Drumul Spre Adoptie

Au fost odat doua femei Care
nu s-au ntlnit niciodat: Una de

care tu nu-ti aminteti, Alta pe
care o numeti MAMA.
Doua viei diferite, n mplinirea
uneia sin!ure: a ta. Una a fost
steaua ta "una, Alta iti este
soarele.
#rima ti-a dat viata, A doua te invata cum
sa o trieti. #rima a aprins in tine nevoia
de dra!oste, A doua este aici ca sa o
satisfac.
Una te-a oferit spre adopie: $ra tot ca
putea face pentru tine. Cealalt se ru!a sa
ai" un copil %i Dumne&eu a indrumat-o
ctre tine.
%i acum cnd pln!nd 'u imi pui
eterna ntre"are: Motenirea naturala
sau educaie, Al cui fruct sunt eu(
)ici al uneia,nici al alteia
Copilul meu - ci pur si simplu:
Al celor doua forme diferite de D*A+,%'$.
POET FILIPINEZ NECUNOSCUT
amici dei bambini
drumul
spre
adopie
parcursul unul act de i u"i re
manual pentru pregatirea cuplurilor care doresc sa adopte
care
#arcursul unul act de iu"ire
drumul spre
adopie
de la !sirea unui copil pentru o familie, la
!sirea unei familii pentru fiecare copil
ISBN 973-85559-4-9
Drumul spre
adopie
Amici dei -am"ini
Coordonat de Asociaia Amici dei Bambini Italia
Colectiv de autori, speciali ti in domeniul psi.o-social:
Mria $lisa"etta *i!o"ello /uciano 'accani
%tefania De %imone %tefania Castelli
%er!io -iscuso %usani
C.iara Armai #atri&ia #alum"o
0ranca 1accaro %a"ina 0rancesc.lni
Anna *ossi Mria +ra&ia %cardina
-ar"ara Meroni +a"riella Mottura
Annamaria 0errari
Coordonarea versiunii romaneti:
Daniela 'ro!u si *o"erto 2am"renti
Amici dei -am"ini - 0undaia #rietenii Copiilor
'raducere si corectare:
0undaia #rietenii Copiilor
Desene:
%ilvia 2am"renti
3
#arcursul unul act de u"ire
Aceasta carte a fost reali&ata in cadrul proiectului de
"Formare pentru operatori sociali in domeniul
adopiei, pentru pregtirea cuplurilor", cu contri"uia
financiara a Ministerului de Afaceri $4terne talian, si in
cola"orare cu 0undaia nima pentru nima si Direciile
5udeene pentru #rotecia Drepturilor Copilului 1lcea,
-rila si 'ulcea.
)u e permisa reproducerea acestui material fara acordul
asociaiei Amici dei -am"ini.
www.aibi.it - www.bambini.home.ro
Drumul spre adopie Amici dei -am"inl
Cuvnt de introducere
In aceasta importanta perioada de reforma si schimbri a
sistemului de protecie a copiilor in !om"nia# autoritatea Na$
ionala pentru Protecia Copilului si %dopie prime&te si susine
iniiati'ele de promo'are a instrumentelor ce (arantea)
dreptul fiecrui copil de a creste intr$o familie*
Este a&adar necesar sa fim pre(tii pentru aceasta +nt"lnire#
fa'ori)and dialo(ul intre cuplurile aspirante la adopie si ser'iciile
sociale# pentru a pre(ti cat mai bine acest e'eniment foarte im$
portant# at"t pentru cupluri# dar mai ales pentru copii*
Suntem con'in&i de importanta pre(tirii cuplurilor si de
necesitatea unei reflecii profunde pentru a e'alua ade'aratele
moti'aii care (hidea) cuplurile ctre ale(erea unui (est de
iubire# cum este adopia*
abriela C!"A#, $ecretar de $tat
Autoritatea #aionala pentru %rotecia Copilului si Adopie
#arcursul unui ac6 de iu"ire
"Alegerea adopiei"
Irene ,ertu))i-
Motivele pentru care ne decidem sa devenim prini adop-
tivi sunt foarte diverse: fiul dorit nu sosete sau, se dorete sa
se fac ceva 7ust si no"il, sau viata ne poarta sa cunoatem rea-
litile copiilor lipsii de o familie in care sa creasc si sa pri-
measc dra!oste. %e dorete sa se fac ceva pentru ei 8pentru
unul dintre ei in mod special9.
A deveni prini adoptivi nu este mai complicat dect alte
lucruri care se reali&ea& &i de &i. tre"uie doar sa fim contieni
de ceea ce urmea& sa facem.
A adopta un copil nu este acelai lucru cu a-l !enera, tre-
"uie sa intram in optica unei disponi"iliti foarte mari care ne
va conduce ctre primirea unui copil care nu este fcut de noi,
un copil fcut de alii care nu se poate sa fie si nu tre"uie sa
fie su"stitutul fiului pe care l-am fi putut face noi si pe care nu
l-am procreat.
A primi un copil adoptat nseamn sa-l simim :fiu: cu
totul: cu istoria sa unica si personala, cu trecutul sau, cu a"an-
donul sau, cu calitile, defectele si necesitile sale.
A desc.ide "raele unui copil a"andonat presupune
dorina de a-l im"ratisa mereu, c.iar si atunci cnd este dificil
de fcut acest lucru,- iu"irea pentru acest copil nu este :de mo-
ment: ci este pentru totdeauna.
Adopia este o ale!ere definitiva, si pentru ca este astfel,
tre"uie sa fie "ine !ndita nainte, dorita, voita, or!ani&ata si
!estionata in interesul superior al copilului.
're"uie sa ne ndr!ostim de acest fiu al nostru.- asta se inam-
pla daca este primit pentru ceea ce este el, si in acelai timp dorit
pentru ceea ce va fi, dincolo de ceea ce noi am dori sa devin.
Drumul spre adopie Amici del -am"ini
0iecare fiu este un dar si astfel tre"uie ateptat, de fapt
tre"uie sa invatam sa ii ateptam.
Un dar are caracteristici imprevi&i"ile, pot fi diverse de
ceea ce ne-am ima!inat in timp ce ii doream si ii ateptam; o
diversitate adecvat respectata si cultivata poate fi doar o va-
loare, o sursa de m"o!ire si nu un o"stacol de a reali&a do-
rina noastr.
De multe ori fii adoptivi ne supun la pro"e pentru a m-
sura cat este de mare iu"irea noastr pentru ei iar semnalele
si atitudinile pe care noi le dam repre&int un rspuns ferm sau
confu&, in funcie de cum ne manifestam fata de ei.
Acceptarea unui fiu adoptiv n ceea ce privete familia este
o ale!ere necondiionata: a tre"uit sa ne accepte pe noi ca p-
rini pentru ca nu avea o alta alternativa.
Deci, este important ca orice fiu adoptiv sa poat spune:
:'atl si mama mea ma iu"esc pentru ceea ce sunt si m-au ales
c.iar pe mine:.
< Irene ,ertu))i este !esponsabila Ser'iciului de %dopie
pentru %mici dei ,ambini din Italia# membru Fondator al
acestei %sociaii si mama a . copii adoptai# din care doua din
Italia si o fata din ,ra)ilia*
=
C&%'I#$
! %oveste... in ioc de introducere
%reml(e
%A')*A I + ,* -A C!%I-&- I,*A- -A C!%I-&- '*A-
.. "!)I/A0II-* A-**'II A,!%0I*I
>.>. De ce adoptam(
1. FI&- I,*A-
3.>. n sensul unei pro!resive recunoateri a centralitatii
copilului
3.3. 0iul ma!inat
2. )'A&"A ABA#,!#&-&I
?.>. A"andonul
?.3. mportanta primilor trei ani de viata
3. C!%I-&- '*A-
@.>. )ou-nascutul
@.3. Copilul la vrsta precolara
@.?. Copilul la vrsta colara
@.@. Copilul de alta etnie
@.A. Cei doi frai
4. #A5)*'*A &#*I FA"I-II
A.>. %istemul familial si evenimentul adopiei
A.3. ncercarea de a-si !si rolul in realitatea nou creata
A.?. 0amilia multietnica
B
Drumul spre adopie Amici dei -am"lnl
A.@. #re!tirea fiului pentru adopia fratelui sau
6. ,*7/8-&I'*A A,!%0I*I
=.>. 'ema de&vluirii
9. '*AC0II-* C!%II-!'
B.>. *eaciile
B.3. *espectul fata de ori!inile copilului
%A')*A II + :#)'*B8'I $I '8$%&#$&'I
;. C!%I-&-
C.>. Ce tul"urri psi.olo!ice sunt mai des ntlnite la
copilul adoptat

( Cum se manifesta( Ce putem face(
C.3. Ce nseamn cnd copilul este prea socia"il si intra
in relaie cu toi adulii fara difereniere(
C.?. 0iul meu se descura7ea& la cea mai mica
dificultate.- de ce( Cum pot sa-l a7ut(
C.@. Ce nseamn cnd un copil respecta toate re!ulile(
C.A. Ce inseamna cnd un copil nu respecta re!ulile(
C.=. Copilul nostru are un mod violent de a relationa cu
ceilali. Cum putem sa !estionam a!resivitatea lui(
C.B. Daca copilul este .iperDinetic, ce putem face( $ste o
pro"lema !rava(
C.C. Daca un copil mic se lea!n este semn de autism(
C.E. %i daca copilul este apatic(
C.>F. Ce efectele are institutionali&area asupra copilului(
C.>>. De ce copilul nostru spune multe minciuni(
C.>3. Adeseori copilul re!resea&a: ce facem(
C.>?. Copiii adoptai au deseori pro"leme de lim"a7(
C.>@. Daca copilul s-a nscut dintr-o relaie de incest, ce
8
#arcursul unui act de iu"ire
riscuri de natura !enetica e4ista(
C.>A. $ste adevrat ca un copil se simte mai mult :fiu:
cu cat el este adoptat mai mic(
C.>=. Care sunt diferentele intre un copil a"andonat la
natere si cel a"andonat la cativa ani de viata(
C.>B. $ste mai uor sa adopi un copil mic(
C.>C. $ste adevrat ca, copiii mai mari au o
personalitate de7a formata(
C.>E. Care sunt temerile cele mai frecvente la un copil
adoptat(
C.3F. Care pot fi fricile copilului fata de prinii
adoptatori(
C.3>. 0iului nostru ii este frica de ntuneric: ce
inseamna( Ce putem face(
C.33. 0iul nostru vrea sa fie mereu cineva cu el. $ste
normala aceasta frica de a ramane sin!ur(
C.3?. 0iul nostru nu poate adormi si deseori are
comaruri: de ce( Ce putem face(
C.3@. $ste corect daca lsam copilul sa doarm in patul
nostru(
E. CU#/U/
E.>. Ce dinamici se de&volta intr-un cuplu in diferitele
fa&e ale parcursului adoptiv( Care sunt perioadele cele
mai critice(
E.3. Adopia :satisface: in mod complet nevoia de a fi
prini(
E.?. Cnd un cuplu dorete foarte mult sa adopte un
copil, se pre!tete activ dar isi da seama ca are multe
limite, inseamna ca nu este in stare sa parcur! drumul
adoptiv(
Drumul spre adopie Amici del -am"lnl
E.@. 'rirea dorinei de a adopta un copil ntr-o forma
diferita in interiorul cuplului este normala sau indica o
pro"lema sau un o"stacol( nseamn a nu fi pre!tii
pentru adopie(
E.A. $ste normal ca prinii sa transmit propriului fiu
dorinele lor si ateptrile lor(
E.=. Ce sc.im"ri au loc in interiorul familiei dup
e4periena adopiei( Cum sa !sim un nou ec.ili"ru
familial dup sosirea copilului(
E.B. $ste posi"il ca fiul sa ai" o preferina pentru unul
dintre prini(
E.C. %e poate inlampla ca fiul sa refu&e unul dintre
prini(
E.E. *aportul ,edipian si procesul de identificare:
parcurs natural(
E.>F. n unele ca&uri poate fi corecta acceptarea
preferinelor unui cuplu pentru un copil de o anumita
etnie( $ normal se te simi 7udecat de ctre ceilali
pentru ale!erea de a adopta un copil de culoare(
E.>>. De ce este att de dificil sa adoptam cnd e4ista
copii a"andonai(
E.>3. Ce implica adopia cnd mai sunt si ali fii in
familie(
E.>?. Ce fel de dinamici relaionale se pot crea intre fiul
"iolo!ic si fiul adoptiv(
E.>@. Cum se !estionea& situaia in care doi frai sunt
adoptai de familii diferite(
E.>A. %e poate sc.im"a numele copilului in momentul
adopiei(
E.>=. $ste normal ca prinii sa ai" anumite temeri fata
de copilul pe care fi vor adopta(
E.>B. Cuplul care ateapt venirea copilului, ce poate sa
fac in timpul de ateptare( Cum poate sa-l utili&e&e(
E.>C. Cum si cnd sa pre!tim casa pentru fiul care va
veni(
E.>E. Ce sentimente pot aprea la prima ntlnire cu
copilul( Cum putem sa ne pre!tim(
E.3F. Cum sa !estionam prima perioada de adaptare
dintre cuplu si copil(
.<. I#)*'A'*A $!CIA-A A C!%I-&-&I =,IF*'I)>
>F.>. Cum inte!ram un copil adoptat in noul conte4t
social(
>F.3. Ce pot sa fac prinii in vederea inte!rrii sociale
a fiului lor(
>F.?. Cum se inte!rea& copilul :diferit: in noul conte4t
social(
>F.@. Ce poate sa fac printele pentru favori&area
inte!rrii sociale a fiului sau(
>F.A. Cum sa pre&entam copilul nou venit prietenilor si
rudelor(
>F.=. $ste utila cultivarea relaiilor cu alte familii adoptive
astfel incat copiii adoptai sa stea cat mai mult
mpreuna, sau riscam sa facem un mic !.etou(
>F.B. )e-au spus sa nu-l trimitem imediat pe fiul nostru la
scoal, insa el si-a e4primat dorina sa mear! la scoal
pentru ca vrea sa stea cu ceilali copii. Cum putem sa
intele!em daca este corect sa-l trimitem la scoal(
>F.C. n ca&ul in care copilul nu ntrea" despre ori!inile
sale(
>F.E. $ normal ca fiul meu sa fie tul"urat atunci cnd
>>
Drumul spre adopie Amici dei -am"ini
vor"ete de mama sa naturala(
>F.>F. $ "ine sa tii mai mult sau mai puin despre
trecutul copilului(
>F.>>. /a ce vrsta e potrivit sa-i povesteti copilului
adoptat despre trecutul sau(
>F.>3. #ro"lema ori!inii pentru prinii adoptivi- este "ine
sa tii sau mai "ine sa nu tii( Daca tiu, cum tre"uie sa
procede&( $ste "ine sa povestesc totul( $ste corect sa
spun tot ce se stie despre trecutul copilului(
>F.>?. Ce ar vrea sa tie copilul adoptat despre trecutul
sau(
>F.>@. 0iica noastr ne-a intre"at de ce ea este adoptata
iar fratele ei, nu. Ce putem rspunde(
>F.>A. )e-am !ndit sa sr"torim momentul ntlnirii
cu fiul nostru. $ste !reit sa continuam sa-i amintim in
acest fel, ca a fost adoptat(
A#*?*
Bibliogra@ia
%re(entarea Asociaiei Amici dei Bambini
Itinerariul de insotire al cuplurilor adoptive ale Amici dei
Bambini Italia
#arcursul unui act de iu"ire
! %oveste... in loc de introducere
Ma numesc Marius, am B ani si vin de la #uiesti. nca de
mic am trit intr-un Centru de #lasament, fara familie.
