preocupă acest
gând, dar nu îmi este clar încă.
 4.7. Expectanţa, terapeutul, scopurile terapiei.
1. Admiţând că problemele (îmbolnăvirea) sunt mai vechi de 6 luni, cum se facecă tocma
i acum cereţi ajutorul unui terapeut? Mama a dorit să vin să discut, eu nu am vrut inițial.
2. A apărut ceva nou care a intensificat şi mărit dificultatea problemelor? Tata este mereu
nemulțumit.
 3. Ce sentimente aţi avut pe timpul duratei cu mine ca terapeut? Este in regulă, nu ma
prestezi.
 4. Aţi avut impresia să fi evitat faţă de mine anumite moduri de comportamentde altfel tipice 
pentru dvs.? Nu
 5. Sau invers, că vizavi de mine să manifestaţi comportamente care apar foarte
rar şi atunci numai în prezenţa anumitor persoane? Nu
 6. Formulaţi cele mai importante (3) scopuri pentru rezolvarea problemei(însănătoşirea) dvs.?
Nu știu
7. Ce ar trebui să se schimbe în viaţa dvs. pentru ca să vă însănătoşiţi (să vă
rezolvaţi problema)? Să fiu înțeles.
 8. Ce ar trebui schimbat privind obiceiurile, atitudinile, comportamentele, calităţile dvs.? Nu
știu
5.GHID DE OBSERVAŢIE
 
* reacţii mimice, pantomimice, altele, corelative informaţiilor obţinute parcursul interviului
anamnestic si a terapiei.
* adjectivele nu sunt exclusive (de ex. un discurs incoerent este şi ilogic)
 Expresia şi ţinuta  persoanei 
1. reacţiile la prima intâlnire cu psiholog clinician/terapeutul : 
            □ opoziţie      □ cooperare          □  indiferenţă         □ suspiciune
 
2. mimica :  
□ hipermimie  □ imobilă  □ demonstrativă  □  euforică  □ tristă □ crispată □ tensionată □
temătoare   
 □ evită contactul vizual (evitant)
 
3. pantomima / mişcările corpului: □ manierisme   □ bizarerii  □ agitaţie   □
imobilitate   □ agresivitate
           □ autoritate □ submisiv □ astenic  (eventual descrierea discursivă a comportamentului)
4. modul de a se îmbrăca: 
         □ dezordonat □ excentric   □ cu rafinament □ travestitism (Utilizarea hainelor sexului
opus )   
□ cisvestitism (Utilizarea hainelor propriului sex, dar  inadecvat, nepotrivit cu varsta)  
□ ingrijit   □ auster  
□  pedant 
5. atitudinea : (observată pe parcursul  interviului / relatată, despre sine si ceilalti )
          5.1. faţă de sine:  □ supraestimare □
subestimare □ dezinvoltă □ arogantă □ superioară  □ inhibată
                                      □ neîncrezătoare □ timidă
5.2. faţă de ceilalţi:  □ prietenoasă □ duşmănoasă □ sinceră □ falsă  □ egoistă                             
□ încredere (deschisă)  □ neîncredere  (suspicioasă) □ asertivă  □ agresivă    
                               □ defensivă □ evitantă,  
          II.   Procese cognitive
 
1. calitatea discursului :      
□ logic □  ilogic □ fragmentat   □ cursiv □ coerent  □ incoerent □ elaborat  □  repetitiv
□ preţios 
□ alambicat □ plat □ stereotip  
 2. capacitatea de inţelegere a propriei situatii     
□  asumare □  conştientizare □  negare  □ nu conştientizează boală
3. tulburări ale limbajului:  
3.1. limbajul oral:  
□ tahifemie ( incoerenta, ritm rapid ) □ logoree  □ hipoactivitate verbala □ bradifemie
(lentoare, monoton )  □ mutism □ incoerenţă  □ salată de cuvinte  □ stereotipie □
disfazie  □ dislalie
□ ecolalie (repetarea în mod sistematic a ultimelor cuvinte auzite.)  □ palilalie (repetarea
involuntară, a unui cuvânt sau a unei propozitii, în întregime sau parţial, spuse de el) □
onomatomania (repetarea maniacală a unor cuvinte sau sunete) 
           3.2. limbajul scris :       
           □ hipoactivitate grafică   □ hiperactivitate grafică  □ graforee  □ grafomanie  □
incoerenţă grafică
           □ stereotipie grafică
  4. tip de gândire:  
□ concretă □ abstractă □ sintetică  □  analitică □  flexibilă □  rigidă □ incoerentă
5. tulburări de conţinut ale gândirii (adecvarea la realitate):  □ idei dominante  □ idei
obsesive    □ idei compulsive   □ idei delirante□ idei fobice
            □ idei prevalente    
        6. tulburări ale ritmului , fluxului ideativ :
□  accelerare simplă a ritmului      □ fugă de idei       □  lentoare ideativă        □
vâscozitate psihică            □  pierderea progresivă a ideilor   □ baraj ideativ      □
bradipsihie
  7. tulburări de memorie   
□ hipomnezie    □ hipermnezie       □ amnezie retrogradă     □ amnezie anterogradă  □
hipermnezie     
□ criptomnezie  (incapacitatea de a diferenţia evenimentele trăite de propria persoană cu
cele din vis, citite sau auzite)    □ înstrăinarea amintirilor   □ hipermnezie afectivă      
  8. tulburări de perceptie
□ halucinaţii    □ hiperestezii □ cenestopatii □ hipoestezii □ iluzii □ agnozii

  9. tulburări de atenţie:  :  □ hipoprosexie  □ hiperprosexie   □ deficit de

concentrare/atenţional

  III. Comportament 
 
□ reacții explozive □ piromanie □ cleptomanie □ compulsii sexuale patologice 
□ hipobulie □ hiperbulie □abulie  □ agitaţie psihomotorie    □ agresivitate    □
stupoare □ hiperactivitate                    □ automutilare □ conduite delicvente 
  IV. Dispoziţia de bază
  Tulburări afective (ale dispoziției):  

□ depresie   □ euforie     □ anxietate       □ indiferenţă        □ ambivalență afectivă □ frică

patologică 

□ excitaţie   □  colerică    □ constanţă       □  schimbătoare □ apatie 

 □  hipotimie   □  hipertimie (dispoziţia generală de fond , de structură afectivă personală,
nepatologică, coloratura dispoziţieii

6. Istoric personal și social

P.T este un adolescent in clasa a VII-a la Școala Gimnazială numărul 19. Este un elev cu
rezultate bune la învățătură, are o relație bună cu profesorii, însă nu pare a fi preocupat de
ceea ce spun aceștia , iar cu colegii de clasă are o relație mai distantă, pare neinteresat și
neimplicat. Evită ieșirile în pauză cu colegii sau discuțiile cu ei pe motiv că nu sunt prea
interesanți, par a fi prea imaturi. Colegii de la școală au tendința de a face bulling. Acest
aspect îl determină pe P.T să țină distanța față de aceștia. Uneori pare deranjat de
comportamentele acestora, dar preferă să stea departe de ei, rareori ia atitudine, uneori
agresivă.

Încă de la intrarea în școala primară, P.T a avut aceeași atitudine distantă față de învățătoare și
de colegi. A fost mereu liniștit și avea rezultate bune la învățătură. A deprins de mic plăcerea
pentru informatică, drept urmare urmează cursuri la o școală de excelență. Își dorește ca pe
viitor să urmeze o carieră în programare și informatică. Face meditații la matematică și la
limba română pentru pregătirea examenului de capacitate de anul viitor. Pare preocupat de
îmbunătățirea cunoștințelor la matematică și la limba română, însă consideră că este suficient
cât lucrează, de aceea uneori părinții au tendința să considere că este insuficient timpul
destinat învățăturii, insistând pe a lucra suplimentar . Își alocă un timp destul de îndelungat
jocului pe calculator, dar și a menținerii relației cu prietenii online . Părinții îi reclamă faptul
că stă prea mult închis în camera lui, nefiind preocupat și de alte aspecte importante pentru ei,
și anume, implicarea alături de familie in diverse activități comune, curățenia prin curte,
ieșirea in drumeții. P.T preferă să își petreacă timpul alături de prietenii lui, evitând sau dorind
să păstreze oarecum distanța față de familia lui . Are un număr relativ redus de prieteni
apropiați, trei fete și trei băieți, cu care discută diverse teme ce sunt de interes comun. Uneori
să întâlnesc și în spațiul real, nu doar cel virtual, ies cu bicicletele, discută și se simt bine
împreună. Se ascultă și se sprijină reciproc. P.T consideră că este foarte important să ai grijă
de sănătatea corpului , de aceea ideea de droguri i se pare un lucru deplasat și neinteresant
pentru el.

