UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

CATEDRA MARKETING SI LOGISTICA

LUCRU INDIVIDUAL
TEMA:RAMURILE SOCIOLOGIEI

SOCIOLOGIA FAMILIEI

Elaborat de: CHIRIAK ALIONA, ML 1504

Verificat de: MACOVEI N. lector, magistru

Chisinau 2015

1. INTRODUCERE
Statistici vitale curente (2015)
Micarea natural a populaiei n ianuariemartie 2015
fa de aceeai perioada din 2014.

Decedai
la 1000
pers.

Spor
natural
la 1000
pers.

An

Nscui Decedai

Spor
natural

Nscui
la 1000
pers.

201
5

9.179 11.116

1.987

10,5

12,7

2,2

201
4

8.987 10.955

1.968

10,2

12,5

2,3

Numarul adoptiilor in 2008-2011

2008
2009
2010
2011

369
184
162
78

Vrsta copilului la momentul abandonului la 649 de copii

inregistrati din 2015
Virsta
0 4 zile
5 zile 1 luna
1 3 luni
3 6 luni
6 12 luni
1 3 ani

Procentajul
36,9 %
6,3 %
7,2 %
4,5 %
6,6 %
13,7 %

Nr de copii
240
41
47
29
43
89

Mai mult de 3 ani

24,8 %

161

2. Familia
2.1.FAMILIA
Familia este o form social de baz, realizat prin cstorie sau concubinaj
neformal, care unete pe soi (prini) i pe descendenii acestora (copiii
necstorii).
Familia are mai multe funcii
Sociale
Biologice
Funcia biologic de reproducie uman a familiei este controversat. Ca baz
biologic o familie depinde de fecunditatea soiei i brbatului.
In prezent acest lucru nu mai este concludent deoarece o familie poate adopta
copii. Prin reproducie se nelege capacitatea de a produce urmai pentru
asigurarea generaiei urmtoare. Astfel familia pregneaz calitatea de reproducie a
unei societi.
Sunt trei funcii sociale elementare a familiei:
Funcia de socializare - formarea capacitii de adaptare i motivare n
convieuirea social.
Funcia economic - asigurarea material i protejarea copiilor fa de lipsuri
i boli.
Funcia politic - asigur copiilor o poziie legitim n societatea existent,
aceast funcie a familiei poate duce la fetiism.
Din aceste trei funcii se pot distinge i:
funcia religioas a familiei, care de fapt joac un rol n funcia de
socializare a familiei, prin transmiterea la generaia urmtoare a tradi iilor
religioase.
funcia juridic a familiei, care este cuprins n constituie, i care are scopul
protejrii familiei n societate (pltirea alocaiilor, ntreinerea copiilor,
stabilirea legilor de adoptare sau motenire etc.)
funcia economic a familiei este ntregit de funcia de timp liber i recreere
a familie
2.2. DIVORTUL

Moldova ocup locul 3 n Europa dup rata divorurilor. Studiile din

domeniu arat c exist un ir de factori care mresc riscul divorului.
Printre ele se enumer: cstoriile timpurii (sub 20 ani), naterea
copilului pn la cstorie, nivelul jos de studii al soilor, situaia
financiar proast a familiei etc. n ara noastr, familiile se destram n
special din cauza problemelor financiare, a lipsei locuinei, migraiei de
munc, infidelitii, incompatibilitii emoionale etc.

2.3. ABANDONUL
Abandonul de copii din Republica Moldova ia forme din de in ce mai severe.
Prinii care pleac in strintate fie nu se mai ntorc, fie o fac foarte rar. Analiza
numrului de copii abandonai este ngreunat de faptul c instituiile vizate se
afl n subordinea diferitelor structuri, iar la nivel central nu exist un sistem unic
de monitorizare i evaluare. n 91,5% de cazuri copiii cu vrste de peste 3 ani sunt
abandonai n colile-internat, n vreme ce 99,1% dintre copiii de 0-1 lun sunt
abandonai n materniti.
2.4. ADOPTIA
Procedura de adopie a unui copil este una anevoioas n ara noastr. De
aceea, numrul cazurilor de adopie este n scdere. n ultimii patru ani, acesta s-a
micorat de aproape cinci ori, arat datele Ministerului Muncii, Proteciei Sociale
i Familiei.
n 2008, au fost nfiai 369 de copii. i n urmtorul an, cifra s-a redus
simitor i a ajuns la 184. Potrivit datelor statistice, anul trecut mai puin de 80 de
copii au fost nfiai.
Autoritile spun c i numrul solicitrilor de adopie a copiilor este tot mai
mic. n prezent, n Moldova sunt aproximativ 200 de copii care pot fi adoptai
oficial, iar n sistemul rezidenial de ngrijire sunt aproximativ 5.500 de copii.