Astfel am decis sa adopt o familie.
#e atunci aveam @ ani: m-am consultat cu educatoarea
mea, punandu-ma imediat la curent cu riscurile si incertitudi-
nile pe care o asemenea deci&ie le comporta. nsa deci&ia era
de7a luata.
M-am adresat serviciilor sociale, cerandu-le informaiile ne-
cesare in vederea adoptrii unei familii. Mi-au dat multe docu-
mente ce tre"uiau completate, spunandu-mi ca nu se putea
re&olva foarte repede pro"lema pentru care eu ma adresasem
lor si, ca tre"uia sa am si intalniri cu operatorii sociali. )u m-au
descura7at deloc. Ceea ce eu doream erau doi prini frumoi,
de fapt super"i6
'atl, ar fi tre"uit sa ai" cam ?A de ani, fi&ic atletic, pasio-
nat de fot"al si, daca este posi"il actor de cinema.
Mama..., in mod a"solut normal ar fi tre"uit sa fie ncnt-
toare ca o prinesa, tanara, cu pielea de culoare nc.isa, ca a
mea. )u aveam nici un du"iul
Am nceput astfel sa o"in diverse atestate: certificatul de
nou-nascut a"andonat, atestatul de frecventare a Centrului de
#lasament, diploma de orfan recunoscut si fara frai si indis-
pensa"ilul certificat medical de incompati"ilitate cu familiile
din stucul meu.
Da6 Am uitat sa va spun ca familia pe care o cutam, nu m-
am !ndit nici mcar pentru un moment sa o !sesc aici in
Moldova. Doream nite prini de tipul celor care se intalnesc
in telenovele, persoane care se im"raca ele!ant si care au
"ani.
.2
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lni
$u doream o familie din -ucureti, in timp ce educatoarea
mea imi spunea ca mi-ar fi mai "ine cu o familie din Clu7,
Ardeal. Avnd o astfel de incertitudine, am solicitat serviciilor
sociale sa ne pre&inte cele doua cataloa!e.
mi aduc aminte ca eram foarte emoionat6 $ram aproape
!ata sa imi ale! familia6 Ale!erea cea mai importanta din viata
mea6 %i cine tie cat de mult s-ar fi "ucurat aceea familie
sin!ura...
Ca sa va spun adevrul, ale!erea nu a fost deloc uoara
mai ales datorita faptului ca pentru un tata actor mi-au spus ca
tre"uie sa mai atept destul de mult timp. nformaiile despre
familii nu erau foarte e4plicite, se spunea doar ca erau satisf-
cute condiiile din punct de vedere moral si material, ca aveau
o camera li"era....nu prea multe, in ceea ce privete foto!ra-
fiile nu aveam prea mare ncredere. Doream sa ii cunosc in
realitate.
Astfel am ales ? 8numrul ma4im acceptat9: doua familii
din Clu7 si una din -ucureti. Au venit destul de repede si, a"-
solut ntmpltor, in aceleai &ile. M-au dus in ora sa
mananc eu le puneam ntre"ri, pentru a putea nele!e
care dintre ei ma iu"ea mai mult. $ram aproape .otrt sa
ale! cuplul din -ucureti, insa c.iar in ultima &i a vi&itei am
descoperit ca soul ncepuse sa ai"a pro"leme de
incontinenta. )iciodat nu o sa imi ale! o familie de
.andicapai6
/a sfrit am optat pentru o frumoasa familie din Clu7-
)a-poca, nite un!uri de ori!ine rroma, avnd culoarea pielii
mslinie ca a mea si crora le plceau drumeiile in muni.
Acum trim impreuna de cativa ani de &ile si, suntem cu
adevrat o familie frumoasa6 C.iar daca, la inceput a"solut
normal de altfel, erau un pic mai dificili, nu voiau sa imi
>@
#arcursul unui act de u"ire
povesteasc seara inainte de culcare cum i-am adoptat,
nu le plcea sa mnnce ore& cu lapte praf, la serviciu
cativa dintre cole!ii lor isi "teau 7oc de ei si era datoria
mea sa ii console&, e4plicandu-le ca lumea era rea
cteodat, insa cel mai important lucru este ca eu acum
sunt cu ei; si nu tre"uie sa le mai fie frica. $i se pot
considera o mama si un tata cu toate drepturile si
o"li!aiile.
Au trecut cativa ani de cnd lucrurile mer!eau e4act
invers, cnd familiile erau cele care se !ndeau ca erau
unicii care visau la adopie. Apoi, in sfrit s-a sc.im"at
le!ea, au inteles ca doar copiii sunt cei care pot decide
8c.iar daca sincer vor"ind, se face deocamdat foarte
puin pentru pre!tirea pe care tre"uie sa li se asi!ure si
cataloa!ele s-ar putea reali&a mult mai "ine in acest
sens...9. %i!ur, sunt destui copii care sunt dispui sa fac
totul pentru a putea avea prini, insa, mcar din acest
punct de vedere, lucrurile s-au sc.im"at si anume ca noi
copiii avem acest Drept %fant: dreptul de a trai si a creAte
Intr+o @amilie.
, familie creia sa ii dam Aripi.
*.2.
.4
.o,GU spre adoptHe Amici dei -am"lni
Premise
Copilul a"andonat are nevoie sa fie primit, dorete sa
ai" o mama si un tata si se las necondiionat in
mainile lor.
Copilul a"andonat are nevoie sa fie iu"it, sa aparin
cuiva, sa fie considerat fiu.
*eali&area acestor dorine poate sa ai" loc doar in
condiiile in care copilul ntlnete acel cuplu care sa se
constituie intr-o resursa minunata pentru el; pentru ca un
cuplu sa poat deveni resursa, tre"uie sa fie pre!tit,
edificat si determinat.
#rimirea unui copil in snul familiei, nenascut de noi,
este cel mai frumos lucru care poate e4ista, insa
contienti&area acestei deci&ii constituie aciunea cea
mai importanta din viata noastr.
Adopia este pentru totdeauna.- sa avem mereu in
vedere acest lucru.
Asociaia Amici dei -am"ini, o micare a familiilor
adoptive, dedica multa atenie, eforturi si druire primirii
copiilor de ctre cupluri. Asociaia are de7a 3F de ani si,
de cnd s-a nfiinat, nu a ncetat sa promove&e
importanta pre!tirii cuplurilor in vederea adopiei.
Adopia este ca o natere, un eveniment ce sc.im"a
complet viata unei familii.
$ste o noua familie cu o noua viata. Un drum in care
familia decide sa primeasc si sa ofere propria ei
dra!oste si susinere.
're"uie sa consideram adopia ca un act de iu"ire pe
care un cuplu ii reali&ea& fata de copil. Un dar.
, oferta pe care, Asociaia Amici dei -am"ini si 0undaia
nima pentru nima, o pre&int ca pe o adevrata :filo&ofie
a #rimirii:.
.6
1or"im despre primire in sensul disponibilitii. Un !est
care poate fi ilustrat prin !estul de a deschide braele. :A
primi: in italiana inseamna :sa ma desc.i&i:, insa este
interesant cum :primim:. Consideram ca modul cel mai
"un pentru a e4prima acest concept de :primire: le!at de
adopie este acela de :desc.idere:. Atunci cnd vor"im
despre adopie dorim sa fie pentru noi o oca&ie de a
pre&enta aceasta Filoso@ie a ,eschiderii.
n aceasta carte propunem trei etape, necesare
cuplurilor, cu spri7inul serviciilor sociale pu"lice si private,
pentru a reali&a un parcurs complet si cat mai po&itiv al
adopiei:
>. Cuplul descoper centralitatea copilului. ,peratorii
sociali vor lucra mpreuna cu cuplul si ii vor susine pe
drumul care plasea& copilul in centrul ateniei;
3. Cuplul se constituie ca o @amilie+resursa pentru
promovarea primirii 0iecrui copil;
?. 0amilia se pune la dispo(iia comunitii.
,peratorii sociali incura7ea&a si spri7in familia pentru
crearea unei reele de @amilii adoptive, care poate
deveni un punct de referina pentru alte familii care
doresc sa adopte, un e4emplu de prini responsa"ili
pentru ntrea!a societate.
mportantul an!a7ament al serviciilor sociale va fi
acela de a insoti cuplul care dorete sa adopte pe un
parcurs de maturi&are personala, care va de&vlui
motivaiile reale ale adopiei.
$ste vor"a de un drum, de un parcurs evolutiv,
deoarece primirea unui copil a"andonat, a unui copil
traumati&at, ascunde prime7dii si pro"leme. Deci,
parcursul cuplului nu se oprete la nivelul de primire.
Cuplul tre"uie sa fie pre!tit si contient ca este doar la
nceputul drumului, ca se va confrunta in mod inevita"il
cu o serie de aspecte si pro"lematici, care mer! de la
de&vluirea ori!inilor fiului, re&istenta
.9
Drumul spre
adopie
Am8d del -am"lnl
culturala, mar!inal&area, pro"lematica etniei, pana la
colari&are.
#entru a face tot ce este posi"il, este necesara o munca
susinuta post-adoptie cu o serie de servicii asa-&ise :servicii
post-adoptie:, de coordonare intre serviciile sociale, de cola"o-
rare intre instituii, scoal, comunitate, rude si prieteni.
Acest manual poate constitui un a7utor in plus, att pentru
operatorii sociali cat si pentru cuplurile care se !ndesc la
adopie, precum si pentru toi cei care doresc sa afle mai mult;
un a7utor ce ne permite sa reflectam asupra pro"lematicii adop-
iei, propunnd ca direcie in care ne indreptam - primirea.
Cum va fi fiul nostru( Cati ani va avea( 1a fi "lond sau
"runet( 1a fi unul sau vor fi doi fii(
Am ncercat sa furni&am stimulii care sa susin parcursul
spre maturi&are al viitorilor prini crora li s-a cerut sa si
desc.id nu doar mintea, ci si inima ctre primirea :fiului lor:,
cruia ii datorea& acest lucru. :$l: are dreptul de a fi primit
de ctre prinii dispui sa se sc.im"e, acceptandu-l asa cum
este el.
%a ncercam astfel, impreuna, sa vor"im despre adopie
prin oc.ii copiilor, cu inima desc.isa.
...si cum "raele vor continua sa ramana desc.ise....
>C
%A')*A I ,* -A
C!%I-&- I,*A- -A C!%I-&- '*A-
.. "!)I/A0II-* A-**'II A,!%0I*I
.... ,e ce adoptamB
$ste important sa ne punem aceasta intre"are6 Care
sunt motivaiile si circumstanele care determina aceasta
ale!ere(
Copilul nu tre"uie privit ca ceva care iti poate limita
viata sau ca ceva ce poate re&olva pro"lema sin!urtii
cuplului. +ndind despre copilul adoptat ca fiind soluia
ce poate re&olva pro"lema sterilitii, sa pot face
consideraii care ne apropie de adevrata pro"lema, dar
in cele din urma aceste motivaii se vor dovedi
neadecvate.
A avea un fiu sau o fiica tre"uie considerat mai
curnd un !est de li"ertate: a spune ca un !est este
li"er inseamna ca acesta este corect in sine, inseamna a
adera la adevrul profund din acest !est.
Adopia este pentru toi aceia care o triesc ca pe o
vocaie, independent de modalitile prin care se
reali&ea& sau nu.
Adopia este pentru aceia care sunt dipusi sa-si
asume riscul de a primi in viata lor pe cineva pe care nu
l-au putut avea pana in momentul in care au in !ri7a un
copil, cu un trecut care le este a"solut strin si care va
avea o influenta necunoscuta asupra lor.
$ste un semnal care da natere la reflecii fata de
modul in care societatea privete fenomenul adopiei.
De asemenea, este necesar sa verificam daca
disponi"ilitatea de a adopta este reala sau doar o
aparenta.
.C
Drumul spre
adopie
Amici de6 -am"ini
Daca luam in considerare faptul ca numrul familiilor dis-
puse sa adopte este in cretere si ca opinia pu"lica nu mai este
refractara fata de un copil adoptat, atunci nseamn ca este
un fenomen asupra cruia putem sa reflectam.
Motivaia pentru adopie se clarifica rspun&nd la
ntre"area referitoare la capacitatea de a adopta a cuplului.
Motiva iile pentru adop ie sunt foarte diverse. Cele mai
des ntlnite sunt:
'eali(area rolului de printe, constituie o motivaie a cu-
plului. Aceasta motivaie are la "a&a sensul procreativ al cu-
plului: perpetuarea acestuia, necesitatea finali&rii propriei
e4istente printr-un raport afectiv cu copilul.
Completarea identitii personaleD de fapt, unii dintre
prinii fara copii naturali considera ca identitatea personala
se poate reali&a doar prin concreti&area rolului de printe.
$ste vor"a despre persoanele cu stima deficitara fata de ei
insisi, care depind de modelele e4terne, convini fiind ca
societatea le va recunoate familia doar daca au copiii.
#ecesitatea de a impartasi dorinele celeilalte persoane
din cuplu.+ se ntlnesc situaii in care doar unul dintre
partenerii de cuplu a avut ideea de a adopta un copil 8din
diverse motive mai mult sau mai puin personale, insa in mod
frecvent referitoare la compensarea situaiilor de sterilitate9.
n aceste ca&uri, in care cuplului ii lipsete posi"ilitatea de a
reali&a pa-rentalitatea, el poate ale!e adopia ca soluie 8care
poate fi am"i!ua si imatura in unele ca&uri9.
#ecesitatea unul copil ca partener de viata, aceasta mo-
tivaie apare foarte des in ca&ul cuplurilor de o anumita vrsta,
ale!erea fiind fcuta in special de femeile casnice sau de cei
doi parteneri de viata, care au fost prea a"sor"ii in a-si crea o
"unstare economica si care mai tr&iu si-au pus ntre"area
3F
a"solut normala: pentru cine facem toate acestea(
#ecesitatea de a substitui copilul pierdut.
Ensemntatea sociala a alegerii @cuteD se va reali&a
o distincie intre cuplurile care nu pot avea copii si cele
care c.iar daca pot avea proprii copii, renuna in favoarea
adoptrii unuia sau a mai multor copii a"andonai 8sau
au un fiu natural si adopta pe al doilea sau c.iar pe al
treilea9. n primul ca&, motivaia sociala este mult mai
importanta deoarece acorda nsemntate drepturilor
copiilor de a fi educai intr-o familie c.iar daca lor le
lipsete familia naturala; in al doilea ca&, daca e4ista de7a
copii naturali, este vor"a de cupluri cu alte idealuri so-
ciale, culturale, de multe ori pre!tite si implicate pe plan
politic si reli!ios.
n ca&ul cuplurilor an!renate in plan social, tre"uie
evaluat riscul de a iei in evidenta, in alte ca&uri
ale!erea este reparatorie.