P.T este primul copil născut din familie, fiind chiar primul băiat din familia extinsă. Membrii
familiei s-au bucurat foarte mult la nașterea lui. Are doi frați gemeni cu trei ani mai mici,
foarte buni la învățătură, sportivi- așa cum ii place tatălui. Relația cu frații mai mici, dar și cu
părinții este una distantă, adolescentul nefiind interesat de niciunii, interacționând cu aceștia
doar atunci când este ora de masă sau este nevoie să se efectueze niște activități importante
împreună. De aici pornesc și conflictele cu tatăl deoarece acesta insistă ca adolescentul să facă
un sport de performanță, pentru că oricum are o condiție fizică foarte bună și este vital pentru
sănătate. P. refuză a se orienta spre alegerea unui sport, considerând că va decide pentru el
atunci când va considera că este momentul. Relația tatăl lui cu adolescentul este una bazată
pe autoritate, tatăl fiind considerat a fi o persoană dură și rigidă, impulsivă și uneori agresivă.
P.T consideră că toată copilăria a fost un copil ascultător care s-a conformat părinților. Relația
cu mama este considerată a fi una destul de apropiată, pare o persoană preocupată de binele
lui, chiar anxioasă uneori, însă comunicarea se rezumă strict la ceea ce este important pe
moment. P.T consideră că niciunul dintre părinți nu a fost observat a se destăinui sau dezvălui
vreodată referitor la viața lor sau asupra sentimentelor sau emoțiilor . Relația de cuplu a
părinților lui este considerată a fi uneori calmă, alteori tensionată datorită certurilor care au
legătură cu P.T. O relație apropiată a avut-o cu bunicii materni deoarece erau oarecum în stilul
mamei, adică mai apropiați și mai atenți cu el și cu copiii, mai permisivi . Bunicii paterni erau
în stilul tatăl lui, oarecum mai rigizi și autoritari.

P.T a frecventat grădinița, insă afirmă că nu își amintește prea mult din acea perioadă, insă
consideră că nu crede că ar fi fost diferit față de prezent nimic.

7. Istoric medical

P.T este un adolescent sănătos din punct de vedere medical, până în prezent acesta nu a suferit
de nici o boală semnificativă, doar bolile copilăriei.

8. Antecedente heredo-colaterale

Fără istoric medical in familia de bază . In familia extinsă, bunicii suferă de afecțiuni datorate
vârstei înaintate, nu se cunosc exact afecțiunile.

9. Antecedente personale patologice

P.T nu prezintă antecedente patologice psihiatrice diagnosticate. Interviul anamnestic indică

apariția unor stări de anxietate de separare în copilărie, însă, în prezent, adolescentul afirmă
că frecvent apar simptome de genul- dificultăți de concentrare, deprimare, descurajare,
tensiune de o sensibilitate excesivă, amețit, fără energie, confuz, tensiune musculară, frisoane,
dureri în coșul pieptului, agitat, neliniștit, fără poftă de mâncare, Obosit, tremurături și
contracturi ale mușchilor, bătăi puternice și rapide ale inimii și s-a simțit ca și când ar
înnebuni, uneori amorțeli ale membrelor.

10. Istoricul tulburării prezente

P. T consideră că actuala lui stare a debutat în urmă cu un an și jumătate, dar nu poate indica
cu precizie ce anume se petrecea in perioada aceea. Drept urmare, este posibil ca adolescentul
să fi fost anxios toată viața lui, insă abia in urmă cu 1,6 ani să conștientizeze stările și să fie
mai atent la simptome și la manifestări. Aceste simptome apar in special seara, când este
singur in camera lui, iar nimeni din familie nu cunoaște nimic despre stările lui. A devenit
mai preocupat despre identitatea de gen și caută informații despre LGBT . Acest tip de
preocupare este destul de intensă și generatoare de anxietate mai ales de când părinții lui au
observat că el preferă să își vopsească unghiile și să își prinde părul în coadă. Părinții par
foarte surpriși de preferința către manifestările și preocupările feminine ale copilului lor și au
început să își impună propriile viziuni referitoare la concepțiile despre bărbați și femei. P.T se
menține ferm cu viziunea lui despre ,,a fi ok”, insă părinții(in special tata) sunt panicați ca nu
cumva copilul lor să fie influențat de cineva de pe internet și își doresc să restricționeze
accesul lui P.T . Chiar dacă acest aspect creează teamă părinților, P. T afirmă că în casă
nimeni nu vorbește cu nimeni despre acest lucru, doar atunci când tata se leagă de ceva și
izbucnește nervos readucând aminte despre aspectul pe care îl are adolescentul.

11. Comportamente inadecvate

Nu are comportamente inadecvate.

12. Evaluarea clinică

Scop și obiective și durată

Evaluarea clinică se impune ca etapă premergătoare intervenției psihoterapeutice ce va urma

să înceapă în vederea diminuării stărilor de anxietate. Evaluarea s-a efectuat în perioada
ianuarie- martie 2021, în 4 sesiuni a câte 3 ore.

Componentele evaluate sunt : depresia, anxietatea, abilitatea eductivă, personalitatea,

deteriorarea cognitivă, calitatea memoriei si atenției concentrate

3.2. Probele aplicate  

În evaluarea psihologică clinică s-au folosit următoarele instrumente:

