Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANAMNEZA
1. DATE DE IDENTIFICARE
Nume: Andreea A.
Data nașterii: 28.05.2008
Sex: feminin
2. MOTIVELE PREZENTĂRII
Andreea a fost diagnosticată cu hipoacuzie. Aceasta nu vorbește.
3. ANTECEDENTE PERSONALE
3.1 Sarcina:
a) Întreruperi de sarcină anterioare şi datele: nu
b) Complicaţii medicale: nu
c) Slăbit/îngrăşat: îngrășare în perioada sarcinii, slabit după naștere
d) Utilizare de alcool şi substanţe: țigări
e) Atitudinea părinţilor despre sarcină: sarcină dorită
3.2 Travaliu și nașterea
a) Greutatea la naştere: 3kg si 500 de g
b) Scor APGAR: 10
4. Evenimente care au complicat viaţa:
4.1 Preferinţa pentru băiat sau fată: nu au avut nici o preferință
4.2 Cu cine seamăna copilul și atitudinea părinților: Giorgiana seamănă cu mama, părinții menționează
că nu este important pentru ei acest aspect,
4.3 Depresie maternă – ante/post-partum: nu
5. ISTORIA TULBURĂRILOR
8. DEZVOLTAREA PSIHOSOMATICA
8.1 ÎN PRIMA COPILĂRIE (1-3 ani)
a) Dezvoltarea somatică
- dezvoltarea staturo-ponderală: normală
- incidenţa posibilelor maladii la vârsta mică: nu
b) Dezvoltarea psihomotorie
- vârsta mersului: 1 an și 3 luni
- susţinerea capului: 5 luni
- postura aşezată fără susţinere: 6 luni
c) Dezvoltarea emoțională:
INTERVIUL CU COPILUL
Interviul cu copilul s-a realizat prin utilizarea jocului. S-au ales jucării şi jocuri care: 1) să fie
adaptate vârstei şi sexului copilului; 2) să permită interacţiunea psihologului cu copilul; 3) să încurajeze
interacțiunea şi jocurile imaginative.
Jocuri de prezență – abilități de prezență: se așează singură pe scaun, nu răspunde la auzirea
numelului, nu răspunde la îndrumări fără o reprezentare verbală/
Jocuri imaginative
Jocul mâzgâliturilor (realizarea de către copil a unui desen pornind de la alte mâzgâleli făcute
de el şi apoi de către psiholog): copilul a început cu mazgâlituri ulterior construind o casă – desenează,
copiază desene simple, desenează în contur.
Jocurile cu figurine ce simbolizează membrii familiei: copilul a reprezentat toți membrii
familiei.
Jocul imitativ –abilități de imitare: imită acțiuni cu obiecte, moticitate fină și grosieră , imitare
orală a mișcărilor (cu și fără oglindă). Copilul colaborează, utilizează zâmbetul ca răspuns și folosește
limbajul non-verbal pentru a comunica.
Utilizarea unor cartonașe cu imagini și a unor cărți – abilități de limbaj receptiv: nu identifică
părțile corpului, nu identifică imaginile corespunzător, identifică persoane cunoscute, urmărește
instrucțiunile verbale dar nu oferă de fiecare dată răspunsul corespunzăror solicitări, nu identifică
corespunzător obiecte în mediul ambiant,
Utilizarea unei cărți cu imagini – abilități de limbaj receptiv: identifică câteva imagini din carte
(imagini familiare), răspunde la solicitarea verbală pentru cuvintele pe care le-a învățat
Jocul cu instrumente muzicale (xilofon, fluier, tobă) – abilități de limbaj receptiv: nu răspunde
la stimulul auditiv de la o distanță de 1 metru, nu reproduce cu instrumentele muzicale sunetele noi,
reproduce sunete noi doar cu suport vizual.
Utilizarea unor obiecte, imagini, culori, forme – abilități pre-abstracte: combină obiecte
identice, combină imagini identice, combină obiecte cu imagini, combină imagini cu obiecte;
nu combină culori, forme, cifre sau obiecte prin asociere
execută indepedent activități simple
nu identifică culori, forme, numere
Atitudinea: deschisă, pozitivă, a interacționat în permanență cu psihologul, receptivă, a
manifestat o curiozitate față de nou, inițiază jocul, utilizează simbolul în joc.
OBS:
Copilul a solicitat suport vizual din partea mamei pe toată perioada evaluării. Andreea a răspuns
prompt la sarcinile primite, este cooperantă, creativă, imită în joc. Nu folosește limbajul verbal în
comunicare, folosește doar limbajul gestual. A manifestat o curiozitate față de nou, inițiază jocul,
utilizează simbolul în joc. Au existat câteva încercări ale copilului de a vorbi.
Mama se simte vinovată pentru situația în care se află copilul.
Copilul poartă aparate auditive.
Recomandări:
Intervenție logopedică pentru recuperare verbală și antrenarea funcțiilor cognitive care nu au
fost stimulate până în prezent în special a memoriei auditive. Cooperarea cu părinții și introducerea
unui program de recuperare și în familie, în viața de zi cu zi.