%unt situaii care tre"uie anali&ate cu foarte multa
atenie, deoarece motivaia adopiei poate da natere la
reacii in cadrul cuplului, care se pot traduce prin fra&e
de tipul: :%untem dispui sa adoptam, de ce este nevoie
de atta timp, cnd sunt atatia copii care sunt
a"andonai(6:.
3>
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lnl
1. FI&- I,*A-
1... In sensul unei progresive recunoaAteri a centralitatii
copilului
Copilul este o realitate, care a fost v&uta diferit de-a lun-
!ul istoriei si care a evoluat urmrind evoluia societii; s-ar
putea spune ca nu sunt multe concepte despre copil, pe cat
sunt de numeroase civili&aiile si culturile.
%pre e4emplu, pana acum patru&eci de ani, nainte de des-
coperirea penicilinei, copilul era considerat o fiina umana cu
o pro"a"ilitate foarte ridicata de a nu supravieui. De aceea era
nevoie de cantitate, astfel incat sa creasc procentul celor care
ar fi tre"uit sa a7un! aduli. Din cau&a e4istentei precare, ar fi
fost o imprudenta le!tura afectiva puternica fata de copilul.
n anul >E3E, Ale4ander 0lemin!, a descoperit penicilina si,
la sfritul anilor I@F, aceasta a fost introdusa in toata lumea
occidentala sc.im"nd radical percepia despre copii. %-a
reuit reducerea fenomenului mortalitii infantile. Crescnd
sperana de viata a copiilor, a diminuat drastic fenomenul
a"andonului sau su"nutriia.
0iind redusa drastic mortalitatea infantila, a putut incepe
naterea sociala a copilului, pana la a o asimila in practica cu
naterea "iolo!ica. /a acestea s-au adu!at recunoaterea
unei viei relaionale - si deci dotarea cu drepturi, pana si a
ftului.
lata deci ca, incepand cu Fumtatea secolului ??, pentru
prima data in istoria omenirii, copilul este de@init ca o persoa+
na. )u mai este o fiina care tre"uie sa fie definita, fara un
statut social, fara drepturi, ci o persoana si. mai mult, un copil.
Copilul devine su"iect cu drepturi si adultului i se ia dreptul
de a dispune dup "unul sau plac de protecia acestor drepturi.
33
#entru a su"linia aceasta recenta revoluie, este de a7uns
sa ne !ndim cum am a7uns la ea:
J Decalaratia Drepturilor ,mului si a Ceteanului 8>BCE9
J A"olirea %clava!ismului in %tatele Unite ale Americii 8>C=A9
J Declaraia Universala a Drepturilor ,mului 8,)U, >E@C9
J #actul internaional asupra drepturilor civile si politice
8,)U, >E==9
J Declaraia Universala a Drepturilor Animalelor 8U)$%C,
>EBC9
J Carta ,repturilor Copilului, a aprut in sfrit in anul
.C;C.
Deci doar in anul >ECE, cei >A@ mem"ri ai )aiunilor Unite
au reuit sa se pun de acord pentru a defini si recunoate
D*$#'U*/$ C,#/U/U.
Cnd ne !ndim ca, Carta Drepturilor Copilului are mai
puin de >A ani, nu poate sa ne uimeasc, daca nu ar fi fost
aceea profunda modificare a stilurilor de comportament in ac-
iunile &ilnice care doar cu timpul se pot transforma in ceva
personal, intr-o a doua natura.
An!a7amentul va tre"ui sa fie acela de a trece dintr-o so-
cietate in care copiii sunt su"ordonai prinilor, ne!li7ai de
structurile sociale, tolerai de instituii, la o societate in care
acetia devin prota!oniti si, doar pentru simplu motiv ca ei
e4ista, isi asuma imediat un rol important in societate, in luarea
fiecrei deci&ii, in fiecare proiect.
1.1. Fiul imaginat
Cine dorete sa adopte un copil tre"uie sa poat construi
o relaie cu el, nu doar sa o prefi!ure&e, dar inainte de toate,
este necesar sa si-l ima!ine&e.
'oi aceia care ateapt un copil nu se pot !ndi la altceva
dect la cum va fi acesta,- aceasta ateptare poate da natere
12
Drumul spre adopie Amici dei -am"lnl
la stri de an4ietate si fiecare dintre prini incearca sa isi
ima!ine&e nu doar aspectul fi&ic ci si :temperamentul:
viitorului copil. n mod inevita"il, aceia care incearca sa
adopte un copil sunt tentai sa isi construiasc o ima!ine
despre copilul pe care ii vor adopta. nsa aceasta ima!ine este
foarte va!a.
Cine este acest copil( Ce aduce cu el ca &estre ereditara de
la prinii sai si pana unde ii poate influenta aceasta
ereditate( n ca&ul in care nu este nou-nascut, unde a trit
pana in momentul adopiei(
/a aceste ntre"ri care nasc la rndul lor frica si preocu-
pare nu se poate da un rspuns.- despre copilul care urmea&
sa fie adoptai nu se cunoate nimic, nici vrsta, nici prove-
niena.
Deci cum este acest fiu ima!inar( n mod frecvent se con-
sidera ca este un copil fara ori!ini.
Copilul ima!inat ca fiuHfiica adoptiva, poate sa nu ai" un
trecut de care sa isi aduc aminte, fie pentru ca este foarte
mic, fie pentru ca l-a uitat foarte repede 8pentru ca in el nu a
!sit nimic care sa ii le!e de precedentul nucleu familial9. n
con!ruenta cu aceasta ima!ine, persoanele care doresc sa
adopte un copil, ii adopta foarte mic.
Ale!erea copilului foarte mic corespunde cu ale!erea unui
copil fara trecut. #e de alta parte, acceptarea unui copil puin
mai mare nu este foarte diferita.
Acest du"iu de fond asupra identitii copilului va aduce
cu sine o serie de semne de intre"are pentru cine dorete sa
adopte. Apare aici si teama de o deficienta n capacitatea co-
pilului de a crea o le!tura afectiva cu prinii sai adoptivi. 'ea-
ma se datorea& faptului ca acesta nu mai este foarte mic si
prin urmare, este posi"il sa fi avut relaii cu prinii naturali, sau
ca odat cu trecerea anilor, a7un!nd sa isi cunoasc situaia,
13
parcursul unul act de u"ire
copilul ar putea dori sa tie cine sunt prinii naturali si sa
doreasc sa reia le!aturile cu ei.
#rinii se pot !ndi cu an4ietate la copilul puin mai
mare, deoarece le este teama ca datorita presupusei
lipse de stimulare afectiva si co!nitiva, el este limitai ca
performanta, astfel viitorul lui putnd fi afectat. Aceasta
carena nu va putea fi umpluta cu nimic, reducandu-i
posi"ilitatea reuitei, din punct de vedere colar si, mai
tr&iu, social. Din acest punct de vedere copilul :preferat:
este acel copil de cteva luni sau cativa ani, fara defecte
ereditare si pentru care e4ista posi"ilitatea de a depasi
carenele care isi au ori!inea in mediul de viata.
#rinii adoptivi ela"orea& in maniera proprie, in
funcie de ceea ce ei au trit pana in acel moment si pe
"a&a e4i!entelor individuale, ateptri si temeri fata de
copilul care este pe cale sa fie adoptat.
14
Drumul spre
adopie
Amici del -am"inl
2. )'A&"A ABA#,!#&-&I
2... Abandonul
A"andonul provoac copiilor aflai in aceasta situaie o
trauma profunda deoarece conduce ctre pierderea imprevi&i-
"ila a punctelor de referina si ctre percepia faptului de a
fi refu&at, acestea fiind doua evenimente care coincid si se
rsfrn! in mod ne!ativ asupra personalitii care a"ia se
nate.
Cteodat suntem tentai sa credem ca pentru un copil
a"andonat la natere sau oricum inainte de a fi capa"il sa
nelea!, deci foarte mic, aceasta pro"lema nu e4ista. Dar
nu este adevrat.
Copilul care este desprit de mama sa imediat dup
natere, cnd doar triete in sim"io&a cu mama sa,
formnd un tot din punct de vedere psi.olo!ic, nu pierde
numai punctele de referina sen&oriale, dar pe deasupra el
a7un!e sa piard percepia de sine ca fiina unitara.-
desprirea de mama este ca si cnd ar fi doua persoane
8sfiere in doua9.
%tarea de an!oasa pe care el o simte poate fi att de pu-
ternica incat ii poate conduce la ideea de a nu mai dori sa tr-
iasc, la inc.iderea totala fata de mediul ncon7urtor.
Copilul un pic mai mare, insa in stare sa nelea! si sa
primeasc e4plicaii, va percepe a"andonul ca pe un refu&.
#entru a putea scap din acel neant in care a c&ut, tre"uie
sa !seasc o e4plicaie si, cum nu mai cunoate pe nimeni
altcineva in afara de el insusi, va tre"ui sa poarte el vina
cataclismului prin care este o"li!at sa treac.
Unei astfel de persoane ii va fi foarte !reu sa se convin!
ca este o persoana "una si va avea foarte multa nevoie de
aGutor pentru a putea construi o ima!ine po&itiva despre el in-
susi.
3=
#arcursul unul ad de iu"ire
Copiii care sunt declarai a"andonai la ?-@ ani sau
c.iar mai mari sunt prota!onitii unor evenimente si mai
comple4e.
Micuii isi dau seama de ceea ce se ntmpla si, fie in
ca&ul separrii violente de prinii lor, fie in ca&ul pierderii
acestora, e4periena traumatica a refu&ului se manifesta
prin alterarea ncrederii in aduli.
$ste important sa intele!em care este strate!ia care
ii va a7uta sa se apere mai "ine, sa reueasc sa isi
construiasc o ima!ine po&itiva despre ei insisi, sa fie
capa"ili sa ai" raporturi cu ali aduli, dup momentul in
care prinii adoptivi au reuit sa ii a7ute sa isi
reconstruiasc un alt :eu:, distrus de refu&ul precedent,
si sa e4perimente&e contacte po&itive cu persoane noi
adulte.
2.1. Importanta primilor trei ani de viata
Celulele sistemului nervos proliferea& e4ponenial,
crend sinapse si circuite, care, pe parcursul a ?= de luni,
se vor constitui in fundamentul funciilor co!nitive cele
mai inalte, ca !ndirea, lim"a7ul, nvarea, adic
instrumentele cu care copilul isi va construi viata sociala
ca adult. nfluenta primilor trei ani de viata, va persista n
timp, aadar este fundamentala !arantarea respectrii
drepturilor copiilor inca de la natere.
Acetia sunt anii in care e4perienele si interaciunea
cu prinii, rudele, si alte fi!uri adulte, influenea&
modul in care se de&volta creierul, punnd "a&ele
reuitei colare si a formarii caracterului la vrsta
adolescentei si cea adulta.
Cnd copii sunt tinuti in "rae, alintai, atini cu
delicatee si dra!oste, tind sa creasc "ine. De&voltarea
cere"rala, poate fi insa compromisa, atunci cnd copilul
nu primete atenia necesara, sufer de foame, a"u&uri
sau ne!li7ente.
'oate componentele c.eie ale inteli!entei
emoionale -
3B
Drumul spre adopie Amici del -am"ini
ncredere, curio&itate, determinare, autocontrol, capacitatea
de a relationa, de a comunica, spiritul de cola"orare - depind,
in !eneral, de !ri7a pe care copilul o primete la nceput de la
prini, de la educatorii din !rdinia sau de la cine se ocupa
de el. C.iar daca este posi"il sa isi m"unteasc de&vol-
tarea, sa invete lucruri noi, sa depeasc frica, sa-si recapete
incredrea, de multe ori copilul sufer privaiuni inca de la n-
ceput, nereusind sa mai recupere&e ntr&ierea sau sa-si e4pri-
me pe deplin potenialul.
De aceea a investi in primii trei ani de viata este un impe-
rativ att din punctul de vedere al respectrii drepturilor copilu-
lui cat si al de&voltrii umane.
C.iar si motivaiile cu caracter economic confirma te&a
descrisa mai sus:
#roductivitate si mai "une standarde de viata ca adult; cos-
turi minore pentru recuperarea colara, pentru asistenta sani-
tara si pentru serviciile de rea"ilitare; pentru printe, posi-
"ilitatea de afi mai li"er, de a putea avea un serviciu. %a inter-
venim in primii ani contri"uie, printre altele, la reducerea dife-
rentelor economice si sociale, a discriminrilor se4uale si, in
consecina, la reducerea mar!inali&arii celor mai sla"i.
3C
3. C!%I-&- '*A-
3... #ou+nscutul
$ste su" semnul intre"arii opinia potrivit creia,
adopia unui nou-nascut facilitea& de&voltarea acestuia,
prin comparaie cu adopia unui copil mai mare.
Cercetrile in acest domeniu au artat ca adevrul nu
este acesta, deoarece copiii rnici au mai multa nevoie de
o mama care sa tie sa umple !olul lsat de pierderile
suferite la o vrsta att de fra!eda,- mai mult c.iar, un
nou-nascut este mai vulnera"il fata de temerile le!ate de
sterilitatea prinilor.
$ste de remarcat ca in spatele deci&iei de a"andon al
copilului sta comportamentul mamei care nu a acceptat
ideea de a fi mama, ideea de a avea un copil,
comportament care oprete de&voltarea climatului
emoional al ftului, respectiv de&voltarea psi.olo!ica
intrauterina, prin lipsa comunicrii dintre mama si fat.
De aceea este lesne de inteles ca a"andonul noului-
nas-cut poate provoca o stare de fra!ilitate acestuia
c.iar inainte de a se nate, datorita tririlor pe care
mama !ravida e-a avut in timpul sarcinii.
mediat dup natere, odat cu deci&ia de
a"andonare, nou-nascutul este o"li!at sa suporte o
serie intrea!a de condiii nefavora"ile care nu conduc la
o continuitate intre e4perienele "iolo!ice si cele
relaionale.
n ateptarea prinilor adoptivi, copilului ii vor lipsi
toate acele atenii din partea mamei care ii vor a7uta sa
depeasc asa-&isa :suspensie a naterii: si care ii
permit sa prseasc si!urana am"ientului intrauterin.
Un copil nou-nascut face fericit orice cuplu de prini
adoptivi, insa tre"uie sa reamintim: copilul nu se nate
in &iua
1C
Drumul spre adopie Amici de6 -am"lnf
in care a fost adoptat.
3.1. Copilul la vrsta preAcolara
Copilul pana la doi ani, declarat adopa"il este in !eneral
un copil care cunoate ce inseamna a"andonul datorat discon-
tinuitii raportului cu prinii sai, in special cu mama sa, urmat
de separarea si apoi de pierderea definitiva a mamei, prin n-
treruperea raportului de dependenta e4istent.
$ste posi"il ca el sa fi fost indepartat de prini, acetia
fiind incapa"ili sa satisfac necesitile fiului si apoi sa fi fost
ncredinat temporar unui centru de asistenta urmnd
ntreruperea imediata sau !raduala a raportului cu prinii.
n noul mediu, unde el se afla provi&oriu in ateptarea
unui cuplu capa"il sa l adopte, copilul primete o afeciune
care niciodat nu este suficienta, neavand de altfel nici posi"i-
litile adecvate de a interactiona cu un su"stitut matern sta"il
si si!ur.