- interviul anamnestic individual
- observația comportamentală
-Inventarul de măsurare a anxietății ca stare si trăsatură STAI X
-Chestionarul de anxietate Manifest Anxiety Scale de J.A.TAYLOR
 -Chestionarul de anxietate TRAIT STATE ANXIETY TEST-
după SpielbergerC.D.,Gorsuch R.L., Luschene R.A
-Chestionar de depresie Beck BDI
-Chestionarul Beck H.S.
-Chstionarul pentru depresie HAMILTON
-Chestionarul ZUNG SELF-RATING DEPRESSION SCALE-SDS
- testul de măsurare a deteriorării cognitive – MMSE
-Test memorie topografica: test MEMORIE TOPOGRAFICA 
-Test memorie REY verbal
-Test memorie REY figura complexa
-Proba Nestor
-Proba Bontila
-Test de atenție concentrata: ACC, ACL si BARAJ
-test atentie distributica Romb, labirint, semnale
-Testul Raven- testul de măsurare a capacității eductive – RAVEN SPM PLUS 
 - teste de evaluare a personalității - Personalitate Accentuată - Schmischeck ,
chestionarul Woodworth Mathews și Inventarul de personalitate FREIBURG-G, Scala de
personalitate EPQ-R.
Rezultatele evaluării psihologice clinice
Evaluarea anxietatii
a.Inventarul de anxietate stare- trăsătura STAI-forma X
P.T. prezintă la chestionarul STAI X anxietatea ca stare un profil mediu de
anxietate(51 puncte) în care se simte destul de încordat, puțin în apele lui, destul de trist și
îngrijorat de niște neplăceri posibile, se simte puțin odihnit și puțin bine, are puțină încredere
în puterile lui, se simte destul de nervos și enervat, puțin mulțumit și destul de agitat și
zăpăcit, puțin bine dispus. Semnificația clinică directă(24puncte>20):
P.T. prezintă o stare destul de încordată, puțin liniștit, destul de nervos, deloc speriat, destul
de agitat și zăpăcit . Din punct de vedere al echilibrului neuropsihic se prezintă destul de
calm, puțin odihnit, puțin bine, are puțină încredere în forțele lui, se simte puțin relaxat, puțin
bine-dispus .
Raportat la tonusul lui, calitativ, P.T. este afectat de o lipsă de încredere în puterile lui, prea
puțin odihnit și relaxat, puțin bine dispus.
Anxietatea ca stare este moderată cu probleme de echilibru neuropsihic datorat unei
neîncrederi în forțele proprii, lipsa odihnei, relaxării, bunei dispoziții .
Anxietatea ca trăsătură se prezintă în viața, având tendința de a evita momentele critice și
dificultățile, se simte abătut dese ori, se decide greu adeseori, prezentând un scor mare, 55
puncte -prezintă la chestionarul anxietate ca trăsătură următorul profil. Semnificația clinică
directă(31puncte): P.T. prezintă o stare în care câteodată îi vine să plângă, adeseori scapă
unele lucruri pentru că nu se poate decide destul de repede, câteodată il frământă prea mult
anumite lucruri care în realitate nu au importanță, câteodată simte că îi lipsește încrederea în
puterile lui, aproape întotdeauna evită momentele critice și dificultățile și adesea se simte
abătut. Din punct de vedere al echilibrului neuropsihic(23 puncte) prezintă stări în care
adeseori îi vine să plângă, se simte câteodată odihnit, adeseori liniștit, câteodată mulțumit și
aproape niciodată nu se considera un om echilibrat.
S + P = 106 puncte Anxietate moderată, zona de interes clinic, se recomandă intervenție
psihologică
b.Chestionarul de anxietate nr.2 Manifest Anxiety scale-(MAS) de J.A.Taylor
La proba de anxietate MAS, P.T. are un scor de 59 de puncte, ceea ce semnifică faptul că
manifestă stări de anxietate puternic asociate cu manifestări fiziologice și psihosomatice. P.T.
simte că il îngrijorează o mulțime de lucruri, are dificultăți de concentrare, se simte amețit,
aerian, cu capul golit, s-a simțit confuz și năucit, simte că nu a avut și nu are multe lucruri la
care să se gândească, are dificultăți în a-și aminti despre lucruri, ideile nu-i vin foarte ușor, nu
s-a simțit cu capul limpede, se simte nesigur pe el . P.T.s-a simțit deprimat, descurajat, se
blamează pentru diverse lucruri, întâmplări, se simte tensionat, de o sensibilitate excesivă,
stingherit, stânjenit, trist, iritat, disperat, fără speranță, pesimist în ceea ce privește viitorul.
P.T. simte ca îi tremura mâinile, se simte fără energie, cu mușchii tensionați sau dureroși,
prezintă stări de greață, simte că îi este când cald când rece, obosește cu ușurință, nervos, a
avut dureri în coșul pieptului, s-a simțit fără astâmpăr, agitat, neliniștit, și-a pierdut pofta de
mâncare, cu deranjamente la stomac, cu mâinile reci sau asudate, umede, simte bătăi puternice
sau rapide ale inimii, are dificultăți în a adormi.
P.T. prezintă la chestionarul de anxietate MAS stări anxioase care pot ridica semne de
întrebare, puternic asociate cu manifestări fiziologice și psihosomatice .
c.Chestionarul de anxietate -Trait State Anxiety Test— după Spielberg, Gorsuch,
Luschene
P.T. prezintă la scala de anxietate TSAT un scor de 13 puncte ceea ce semnifică faptul că
prezintă unele manifestări de anxietate, în special în situații care implică afirmarea
disponibilităților pentru performanță, cum ar fi examenul, concursul sau întrecerea, în
general situațiile antagonice . P.T. simte ca i se pare greu să înceapă acțiune dacă nu găsește o
persoană care să îl sfătuiască, să il ajute și să il susțină.
P.T. simte că este tăcut în prezența unor persoane importante pentru el, cum ar fi cadrele
didactice, pentru că îi este frică să nu spună ceva greșit și astfel să se facă de rușine, evită
situațiile în care este nevoit să vorbească cu persoane pe care nu le cunoaște sau le cunoaște
într-o măsură mai mică . El evită sarcini și angajamente care implică colaborarea cu mulți
oameni . Înaintea unui examen sau a unui curs, P.T. observă că îi bate inima mai repede decât
de obicei, deși s-a pregătit temeinic, cu deplină seriozitate și chiar dacă stăpânește materia, în
preajma unui examen este îngrijorat de faptul că nu va obține rezultatele pe care le merită de
drept . EL se simte de obicei speriat de dificultățile unui examen sau concurs, de exigențele și
severitatea examintorului. Pentru acesta se pregătește cu mult timp înainte, practic săptămână
de săptămână, pe baza unor scopuri bine fixate în minte.
Evaluarea depresiei
a.Chestionar depresie Beck B.D.I.
La proba Beck BDI, P.T. a obținut 19 puncte care semnifică prezența unei depresii
moderate. P.T. simte că acest tip de stare nu l-a mai avut în trecut, dar starea actuală persista
de mai mult de 1 an și jumătate .
Profilul pentru depresie a lui P.T. este următorul: se simte trist, pesimist, simțind că nu are ce
aștepta de la viitor, simte că a avut mai mult ghinion decât persoanele din jur, iar insatisfacția
este la un nivel redus, declarând că nu se mai bucură de lucruri ca înainte, se simte vinovat o
bună parte a timpului și simte că s-ar putea să fie pedepsit, este dezgustat de e însuși,
prezentând o neplăcere de sine importantă și se critică pentru slăbiciunile și greșelile lui ,
consideră că și-a pierdut interesul față de ceilalți oameni . P.T. are o greutate mai mare ca
înainte în a lua decizii. P.T. declară că obosește fără să facă aproape nimic, pofta de mâncare
nu este mai bună ca înainte și că a pierdut în greutate peste 5 kg. Il îngrijorează starea fizică.
La proba Beck H.S. P.T. a obținut 10 puncte ceea ce semnifică un risc moderat suicidar,
declarând că viitorul îl vede fără speranță și entuziasm, atunci când îi merge rău afirma că nu
il ajută să se gândească la faptul că lucrurile nu pot rămâne așa pentru totdeauna și nu-și poate
imagina cum va fi viața lui peste vreo 10 ani. Nu se consideră norocos și nu se așteaptă să
scoată de la viață mult mai multe lucruri bune decât alții, experiențele lui trecute nu l-au
pregătit bine pentru viitor, viitorul părându-i-se vag și nesigur, iar ceea ce vede în fața lui sunt
lucruri mai mult neplăcute decât plăcute, drept urmare lucrurile nu merg așa cum vrea el,
neputând să gândească la mai multe lucruri bune decât rele.
b. Scala de depresie Hamilton
La evaluarea depresiei de tip Hamilton prezintă următorul profil: starea depresivă este
prezentă prin tristețe, deznădejde, lipsă de interes, pesimism, cu accese de plâns ocazionale, la
un nivel moderat. P.T. prezintă sentimente de vinovăție la un nivel mediu(2), cu prezența
ideilor de vină sau de meditație asupra greșelilor din trecut sau acțiunilor imorale. Insomnia,
seara devreme, este prezintă prezentă la un nivel mediu, plângându-se de dificultăți de a
adormi. Simptomele somatice generale se raportează la senzații de greutate în membre, spate,
cap, musculare, pierderea energiei. P.T. îndeplinește criteriile pentru depresie slabă 12
puncte.
c. Zung Self Depression Scale—SDS
P.T. a obținut la scala de depresie Zung self un scor de 38 de puncte, reprezentând un
calcul alindicelui de depresie de 47,5 ceea ce semnifică absența depresiei.
(38 x 100) :80=47,5
Concomitente afective-adesea se simte trist si abatut, uneori are sentimentul de a fi util si
necesar.
Concomitente somatice-doarme rau noaptea rar, adesea are pofta de mancare, foarte rar
slabeste, nu este constipat, uneori inima ii bate mai repede ca de obicei, se simte obosit fara
motiv uneori, adesea lucrurile le face ca de obicei de usor, in mod normal, nu este agitat.
Concomitente psihologice- adesea se simte bine dimineata, adesea plange, totdeauna ii place
sa fie intr-o companie placuta, niciodata nu se mai simte la fel de bine dispus si vioi ca