3. INTERVIURI
Interviul parintelui adoptiv
Virsta adoptatorului: 37 ani
Virsta la care a adoptat: 32 ani
Localitatea adoptatorului: Chisinau
A. Date generale despre adoptie
1) Situatia in Rpublica Moldova nu este chiar atit de buna. Sunt de parerea ca fiecare copil
trebuie sa aiba o familie, in care sa se bucure de fericire si caldura parinteasca. Insa
situatia Republicii ne demonstreaza contrariul. Dupa cele studiate si auzile realizez ca toti
mai multi copii devin abandonati, si aceasta ne caracterizeaza negativ tara noastra.
2) Vreau sa spun ca mereu am vrut sa am copii, dar nu am reusit sa am vreo unu, pina nu am
decis sa adopt. Mereu mi-a placut sa merg la parcuri de joc sis a apreciez cum se joaca
copiii. Am mers pe la multe clinici, si niciun rezultat, am asteptat sa fiu parinte 10 ani de
zile, si imi pierdusem speranta deja. Apoi adoptind un copil ma schimbat complet: mi-am
deschis sufletul unei finite noi, am avut parte de momente foarte placute alaturi de noua
mea familie, si nu in ultimul rind am dat o a doua sansa unui copil superb pe care il
iubesc mult.
3) Nu e usor sa adopti un copil in Republica Moldova, deoarece sunt foarte multe cerinte
pentru a putea adopta un copil. Insa pentru mine nu a fost chiar atit de dificil. Sper ca
Guvernul sa mai analizeze odata aceste cerinti si sa permite adoptia pentru mai multe
persone.
B. Probleme ale adoptiei
4) Nu am avut obstacole in procesul de adoptie.
5) Acum la present imi e putin frica. Dupa cum vadeti sunt insarcinata si nustiu cum se va
comporta copilul cu surioara care se va naste in curind.

6) Pai dupa cum e mintea moldovenilor, nu toti ai primit aceasta notitie cu bratele aprinse.
Insa ii multumesc mamicai ca mereu mi-a fost alaturi in clipele grele la bine si la rau.
C. Integrarea sociala a copilului adoptat
7) In familie s-a integrat destul de usor. Bine normal ca la incepul orcarui copil ii va fi
rusine sa zica unele lucruri, sa ceara ceva ect. Dar in fine dupa o luna de zile, practice s-a
acomodat complet. Cind in duceam la gradinita nu a avut nicio problema in incadrarea
colectivului, si din spusele educatoarei se impartea cu toti copii. In rest se simte bine, se
joaca cu toti copii in ograda si ma bucura acest fapt.
8) La scoala e destul de bravo, invata bine si este un copil cuminte si respunsabil, vreau sa
spun ca la virsta sa este destul de dezvoltat.
9) Nu consider ca Faptul ca ai adoptat un copil trebuie sa fie secret. Sunt deacord ca oamenii
mereu privesc urit situatia data, dar explicindu-i esentialul se vor uita cu alta privire la
tine.
10) Nu cred ca e alegerea mea de a decide chestia data, insa eu as fi corta acesteia, deoarece
daca se gindeste sa isi aiba copilul inapoi si copilul acceapta, durerea o sa fie a mea mai
mult, insa o viata poate schimba un copil complet, si acesta sa nu vrea niciodata sa isi mai
revada parintii biologici. Deaceea cred ca situatia trebuie sa fie asa cum este si atit.
D. Pregatirea parintilor pentru adoptie
11) Nu cred ca este necesar o pregatire pentru parinti de a adopta. Persoana daca vrea sa
adopte, ea deja realizeaza toate optiunile care se pot intimpla preventive.
12) Nu.
13) Sa fei convinsi de decizia dumnealor si totul va fi ok.
E. Solutii si recomandari
14) Cum am spus mai devreme, trebuie sa elimine unele din cerinte, si ar trebui sa precizeze
principal importanta in adoptie pentru copii, Toti avem nevoie de sustinerea
parinteasca.
15) Vreau sa le multumesc celor care au dat sanse copiilor de a avea o familie si de a avea
scop in viata sa. Celor ce sunt pe cale sa adopte, vreau sa ii incurajez, zicindu-le ca fac
alegerea perfecta.
Interviul cu copilul adoptat
Localitatea celui adoptat: Chisinau
Virsta copilului adoptat: 8 ani
A.
1)
2)
3)