%e poate spune cu certitudine ca aceti copii adoptai "e-
neficia& de recuperare, deoarece se pune capt acestei si-
tuaii si, "ineineles, ca recuperarea este cu att mai rapida si
mai "una, cu cat este mai "una calitatea investiiei si a !ri7ii ma-
nifestate de ctre prinii adoptivi.
nvesti!aiile su"linia& ca separarea provoac copilului
reacii de&astruoase la nivelul raporturilor e4perimentate.
Cnd copilul este adoptat, el intalneste prinii care
ncep sa ai" !ri7a de el si incearca sa le transmit nevoia sa de
a str"ate din nou itinerariul evolutiv pe care nu l-a putut face
cu prinii sai naturali sau cu persoanele su"stitut ntlnite in
centrul de plasament.
Alte reacii pe care le poate pre&enta copilul in familia
adoptiva sunt.- vulnera"ilitatea 8plns, tul"urri de somn si
?F
la"ilitate in raporturile interpersonale9 si uurina in a de&volta
reacii an4ioase 8ca o consecina a fricii de un alt a"andon si
dificultatea de a se separa de persoana care ii nsoete mai
mult timp9.
3.2. Copilul la vrsta Acolara
Copilul declarat adopta"il la vrsta de =->FH>> ani, a trit
de7a o perioada din viata sa in familie si, de asemenea, a trecut
si prin e4periena inte!rrii lui intr-un centru de plasament.
Datorita acestor e4periene nefavora"ile, din punct de ve-
dere psi.olo!ic pot aprea pro"leme afective si, in particular,
vulnera"ilitate mare si an!oasa, intoleranta la relaiile afective,
nesi!urana si o percepie mai concreta a realitii adoptive.
n fata unui copil tre"uie sa ne punem anumite intre"ari
din cau&a e4perienelor pe care copilul e-a trit impreuna cu
prinii naturali, daca fenomenul adopiei poate sc.im"a ca-
racterul prinilor, in sensul ca acetia sa devin mai maturi si
elastici in !ndire, dispui sa primeasc un copil care nu mai
este mic 8cei mici sunt mai ataai de cei mari9.
$4ista tentaia sa pstram tcerea asupra acestei
pro"leme manifestnd tristee si durere, frica in ceea ce
privete viitorul.
Comportamentul, in !eneral, este influenat de o aparenta
uurina de adaptare,- copilul tie sa demonstre&e ca accepta
spaiul care i se ofer, att din punct de vedere fi&ic cat si psi-
.olo!ic, aceste aspecte manifestandu-se in primele &ile,
oferind dove&i de afeciune si reuind sa se "ucure de noua
situaie.
Dar, adevratele pro"leme pot aprea dup un anumit
timp.- de fapt se pare ca, copilul de vrsta colara mer!e pe
doua linii paralele -pe de o parte utili&ea& totul rspun&nd
ofertelor si cererilor -pe de alta parte triete in realitatea care
2.
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lni
ii lea! de amintirea prinilor, de&voltnd comportamente
contrarii care se manifesta in diverse moduri.
3.3. Copilul de alta etnie
,"stacolele sunt in mod evident ma7ore in ca&ul unui
copil de alta etnie.- dificultile sale sunt accentuate de diferen-
tele somatice si particularitile culorii pielii care ii fac sa se
simt diferit, c.iar daca a ncercat sa se adapte&e culturii si sti-
lului de viata din noul mediu, insa induce de cefe mai multe ori
si o percepie diferita la ceilali.
Aceste o"stacole sunt de multe ori ne!ate sau minimali-
&ate de cei care adopta copii de culoare si in mod particular de
cei care doresc sa adopte copii foarte mici.
%ensul de apartenena etnica se de&volta precoce.- acest
lucru poate crea c.iar si la copiii mici pro"leme de ima!ine
personala si de identitate, daca intrnd in contact frecvent cu
persoane de alta etnie, isi dau seama de insuficienta acceptare
sau de eventualele pre7udeci pe care aceste persoane le au
fata de cei care aparin etniei lor, c.iar si fata de ei in mod par-
ticular.
$ste deci oportun sa nu ascundem dificultile pe care
aceti copii le intalnesc, ci sa incercam sa intele!em si sa le
acceptam, pentru a putea sa ii a7utam si sa ii inte!ram cat mai
"ine dintr-o alta etnie.
Anali&a strate!iilor pe care acetia le pun in practica,
pentru a se adapta la o cultura diferita, care are de7a pre7ude-
ci si atitudini preconcepute fata de apartenenei altor etnii,
poate sa dea o dimensiune despre posi"ilitile pe care le are
un copil adoptat de a reali&a acelai parcurs si sa "eneficie&e
de acelai a7utor, care tre"uie sa le fie furni&ate astfel incat
acetia sa se simt ca :facand parte: din comunitatea sociala
21
Parcursul unul act de Iubire
in care triesc.
3.4. Cei doi @rai
n momentul in care intra in familie doi copii, dintr-o
data, se du"lea& satisfaciile, confu&ia si pro"lemele.
%e poate ntmpla ca, intre un adult si un copil din
acest nou !rup de patru persoane sa se instaure&e o
relaie prefereniala separandu-i de ceilali doi mem"ri,
astfel provocnd !elo&ii si sentimente de e4cludere. $ste
normal ca atunci cnd se incepe un raport relaional intre
@ persoane, fiecare dintre acestea sa urmreasc sa
e4perimente&e un raport cu fiecare dintre ei, raport care
de fapt va conduce la reali&area unei relaii doar cu unul
dintre cei patru, si anume cu cel preferat. Cu trecerea
timpului, fiecare va averti&a asupra necesitaii sta"ilirii de
raporturi armonioase cu toi ceilali si astfel, intri!ile
sc.im"urilor reciproce se vor completa.
)u tre"uie sa ne miram daca intr-un anumit moment
sentimentul este mai intens fata de unul dintre copii in
defavoarea celuilalt: c.iar si in ca&ul fiilor "iolo!ici, e4ista
preferine de moment sau de mai lun!a durata. Ceea ce
contea& insa este ca acest comportament preferenial
sa nu persevere&e doar intr-o sin!ura direcie.
22
Drumul spre adoptHe Amic/ del Samblnl
4. #A5)*'*A &#*I FA"I-II
4... $istemul @amilial si evenimentul adopiei
,dat cu primirea unui copil adoptat in familie se nre!is-
trea& destul de repede o modificare a sistemului familial.
#entru a putea reali&a o modificare a sc.emelor relaionale tre-
"uie sa se reali&e&e o adaptare reciproca intre membrii
@amiliei. %osirea fiului adoptat independent de vrsta acestuia,
de eventualele pro"leme psi.olo!ice si fi&ice pe care le poate
pre&enta, repre&int pentru familie o reala oca&ie de sc.im-
"are. Copilul tre"uie sa se adapte&e noului mediu, fara a-si
modifica personalitatea, astfel incat, noul sistem tre"uie sa se
modifice pentru a-l putea include pe noul venit. %istemul intra
in cri&a, dar va reali&a un nou ec.ili"ru deoarece se va "a&a pe
alte dinamici relaionale.
Capacitile de adaptare si de de&voltare a copilului in noul
nucleu familial sunt in strnsa le!tura cu capacitatea educa-
ionala a prinilor. #rinii tre"uie sa fie dispui sa sc.im"e
dinamica relaionala in familie in funcie de e4i!entele
copilului, de viata pe care el a avut-o pana in momentul
respectiv, dar si de ateptrile acestuia.
Un cuplu fara copii, in momentul in care acesta sosete,
tre"uie sa isi revi&uiasc toate modalitile relaionale definite
si consolidate in timp, pentru a putea permite inte!rarea copi-
lului in noua familie. Acest lucru nu se poate reali&a doar prin
simpla pre&enta a acestuia. 're"uie sa se !seasc noi modele
relaionale, roluri inedite ale prinilor, care permit acestora sa
forme&e mpreuna un tot si impreuna sa ai" !ri7a de copil.
De fapt parterii de cuplu devin prini, ceea ce inseamna
ca tre"uie sa dea dovada de foarte multa cola"orare pe plan
emoional.
?@
n ca&ul in care copilul intra intr-o familie in care de7a
e4ista un copil, tre"uie sa avem o atenie deose"ita fata
de dina-micile care se de&volta in special in planul
rivalitii dintre cei doi frai. Manifestrile de rivalitate sunt
e4periene normale. /a "a&a acestei rivaliti sta faptul
ca fiecare dintre ei tre"uie sa ai" prinii :in intre!ime:
pentru el, e4clu&nd astfel din relaie celalalt frate.
Daca aceasta suferina induce copilului adoptat
necesitatea de a avea nevoie de prini doar pentru el,
atunci celalalt fiu va ncerca sa apere po&iia o"inut,
c.iar daca acesta din urma a fost pre!tit pentru acest
eveniment.
Cum sa reacionam in acest ca&(
$ste necesar ca in nucleul familei sa e4iste un climat
de comunicare care poate da si!urana fiecruia dintre
mem"rii familiei.
)u se poate vor"i de "inele copilului daca nu se au
in vedere toate relaiile e4istente cu persoanele
implicate.
0iecare parte a familiei este in le!tura cu celelalte.
$ste evident ca "inele copilului este in strnsa le!tura
cu satisfacerea celorlalte persoane implicate in procesul
adopie.
#e lan!a e4i!entele copilului, sunt de luat in
considerare si cele ale prtilor implicate in sistemul
familial. $4i!entele prinilor sunt si de ordin educativ,
ceea ce !arantea& copilului posi"ilitatea de a parcur!e
drumul lent pana la individuali&are.
#entru o "una educaie a copiilor, nu trebuie sa @im
parlntl perfeci, si nici alii nu tre"uie sa se atepte ca
vom fi, sau ca fiiHfiicele notriHnoastre vor deveni prini
perfeci. #erfeciunea nu este la indemana fiinei
umane,- nu tre"uie sa reuim mereu. Daca am strui in
convin!erea ca tre"uie sa fim #erfeci, aceasta ar
constitui o ameninare la adresa stimei noastre fata de
noi insine.
're"uie de asemenea sa fim ateni fata la riscul de a
24
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lnl
deveni eHagerat de protectori, fapt care se poate transforma
intr-un 7oc psi.olo!ic periculos si ostil si, in acelai timp sa nu
ne simim atrai in responsa"iliti e4cesive, deoarece odat
cu trecerea timpului pro"lema se poate a!rava. De aceea am
indicat ca o caracteristica necesara a cuplului adoptiv: @leHibili+
tatea personala si capacitatea de introspecie.
#e lan!a disponi"ilitatea interioara de sc.im"are a va-
lorilor si sc.emelor de comportament este necesar sa se reali-
&e&e le!tura cu percepia identitii de sine; tendina
asumrii unor roluri repre&int de o"icei unica aprare a
individului fata de propria sa fra!ilitate.
4.1. Encercarea de a+si gsi rolul In realitatea nou creata
%ituaia reala, ce se structurea& in mod !radat, este in
!eneral mult mai diferita dect aceea pe care o ateptam: toi
mem"rii noului nucleu familial tre"uie sa fac eforturi pentru
a reui sa isi adapte&e noile ateptri si comportamente la
realitate.
#osi"ilitatea de adaptare depinde in mare msura de p-
rinii adoptivi, de disponi"iliatea lor fata de sc.im"rile ce au
loc referitor la ateptrile lor si, in e!ala msura, de capacitatea
lor de a comunica in sensul cel mai lar! a termenului.
#rinii adoptivi care au o personalitate ri!ida sau auto-
ritara au mari dificulti in a-si sc.im"a po&iia presta"ilita din
punct de vedere al educaiei; aceasta po&iie va fi transmisa
rapid copilului. -a mai mult, ei au tendina de a modifica co-
pilul facandu-l la fel ca ei, mai de!ra" dect sa ii invete sa
accepte diversitatea si sa incerce sa sta"ileasc o relaie cu el
prin metode de comunicare, sa ii vina in a7utor din punctul de
vedere al nevoilor sale afective.
, disponi"ilitate interioara fata de sc.im"ri si fata de
?=
unul act de u"ire
comunicare devin premise indispensa"ile pentru constituirea
unui nucleu adoptiv, care poate a7uta in mod efectiv copilul
a"andonat sa depeasc dificultile si sa im"unatateasca
structura personalitii sale.
4.2. Familia multietnica
"A inte!ra: nu nseamn :a asimila:; :a asimila: inseamna ca
a fi ca mine:, :nu e4ista diversitate:, :noi suntem la fel:.
Asimilarea vine din frica de diversitate, din dorina de a
duce necunoscutul la cunoscut: :tu tre"uie sa fii la fel ca
mine,:ntre mine si tine nu tre"uie sa e4iste nici un fel de
discrepanta :daca vrei sa fii iu"it, tre"uie sa fii la fel ca mine:
8:la fel asa cum eu mi te ima!ine&, te doresc, te vreau:9.
Astfel descoperim fata violena a asimilrii.
%e pare ca in cadrul adopiei prinii tre"uie sa ai" o
dorinta foarte mare nu doar in ceea ce privete cunoaterea
ci in sensul apartenenei intr-un anumit sens la cultura
copilului, pentru, ca si el, la rndul lui, accepta cultura prinilor
adoptivi.
Adoptia isi menine sensul si valoarea atta timp cat se
refera la :copilul sin!ur:, incearca sa ptrund in starea lui de
nefericire, incearca sa !seasc familia optima pentru el,
familie
in care copilul, daca ar putea sa o alea!, ar ale!e-o pentru el.
Mitul prin care poporul andin e4plica naterea este reincar-
narea unui spirit de copil ce incearca sa !seasc o femeie
potrivita pentru el. n momentul in care o !sete ii spune:
:as 1*$A %A 0 mama mea6: si imediat se cui"rete
in ea.
%regatlrea @iului pentru adopia @ratelui sau
Ale!erea de a adopta un alt fiu este ale!erea prinilor,
in care ceilalti fii tre"uie sa fie implicai, fara a permite
insa
37
acestora sa ia parte la deci&ie.
Acesta este un aspect foarte important, pentru ca, daca co-
pilul intele!e ca are un rol in deci&ie, ar putea sa nelea! ca
va avea un eventual rol in eliminarea noului frate.
Un frate inseamna o noua mprire a spatiilor, 5ocurilor,
afeciunilor si, din aceasta cau&a !elo&ia fata de noul venit este
o reacie naturala care poate cteodat sa duca la dorina de
dispariie sau revendicarea de a fi :fiul adevrat, nscut din
"urta:.
De aceea este foarte importanta pre!tirea cat mai"ine
cu putina a copiilor in vederea lr!irii familiei. Copiii cu vrsta
de pana la trei ani nu reuesc sa intelea!a nsemntatea cu-
vntului :frate:, deci putem sa ncercam sa ii a7utam pe
acetia sa-si ima!ine&e sc.im"area, in timp ce copiii care au
depit vrsta de cinci ani reuesc sa intelea!a raporturile
familiale si i putem a7uta sa isi cree&e o ima!ine a friorului
care va veni.