inainte, adesea priveste viitorul cu incredere, adesea ia decizii fara greutate, adesea simte ca
viata lui este suficient de implinita, nu are sentimentul ca ar fi mai bine sa fie mort, nu mai
face lucruri pe care le considera placute.
Examinarea statusului mintal minim- MMSE
Rezultat obținut : 30 puncte
Niciun simptom; stare psihică normala
Evaluarea calitatilor memorie
Proba memoriei topografice
Coeficient de exactitate=0,8 (12puncte)clasa IV memorie topografică(memoria
imediata)bună, moderată, exactitate bună, operativitate crescută, se grăbește, dorește să
scape mai repede. Semnificație psihologică: greșeala în stânga jos reprezintă relație
conflictuală cu părinții, tristețe, apăsare, retragere. Două greșeli în dreapta sus semnifică
aspecte legate de control. Limitarea câmpului perceptiv.
Proba memoriei REY verbal
Faza 1- 5 cuvinte evocate corect, faza 2- 9 cuvinte evocate corect, faza 3- 12 cuvinte evocate
corect, faza 4- 15 cuvinte corecte, faza 5- 15 cuvinte. Coeficient fidelitate=55/75x100=73,33
Fără greseli sau dubluri
Semnificație psihologică: P.T. prezintă o curbă ascendentă întreținerea cuvintelor, astfel, cu
cat sarcina crește, cu atât posibilitatea de organizarea coerentă a ansamblului și de agregare a
noilor date sporește, astfel prezintă un randament scăzut la prima și a doua fază apoi crește ,
atingând un maxim, iar la final se înregistrează scăderea numărului de cuvinte reproduse cu
unul . Randamentul scăzut la reproducerea inițială reprezintă un vocabular sărac, oboseală,
epuizare, selectivitate scăzută sau absența ei. Fixarea este bazată în mare parte pe tendința de
reproducere în ordinea citirii cuvintelor – slabă capacitate de organizare, rigiditate,
încăpățânare, lipsa de creativitate, perfecționism, tendința de a bloca noul.
Proba memoriei REY figura complexa
Copiere: scor total=32,5 puncte. Centil 60. timp, de lucru=3 minute. Centil 75
Reproducere din memorie=26 puncte. Centil 90. Timp de lucru=10 minute
P.T. perseverează în modul său deficitar de copiere . Incepe desenul – copierea – printr-un
detaliu alăturat marelui dreptunghi – rombul, apoi desenează dreptunghiul mare central, apoi
juxtapune detaliile unele altora, din aproape în aproape, ca un puzzle . Subiectul furnizează un
grafism puțin structurat, dar detaliile sunt recunoscute. Procesul de copiere este inferior, dar
copierea este precisă și bogată – tendința de a lucra superficial . Reproducerea este mai bună
decât copierea în sensul că se găsesc mai multe aspecte plasate corect față de copiere. Poate
reproduce mai bine decât să copieze .
Proba Bonțilă Nr total de cuvinte redate=15 =>percentil 80 rezultat foarte bun, capacitate
de reproducere foarte buna
Proba Nestor A Nr total de cuvinte=14 corecte si 1 greșit =>percentil 40
Proba Nestor B. Nr totale cuvinte=15 => percentil 50
Rezultat slab, capacitate de reproducere moderat
Evaluarea calitatilor atentiei
Atenția concentrată
ACC Coeficient de exactitate=137-50/137+0=0,635 clasa I calitatea atentiei concentrate
este la un nivel scazut; concentrarea, selectarea ,vigilenta, viteza, adaptabilitatea si eficienta
atentiei la un nivel scazut.
V=137/12=11,41 clasa I
Operativitate scăzută cu exactitate scăzută
P.T. prezintă o intrare lenta în sarcina, are o atitudine preocupata, îngrijorată, se concentreaza
destul de greu. Are un parcurs greoi, lent, se plânge de oboseala, stare de insomnie, stres
datorita cursurilor online de la scoala .
Semnificație psihologică : Omisiuni in a 3-a 1/3 afecțiuni posibile :
Axa 1 tulburări bipolare, dar si depresii endogene, schizofrenie
Axa 2 personalitate schizoidă si schizotipala
Axa 3 probleme resistematiza osteoarticular si aparat excretor
Axa 4 oboseala normala raportata la oboseala acumulata
Teste consemne litere si Krepelin
Coeficientul de exactitate=199-4/199+14=0,915 clasa II(slab)- flexibilitatea atentiei, simtul
limbii, discriminarea perceptiva, orientarea in sarcina, rezistenta la oboseala si monotonie,
adaptare la un nivel slab
Greseli 14
Omisiuni 4
Semnificație psihologică ; Deficitul este mai mare de 25% la litera C- probleme de percepția
literei, probleme de Percepție a lateralitatii pe. Stg =>retard, AVC, probleme oftalmologice
( nu avea ochelarii), incapacitate decodificarii la SNC
Deficitul este mai mare la litera S-probleme in percepția lateralitatii pe dreapta
Omisiuni in a doua si a 3-a treime- depresie, anxietate, tulburare de identitate sexuală,
tulburarea impuls, antisocial.
P.T.a intrat in sarcina lent, greoi, se concentrează greu, pare a nu diferenția foarte bine literele,
se verifica către mijlocul sarcinii, pare agitat, plictisit, denota slaba rezistența la oboseala, la
monotonie. Necesita examinarea personalității.
Exactitate slaba si operativitate redusa, flexibilitate atentiei redusa.
Proba de baraj Toulouse Pierron
Coeficient de exactitate=223-5/223=0,977 clasa IV(nivel bun)
V=223/6=37,16
P.T. prezintă un coeficient clasa patru, o bună capacitate de învățare, de concentrare, spirit de
observație . Intrarea în sarcină este lentă, iar ritmul se păstrează pe întreg parcursul sarcinii,
rare omisiuni, fără greșeli . Operativitate scăzută, moderată cu exactitate bună, poate indica
dificultăți de formare a unei strategii perceptive
Atenția distributivă
Testul labirint
Coeficient de exactitate=23/25=0,920 clasa IV( bine)
V=23/5,17=4,44
Semnificație psihologică : P.T. are 2 greseli la 14 si 9-nevoie de devenire, realizare, tulburare
anxioasa
Spirit de observație bun, acuitatea vizuală, atenția este flexibilă, discriminare bună în câmp
perceptiv, simț bun tehnic și practic, adaptabilitate, perseverență, seriozitate . Exactitate bună
cu operativitate crescută.
Atenția distributiva Semnale
Coeficient de exactitate=34-1/34+1=0,942 clasa IV(buna); distibutivitatea atentiei,
concentrarea simobilitate, spirit de observatie, eficienta, seriozitate, capacitate de intelegere si
memorare la nivel bun
V=34/5,30=6,41
Semnificație psihologică :Seria C - o greșeală – retragere, însingurare
Tendință de a solicita ajutor, dar și de a refuza – contradicția – gândire contradictorie
La seria F – 1 omisa-Câmpul perceptiv ușor redus
Capacitatea de concentrare, înțelegere și memorare, eficiență, seriozitate . Exactitate și
operativitate ridicată .
Romb
Coeficient de exactitate =1 clasa V
V=10/13,4=0,74 Clasa I. Coeficientul de exactitate este clasa cinci – foarte bine, iar viteza
este foarte slabă – clasa întâi – mobilitatea, concentrarea, distributivitatea, operativitate
scăzute, cu exactitate ridicate. P.T. se raportează sarcină într-un mod preocupat, îngrijorat,
stresat pentru nivelul lui de performanță
Nivelul de dezvoltare intelectuală
Evaluarea capacității educative- Matricile progresive Raven SPM PLUS
48 puncte. Discrepanta 12. 12. 10. 9. 5
12. 12. 10. 8. 6
0. 0. 0 +1 -1
Semnificație psihologică : Peste percentil 95=> CI=peste 125. Intelect de nivel superior I+
Greșeli la C10 și C12 – nu mai are răbdare, a obosit, s-a plictisit, de verificat patologie ORL
sau cardio, tulburări afective – abandon, probleme de apartenența si identificare.
Greșeli la D6, D8, D9, D 11 – blocaje: vulnerabilitatea emoțională, lentoare – perfecționist
sau lipsă de încredere, timid inhibat, probleme de adaptare, nu îi place să fie în centrul atenției
Evaluarea personalității:
EPQ-R
Scala E Extraversie SCOR BRUT=5; SCOR T=37
P.T. a obținut la această scală un scor mic ceea ce semnifică faptul că este o persoană
introvertită, plăcută, retrasă și introspectivă, care preferă cărțile mai degrabă decât oamenii .
este rezervat și distant cu oamenii, exceptând prietenii apropiați . El tinde să planifice în
avans, este atent, rezistă tentațiilor și nu se încrede în impulsurile de moment. Nu-i place
incitarea, gălăgia și forfota, tratează cu seriozitate chestiunile vieții cotidiene și preferă un
mod de viață organizat. Își ține sentimentele sub control strict, se comportă rare ori într-o
manieră agresivă și nu își pierde firea cu ușurință . este o persoană responsabilă,
conștiincioasă și de încredere, oarecum pesimistă și prețuiește standardele etice .
Scala N Nevrotism SCOR BRUT=16; SCOR T=59
P.T a obținut la această scală un scor mare ceea ce semnifică faptul că este un individ anxios,
îngrijorat, cu fluctuații emoționale și deseori deprimat. Este foarte probabil să aibă probleme
cu somnul și să sufere de diferite afecțiuni psihosomatice . Are emoționalitate foarte puternică
și externalizată, reacționând prea puternic la tot felul de stimuli și este destul de greu să revină
la o stare de normalitate după fiecare astfel de experiență emoțională. Reacțiile sale
emoționale puternice interferează cu o adaptare corectă și coerentă la mediu, făcându-l să
reacționeze modalități iraționale și uneori rigide . Putem spune că este o persoană îngrijorată,
veșnic preocupat de lucruri care ar putea să eșueze sau să nu meargă așa cum ar trebui, în plus
aceste preocupări pesimiste sunt însoțite de o reacție emoțională puternică de tip anxios.
Scala P Psihotism SCOR BRUT=20; SCOR T=78
P.T a obținut un scor relativ mare la această dimensiune și poate fi descris ca fiind deseori
solitar și nepăsător față de oameni . Poate fi uneori o persoană problemă, care nu se adaptează
nicăieri și nu se integrează niciunde. Ar putea fi un individ lipsit de sentimente și de empatie
sau chiar în totalitate insensibil. Poate fi uneori ostil față de ceilalți, chiar față de cei