B.
4)
5)
6)
C.

Date generale de pe adoptie

Am fost adoptat la 3 anisori.
Nu.
Ma simt foarte bine in aceasta familie, si le multumesc mult ca imi sunt alaturi. Decint mau adus acasa la ei am avut parte de tot ce mi-am dorit, nu am avut conflinte cu ei si
mereu i-am ascultat, pentru ca le multumesc din suflet pentru tot ce au facut pentru mine.
Probleme ale adoptiei
Iis aIr toti, si nu ascund, sunt mindru ca am inimerit in asa familie si nu ascund ca
parintii mei sunt extraordinari. Sunt in relatii prietenoase cu toti.
Parca nu ma confront cu problem, bine imi este putin dificil sa inteleg matematica dar ma
descurc.
Cu copii ma inteleg bine, iesim la distractie impreuna si ne jucal linistit, imi place sa
merg la parcul de distractie Iis a ma joc acolo impreuna cu prietenii mei.
Intregarea sociala a copilului adoptat

7) La scoala e totul bine, am inceput sa invatam tabla inmultirii sis a invatam mai multe
poiezii, ne pregatim de anul nou. In rest e totul bine, imi place mult engleza si romana,
insa cu matematica putin mai greu dar ma descurc.
8) Consider ca nu e o problema sa fie in secret sau nu adoptia. Practic de tot timpul, pentru
ca mereu cind vin oaspetii imi spun minunea lumii astfel desmerdindu-ma. Toti sunt
deacord cu tituatia daca, si pentru mine e bine.
9) Nustiu de ce, dar in mine persista o ura pentru parintii mei biologici, pentru ca nu si-au
asumat toate responsabilitatile fata de mine. Pentru mine a fost foarte dureros ca m-au
lasat in soarta vietii, dar pe deoparte le sunt multumita, pentru ca nu as mai fi adoptat de
o asa familie superb pe care o iubesc.
D. Pregatirea pentru adoptie
10) Doresc sa le spun ca fiecare copil adoptat o sa fa fie foarte fericit, si o sa va multumeasca
o viata intreaga pentru ca li-ati dat sansa de a va fi copilul dumneavoastra. Toti copiii
asteapa o minune in viata lor, si a mea a fost cind am fost adoptat si iubit de parintii mei
care imi sunt alaturi.
11) Da, foarte mult.
E. Solutii si recomandari
12) Sincer inca nu cunosc detaliile, dar as vrea foarte mult ca sa vorbeasca deschis pe la
televiziuni, macar o data in an, despre aceasta problema, pentru ca tot mai multi copii
sunt adoptati.
13) Sa isi iubeasca parintii ce ii sunt alaturi sa sa ii asculte. Celor care ar dori vreau sa le spun
ca sa fie rabdatori ca si ziua lor va veni intr-o zi.
Interviul cu familia fara copii
Localitatea: Chisinau
Virsta: 56-65 ani
Durata casatoriei: 40 ani
A. Date generale despre familie
1) Nici nu am cuvinte cum sa explic. Familia mea este ca o casa unde ma pot adaposti, unde
simt caldura si unde sunt fericit.
2) In present? Cu trecerea timpului. Mica pensie care abia imi ajunge pentru hrana. Dar in
special sunt unele momente in care ma gindesc la copiii pe care nu ii am.
3) Motivil pentru care nu am copii este destul de greu de inteles. Tot timpul eram ocupata
pentru a imi perfectiona cariera noastra, si astfel nu gaseam timp pentru a ii creste,
deaceea ne protejam mereu. Acum regret acest lucru.
4) Da imi plac copiii, si foarte mult as dori sa am si eu unul, acum ca sunt acasa si am foarte
mult timp liber. De ce nu ar trebui sa comunic cu familiile care au copii? Eu nu sunt
contra acestor familii. Si ma bucur ca nu au facut alegerea pe care am facut-o eu. Si copii
prietenilor nostri ne stimeaza foarte mut.
B. Relatiile familiar
5) Acum ca am foarte mult timp liber, stau acasa, facind lucruri prin casa, privesc
televiziune, si seara stau impreuna cu familia mea, bucurindu-ne de clipele pe care le
petrecem.