Doua aspecte sunt de luat in considerare si anume, timpul
de ateptare si caracteristicile copiilor.
'impul de ateptare intr-o adopie nu este sta"ilit, iar
pentru copii timpul este o unitate !reu de inteles. $ste necesar
sa individuali&am momentul adecvat in care sa ne informam
copiii, deoarece ar putea duce la crearea unei ima!ini ireale
despre frate. #rintre altele este necesar sa dam copilului
puncte de referina in timpul perioadei de ateptare 8spre
e4emplu: fratele tau va veni cnd afara va fi mult mai cald9.
ma!inea pe care copilul poate sa o ai" este pro"a"il
aceea a unui frior mai mic de care tre"uie sa ai" !ri7a, dar
adopia nu se ntmpla ntotdeauna astfel, deci este necesar
sa ii pre!tim pe copil pentru diverse ipote&e despre fratele
sau.
Doar dup reali&area apropierii de prini, acetia vor
putea sa ii pre&inte fiului o ima!ine adevrata a copilului astfel
incat sa nu cree&e ilu&ii si sa evite refu&urile din viitor.
?C
6. ,*7/8-&I'*A A,!%0I*I
6... )ema de(vluirii
nca se mai ntlnesc cupluri care afirma ca nu este
necesar sa de&vluie fiilor lor realitatea adopiei.
#osi"ilitatea ascunderii de copil a situaiei de fiu
adoptat, este v&uta de ctre cuplu ca o modalitate de a
prote7a copilul de eventualele traume.
nformarea asupra evenimentului adopiei este o
pro"lema de mare relevanta in adopie. Cnd informarea
este reali&ata cu claritate, prinii adoptivi demonstrea&
convin!erea intima de a fi prini, mama si tatl
copilului, nscut de alii si adoptat de ei.
$ste vor"a de a povesti copilului despre originile sale
Inca de la Enceputul eHperienei de Encredinare pre+
adoptiva. Independent de vrsta acestuia, aciune ce va
fi reali&ata fara sa ateptam creterea copilului 8cnd va fi
oricum le!at afectiv de familie9 si deci, in consecina,
poate fi informat fara a-i produce traume.
n sc.im" traumele e4ista, nsoite de percepia ca a
fost minit si este necesar a fi fcuta, in aceste ca&uri, o
munca ndelun!ata de restructurare a ima!inii de sine,
tul"urata de informarea ntr&iata.
Disponi"ilitatea printelui adoptiv de a informa
copilul, cu modalitile pe care circumstanele le cer si de
fiecare data cu referire la adevr, c.iar de atunci de
cnd intra in familie, dei la vrsta fra!eda nu poate sa
intelea!a, demonstrea& capacitatea cuplului de a fi
re&olvat conflictele mai vec.i le!ate de sterilitate.
)u tre"uie sa ne minunam daca, c.iar de la inceput
am povestit propriului fiu ca a fost adoptat si el intr-o &i
va veni si
?E
Drumul spre
adopie
Amld del
-am"lnl
va ntre"a din nou, asa cum a intre"at prima data. Aceasta
va fi &iua in care copilul va fi !ata sa intelea!a pe deplin
acest lucru.
)u suntem noi aceia care sa sta"ilim momentul cel mai
"un. Cuplul va de&vlui adevrul despre adopie si apoi va
veni momentul in care copilul va putea infrunla situaia. %i
va fi copilul cel care va comunica momentul in care este
pregtit.
3<
Parcursul unui act de Iubire
7. REACIILE COPIILOR
7.1. Reaciile
Adulilor, prini in fe"ra emoiilor de a fi prini, unele
comportamente ale copiilor li se pot prea ciudate si
fara motiv.
$ste lo!ic ca, copilul sa fie de&orientat, infricosat de
mediul care ii ncon7oar, necunoscut si cu o"iceiuri
diferite. Daca este micu, este vor"a doar de un moment
trector, caracteri&at prin momente de plns prelun!it,
de frica de a sta pe intuneric, comaruri, dificultatea de
a se adapta modului in care este condus, orarului si
meselor. #uin cate puin totul va trece, ncet -incet vor
trece si frica si incertitudinile prinilor.
Daca copilul este mai mare, de vrsta colara, tre"uie
sa fie pre!tit pentru sc.im"area din viata sa, c.iar de
cnd se afla n centrul de plasament sau in comunitate,
insa prinii nu tiu sl nu pot prevedea reaciile acestuia
in momentul in care va veni in familie.
n orice ca&, c.iar atunci cnd copilul este fericit de
noua sa viata, vor e4ista cri&e de adaptare. Mai mult,
prinii nu tre"uie sa se minune&e daca copilul pare mai
mic dect vrsta sa ana!rafica-. este cu adevrat.
A crete, inseamna, de fapt, sa intri in contact cu
realitatea pentru a de&volta propriul potenial intelectual
si emoional.
n comportamentul unui copil mai mare este practic
imposi"il sa nu !sim urmele suferinei prin care a trecut.
%e pot citi semnale ale suferinelor att in raportul pe care
copilul ii are cu Ceilali, cat si in manifestrile sale
psi.olo!ice sau fi&ice alterate.
$ventualele manifestri de indispo&iie, tul"urrile,
nu tre"uie sa ii sperie pe prini att de mult incat in
acetia sa se nasc teama ca lucrurile mer! inspre rau
si copilul le poate fi luat, deoarece nu se simte "ine in
noua casa.
3.
Drumul spre
adopie
Amld del -am"lnl
A retri propria natere in mediul familiei adoptive este un
moment important care a7uta in o"inerea certitudinii ca ii
apartii.
9.1. 'espectul @ata de originile copilului
Cunoaterea propriilor rdcini este un drept al tuturor
care tre"uie satisfcut fara a crea frustrri inutile; rspunsurile
am"i!ue sau reticente pot provoca si mai multe ntre"ri,
evoca spectrul de :tare ereditare: al unei :rusini: ori!inare, a
unei :culpe: iniiale.
%a clarificam inca o data un lucru, persoanele care nutresc
du"ii despre :tarele ereditare:, despre inferioritatea anumitor
etnii fata de altele nu sunt apte pentru a face o adopie.
Unicul element care poate evita producerea unei culpe
duntoare este senintatea prinilor fata de rspunsurile pe
care ei le dau. )u este doar o c.estiune de coninut ci si de
forma: c.iar si o realitate dureroasa poate fi ndulcit daca este
pre&entata ntr-un mod linititor de ctre prini si, mal ales
daca acetia nu demonstrea& ca vor sa o evite sau sa fu!a
de ea.
)u are nici un sens sa interpretam intre"arile fiilor ca fiind
rau-intentionate: aceasta nu inseamna ca ei nu o duc "ine cu
prinii lor, ca doresc sa ii a"andone&e ca sa isi caute alta
familie.
%unt doar in cutarea unei asi!urri, e4presia unei du"le
nevoi: aceea de a-si cunoate propriile ori!ini si aceea de a sti
ca aceste ori!ini nu ascund nimic ruinos sau o vina.
Asa cum respectam, nu doar prin cuvinte, ci si prin com-
portamentul de &i cu &i pe cei care i-au adus pe lume, la fel
acesta este unicul mod de a respecta copilul, de a-i da ma4imul
de posi"iliti de a fi fericit si senin.
)u in ultimul rnd, se vor adau! dificultile ce deriva
din :punerea intre parante&e: a trecutului, din ne!area si
alterarea
31
propriilor amintiri, intre care si ima!inea de sine, pe care
copilul si-a construit-o si care poate deveni si ea incon!ruenta
si fra!mentara.
@?
Drumul spre
adopie
Amici del -am"ini
%A')*A II
:#)'*B8'I $I
'8$%&#$&'I
n acesta parte a ll-a, in urma unei lun!i e4periene de
lucru cu familiile adoptive, vom pre&enta cele mai frecvente n-
tre"ri pe care si le pun prini si rspunsurile pe care le
primesc de la specialiti in domeniul psi.osocial.
Aceste rspunsuri nu pretindem a fi e4.austive si
aplica"ile in orice situaie, ci ne propunem ca acesta sa fie un
material care sa a7ute orice familie care triete e4periena
adopiei.
#rin urmare, in acest material sunt pre&entate trei tematici
fundamentale: pro"lemele copilului, temerile cuplurilor si inte-
!rarea sociala a fiuluiHfiicei adoptatHe.
;. C!%I-&-
C.>. Ce tul"urri psi.olo!ice sunt mai des ntlnite la
copilul adoptat( Cum se manifesta( Ce putem face(
'ul"urrile cel mai des ntlnite la copiii adoptai sunt in
le!tura cu trauma a"andonului, cu trecutul lor, cu inte!rarea
in noul conte4t familial si socio-cultural si cu tipul de relaie
sta"ilita de prini adoptivi. Unele tul"urri se pot manifesta la
diferite vrste si pe diferite planuri: emoional, co!nitiv si
social.
Muli copii, de e4emplu, pre&int pro"leme de somn, ali-
mentaie si controlul sfincterelor, manifestnd pro"leme de
adaptare si in unele ca&uri, simptome de depresie, ca o conse-
cina a pierderii persoanelor de referina.
'ul"urrile de ataament sunt frecvente si depind de tipul
de le!tura sau de e4istenta sau a"senta acestuia. %e pot
@@
manifesta prin reacii de anHietate sau angoasa care
apar in momentul separrii de prini. Copilul care
interactlonea(a cu orice adult @ara di@ereniere, fara a
manifesta o le!tura prefereniala cu prinii pre&int o
tul"urare de ataament; in e!ala msura, acel copil care
are tendina de a evita relationarea cu prinii. n toate
ca&urile, att dependenta e4cesiva, cat si ataamentul
superficial sau atitudinea de evitare e4prima la nivel
fundamental, o teama a copilului de a nu @i din nou
abandonat.
Destul de des, copiii adoptai manifesta
comportamente caracteri&ate de agresivitate sau de o
foarte mare eHcitaie siIsau hiperactivitate, artnd o
dificultate la nivel afectiv si relaional. Aceste
comportamente pot e4prima durere, suprare,
provocare, am"ivalena, sentimente pe care copilul nu
reuete sa le transmit ver"al pentru ca nu este in stare
sa-si defineasc propriile emoii.
Un alt simptom care poate aprea in
comportamentul copiilor este cel de "timiditate"J copii
care sunt total pasivi, se adaptea& la orice situaie, nu
isi recunosc nevoile, nu isi e4prima propriile sentimente
adevrate si adera complet la cerinele celorlali. n
aceste ca&uri, copiii au de&voltat un comportament de
aprare pentru a nu primi rspunsuri ne!ative,
considerate drept un refu&.
Alte pro"leme specifice copiilor adoptai sunt
tulburrile de asimilare cu consecine in plan colar,
asociate cu lipsa de respect de sine.
0recvente sunt si Entr(ierile In de(voltarea
psihomotorle le!ate de lipsa de stimulare afectiva si
peda!o!ica, !enerate de a"senta unei persoane de
referina.
0iecare tul"urare psi.olo!ica a copilului, aadar,
e4prima o nemulumire, o pro"lema afectiva, relaionala
siHsau de adap-
@A
Drumul spre
adopie
Amld del -am"lni
tare, sau si mai mult, o dorina a acestuia de a evalua
acceptarea din partea prinilor. #rin urmare, este important sa
descifram simptomul pentru a-i da semnificaia corecta, fara
sa- com"atem si sa-l eliminam, ci valorificnd comunicarea.
Aceasta implica mai ales din partea prinilor capacitatea de a
tolera si de a accepta semnificaiile pe care aceste simptome le
pot repre&enta si, in consecina sa alea! modalitatea cea mai
potrivita pentru a spri7ini propriul fiu in respectiva fa&a evolutiva.
;.1. Ce Enseamn cnd copilul este prea sociabil si Intra
In
relaie cu totl adulii, @ara di@ereniereB
Un copil care intra in relaie cu aduli fara difereniere e
posi"il sa nu fi interiori&at repre&entarea unui raport privile!iat
si semnificativ cu persoane de referina specifice. Acest
proces este posi"il sa fie cau&at de e4perienele a"andonului
si insti-tutionali&arii minorului care s-a o"inuit cu o
relationare nedi-ferentiata. Copilul avnd propria e4periena,
percepe propria :supravieuire: fi&ica si emoionala in
funcie de disponi"ilitatea adultului si are tendina de a se
apara cum poate. Aadar, copilul incearca sa-si asi!ure un
numr mare de :ancore:, ieind in evidenta dificultatea de a
sta"ili un raport de intimitate autentic si privile!iat.
Cnd apare acest comportament se cere din partea prin-
telui adoptiv o atenie si o !ri7a suplimentare pentru constru-
irea si consolidarea raportului; acestuia ii revine sarcina de a
modifica :re!istrul: de rspunsuri afective cu care vine copilul,
in "a&a e4perienelor relaionale de&ec.ili"rante.
;.2. Fiul meu se descuraGea( la cea mal mica
di@icultateD
de ceB Cum pot sa+l aGutB
@=
/
Copilul adoptat vine cu un "a!a7 de e4periene, moduri de
interpretare a realitii care cu timpul se vor modifica, !radat.
'otui, la inceput, iese in evidenta dificultatea de a renuna la
punctele de referina si stilurile de comportament care in tre-
cut i-au fost utile, pentru a fi acceptat ca o persoana si care,
acum, nu mai dau re&ultate.
n plus, capacitatea de a infrunta dificultile fara a se des-
cura7a e strict le!ata de increderea in sine. /ipsa ncrederii in
sine, Kmpreuna cu pierderea referinelor comportamentale,
pot determina descura7area si demotivarea. $ste necesar ca
acesta sa !seasc susinere pentru a-si putea valorifica
competentele pe care le are de7a; aceasta va permite
lr!irea !amei de resurse, pentru a o putea folosi pe cea mai
potrivita noului mediu de viata.
n mod particular, este important ca printele adoptiv care
a neles dificultile de adaptare ale copilului, prin empatie cu
el, sa nu renune la cerine pe care copilul poate se le
satisfac in funcie de capacitile sale.
;.3. Ce inseamna cnd un copil respecta toate regulileB
$ste posi"il ca acel copil sa fi invatat din trecut ca este
acceptat si iu"it daca se conformea& re!ulilor adulilor. , alta
ipote&a poate fi aceea ca el percepe aceste re!uli ca pe o ce-
rere din partea parintiilor adoptivi.
n orice ca&, aderarea necondiionata la re!ulile propuse,
mpiedica minorul sa e4perimente&e si sa-si e4prime propria
personalitate. Daca nerespectarea re!ulilor nu este e4trema,
duntoare siHsau permanenta, aceasta permite de&voltarea
procesului de individuali&are si separare.
#e de alta parte, copilul tre"uie sa se simt in si!urana, sa
poat decide sin!ur si sa ai" o iniiativa autonoma si nu
@B
tre"uie s-o triasc ca o ameninare a relaiei de
ataament pe care o are cu printele adoptiv.
n sfrit, este necesar sa reamintim riscul pe care il
pre&int o evoluie spre o condiie psi.opatolo!ica asa-
&isa de :sine fals:, construindu-se o "ariera artificiala
intre adevratul sine care ramane ascuns, si un mediu
ncon7urtor care ii cere prea mult, el nefiind in stare sa
satisfac toate cerinele.