asemănători lui sau față de propriile rude și prieteni . Poate deveni de asemenea agresiv, chiar
și față de cei dragi . Este atras de lucrurile stranii și neobișnuite și nu percepe frica în fața
pericolului. Uneori îi place să-i plaseze pe ceilalți într-o lumină nefavorabilă și îi place să-i
supere pe cei din jur, chiar și pe cei apropiați. Socializarea poate fi un concept relativ străin.
Scala L Minciuna SCOR BRUT=8; SCOR T=52
P.T a obținut un scor mic la această scală ceea ce reprezintă că are tendința de a recunoaște cu
franchețe lipsurile pe care le are sau măcar o parte a acestora, de obicei lipsurile minore . El
poate recunoaște încălcări minore ale normelor de comportament ori ale regulilor de
conviețuire socială, poate fi însoțit de manifestări de genul: întârzierea, amânarea unor lucruri
importante, bucuria la auzul problemelor altora, minciuni ocazionale, remarci răutăcioase etc.
Scala A Adicție SCOR BRUT=19; SCOR T=65
P.T A obținut un scor relativ mare la scala adicție și poate fi susceptibil în a avea
comportamente arondată excesului în anumite arii ale vieții sociale sau ale consumului. Se
poate caracteriza a fi o persoană meticuloasa, fiind deseori o persoană retrasă, introvertită, cu
anumite porțiuni psihotice, susceptibilă la trăiri anxioase, tensionată și de principiu cu un
potențial accentuat de instabilitate emoțională.
Scala C Criminalitate SCOR BRUT=19; SCOR T=72
P.T A obținut un scor relativ mare la această scală și semnifică faptul că poate fi o persoană
nealiniată valorilor recunoscute în mod convențional ca fiind norme sociale . Poate avea o
seamă de trăsături și dispoziții de personalitate care îl fac să ignore dorințele, nevoile,
drepturile sau bunăstarea celor din jurul lui. Poate avea diverse simptome asociate în mod
uzual instabilității emoționale și psihice, cum ar fi anxietate, sentimente de vinovăție,
nervozitate, insomnie, stări emoționale fluctuante. Este posibil să aibă și sentimentul de a fi
persecutat sau nedreptățit de cei din jur și este posibil să reacționeze nechibzuit și
disproporționat la nedreptăți reale sau imaginare.
Inventarul de personalitate FREIBURG-R
FPI-R
LEB: Satisfacția cu viața SCOR BRUT=2; STANINA=2
Scorul obținut la această scală este unul mic ceea ce semnifică faptul că P. T poate fi deseori
nemulțumit cu trecutele sau actualele condiții de viață, cu relațiile avute cu alți oameni . Poate
fi de asemenea nemulțumit și de părere că nu a avut sau mai degrabă nu i s-a dat ocazia să
arate ce poate . De aceea, are obișnuință să se gândească foarte mult la evenimentele trecute,
să evalueze ce ar fi putut să facă altfel și cum s-ar fi schimbat situația dacă ar fi făcut-o. În
general manifestă o atitudine de viață negativă, apăsătoare, sumbră și nefericită, în unele
cazuri extreme de căzând în depresivitate .
SOZ: Orientare socială SCOR BRUT=7; STANINA=5
Scorul obținut la această scală este unul mediu ceea ce semnifică faptul că P are tendința de a
avea uneori o atitudine egoistă și nesolidară față de ceilalți oameni combinată cu tendința de
puternică solidaritate cu ceilalți oameni, altruist, milos și săritor . Uneori poate considera că
oamenii trebuie să se ajute singuri, alteori poate avea sentimente de culpabilitate
față de propria bunăstare.
LEI: Orientare spre realizare SCOR BRUT=3; STANINA=1
P.T a obținut un scor scăzut la această scală ceea ce semnifică posibilitatea de a avea puțină
ambiție și doar arareori comportamente competitive. El poate fi ori principial opus unei
orientări competitive în viață, ori o persoană pentru care reușita profesională și realizarea în
viață nu sunt obiective importante.
GEH: Inhibiție SCOR BRUT=8; STANINA=7
P a obținut un scor mare la această scală ceea ce semnifică faptul că el se simte inhibat în
situații sociale și în general în interacțiunea socială . la nivel comportamental aceasta se
manifestă prin faptul că se poate jena să intre într-o încăpere în care sunt deja alte persoane,
preferă ca la petreceri sau la manifestări sociale să rămână mai degrabă în fundal decât în
prim-plan, îi poate fi dificil să vorbească în fața mai multor oameni și în general îi este
neplăcut și dificil să iasă în evidență în fața celorlalți. Poate fi ușor de pus în dificultate, este
deseori anxios Și se înroșește cu ușurință. Interacționează greoi și fără plăcere cu persoane cu
care nu se cunoaște, încheie cu greutate prieteni și intru în discuții cu timiditate și participă la
ele monosilabic
ERR: Excitabilitate SCOR BRUT=4; STANINA=5
P.T a înregistrat un scor la această scală de nivel mediu ceea ce semnifică faptul că uneori este
caracterizat prin echilibru, tact și cumpătare, iar alteori este sensibil la provocări, ușor de
stârnit . Uneori poate fi impulsiv și ușor de instigat și ațâțat și nu se poate stăpâni la furie,
alteori nu poate fi deloc provocat, agasat sau supărat cu ușurință . Poate fi răbdător, liniștit,
ponderat și chibzuit, rațional și rezonabil, iar în alte situații nu se poate raporta echidistant sau
mai puțin emoțional la situațiile cu care se confruntă, ci reacționează sensibil și repezit.
AGGR: Agresivitate SCOR BRUT=6; STANINA=6
P.T a obținut un scor mediu superior la această scală și lasă să se recunoască uneori în
atitudinea și comportamentul lui o aplecare relativă spre impunere agresivă propriilor opinii
sau interese . Această atitudine se poate manifesta în modalități foarte diferite, de exemplu
poate să îi facă plăcere să atragă atenția celor din jur asupra greșelilor acestora sau poate avea
un umor caustic sau poate să aibă aplecare spre glume și farse grobiane . Atunci când se simte
jignit sau dezavantajat sau când își simte drepturile încălcate, se apără cu fermitate și poate să
folosească inclusiv forța fizică . Reacționează uneori cu ușurință cu furie și lipsă a
autocontrolului.
BEAN: Solicitare SCOR BRUT=7; STANINA=5
P.T a obținut la această scală un scor mediu ceea ce semnifică faptul că uneori resimte la nivel
psihologic oarecum tensiune, stres, încordare, nervozitate, iar alte ori se simte o persoană
calmă, relaxată și neîncordată atunci când există sarcini sau solicitări de realizat.
KORP: Acuze somatice SCOR BRUT=7; STANINA=7
P.T a obținut un scor mare la această scală ceea ce semnifică faptul că are o stare generală de
sănătate deranjată – poate manifesta insomnii, poate fi meteosenzitiv și schimbările devreme
îi pot aduce astenii sau depresii, se poate confrunt cu dese dureri de cap etc . Deseori se poate
plânge și de afecțiuni mai specifice, cum ar fi neregularități ale funcționării cardiace, puseuri
de căldură, stomac sensibil, ticuri nervoase, senzația de sufocare, tremuratul mâinilor.
GES: Probleme de sănătate SCOR BRUT=0; STANINA=1
P.T a obținut un scor foarte mic la această scală și semnifică faptul că își face puține griji
privind propria sa stare de sănătate . Uneori nu conștientizează riscuri la adresa propriei
sănătăți, aferente stilului de viață, nu acordă importanță semnalelor fizice pe care le primește
de la propriul corp, uneori chiar le ignoră. În mod cert, la nivel comportamental pot poate fi o
persoană robustă și nu se menajează în mod deosebit.
OFF: Sinceritate SCOR BRUT= 6; STANINA=4
P.T a obținut un scor mediu spre inferior la această scală ceea ce semnifică faptul că se
orientează în comportamentul lui în funcție de normele sociale și de regulile convenționale de
comportament și conviețuire. Poate fi interesat de a face impresie bună celor din jur, fiind
caracterizat de un management al impresiei .
E: Extraversiune SCOR BRUT=6; STANINA=3
P.T a obținut un scor mic la această scală ceea ce semnifică faptul că este o persoană reținută
în interacțiunea socială, se simte mai bine când își petrece timpul singur decât în compania
altor persoane. Este liniștit și serios, monosilabic și necomunicativ în conversație, mai
degrabă controlat decât impulsiv, neîntreprinzător.
N: Emoționalitate SCOR BRUT=11; STANINA=8
P.T a obținut un scor mare pe această scală ceea ce demonstrează faptul că poate avea
probleme și conflicte interne. Pe deoparte poate fi excitabil și ușor de provocat, pe de altă
parte se simte astenic, lipsit de energie sau neparticipativ. Starea lui psihologică este deseori
labilă și lipsită de echilibru. Atunci că nu este excesiv de labil, starea lui primară psihologică
este una de apăsare sau angoasă. Se gândește mult într-un ton pesimist la propriile condiții de
viață, este înclinat spre pesimism, se simte neînțeles de cunoscuți sau de membrii familiei. Își
face deseori serioase griji cu privire la starea de sănătate, uneori se poate simți depășit de
evenimente și stresat, nervos și cu diverse simptome psihosomatice.
P.A. Schmischeck
Hiperperseverența 58,1%- tendința către un temperament flegmatic, pasional, sentimental;
poate avea tendința către anxietate de performanță, comportamente disruptive
Distimie 50%- tendința către un temperament flegmatic, melancolic, pasional
Ciclotimia 62,5%- tendința către temperament coleric, nervos, sentimental, melancolic
Exaltarea 50%- tendința către temperament coleric, nervos, pasional, sangvinic, sentimental.
Emotivitatea 37,5%
Hipertimia 25%
Demonstrativitatea 24,9%
Hiperexactitatea 33,2%
Nestăpânit 37,5%
Anxietatea 12,5%
Scala de sinceritate: Hipertimia 25%- Emotivitatea 37,5%= dezirabilitate socială

