STUDIU DE CAZ
NUMELE ŞI PRENUMELE
Numele “modificat”
Acordul scris pentru a utiliza
povestea cazului, citatele şi pozele
Da/ Nu?
Notă: toate pozele trebuie să fie
datate şi intitulate
ISTORIC
Data naşterii
Anul în care a fost identificat
Cum a fost copilul identificat:
1. Recensământ
2. Linie telefonică cu acces gratuit
3. Trimitere de la o şcoală pentru
copii cu o singură dizabilitate
4. Trimitere din partea unui părinte
al unui alt copil
5. Trimitere din partea altui membru
al societăţii. Vă rugăm specificaţi
6. Altele - vă rugăm specificaţi
Adresa – numele satului / oraşului,
judeţului şi ţării
INIŢIAL
Descrieţi calitatea vieţii copilului/
adultului cu surdocecitate/ DSM
înainte de implicarea SI(R)
1. Starea fizică
2. Gradul de dezvoltare
Descrieţi viaţa familiei – modul în care
se raportau la copilul / persoana cu
surdocecitate/ DSM din cadrul familiei
– care au fost dificultăţile cu care s-au
confruntat, atitudini din partea altor
familii / comunităţii?
Istoric socio-economic
L. E. D.
Erik
Părinţii şi-au dat acordul pentru a prezenta povestea lor şi
a copilului lor, precum şi pentru folosirea citatelor şi
pozelor.
30.08.2003
Copilul a fost identificat în 2003, la 4 luni după naştere.
Părinţii au observat că băieţelul lor de patru luni nu
reacţionează la sunete. Au consultat mai mulţi medici
specialişti O.R.L. pentru a afla de posibilităţile de
intervenţie asupra copilului lor. Astfel au aflat de
posibilitatea interveţiei chirurgicale cu implant cohlear,
ceea ce s-a si realizat pe data de 30.08.2005. După
operaţie, care a avut loc cu succes la Clinica din Szeged,
Ungaria, părinţii, au aflat de la această clinică că este
nevoie de un proces îndelungat de recuperare
psihopedagogică. Reîntorşi în ţară, au început să caute
specialişti pentru recuperarea lui Erik şi astfel s-a ajuns la
centrul nostru, prin Asociaţia Surzilor.
Oradea, jud. Bihor, România
Erik s-a născut prematur, la 7 luni cu o greutate de
2100gr. Pofta lui de mâncare a fost întotdeauna scăzută,
astfel că şi starea sa fizică era mai slăbuţă, se îmbolnăvea
uşor, a urmat numeroase tratamente pentru întărirea
sistemului imunitar.
Nivelul lui de dezvoltare intelectual era în concordanţă cu
vârsta cronologică.
Părinţii au încercat să se comporte cu copilul lor ca şi cum
ar fi fost perfect sănătos, însă cea mai mare frustrare a lor
era legată de lipsa de răspuns din partea copilului. Nu
ştiau cum să comunice cu el pentru a se putea face
înţeleşi şi la rândul lor să obţină orice răspuns din partea
copilului lor.
Cele mai mari probleme pe care le-au întâlnit părinţii au
fost cele legate de informaţiile lacunare din partea
medicilor în ceea ce priveşte viitorul medical al copilului,
iar în momentul în care au ştiut exact calea pe care trebuie
să o urmeze a apărut latura financiară .
De asemenea, când mergeau în parc vedeau ca băieţelul
1

Menţionaţi citate relevante ale
persoanei cu surdocecitate / DSM
familiei / intervenientului sau
personalului SI(R).
INTERVENŢIE
Numele educatorului/intervenientului
şi a organizaţiei partenere
Sprijin acordat pentru :
1. Educaţie incluzivă / excluzivă
2. Nevoi medicale / nutriţionale
3. Sprijin familial acordat
4. Încadrare în grad de handicap
5. Ajutoare sociale din partea
statului
6. Apartenenţa la reţele
7. Altele
Prima impresie a educatorului privind
personalitatea copilului cu
surdocecitate/ DSM – trăsături care
descriu cel mai bine copilul
Ce îi place şi ce nu îi place copilului.
Obiecte, persoane, activităţi preferate,
etc.