;.4. Ce Enseamn cnd un copil nu respecta regulileB
$ste posi"il ca pentru copil sa fie dificil sa Knelea!
conceptul de re!ula si de limita, mai ales cnd acestea
sunt impuse prea devreme, fara a tine cont de
e4i!entele copilului care are mai intai nevoie de o familie
si de iu"ire dect de a respecta si a adera la nite modele
culturale care 6 sunt strine.
#rintele nu tre"uie sa ceara copilului sa-si
a"andone&e prea repede modelul cultural vec.i, pentru
a se conforma noului stil de viata, cu riscul de a avea loc
o aderare deformata, fara a se tine cont de semnificaia
adevrata, aceea de a fi prinii unui copil care are un
trecut si o identitate construite in timp.
Aceasta nu inseamna ca tre"uie sa fim prea permisivi
sau autoritari, dar ca este necesar sa ne intre"am in
primul rnd de ce fiul meu nu respecta re!ulile, aceasta
in funcie de diferitele fa&ele evolutive ale copilului si de
diferitele momente ale parcursului adoptiv.
%e poate intampla, de e4emplu, ca fiul sa teste&e
capacitatea de a fi prini, in stare sa-i reoriente&e cnd
la el apar comportamente deviante, refu&area respectrii
re!ulilor sau distorsionarea realitii.
n plus, este posi"il ca un copil sa ai" nevoie, in
drumul sau ctre construirea propriei identiti, de a
intele!e pana
@C
unde poate sa mear!, cutnd propriile limite si crend
"a&ele pentru o mai "una conturare si delimitare de sine.
%-ar putea adau! ca un copil care a petrecut o parte din
viata sa in stare de a"andon, sa propun familiei adoptive
propriul model comportamental centrat asupra capacitii de
supravieuire, netinand cont de re!uli.
;.6. Copilul nostru are un mod violent de a relatlona cu
ceilali. Cum putem sa gestionam agresivitatea IulB
0iresc, in strile de manie sau de a!resivitate, este impor-
tant sa prote7am copilul si pe cei care sunt in 7urul lui,
oprindu- daca tre"uie, c.iar si fi&ic. 'otui, sa inem cont ca,
adeseori a!resivitatea poate avea ori!ini si semnificaii
foarte diferite, ceea ce determina diferite modaliti de
intervenie, adaptate pentru a modifica comportamentele de
acest tip.
1or"ind despre copiii adoptai, in primul rnd este impor-
tant sa ne !ndim la eventualitatea ca, in primele luni sau ani
de viata, e posi"il sa fi fost e4pui unor modaliti de relationare
violente si a!resive, sau c.iar au putut fi victimele unor mal-
tratri, adeseori foarte !rave. n acest ca&, relationarea cu alii
in mod a!resiv este pentru ei sin!urul mod cunoscut. %tilul
afectiv al primei persoane de referina las inevita"il urme
profunde si dura"ile in fiecare copil, care nu pot fi terse sau
modificate in cteva &ile sau luni. $ important sa e4plicam si sa
demonstram copilului 8fara a fi plictisitori, repetandu-i acelai
lucru9 folosind e4periena din viata de &i cu &i, ca o atitudine
a!resiva poate fi dureroasa si frustranta pentru cel care o
triete si ca, a fi afec-tuosi este mult mai plcut pentru toata
lumea.
Uneori, lund in considerare si ipote&a precedenta,
a!resiunea asupra celuilalt este un mod de a ascunde
propriile noastre frici, asa cum este relevat si in dictonul antic
:cea mai
49
Drumul spre
adopie
Amici del Bamblnl
"una aprare este atacul:. Un copil a!resiv, de cele mai
multe ori, este un copil nspimntat sau c.iar in!ro&it, desi
aproape niciodat nu este contient de acest lucru. $ste
important ca prinii sau persoanele de referina sa
perceap aceasta frica pe care o triete si sa vor"easc
cu copilul despre ea, pentru a-l liniti, ii pot spune povesti sau
pot discuta despre propria lor e4periena.
0recvent, si nu doar pentru copiii adoptai,
comportamentul a!resiv poate fi un mod de a-i provoca pe
aduli, de a Kncerca :limitele: pe care acetia le pun.
/imitele impuse de adult copilului, sunt trite de acesta ca o
forma de securi&are a lui. /a nivel incontient, el isi percepe
propria fra!ilitate si incapacitate de a !estiona si de a se
prote7a intr-un mod adecvat. #rin urmare, pre&enta acestui
:!ard: fcut din re!uli si nterdicii care uneori deran7ea&, ii
dau copilului certitudinea ca daca incontient el va face ceva
periculos, va fi Kntotdeauna cineva sa-l opreasc si sa-l
apere de propria lui imaturitate. #entru copiii care au suferit
a"andonul, acest sentiment de dependenta este mult mai
dureros si poate provoca reacii de :sfidare: a adulilor, ce
pot fi mult mai dure dect sl pot ima!ina prinii.
;.9. ,aca copilul este hlperKlnetlc, ce putem @aceB
*ste o problema gravaB
GiperDine&ia este un sindrom caracteri&at prin .iperactivi-
tate sla" or!ani&ata si nefinali&ata, sla"a atenie,
impulsivitate, a!resivitate si sc.im"ri "rute ale dispo&iiilor
afective.
n ca&ul copiilor adoptai acest semnal nu are, n
ma7oritatea ca&urilor, valori patolo!ice. Activarea e4cesiva
este, de fapt, in le!tura cu dorina de a invata si a
cunoate, dorina care a fost ne!ata in perioda pre-
adoptiva. n plus, .lperactivltatea
AF
poate fi ulterior activata in funcie de cantitatea stimulilor pe
care copilul, pana acum .ipostimulat, ii descoper in 7urul lui.
$ste deci, curio&itatea care ii conduce pe copil sa fie e4trem de
receptiv si foarte activ pentru a rspunde solicitrilor, fie active
8din partea prinilor care interactionea&a cu el9, fie pasive
8descoperite direct de ctre copil9.
Din acest punct de vedere, pro"lema nu tre"uie sa fie con-
siderata !rava dar, este necesar sa fie !estionata adecvat
pentru a evita sa se perpetue&e in timp si sa devin un o"sta-
col, mai ales pentru inte!rarea colara si sociala: un copil .iper-
Dinetic poate fi considerat un :element distur"ator: pentru cei-
lali si care poate crea dificulti de asimilare.
#entru ameliorare, prinii tre"uie sa :in.i"e: comporta-
mentul disfunctional al copilului, crend o situaie sta"ila de
:control al stimulilor:, canali&nd in mod or!anic strile de
a!itaie si favori&nd momentele de :rela4are:. #entru a
im"una-tati atenia, se va ncerca mrirea !radata a timpului
de concentrare cerut copilului pentru a finali&a o sarcina.
0oarte important in acest sens poate fi modelarea: printele
sau o alta persoana care va avea un comportament
funcional vor 7uca pentru copil rolul unui model "un de
imitat.
;.;. ,aca un copil mic se leagn este semn de autismB
/e!narea este o stereotipie, cu alte cuvinte un comporta-
ment !estual repetitiv care privete o parte a corpului sau tot
corpul. Cnd acest simptom este insotit si de alte semnale,
printre care neinte!rarea sociala din punct de vedere calitativ
si al comunicrii, putem spune ca ne aflam in fata unei tul"u-
rri a copilriei denumita autism.
Aceasta dia!no&a nu se poate aplica imediat acelor copii
care au trit situaii particulare, printre care institutionali&area.
A>
Drumul spre
adopie
Amici del
-am"im
n ca&ul copiilor adoptai, le!natul nu tre"uie considerat,
in afara de ca&urile dia!nosticate, un simptom patolo!ic: in pri-
mul rnd pentru ca aceasta stereotipie manifestata nu este Kn-
soita de alte semnale indicate mai sus, care o definesc ca o
tul"urare autista. n al doilea rnd, pentru ca este vor"a de
ceva reversi"il, in le!tura cu e4periena institutionali&arii.
Copilul institutionali&at triete e4periena de a nu "ene-
ficia in centrul de plasament de o atenie adecvata, att ma-
terial cat si afectiva, acest lucru determinandu-l pe copil sa !-
seasc metoda lui personala pentru a se :consola: si a se
:simi: ca o fiina umana, ca o persoana. Acesta nevoie de a se
:simi:, in anumite circumstane, a7un!e la e4trem, copilul
a7un!nd sa se loveasc cu capul de perete.
Aceste comportamente sunt asimilate in centrele de plasa-
ment ca o modalitate a copilului de a prelua :modelul: celor-
lali si este meninut pentru ca in acest mod, da o stare de pl-
cere copilului: este ca si cum ar fi le!nat in "rae.
Deci, acest semnal nu va fi inteles ca un semnal patolo!ic;
de o"icei dispare in scurt timp dup ce copilul intra in familia
adoptiva si !sete afeciunea si si!urana fi&ica de care
avea nevoie.
;.C. $i daca copilul este apaticB
Apatia este unul dintre simptomele care se re!sesc, cum
am v&ut de7a in ca&ul le!natului, in autism. %i in acest ca&,
semnalul nu are o valoare patolo!ica, dar este le!at de institu-
tionali&are si de perioada pre-adoptiva.
Copilul mic, neputand sa-si e4prime ver"al propriile nevoi
si neputand sa si le satisfac sin!ur, folosete plnsul sau alte
semnale pentru atenionarea celorlali. Copilul inte!rat in fa-
milie va "eneficia de satisfacerea necesitailor; dimpotriv,
A3
copilul mic institutionali&at, dei folosete aceleai
modaliti de atenionare, cu !reu i se va rspunde
nevoilor sale, datorita sla"ei atenii acordata copiilor din
centrele de plasament de ctre personal. n acest
moment, micuul dup un anumit numr de tentative,
incetea&a sa mai dea semnale.
n acest ca&, va fi necesara stimularea !radata si
solicitarea copilului, mai ales prin comunicare non
ver"ala, adic prin contact fi&ic, pentru ca acesta sa
nelea! ca in fata lui sunt, in sfrit, doi prini dispui
sa rspund nevoilor sale. Aceasta va determina copilul
se dea noi semnale, iar prinii tre"uie sa-l ncura7e&e sa
le e4prime, rspun&nd cerinelor lui. 0iresc, nu tre"uie
sa e4a!eram, rspun&nd si nevoilor nee4primate sau
celor intuite de prini; in acest ca&, apatia va persista:
daca nici unul nu rspunde cerinelor este inutil sa
cerem, daca totul este dat fara sa cerem e mai :uor: sa
nu cerem.
;..<. Ce e@ectele are Instltutlonall(area asupra copiluluiB
nstitutionali&area copiilor este fara e4cepie o situaie
care dunea& copilului, un mi7loc care nu poate educa
adecvat un copil ci, poate determina crearea unei stri
pro"lematice.
De fapt, in centrele de plasament care nu sunt cu
module de tip familial, sunt create condiiile pentru a
determina forma de i&olare alienanta, care impiedica
orice raport interpersonal, care taie orice stimul de
de&voltare, ani.ilea& ori!inalitatea, condiionea&
afectivitatea pana la transformarea copilului ntr-un
:o"iect printre o"iecte:, care lupta numai pentru a su-
pravieui.
Copilul institutionali&at triete o lipsa afectiva
a"soluta: este vor"a in orice ca& de o structura fara
afectivitate, cu foarte puin personal, unde nu e4ista o
corespondenta intre nevoile copilului si rspunsurile
primite.
A?
Drumul spre adopie Amici del -am"lni
Copilul institutionali&at triete o lipsa de stimulare
motorie: copiii ntlnii n centrele de plasament rar se 7oaca
cu 7ucrii.
Copilul institutionali&at triete o lipsa de stimulare
co!nitiva.
Copiii institutionali&ati rareori ies din centrul de plasament.
,dat aflai in afara centrului cu noii prini, nu mai tiu sa
mear! pentru ca au pierdut toate punctele de referina si
pentru ca se confrunta cu o lume total necunoscuta.
Un copil sau un nou-nascut institutionali&at, pornesc la
drum de&avanta7ai in comparaie cu ceilali copii din familii,
sarcina familiei adoptive va fi deci aceea de a a7uta copilul sa-
i recupere&e resursele de "a&a.
;.... ,e ce copilul nostru spune multe minciuniB
Un copil adoptat ar putea sa de&volte acest !en de com-
portament din diferite motive.
Copilul s-ar putea sa spun minciuni ca o forma de ap-
rare, in urma e4perimentrii pedepselor pentru ceea ce spu-
nea in perioada precedenta de viata. Minciuna este astfel inte-
riori&ata ca un comportament adaptativ, ce permite supravie-
uirea in situaiile de dificultate si poate c.iar sa piard cono-
tatia ne!ativa si sa fie considerata ca o normalitate. n acest
ca&, prinii au un drum lun! pentru recuperarea ncrederii "a-
&ata pe recompensarea comportamentelor sincere.
Copilul s-ar putea sa spun minciuni si pentru a incerca sa
ascund comportamentele care nu sunt impartasite de ctre
prini. %-ar putea sa fie o dorina de a aprea n cea mai
"una versiune in oc.ii prinilor pentru teama de a nu fi
a"andonat din nou daca :este rau:.
're"uie sa inem cont ca minorul cu si!urana a fost
a"andonat si ca pro"a"il a fost victima unor violente sau a
ne!li7rii de ctre aduli 8prinii sau in cadrul centrului de
plasament9,
A@
motiv pentru care poate sa de&volte o teama fata de aduli
care ii determina sa ascund tot ce ar putea provoca o reacie
ne!ativa a prinilor.
Minciuna pentru copil ar putea sa repre&inte un comporta-
ment de sfidare a prinilor. Copilul care a e4perimentat a"an-
donul are nevoie de a fi linitit asupra faptului ca prinii ii vor
tine cu ei pentru totdeauna. $l poate deci sa ai" un compor-
tament necurespun&ator pentru a vedea daca, dei el se
poarta ca un :copil rau:, prinii nu-l a"andonea& si pana in
ce punct el poate sa ii provoace fara ca ei se cede&e provoc-
rilor sale.
;..1. Adeseori copilul regresea(aD ce @acemB
Copiii tind sa re!rese&e atunci cnd tre"uie sa reali&e&e
sarcini de care nu se simt capa"ili. Copilul s-ar putea sa nu isi
doreasc creterea pentru ca simte ca asa, el va pierde anu-
mite avanta7e fara a cti!a nimic in sc.im".
Alteori, re!resia copilului e4prima o dificultate a familiei n
depirea unei etape din propriul ciclu vital. Ciclul vital al unei
familii este compus din anumite etape tipice: formarea cuplu-
lui, naterea copiilor, colari&area lor, adolescenta si despri-
rea, retra!erea la pensie si moartea. $ste posi"il ca trecerea de
la o fa&a la alta sa nu fie uor de reali&at si ca minorul, prin re-
!resia sa, sa-si e4prime dificultile prin care trece pentru a
face fata acelui moment evolutiv.
n plus, re!resia poate sa fie fi&iolo!ica, la nceputul adop-
iei, pentru ca este ca si cum s-ar sta"ili din nou premi&ele
pentru o noua natere, la nivel intra-psi.ic pentru copil, si la ni-
vel interpersonal pentru cuplu.