Chestionarul Woodworth-Mathews
1.Emotivitate simpla 56= normal clasa I
2.Obsesii și psihastenii 120= tendințe vagi și ușoare clasa II (corelează cu hipertimia și
ciclotimia de la P.A.)
3.Tendințe schizoide 180=zona de filtraj limită clasa III( coreleaza cu distimia si cilotimia
dela P.A.) -Tendința spre singurătate, de a se închide în sine, ceea ce duce la dificultăți de
adaptare la mediu, tendință de formare a unui univers lăuntric care pune stăpânirea pe câmpul
social, indice de introversiune
4.Tendințe paranoide 180= zona de filtraj limită clasa III ( corelează cu hiperperseverența.
hiperexactitatea , nestăpânirea și exaltarea de la P.A.) -Tendință spre exagerarea unor stări de
spirit sau raționamente proprii sentimentului persecuției, al grandorii, neîncrederea în alții se
manifestă prin subevaluarea celorlalți și propria supraevaluare
5.Tendințe depresive și și hipocondriace 156 clasa III= zona de filtraj limită( coreleaza cu
hipertimie, ciclotimie si distimia de la P.A.)
6.Tendințe impulsive și epileptoide 144 clasa III = zona de filtraj limită( coreleaza cu
exaltare si hipertimie)
7.Instabilitate 208= tendințe puternice/accentuate clasa IV ( corelează cu hipertimia de la
P.A. ) -Tendința de trecere rapidă de la o stare afectivă la alta, de la o atitudine la alta,
lentoare în rezolvarea sarcinilor, in capacitatea de concentrare a atenției
8.Tendințe antisociale 156= zona de filtraj limită clasa III (coreleaza cu nestapanire,
hiperperseverenta si hipertimie de la P.A.)
SCOR TOTAL 1200 => Personalitate încărcată psihopatologic aflată la limita
superioară a normalității
Scor 3/Scor 4= 180/180= 1=>ambivert
Profil psihologic general
P.T prezintă o stare psihică normală, fără semne și simptome mnezice. Matricele progresive
Raven relevă un QI= peste 125, ceea ce reprezintă un intelect de nivel superior I+, iar
greșelile indică o stare de vulnerabilitate emoțională, lentoare, perfecționism, lipsă de
încredere, timiditate, probleme de adaptare, lipsa de răbdare, nu-i place să fie în centrul
atenției.
Scorurile obținute la probele de anxietate ne relevă un nivel moderat spre accentuat al
anxietății, marcat de stări de încordare, cu atacuri de panică, îngrijorare pentru neplăceri
posibile, lipsa odihnei, agitație, indecizie și evitare a unor momente critice, dificultăți de
concentrare, se simte amețit, confuz și năucit, are dificultăți în a-și aminti despre lucruri,
descurajat, se blamează pentru diverse lucruri și întâmplări, se simte tensionat de o
sensibilitate excesivă, trist, iritat, disperat, simte că îi tremură mâinile, fără energie, cu
mușchii tensionați sau dureroși, stări de greață, a avut dureri în coșul pieptului, bătăi puternice
și rapide ale inimii, cu dificultăți în a adormi. De asemenea, sunt relevate anumite manifestări
de anxietate în situații care implică afirmarea disponibilităților pentru performanță, P.T
considerând că are nevoie de cineva care să-l sfătuiască, să îl ajute, și să îl susțină, altfel i se
pare greu să înceapă o acțiune.
Scorurile obținute la probele de depresie ne relevă viața emoțională amprentată de stări de
tristețe, pesimism, deznădejde, lipsă de interes, insomnie seara devreme, stare de vinovăție o
bună parte a timpului, dezgustat de el însuși, prezentând o neplăcere de sine importantă,
criticându-se pentru slăbiciunile și greșelile lui, greutate in luarea unor decizii, prezența
simptomelor somatice raportate la senzații de greutate in membre, spate, cap, musculare,
pierderea energiei, stare de fatigabilitate.
Greșelile și omisiunile identificate la evaluarea calităților memoriei indică prezența relației
conflictuale cu părinții, stare de apăsare, retragere, tristețe, limitare a câmpului perceptiv
precum și aspecte legate de control. Vocabularul este sărac, selectivitatea este scăzută, slabă
capacitate de organizare, rigiditate, încăpățânare, lipsa de creativitate, perfecționism, tendința
de a bloca noul, superficialitate, insă este relatată prezența memoriei imediate, topografică,
verbală și de reproducere la un nivel bun.
Greșelile și omisiunile identificate la evaluarea calităților atenției relevă posibile afecțiuni pe
axa 1- tulburări bipolare, depresie endogenă, anxietate, tulburare de identitate sexuală,
tulburare de impuls; axa 2- personalitate schizoidă și schizotipală; axa 4 – stare de oboseală
acumulată in timp; nevoie de devenire, de realizare; retragere, însingurare, tendința de a
solicita ajutor, dar și de a refuza- contradicție- gândire contradictorie, câmp perceptiv redus.
Raportare in mod preocupat, îngrijorat, stresat pentru nivelul lui de performață.
Manifestările anxioase însoțesc dispoziție depresivă vin îndeplinite criteriile de diagnostic
pentru Tulburare distimică => întrunește criterii de diagnostic:
Criteriul A- Dispoziție depresivă cea mai mare parte a zilei, mai multe zile da decât nu, fie
după relatarea subiectivă, fie de observațiile făcute de ceilalți – durata este de cel puțin 1 an
(P.T. are cel puțin 1,6 ani)
Criteriul B- Prezența în timp ce este depresiv a două sau mai multe din următoarele: apetit
redus sau mâncat excesiv(nu), insomnie( da), energie scăzută sau fatigabilitate(da), stimă de
sine redusă (da), capacitate de concentrare redusă(da) sau dificultatea in a lua decizii(da),
sentimente de disperare(nu)
Criteriul C- În cursul perioadei de cel puțin un an de zile nu a fost niciodată fără simptomele
de la criteriile a și bere timp de mai mult de două luni odată. (Da)
Criteriul D- Tulburarea nu este explicată mai bine de tulburarea depresivă majoră cronică sau
de tulburarea depresivă majoră în remisiune parțială
Criteriul E- Nu ai existat niciodată un episod maniacal, un episod mixt ori un episod
hipomaniacal și nu au fost satisfăcute niciodată criteriile pentru tulburarea ciclotimică.
Criteriul F- Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unei tulburări psihotice cronice, cum ar
fi schizofrenia ori tulburarea delirantă ( nu are halucinații sau idei delirante)
Criteriul G- Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe ori ale
unei condiții medicale generale.
Criteriul H- Simptomele cauzează detresă sau deteriorarea semnificativă clinic în domeniul
social(da), profesional sau în alte domenii importante de funcționare(da- in familie).
Panică cu agorafobie=> criterii de diagnostic
Criteriul A- (1)-Atacuri de panică inexpectate recurente
(2)-Cel puțin unul din atacuri a fost urmat timp de o lună sau mai mult de unul
sau mai multe din următoarele – preocupare persistentă în legătură cu faptul de a nu avea
atacuri ulterioare(da)
- Teamă în legătură cu implicațiile atacului sau cu consecințele
sale – teama de a nu pierde controlul, teama de a avea un atac de cord, teama de a nu
înnebuni(da)
- O modificare semnificativă de comportament în legătură cu
atacurile (nu)
Criteriul B- Prezența agorafobiei (Anxietate în legătură cu a se afla în locuri sau situații din
care scăparea este dificilă sau jenantă în eventualitatea unui atac de panică inexpectat sau
predispus situațional, ori a unor simptome similare panicii) .
Criteriul C- Atacurile de panică nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe
(nu consumă alcool, droguri, medicamente)
Criteriul D- Atacurile de panică nu sunt explicate mai bine de altă tulburare mentală – fobia
socială, fobia specifică, tulburarea obsesivo- compulsivă, stresul posttraumatic sau anxietatea
de separare
Rezultatele obținute la instrumentele de evaluare a personalității reflectă faptul că este o
persoană introvertită, retrasă și introspectivă, este rezervat și distant cu oamenii, exceptând
prietenii apropiați . Își ține sentimentele sub control strict și se comportă rare ori într-o
manieră agresivă. Este o persoană responsabilă, conștiincioasă și de încredere, oarecum
pesimistă, apreciază standardele etice. Manifestă tendințe către un temperament flegmatic,
pasional, sentimental, cu orientare către anxietate de performanță și comportamente
disruptive, anxietate și îngrijorare, cu fluctuații emoționale și deseori deprimat, cu diferite
afecțiuni psihosomatice, tendințe spre singurătate, de închidere în sine, cu dificultăți de
adaptare la mediu, tendința de formarea unui univers lăuntric, trecere rapidă de la o stare
afectivă la alta, de la o atitudine la alta, lentoare in rezolvarea sarcinilor, incapacitatea de
concentrare atenției, inhibat in situații sociale și in interacțiunea socială. Din punct de vedere
comportamental se poate jena in prezența altor persoane, retragerea în fundal, îi poate fi dificil
să vorbească în fața mai multor oameni și să iasă în evidență în fața celorlalți. Poate fi ușor
pus in dificultate și devine anxios. Încheie cu greutate prietenii, intră în discuție cu timiditate,
participând la ele monosilabic . Are trăsături și dispoziții de personalitate care uneori îl fac să
ignore dorințele, nevoile, drepturile sau bunăstarea celor din jurul lui, având diverse simptome
asociate în mod uzual instabilității emoționale și psihice, cum ar fi anxietate, sentimente de
vinovăție, nervozitate, insomnie, stări emoționale fluctuante. Este posibil să reacționeze
nechibzuit și disproporționat la nedreptăți reale sau imaginare. Reacționează uneori cu
ușurință cu furie și lipsă a autocontrolului . Emoționalitatea este la un nivel înalt și denotă
prezența problemelor și conflictelor interne, poate fi excitabil și ușor de provocat, pe de altă
parte se simte astenic, lipsit de energie și neparticipativ. Se gândește mult într-un ton pesimist
la propriile condiții de viață, se simte neînțeles de cunoscuți sau de membrii familiei . Aceste
aspecte indică prezența unor trăsături accentuate de personalitate evitantă și schizoidă,
nesatisfăcând criteriile generale pentru o tulburare de personalitate.
13.Psihodiagnostic multiaxial
Conform DSM IV TR:
AXA I Cuprinde afectări clinice, respectiv simptomele majore care interferează cu
funcționare a pacientului
Diagnostic: Tulburare distimică 300.4 cu debut precoce
Panică cu agorafobie 300.01
AXA II Cuprinde descrierea trăsăturilor de personalitate
71.09 niciun diagnostic pe axa II, trăsături de personalitate evitantă, schizoidă.
AXA III Cuprinde problemele fizice ale pacientului sau eventualele tulburări ce pot avea
relevanță, care cer diagnostic medical
Fără afecțiuni medicale diagnosticate
AXA IV Cuprindă stresorii psihosociali care acționează asupra pacientului
Diagnostic-probleme cu grupul de suport primar- unele conflicte cu tatăl, relații
distante cu membrii familiei, întâmpină dificultăți in mediul social- are puțin prieteni/amici.
AXA V Cuprinde funcționarea globală în viață a pacientului
Diagnostic- GAF 60(scor curent)- Simptome moderate, dificultăți moderate în
funcționarea socială – puțin amici, conflicte cu părinții.