Acţiuni inovatoare pe plan local pentru
a combate provocările specifice
Informaţii specifice privind
intervenţia la persoana cu
surdocecitate/ DSM – de ce şi cum
a funcţionat intervenţia repectivă
lor nu se putea juca cu ceilalţi copii şi că părinţi cum erau
şi ei, se uitau ciudat la copilul lor.
“Am dori să avem un copil “normal”, care să se plimbe, să
se joace şi să înveţe la fel ca toţi ceilalţi.”
(părinţii)
Prof. psihopedagog: Oprea Eva, Centru Şcolar Pentru
Educaţie Incluzivă Oradea.
Intervenţia a fost şi este în primul rând de natură
educaţională, scopul fiind acela de a stabili un sistem de
comunicare, care a fost cel verbal- oral.
Scopul final al intervenţiei psihopedagogice este cel de
integrare în învăţământul de masă.
Pe lângă intervenţia psihopedagogică, se oferă sprijin şi în
întocmirea dosarului pentru obţinerea certificatului de
handicap, care, după cum se ştie trebuie reînnoit în fiecare
an.
Erik este un copil curios, dornic să afle mereu lucruri noi şi
îi place foarte mult să fie lăudat. Lauda este un mobil
foarte puternic în progresele sale.
Are o satisfacţie deosebită când oferă răspunsuri corecte.
Lui Erik îi place să fie în prezenţa altor copii, îi place foarte
mult la grădiniţă (se plictiseşte când trebuie să stea în
week-end acasă), îi place să meargă în parc, îi place mult
să deseneze şi să se joace pe calculator.
Nu îi place să meargă la teatru de păpuşi sau la circ,
deoarece îi este frică de întuneric şi zgomotele foarte
puternice pe care nu le înţelege. De asemenea nu îi place
când mama îl pune să bea lapte cu cacao sau când
trebuie să doarmă la prânz.
-
Intervenţia cu Erik a început la vârsta de 2 ani şi 3 luni,
temerea şi întrebarea cea mai mare a părinţilor fiind legată
de modul de comunicare al copilului : comunicare prin
gesturi, verbală sau totală. De asemenea, Erik provenind
dintr-o familie cu limba maternă maghiară, părinţii ar fi
dorit să poată comunica cu copilul lor verbal-oral, pe limba
lor maternă. Această dorinţă a părinţilori a fost o provocare
şi pentru profesorul intervenient care nu a mai făcut
demutizare în limba maghiară.
Fiind un copil curios şi descoperind faptul că se poate face
înţeles cu cei din jur, procesul demutizării a fost perceput
de către copil ca un joc şi se desfăşura cu uşurinţă. Pe
lângă activităţile de învăţare a limbajului verbal-oral, se
desfăşurau şi activităţi de educaţie auditivă, acestea
2

Menţionaţi citate relevante ale
persoanei cu surdocecitate/ DSM
familiei/ intervenientului sau
personalului SI(R).
REZULTATE / OUTCOME
Cum este viaţa acum pentru persoana
cu surdocecitate/DSM?
Ce poate face acum, şi nu putea face
înainte de intervenţie? Exemple
specifice de schimbări / îmbunătăţiri
Cum este viaţa acum din punctul de
vedere al familiei – cum s-a
îmbunătăţit viaţa familiei?
S-a schimbat atitudinea comunităţii?
Este comunitatea implicată în
sprijinirea persoanei cu surdocecitate/
DSM ? Daţi exemple.
mergând în paralel şi în concordanţă cu reglajele auditive
necesare implantului cohlear. Activităţile se desfăşurau la
domiciliul copilului, de două ori pe săptămână.
La vârsta de 3 ani, Erik a fost înscris la grădiniţă (Centru
Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Senzorială), în grupa
maghiară. Chiar şi după înscriera la grădiniţă activităţile
începute au continuat cu aceeaşi frecvenţă, mediul
vorbitor şi copiii contribuind foarte mult la dezvoltarea
copilului.
De asemenea, în cadrul grădiniţei Erik a beneficiat şi
beneficiază de tratament pleoptic şi ortoptic care se
desfăşoară sub observaţiile ortoptistului, precum şi de
activităţi de educaţie vizuală desfăşurate cu profesorul
psihopedagog al grupei.