6) Ne simtim bine impreuna, suntem precum doua suflete in tinerete ce sunt indragostite, ne
privim cu priviri blinde si ne intelegem din priviri. Iubesc foarte mult jumatatea mea si
nustiu cum as fi trait daca nu l-as fi intilnit 35 de ani in urmi. Imi aduc aminte prima
intilnire de parca ar fi fost mai ieri aceasta zi.
7) Eu cred ca copiii au o foarte mare importanta in viata unei familii. Copii sunt sprijinul
parintilor si punctual forte pentru o familie complete si fericita. Privindu-mi prietenii cum
isi fac griji pntru orica nimic care este legat de copii sai, vad cum aceasta frica imi
patrunde si in inima mea, astfel realizez ca fiecare copil este o bucatica a sufletului unui
parinte, si cit de mult parintii isi iubesc copiii.

C. Atitudinea fata de adoptie.

8) Da, din pacate cunosc bine situatia, si nu inteleg ce inima poti avea pentru a-ti abandona
copilul tau care este o bucata din tine.
9) De cind nu mai lucrez official, in fiecare an vizitam un internat, incercind sa daruim si
noi un zimbet pentru copii ce se afla in aceasta situatie. In fiecare an ne intilnim cu
prietenii, gatim bucate si stringem lucruri de care nu mai avem nevoie si le donam
copiilor din internate. Consider ca este un gest destul de bun, si as dori ca fiecare sa se
gindeasca la acesti copii, pentru ca nu sunt vinovati pentru ca parintii acestora au
procedat astfel.
10) Mabucur ca in Republica Moldova sunt atitea asociatii destinate pentru a controla aceasta
actiune, si ma bucur ca sunt personae care sunt gata de a adopta si de a da viata acestor
copii. Consider ca fiecare copil adoptat primeste o noua viata in dar. Este cel mai bun
cadou care si l-ar dori fiecare dintre ei.
11) Cel mai acceptabil motiv cred ca ar fi singuratatea sufleteasca. Partenerul de viata este cel
ce te sustine in clipele cele mai grele, iar copii sunt cei care te invaluie de cele mai active
emotii, precum daruirea unui nepot pentru bunei.
12) Nustiu de ce dar nu toti sunt deacord cu aceasta situatie. Dintre multele opinii auzite,
majoritatea dintre ele sunt de parerea ca o adoptie este privita urit de cei ce te inconjoara,
astfel esti privit precum faci o crima. Insa eu sunt de alta parere.
13) Din pacate nu cunosc asa familii, dar as dori sa cunosc pentru a ii incuraja. De faptul daca
as adopta un copil, as adopta daca as avea mai multe resurse pentru a il intretine.
D. Solutii si recomandari
14) Nustiu daca ar putea sa faca ceva face, dar totusi sfatul meu este daca sunt de statul meu
de a le oferi mai multe resurse puntru a putea si ei adopta un copil si de a se bucura si ei
din plin.
15) Nu cred ca psihologul poate ajuta mult in aceste situatii, dar totusi cred ca sunt unele
familii care au nevoie de o procedura pentru a discuta cu cineva care il poate asculta.
16) Vreau sa ma adresez mai mult celor tineri, nu va ginditi la cariera, ginditi-va la familia pe
care o doriti, pentru ca banii azi vin si mine se duc, dar balansul perfect intr-o familie o
detin doar copiii.

4. Concluzie
Fiecare grup familial este un univers particular, cu propria istorie i propriile probleme, cu
modul ei specific de internalizare i asumare sau ignorare a valorilor sociale sau de propunere a
unor noi valori.
Unele familii gsesc n ele fora de ai rezolva problemele apelnd uneori i la reelele
sociale n care sunt incluse. Altele ns trebuie ajutate pentru c nu pot sau nu tiu cum s-i
rezolve problemele i s ajung pe linia de plutire. Acestei necesiti i rspunde tratamentul
psiho-social i terapia familiei. Este un efort pe care societatea trebuie s-l fac nu numai n
folosul familiilor aflate n dificultate ci i al creterii gradului de civilizaie material i spiritual
a ntregii societi.
Asistena i terapia familial sunt tipuri de activiti care, pentru a fi eficiente trebuie s
aib o fundamentare teoretic suficient de solid capabil s-i permit profesionistului n
domeniu s parcurg n ambele sensuri drumul dintre general i particular.
Bunele sentimente i dorina de a ajuta sunt foarte necesare, dar nu i suficiente. Pe de alt
parte, o pregtire teoretic fr deschidere spre spaiul i timpul social al aciunii, este doar o
sum de cunotine, mai curnd despre alii dect despre noi.