Psihodiagnostic multiaxial
AXA I 300.4 Tulburare distimică cu debut precoce
300.01 panică cu agorafobie
AXA II 71.09 Nici un diagnostic pe axa II, trăsături de personalitate evitantă și schizoidă
AXA III Fără afecțiuni medicale diagnosticate
AXA IV Probleme cu grupul de suport primar
AXA V GAF 60(scor curent)

14.Diagnostic diferențial
AXA I (tulburări clinice)
Tulburare distimică
296.2x și 296.3x Tulburare depresivă majoră, episod unic și Tulburare depresivă majoră
recurentă- criteriu de excludere- Pacientul nu a avut unul sau mai multe episoade depresive
majore separate, iar starea actuală este caracterizată prin mai multe simptome depresive mai
puțin severe și cronice care sunt prezente de cel puțin 1 an și jumătate.
Tulburări psihotice cronice(tulburare psihoafectivă 295.70, schizofrenie 295.60, tulburare
delirantă 297.1)- criteriu de excludere- fără idei delirante, fără halucinații, fără limbaj
dezorganizat
293.83 Tulburare afectivă datorată unei condiții medicale generale- criteriu de excludere- nu
există un diagnostic medical
Tulburare afectivă indusă de o substanță- criteriu de diagnostic- nu consuma alcool, droguri,
medicamente
Panică cu agorafobie
300.29 Fobie specifică- criteriu de excludere- fără frica intensă și persistentă de obiecte și
situații circumscrise
300.23 Fobie socială – criteriu de excludere- Frica persistentă și intensă de situațiile sociale
sau de funcționare în care poate surveni o punere în dificultate este absentă
300.3 Tulburare obsesivo-compulsivă- criteriu de excludere-Absența obsesiilor și
compulsiilor
309.81 Stresul posttraumatic- criteriu de excludere-Absența unui stresor traumatic extrem
309.21 Anxietatea de separare- criteriu de excludere- Absența anxietății în legătură cu
separarea de casă sau de cei pe care persoana îi consideră că este atașat
AXA II(tulburări de personalitate)
301.82 Tulburarea de personalitate evitantă- Diagnosticul necesită o evaluare a patternurilor
de funcționare pe termen lung. Criterii îndeplinite sunt 3 din 7( minim necesare sunt 4):
(5)Este inhibat în situații interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare; (6)Se vede
pe sine ca inapt social, inactiv personal ori inferior altora; (7)Este extrem de ezitant în a-și
asuma riscuri personale ori de a se angaja în activități noi pentru că acestea pot evidenția
punerea în dificultate.
301.20 Tulburarea de personalitate schizoidă- Diagnosticul necesită o evaluare apa terenurilor
de funcționare pe termen lung . Criteriile îndeplinite sunt 3 din 7( minim necesare sunt 4):
(1)Nici nu dorește și nici nu se bucură de relații strânse, inclusiv de faptul de a fii membru al
unei familii;(2)Alege aproape întotdeauna activități solitare;(4)Îi plac puține ori nu-i plac
niciun fel de activități.