Împreună, profesorul psihopedagog răspunzător de
educaţia auditiv-perceptivă şi formarea limbajului verbal-
oral, ortoptistul şi profesorul psihopedagog răspunzător de
educaţia vizuală formează o echipă ai cărei membri
colaborează în permanenţă pentru a oferi o dezvoltare cât
mai bună a copilului.
“Trebuie să vină “A” , aşa că trebuie să dormi,să fii odihnit
ca să vă puteţi juca” .
(mama)
După emiterea sunetului “A” profesorul psihopedagog a
fost numit de către copil “A” neputându-i încă pronunţa
numele.
În prezent viaţa lui Erik se desfăşoară între grădiniţă şi
casă. Atunci când bateriile aparatului sunt încărcate şi
ochelarii sunt puşi pe ochi, aude şi vede ca orice alt copil
fără astfel de probleme.
Înţelege ceea ce i se spune şi răspunde adecvat
întrebărilor care i se pun, ceea ce nu putea să facă înainte
de intervenţia chirurgicală şi psihopedagogică.
Prin controalele frecvente la oftalmolog, ochelarii îi sunt
schimbaţi şi ajustaţi în permanenţă, iar prin exerciţiile
vizuale efectuate, copilul se comportă ca şi unul semen lui.
Dacă în momentul aflării diagnosticelor familia era
aproape de dezbinare, nu ştiau încotro să o apuce,
frustrarea era în permanenţă prezentă, acum părinţii lui
Erik se simt mult mai uniţi şi se bucură de toate rezultatele
obţinute de copil.
Pentru această familie dizabilitatea principală era cea
auditivă şi se bucură de avantajele oferite de implant.
-
3
Menţionaţi citate relevante ale
persoanei cu surdocecitate/ DSM
familiei / intervenientului sau
personalului SI(R).
VIITOR
Planuri de viitor şi obiective:
- ale persoanei cu surdocecitate/
DSM
- ale familiei
- ale intervenientului / personalului
SI(R)
Menţionaţi citate relevante ale
persoanei cu surdocecitate/ DSM
familiei/ intervenientului sau
personalului SI(R).
Vom putea monitoriza progresul/
dezvoltarea persoanei în anii
următori?
POZE
Ale persoanei cu surdocecitate/ DSM
Ale persoanei cu surdocecitate/DSM
şi familiei/ intervenientului
Ale persoanei cu surdocecitate/ DSM
în situaţiile de lucru active de ex.
învăţare, la şcoală, la cumpărături, în
activitate.
Data întocmirii
Întocmit de
Informaţie obţinută de la
ALTE INFORMAŢII DE DORIT
ISTORIC
Informaţii specifice privind
dizabilitatea – ex. Usher,
Charge, cauze perinatale etc. şi
gradul deficitului vizual/ auditiv –
resturi de vedere/ auz – în cazul
în care aceste informaţii sunt
cunoscute
“ Copilul nostru este un copil obişnuit, aude, vede,
vorbeşte ca oricare altul”
(părinţii)
-
Familia doreşte ca Erik să-şi însuşească limba română şi
să poată frecventa o şcoală de masă cu predare în limba
română.
Obiectivele profesorului sunt în concordanţă cu cele ale
familiei, de altfel obiectivele în ceea ce priveşte educaţia
lui Erik sunt stabilite întotdeauna împreună cu familia.
Printre obiectivele pofesorului se pot menţiona:
îmbogăţirea vocabularului în limba română, formarea
structurilor gramaticale corecte în limba română, formarea
capacităţii de a comunica şi utiliza cu uşurinţă limba
română.
“ Aş vrea să ştiu multe şi să fiu deştept”.
(Erik)
Da, progresele vor putea fi monitorizate datorită dorinţei
părinţilor de a colabora cu profesorul intervenient pe
termen lung.
Februarie 2009
Prof. psihopedagog: Oprea Eva
Prof. psihopedagog Oprea Eva şi de la părinţii lui Erik
Dg. audiologic:
Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă, congenitală, cu
deficit de auz de peste 100db
Dg. oftalmologic:
Astigmatism hipermetropic
4
Alte dizabilităţi fizice – în cazul Nu există dizabilităţi fizice.
în care aceste informaţii sunt
cunoscute
Alte deficienţe intelectuale – în Nu există deficienţe intelectuale.
cazul în care aceste informaţii
sunt cunoscute