$ste aadar necesar sa nele!em sensul
comportamentului re!resiv inainte de a aciona.
44
Daca copilul e4prima o dificultate proprie, este necesar sa
evaluam in ce msura poate sa fie util sa nu foram
do"ndirea a noi ac.i&iii ci, sa-l linitim, sa-i dam
Incredere in funcie de ritmurile sale, nele!erea
dificultilor pe care copilul le manifesta prin re!resie,
permit printelui sa manifeste fata de copil apropiere si
spri7in autentice, care-l pot a7uta sa-si recapete increderea.
n alte ca&uri, ar tre"ui sa verificam in ce msura
re!resia copilului este funcionala pentru familie si sa ne
adresam unui specialist pentru a intele!e care este
pro"lema reala care se ascunde in spatele re!resiei.
;..2. Copiii adoptai au deseori probleme de limbaGB
'ul"urrile de lim"a7 sunt unele dintre simptomele
unor pro"leme emoionale manifestate su" forma unul
de&ec.ili"ru al de&voltrii.
/im"a7ul are o semnificaie relaionala, care permite
comunicarea; in plus, comunicarea lin!vistica implica
posi"ilitatea de a se simi o :persoana:, separata de cel
cu care este in relaie.
Dificultile de lim"a7, pot fi considerate n unele
ca&uri, ca o dificultate de cretere cnd este pre&enta o
le!tura puternica de dependenta fata de persoanele de
referina.
Copiii adoptai se re!sesc catapultai intr-un sistem
de referina necunoscut pe care tre"uie sa-l descifre&e.
/ipsurile afective precum si trauma psi.ica suferite in
urma a"andonului pot atin!e domeniul sensi"il cum este
cel al lim"a7ului, canalul manifestrii nevoilor
neacoperite ale copilului.
;..3. ,aca copilul s+a nscut dintr+o relaie de Incest, ce
riscuri de natura genetica eHistaB
Dei sunt ca&uri rar intalnite, meninerea secretului
asupra
A=
incestului in interiorul cuplului adoptiv este cu si!urana moda-
litatea cea mai corecta de a !estiona aceasta informaie,
pentru a prote7a copilul. #entru el, de fapt, aceasta veste nu i-
ar aduce nici un folos, dimpotriv, ar putea sa !enere&e mai
multe pro"leme.
Cnd copilul s-a nscut din doi indivi&i de acelai sn!e
8tata-fiica, unc.i-nepoata, frate-sora, var-verisoara,...9, patrimo-
niul lor !enetic este asemntor, ceea ce determina o mai
mare pro"a"ilitate de a avea !ene cu aceleai afeciuni 8ano-
malii con!enitale9 pe care, deci, le vor transmite nou-nascu-
tului. #entru acesta din urma, riscul de a fi mai mult e4pus la
"oli este foarte mare, mai ales acelea cu caracter !enetic.
#atrimoniul !enetic individual fiind condiionat si de me-
diul ncon7urtor, condiiile climatice si ali factori care pot fa-
vori&a apariia anumitor "oli, este !reu de sta"ilit o re!ula
!enerala pentru a putea spune care sunt riscurile de natura !e-
netica la unui copil nscut in asemenea condiii.
;..4. *ste adevrat ca un copil se simte mal mult L@iu" cu
cat el este adoptat mai micB
Acesta este un aspect le!at mai mult de construirea iden-
titii familiale; adic, un copil se va simi cu atal mai mult fiu
cu cat adoptatorii se vor simi mai mult prinii lui. Deci, nu
este indispensa"il ca si copilul sa fi trit primii ani de viata cu
prinii sal adoptatori pentru a se simi fiu. Mai ales, este
important ca de la "un inceput prinii sa construiasc
mpreuna cu copilul :ori!inea: familiei lor; aceasta va
determina simul apartenenei si le!itimarea :filiaiei: in afara
naterii "iolo!ice. nseamn mprtirea semnificailor si
emoiilor trite in anumite evenimente, cum ar fi ale!erea
a"andonului de ctre prinii "iolo!ici si durerea simit in
urma pierderii lor, impartasirea do-
AB
Drumul spre
adopie
Amld del
-am"lnl
rintei copilul de ctre prinii adoptatori, imposi"ilitatea
!enerrii, disponi"ilitatea adopiei, emoiile la ntlnirea
copilului precum si recunoaterea lui ca propriul lor fiu.
mprtirea va permite copilului de a se le!itima ca fiu al
acelor prini si nu al altora.
Copilul isi va recunoate prinii in funcie de capacitatea
lor de a-l iu"i, de satisfacerea nevoilor sale, rspunsul la
ntre"rile sale si, daca prinii se vor simi la rndul lor
prini pana la capt 8autole!itimarea luntrica9, vor putea sa
transmit copilului in fiecare !est sau cuvnt, certitudinea de
a fi fiul lor.
;..6. Care sunt di@erentele intre un copil abandonat la
naAtere si cel abandonat la catlva ani de viataB
Cu si!urana, a"andonul in toata comple4itatea sa, are o
semnificaia diferita in funcie de vrsta copilului care ii
triete.
Cnd copilul este a"andonat la natere, imediat dup
sarcina, copilul de7a triete o trauma, fiind Kntrerupta
continuitatea intre viata fetala si cea de nou-nascut, pe care
multe cercetri o accentuea&. Mama, de fapt, in timpul
sarcinii sta"ilete o le!tura psi.o-afectiva cu micuul
pemitandu-i sa triasc e4periena de a fi coninut si
susinut. Deci, pentru copilul a"andonat la natere, se rupe
acea le!tura cu mediul ori!inar care l-a coninut 8prote7at si
linitit9, el re!asindu-se intr-un mediu e4terior neprimitor,
a"sent, practic !ol. $ste o e4periena pe care fiecare copil
poate sa o triasc in forme foarte diferite, si in
e4perienele sale viitoare.
Daca, de e4emplu, copilul este institutionali&at, el nu va pu-
tea sa sta"ileasc o relaie specifica cu o persoana de
referina. Aceasta e4periena condiionea& capacitatea lui
viitoare de a sta"ili le!aturi de ataament cu suficienta ncredere
si ncura7are.
AC
Cnd copilul a"andonat este mai mare, e4periena este
totodat destructuranta, prin pierderea acelei le!aturi cu p-
rinii sai. *eamintirea acestei e4periene !enerea& suferina
si frica fata de noi le!aturi care, la rndul lor, pot sa cree&e
o"stacole la inte!rarea intr-un nou nucleu. 're"uie totui sa
su"liniem faptul ca, dei pentru copil este in orice ca& o
e4periena dureroasa, ea va fi mai puin periculoasa pentru
de&voltarea copilului din punct de vedere psi.o-fi&ic. Copilul
care de7a e4perimentea& o "una relaie de natura afectiva
va fi mai uor n stare sa recree&e o noua le!tura de
ataament.
#rin urmare, tipul de a"andon, modul in care le!tura ma-
terna s-a intrerupt, construirea sau nu a unei le!aturi afective,
toate aceste condiii si durata situaiilor din mediul de viata,
sunt factorii varia"ili care vor condiiona procesul de ela"orare
a traumei din partea copilului si posi"ilitile sale de a sta"ili un
nou ataament, permind in acest fel un proces de de&voltare
sntoasa.
;..9. *ste mai uAor sa adopi un copil micB
De fapt este o idee care, in !eneral, nu corespunde rea-
litii.
n afara de faptul ca, fiecare adopie este o poveste n
sine, acest vis este mai mult le!at de idea de :cu cat este mai
mic copilul cu att mai puin a suferit:. Acesta afirmaie nu este
mereu adevrata, pentru ca sunt copii care de la vrsta fra!eda
au trit deprivari, frustrri, dureri si a"u&uri de diferite !enuri,
pe care ei nu sunt in stare sa la e4prime si care, totodat, pot
condiiona inte!rarea copilului in noua familie.
Adoptarea unui copil mic cu si!urana satisface nevoia fi-
reasca de a putea fi n!ri7it, mai ales din partea mamei, dar
poate si sa cree&e cu timpul indoieli referitoare la :... cnd va
59
Drumul spre adopie Amici del
-am"ini
fi momentul cel mai "un sa ii spun despre adopia lui(...:. 0rica
de a comunica un eveniment traumatic si dureros pentru copil,
ar putea sa duca prinii la reflectri comple4e si dificile,
pana la non-comunicare.
n plus, un alt element care nu tre"uie ne!li7at este faptul
ca, la vrsta mica, adic su" 3@ de luni, nu pot fi dia!nosticate
patolo!ii si "oli !enetice sau neurolo!ice, care pot crea prin-
ilor spaime si an4ieti care se vor reflecta inevita"il si asupra
creterii armoniose a copilului.
;..;. *ste adevrat ca, copiii mal mari au o personalitate
deGa @ormataB
#ersonalitatea unui individ este constituita din trasaturile si
particularitile specifice care se pot o"serva in comporta-
mentul copilului care ii deose"esc de ceilali in diferite con-
te4te sociale.
#rintre teoriile asupra construciei personalitii, daca ne
referim la teoria ataamentului a lui -oLl"M si aceea a invatarii
a lui $MsencD, putem sa afirmam ca personalitatea ia forma prin
inputurile si situaiile e4terne su"iectului care se imprima
asupra instinctului si asupra :predispo&iiilor sale nnscute:.
Aadar, in individ se vor crea anumite sc.eme mentale,
trasaturi caracteristice care sunt deocamdat in evoluie
continua, datorita evenimentelor vieii, si la vrsta adulta,
dei mai puin evident.
n acest sens, putem afirma ca si copii mai mari, dincolo de
trecutul lor pre-adoptional, isi pot sc.im"a atitudinile si com-
portamentele, recupernd, im"unatatind si remodeland trasa-
turile personalitii, daca ntlnesc o familie adoptatoare in
stare sa intelea!a caracteristicile copilului mal mare, respec-
tnd trecutul lui nu intotdeauna po&itiv si, stiind sa-i reconstru-
iri
iasca caracterul prin afeciune dar si prin re!uli.
;..C. Care sunt temerile cele mal @recvente la un copil
adoptatB
)u putem !enerali&a,- un copil care a trit primii ani
de viata intr-un mediu :suficient de "un:, va avea temeri
diferite de un copil a"andonat de foarte mic.
0rica de un nou a"andon este strict le!ata de frica
atarii, copilul neavand ncredere in posi"ilitatea de a fi
:inut: si coninut de ctre noul printe. Din aceasta
cau&a, pot deriva pro"leme de ataament, de la o prea
mare aderenta - copii care nu-si las mama o sin!ura
clipa - pana la e4trema cealalt, o detaare completa.
Acest lucru este posi"il mai ales pentru acei copii care
de7a au trit e4periena unei le!aturi afective dar
insuficiente sau ntrerupta. Acei copii care au fost privai
de foarte mici, fara un rspuns corespun&tor la nevoile
lor de relationare, nu se mai atepta la a7utor din partea
celuilalt pentru cretere si supravieuire. Aceti copii nu
mai semnalea& nevoia lor de le!aturi si nici nu se tem
de pierdere; frica lor cea mai mare este numita de
Ninnicot :frica de pr"uire:, adic frica de a nu fi, de a
nu ramane compaci.
n ultimul rnd, dar foarte importanta, este frica de
propria a!resivitate pe care copilul a trait-o ca o manie
profunda pentru separare si care e posi"il sa o fi trit si
dup a"andonul suferit 8:am fost rau, iar mama si tata au
plecat:9.
;.1<. Care pot @i @rlclle copilului @ata de prinii adoptatoriB
Un copil triete e4perienele sale de sc.im"are, de a
descoperi lumea, de cretere, intr-o modalitate curioasa
dar, si cu frica. , teama care, in copilul adoptat, este
amplificata pe lin!
=>
alte dificulti, si de, frica 7udecaii si refu&ului din partea prin-
ilor, frica de a trai un al doilea a"andon, frica de a nu fi
acceptat si iu"it cu adevrat asa cum este el, frica de a nu
Kndeplini ateptrile adulilor si mai ales ale prinilor.
;.1.. Fiului nostru ii este @rica de EntunericD ce
:nseamnB Ce putem @aceB
$ste o pro"lematica cu care se confrunta muli copii, in
diferitele fa&e ale de&voltrii lor. ntunericul, fara stimulri
vi&uale, tactile, auditive, care sa liniteasc copilul in le!tura
cu lumea e4terioara, poate aduce la iveala an!oase profunde
despre inte!ritatea si e4istenta lui. ntunericul sim"oli&ea&
moartea si lumea su"contientului, aspecte care Knfricoea&
multe persoane, c.iar si pe aduli.
Ce putem @aceB
Un copil adoptat deci, de7a traumati&at si de&am!it cel
puin o data in viata, are nevoie sa fie linitit prin pre&enta
prinilor, o linitire care nu se reali&ea& numai in
momentul apariiei fricii; dar in acel moment, cnd se
manifesta frica de Kntuneric, este important sa fii disponi"ili si
Kncura7atori, Kmprtind !ndurile si fante&iile copilului,
pentru a fi lin! el pana cnd adoarme. 'inand cont de vrsta
copilului, si situaia specifica, in !eneral este mai "ine sa
evitam sa doarm in patul prinilor, !est care re&olva
imediat pro"lema dar nu a7uta copilul sa invete sa ramana
sin!ur, el "a&andu-se pe pre&enta prinilor. Munca va
continua mai ales in timpul &ilei, incercand apropierea de
nesi!urantele copilului, transmitandu-i nele!ere si crend
un mediu care !radat, va permite copilului sa ai" ncredere
si si!urana.
C.33. Fiul nostru vrea sa @ie mereu cineva cu el. *ste
normala aceasta @rica de a ramane singurB
Un copil a"andonat a suferit o trauma intr-o perioada in
care nu era in stare sa ela"ore&e aceasta separare. %-ar putea,
deci, sa fie vor"a de o nevoie constanta de confirmare din par-
tea noilor sai prini, nereusind sa cread ca efectiv ei nu-l
vor mai a"andona. $ "ine ca prinii sa fie contieni de
diferitele semnificaii pe care copilul sau ei le pot da acestei
aciuni. De e4emplu, o simpla ieire la cumpraturi, pentru
copil poate se Knsemne o noua separare, el neavand
certitudinea ca prinii se vor intoarce.
C.3?. Fiul nostru nu poate adormi si deseori are
coAmaruriD de ceB Ce putem @aceB
#rocesul adormirii copilului implica a"andonul controlului
asupra lumii ncon7urtoare, adic pre&enta unei le!aturi de
ncredere. Cnd un copil nu poate sa adoarm, pro"a"il ca
ii este frica sa se a"andone&e somnului, pentru ca nu se simte
destul de prote7at. Un copil care a pierdut increderea in celalalt
n urma e4perienelor traumati&ante, cu !reu va putea sa
cread ca noul sau mediu este in stare sa-i !arante&e, in timpul
somnului, protecia necesara. 0aptul de a avea comaruri, e4-
prima pre&enta unor temeri si an!oase. n spatele viselor urate
se ascund emotile de care copilul adeseori nu este contient.