5. Concluzii și recomandări

Petru nu prezintă antecedente patologice psihiatrice diagnosticate. Interviul anamnestic indică

apariția unor modificări de dispoziție afectivă începând din perioada copilăriei, mai
accentuate ajungând să fie încă de acum aproximativ 1,6 ani de zile, manifestate prin tristețe,
deznădejde, descurajare, lipsa comunicării verbale, evitant, retras, distras, neinteresat, lipsa de
atenție.
Petru este un adolescent introvertit, centrat pe sine, rezervat față de lume, îi place abstractul,
viața psihică în interior, planifică ok viața căutând valorile și sensul vieții, cugetă mult până să
acționeze, însă este timid și de multe ori are inhibiție în contacte. Petru se poate simți inhibat
în situații sociale și în general în interacțiunea socială . La nivel comportamental acesta se
manifestă prin faptul că se poate jena să intre într-o încăpere în care sunt deja alte persoane,
preferă ca la petreceri sau la manifestări sociale să rămână mai degrabă în fundal decât în
prim-plan, îi poate fi dificil să vorbească în fața mai multor oameni și în general îi este
neplăcut și dificil să iasă în evidență în fața celorlalți . Este ușor de pus în dificultate, este
deseori anxios și se înroșește cu ușurință. Interacționează greoi și fără plăcere cu persoane cu
care nu se cunoaște, încheie cu greutate prietenii și intră în discuții cu timiditate și participă la
ele monosilabic. Petru este rezervat și distant cu oamenii, exceptând prietenii apropiați .
El pare a fi nemulțumit cu trecutele sau actualele condiții de viață, cu relațiile avute cu alți
oameni, pare nemulțumit și de părere că nu a avut sau mai degrabă nu i s-a dat ocazia să arate
ceea ce poate. De aceea are obișnuința să se gândească foarte mult la evenimentele trecute, se
evalueze ce ar fi putut să facă altfel și cum s-ar fi schimbat situația dacă ar fi făcut-o. El tinde
să planifice în avans, este atent, rezistă tentațiilor și nu se încrede în impulsurile de moment,
nu-i place incitarea, gălăgia și forfota, tratează cu seriozitate chestiunile vieții cotidiene și
prefera un mod de viață organizat, își ține sentimentele sub control strict, se comportă rareori
într-o manieră agresivă și nu-și pierde firea cu ușurință. Este o persoana responsabilă,
conștiincioasă și de încredere, oarecum pesimist și prețuiește standardele etice. Poate avea
prea putina ambiție si comportamente competitive. Petru este un individ anxios, îngrijorat, cu
fluctuații emoționale și dese ori deprimat . Este probabil să aibă probleme cu somnul și să
sufere de diferite afecțiuni psihosomatice. Are o emoționalitate foarte puternică și
externalizată, reacționează prea puternic la tot felul de stimuli și este destul de greu să revină
la o stare de normalitate după fiecare astfel de experiență emoțională . Reacțiile sale
emoționale puternice interferează cu o adaptare corectă și coerentă la mediu, făcându-l să
reacționeze în modalități iraționale, uneori rigide; așadar Petru este o persoană îngrijorată,
veșnic preocupată de lucruri care ar putea să eșueze sau să nu meargă așa cum ar trebui, în
plus aceste preocupări pesimiste sunt însoțite de o reacție emoțională puternică de tip anxios.
Petru poate fi descris ca fiind solitar și nepăsător față de oameni. Petru poate fi o persoana
care nu se adaptează usor și nu se integrează oriunde. Petru ar putea fi perceput drept un
individ lipsit de sentimente și de empatie sau chiar insensibil. Poate fi ostil față de ceilalți,
chiar față de cei asemănători lui sau față de propriile rude și prieteni, de asemenea agresiv
chiar și față de cei dragi. Este atras de lucrurile stranii și neobișnuite și nu percepe frica în fața
pericolului . Îi place să-i plaseze pe ceilalți într-o lumină proastă și îi place să îi supere pe cei
din jur, chiar și pe cei apropiați. Socializarea este un concept relativ străin, iar concepte
precum cele de empatie, sentimente de vinovăție, sensibilitate față de alte persoane pot fi
nefamiliare. Petru are tendința de a recunoaște cu franchețe lipsurile pe care le are sau măcar o
parte a acestora . El recunoaște încălcări minore ale normelor de comportament ori ale
regulilor de conviețuire socială . Are tendința de a întârzia, de a amâna unele lucruri
importante. Petru prezintă la scala de adicție un scor relativ mare ceea ce semnifică tendința
de dependență de anumite ticuri și ritualuri, dependența de jocuri de noroc etc . Petru poate fi
uneori excitabil și ușor de provocat, pe de altă parte se poate simți astenic, lipsit de energie
sau neparticipativ . Starea psihologică este deseori labilă și lipsită de echilibru . Atunci când
nu este excesiv de labil, starea psihologică primară este una de apăsare sau angoasă. Se
gândește mult într-un ton pesimist la propriile condiții de viață, este înclinat spre pesimism, se
simte neînțeles de cunoscut sau de membrii familiei . Își face dese și serioase griji cu privire
la starea lui de sănătate, se simte deseori depășit de evenimente și stresat, nervos și cu diverse
simptome psihosomatice. Petru are tendința de a ignora dorințele, nevoile, drepturile sau
bunăstarea celor din jurul lui, este posibil ca el să aibă și sentimentul de a fi persecutat sau
nedreptățit de cei din jur și este posibil să reacționeze nechibzuit și disproporționat la
nedreptăți reale sau imaginare. Petru are tendința uneori spre a se impune agresiv pentru
propriile opinii sau interese, această atitudine putându-se se manifesta în diverse modalități,
spre exemplu poate să-i facă plăcere să atragă atenția celor din jur asupra greșelilor acestora
sau poate avea un umor caustic sau poate să aibă o aplecare spre glume și farse grobian.
Atunci când se simte jignit sau dezavantajat sau când îi sunt drepturile încălcate. Petru nu se
adaptează la situații noi, este rigid în comportament, hiperemotiv, își amplifică singur stresul,
fire capricioasă, neliniștit, iritabil, irascibil, iar din punct de vedere organic apare somatizarea
– cefalee, amețeală, gastrită, transpirație, tremor, alergii. Se poate apăra cu fermitate și uneori
poate folosi inclusiv forța fizică . Reacționează cu ușurință cu furie și lipsă de autocontrol.
Schimbările afective sunt percepute subiectiv la cote ridicate, cu accentuarea incapacității de
a se adapta, cu tendinte spre inhibare, nesiguranța in situații sociale, tinde sa evite contactele.
Se recomandă consult la un medic de familie și începerea unui program de intervenție
psihologică și psihoterapie pentru reducerea simptomatologiei anxioase si depresive.
16. Procedura de intervenție
Procedura de intervenție va consta în ședințe săptămânale de terapie de suport, având ca
obiective reducere a manifestărilor anxioase, reducerea stărilor depresive, estomparea
gândurilor negative, conștientizarea temerilor asociate cu gândurile și comportamentele sale
prin depășirea dificultăților si crearea mecanismelor de coping adecvate. Obiectivele terapiei
vizează identificarea, înțelegerea și acceptarea factorului declanșator al anxietatii ,
identificarea gândurilor automate și rezolvarea lor . Ulterior se va lucra și pe dezvoltare
personală în vederea găsirii unui echilibru între sarcinile vieții .

Bibliografie :
-Gherasim, M.C- Cursul evaluarea copilului, 2021
-DSM IV-TR