, atenie deose"ita este acordata in particular a!itaiei pe
care o au copiii dup separarea pe care ei nu pot sa o
nelea!. $l incearca sa-si dea o e4plicaie, a7un!nd pana la
urma sa se simta vinovat pentru a"andonul suferit. Mania si
vinovia interactlonea&a in mintea copilului, de mai multe
ori fiind nee4primate si neela"orate 8a"senta in sine este
trita de ctre
=?
copil ca o pre&enta amenintoare9. 0rica poate se fie pre&enta
su" forma unor fante&ii care inspaimanta copilul, triri de pe-
ricol, an!oase de nee4istenta, care ies la iveala mai ales in fa-
&ele adormirii sau ale visului 8acest fapt este vala"il si pentru
frica de intuneric9.
0aptul in sine ca minorul ar putea sa-si repre&inte propriile
temeri su" forma unor vise, este oarecum un semnal po&itiv
care ar putea sa induc in copil o capacitate de acceptare si de
ela"orare. $ste important sa invitam copilul sa-si povesteasc
visele, c.iar si cele mai !ro&ave si terifiante, pentru a-i trans-
mite posi"ilitatea mprtirii si primirii fara 7udecai sau
e4primarea propriilor an!oase. n acest fel, copilul resimte
capacitatea printelui de a :conine: si de a primi propriile
sale emoii si frici, fiind in acest fel uurai de conotatia lor
teri"ila.
;.13. *ste corect daca lsam copilul sa doarm In patul
nostruB
Copilul, in anumite momente mai ales in timpul nopii, are
nevoie de a se simi primit, prote7at, de a sti ca prinii sunt
ln! el si mai ales, pentru el... ca el este important pentru
ei.
)oaptea, e mai uor ca el sa simt sin!ur si sa triasc o
stare de a"andon si deci sa ai" nevoie de asi!urri: atunci,
mn!ierile cnd el se afla in pat sunt "ine venite, pentru
linitire si simul apartenenei; este un moment de rasfat si
complicitate.
Dar acest motiv nu poate se devin o o"inuina, ceva cu
caracter de re!ula, ci o oca&ie deose"ita.
$ste important sa meninem intimitatea cuplului si ideea
ca :patul mare: este al prinilor, in timp ce copilul are patul
sau propriu.
Daca copilul este adoptat, e "ine sa reinem condiia lui de
a"andon si sa consideram cu mai multa toleranta si fle4i"ilitate
cererea lui de a fi primit in patul prinilor, fara sa devin o
o"inuina.
63
C. C&%-&-
C... Ce dinamici se de(volta Intr+un cuplu In di@eritele @a(e
ale parcursului adoptivB Care sunt perioadele cele mal criticeB
0Este bine sa a'em un scop spre cate sa ne indreptam1 dar
tot ceea ce contea) este drumul0*
U.O. /e+uin
#arcursul adoptiv al unui cuplu este des caracteri&at
de momente de "ucurie dar si de dureri, ndoieli si
nesi!urante, mai ales din cau&a duratei lui ndelun!ate
care poate sa fie o ateptare frustranta si trita ca
:nedreapta:.
're"uie mai nti sa ne concenlram asupra faptului
ca adopia este o ale!ere care va condiiona toata viata
unei familii.
n ma7oritatea ca&urilor, deci&ia adoptrii unui copil ia
natere din situaia sterilitii cuplului, deci proiectul
adoptiv pornete de la o e4periena de :doliu:, o
e4periena dureroasa care are mai multe semnificaii si
emoii.
Daca sterilitatea este a unuia dintre cei doi
participani din cuplu, putem sa descoperim si o rana
narcisica la cel implicat, trita ca sentiment de vina si
dorina de a repara, aceste procese inte!randu-se in
interiorul dinamicii cuplului.
'ririle individuale sau de cuplu care se sfresc
prlntr-o cri&a pot deveni o oportunitate de maturi&are si
cretere a cuplului, revelnd cuplului motivaia autentica
a adopiei, fiind de dorit ca ei sa fie contieni de viata lor
de prini. Dar, cnd aceasta durere referitoare la
pro"lema sterilitii este prea mare, si nu poate sa fie
discutata in interiorul cuplului, proiectul adoptiv ia
natere si creste in funcie de nevoie, de ur!enta de a
avea un fiu :cu orice pre: pentru a ne!a si uita cat mai
repede rana de a nu avea copii "iolo!ici si aceasta
=A
Drumul spre adopie Amici del Bamblnl
adeseori pune "a&ele unei adopii falimentare intrucat este
centrata pe satisfacerea nevoilor cuplului si, nu ale copilului.
n plus, contienti&area faptului ca minorul care va fi
adoptat nu corespunde :copilului ideal: ci este un :copil real:,
este pentru cuplu o e4periena destul de critica, pe care mo-
mentul potrivirii o pune in evidenta. n momentul care
precede intalnirea fi&ica cu minorul, daca cuplul a reuit sa
:renune: la copilul ideal pentru al primi pe cel real, :ntlnirea
e@ectiva poate fi valoroasa pentru construirea unui raport de
incredere dintre prini si copiii, devenind un moment
semnificativ deoarece cuplul este acum in stare sa
deose"easc nevoile proprii de cele ale fiului, fiind aadar in
stare sa le satisfac.
%-ar putea ca un copil sa caute mai ales pe unul dintre
cei doi prini, refu&nd sau temandu-se de celalalt: in
ca&ul in care prinii sunt prea implicai in emoiile si nevoile
lor, ne-avand spaiu pentru :celalalt: pot aprea frustrri,
!elo&ii si rivaliti in interiorul cuplului care pot avea efecte
nocive si asupra ataamentul po&itiv al copilului.
Daca motivaia de a adopta un copil nu a fost
EmprtAita in mod autentic de cuplu, fiind mai ales
ale!erea unuia dintre cei doi, emoiile si tririle din timpul
ntlnirii cu copilul se pot revela ca un de&acord si sa cree&e
tensiuni in cuplu si in noul nucleul familial.
Aceste tensiuni pot reaprea in delicata perioada a inte+
grrii. Dup primele clipe de fericire cnd entu&iasmul,
"ucuria si emoia sunt pre!nante, incep sa emear!a
dificultile reale, cau&ate de resta"ilirea dinamicii din
interiorul cuplului: inte!rarea fiului asa de mult ateptat cere
o noua reor!ani&are interiora att in termeni de !estionare a
spaiului si timpului la nivel fi&ic precum si la nivel sim"olic, cat
si asumarea noilor roluri de prini.
66
nte!rarea necesita si o restructurare a legaturilor cu @ami+
lia lrgita, in funcie de semnificaiile pe care cuplul adoptiv le
atri"uie faptului de a fi prini si cu societatea cu care noul nu-
cleu familial interactionea&a.
n particular, inte!rarea copilului in mediul Acolar repre-
&int o e4periena !reu de !estionat, att pentru ca la nivel
emoional prinii se re!sesc in e4periena separrii de
copil, cat si pentru ca ei tre"uie sa susin copilul in
sociali&area cu cole!ii si nvtorii, la :nceput resimii ca
nite strini, precum si din cau&a dificultilor prinilor
adoptivi de a reali&a o mediere intre e4i!entele copilului si
cerinele scolii.
$ste necesar sa inem cont ca, pentru de&voltarea
fiecrui copil, si mai ales, pentru un copil adoptat, dincolo de
a fi considerata in termeni de educaie si adaptare creativa la
realitate, poate fi inteleasa ca o continua cutare a unui
:sens: fata de semnificaiile le!ate de :a fi in lumea:, care isi
!sesc culmea n timpul adolescentei, fa&a evolutiva in care
nevoia de a sti :cine eti:, :de unde vii: este indispensa"ila
posi"ilitatea de a se proiecta in viitor.
Din acest punct de vedere, cuplul ar putea sa triasc cu
!reu e4periena de a avea un copil adolescent pentru ca el va
arata la nivel comportamental 8si mai mult dect ar fi putut sa
fac pana acum9 nevoia vitala de a cunoaAte istoria Iul, ori+
ginile sale si motivul pentru care a fost a"andonat si de ce a
@ost adoptat c.iar de acei parintl si nu de un alt cuplu. Aceste
ntre"ri pe care el poate sa le pun prinilor adoptatori, in
unele ca&uri cu provocri si a!resivitate, sunt totui indispen-
sa"ile fiului pentru inte!rarea trecutul lui in pre&entul propriu,
pentru ca apoi el sa se poat proiecta in propriul viitor; pentru
aceasta rolul prinilor adoptatori este att delicat cat si
important, pentru ca comunica prinilor necesitatea de a
recupera
=B
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lni
adevrul despre propria istoria familiala si de a o drui fiului.
)umai daca suntem in stare sa acceptam ca un lucru
ndispensa"il este repre&entat de recunoaAterea mutuala
dintre prinii si fii, care are premi&e ndeprtate, pornind din
dorina de a fi prini pentru :acel copil:, care va dura toata
viata, atunci vom putea depasi cri&ele din fa&a adolescentei
fiului, recunoscandu-l si fiind recunoscui de ctre el, printr-o
le!tura de apartenena care se desc.ide ctre viata si permite
e4perimentarea sentimentului de :recunoatere: si mulumi-
rea care face sa ne simim apropiai atunci cnd ni se pare ca
ne pierdem din vedere.
C.1. Adopia =satis@ace" complet nevoia de a @i priniB
:)-am fost niciodat att de departe de dorinele noastre
ca acum, cnd ne ima!inam ca avem lucrul dorit:. 5.N. +oet.e
*eali&area rolului de printe are mai multe semnificaii, le-
!ate de funcia procreativa, perpetuarea de sine, nevoia fina-
li&rii propriei e4istente printr-o relaie afectiva cu un copil; dar,
pentru ca si fiii tre"uie sa se reali&e&e, este necesar ca e4er-
citarea rolul printelui sa nu se e4prime ca o :nevoie: ci ca :do-
rina: de a primi un copil, recunoscut ca su"iect separat, m-
preuna cu nevoile si dorinele proprii. A resimi lipsa unui fiu
nu este e4presia unei ur!ente, unui !ol care tre"uie umplut, ci
naterea unei disponibilitii de a insoti cu dra! un copil in
viata, oferindu-i un spaiu mental si potenialul necesar pentru
a incepe sa e4iste in mod creativ.
Dup aceasta e4presie a parentalitatii fiecare fiuHfiica este
in oarecare msura unHo fiuHfiica adoptatHa, pentru ca elHea nu
ne aparine noua, nu se nate pentru satisfacerea
ateptrilor prinilor ci pentru reali&area deplina a propriului
proiect e4istenial, iar adulii au :numai: prile7ul de a-l insoti
daca meseria
de printe este una dintre cele mai !rele, aceea de printe
adoptiv este si mai !rea, pentru ca este nevoie nu numai de
desc.idere ctre celalalt, care nu se limitea& la disponi"ili-
tatea de a drui propriul timp si spaiu pentru a educa un copil;
ea cere de fapt ca intalnirea cu :altul:, su"iectul care are un tre-
cut neimpartasit, sa fie oportunitatea de a creste si deci de a fi
mplinit intr-o familie.
#entru ca o adopie sa ai" un drum fericit este necesar sa
ieim din re!istrul :nevoilor:. Daca adopia se nate dintr-o
nevoie ur!enta de a satisface un !ol al individului sau al
cuplului, adopia este considerata si trita ca o ultima si
sin!ura posi"ilitate de a satisface o nevoie proprie si de
nesc.im"at de a fi printe, atunci riscurile de eec sunt mari,
deoarece copilul adoptat va simi ca el nu triete pentru
sine, cum ar tre"ui sa fie pentru fiecare fiu, ci va simi ca el
e4ista pentru a satisface nevoile celorlali, ca el nu este dorit si
vrut cu orice pre, ca are datoria de a implini un proiect care
nu ii aparine.
#arado4al, cu cat cuplul este mai dispus sa renune la copil,
cu cat poate sa :alea!: e4perimentarea rolului de printe fara
ca acesta sa fie trit ca o ur!enta de a rspunde nevoilor inte-
rioare sau solicitrilor e4terioare 8ateptrilor familiei lr!ite si
ale societii9, cu att adopia permite copilului adoptat sa re-
nasc si sa se recunoasc in privirea prinilor ca o fiina
dorita si doritoare. $ste deci fundamental ca flecare cuplu
care dorete sa adopte un copil sa fie sincer si cinstit, in
primul rnd cu el insusi, in fata motivaiei autentice care l-a
mo"ili&at sa adopte un copil.
/e!ea adopiei scoate in evidenta centralitatea copilului si
dreptul sau la o familie si in consecina, a fi prini inseamna
mai ales insotirea fiilor in viata; pana la urma, pentru a fi
pa-
=E
Drumul spre adopie Amici del Bamblni
rinte, si cu att mai mult in ca&ul copiilor adoptai, tre"uie
multa !enero&itate si o fora creatoare care sa fie mai mult
dect :natere:, dar care are mai mult o valoare sim"olica.
n acest sens, adopia poate deveni o minunata oca&ie
pentru cuplu de a-si da seama ca este posi"il sa iu"im si sa
:dam viata: si celui care nu a fost !enerat "iolo!ic de ctre noi
si ca aceasta separare cu si!urana dificila si intensa, este darul
cel mai mare pe care copilul poate sa-l ofere prinilor drept re-
cunoatere a !enero&itii lor.
C.2. Cnd un cuplu doreAte @oarte mult sa adopte un
copil, se pregteAte activ, dar Isl da seama ca are multe
limite, Enseamn ca nu este In stare sa parcurg drumul
adoptivB
)u e4ista familia perfecta, fara defecte. n consecina, faptul
de a ne da seama de propriile limite este de7a, parado4al, o
mare resursa pentru familia si pentru copilul care va fi adoptat.
)u este suficienta putina "unvoina si iu"ire pentru a fi
prini adoptivi "uni, pentru ca primirea unui copil este un eve-
niment care cere o mare disponi"ilitate a resurselor personale,
a cuplului si al familiei.
Copilul esta fi!ura centrala, este persoana pentru care n-
cepe totul; copilul, din pcate, este un copil a"andonat, care a
trit in centrele de plasament, care a suferit din cau&a lipsei de
afeciune. $l va avea nevoie de ceva mai multa afeciune, deci
aceasta este o "a&a pentru tot; el va avea nevoie de tot ceea
ce prinii, cu instinctul lor, vor fi in stare sa ii dea ca rspuns la
necesitile profunde pe care ei le intuiesc.
'otui, nu toate rspunsurile se pot !si in interiorul unui
cuplu, pentru care este necesara o pre!tire a primirii copilului
cat mai ampla si pe cat posi"il m"o!ita de cunostiinte speci-
fice, pe care, de multe ori, numai profesionitii le pot oferi.
BF
n fata anumitor pro"leme tipice cu care se confrunta
copilul adoptat, este important ca si cuplul sa ai"
pertinenta de a cere a7utorul unor specialiti care au
e4periena potrivita pentru a re&olva ceea ce prinii, cu
dra!oste si "unvoina, nu pot.
:Munca: adopiei este aceea de a !si familia cea
mai "una pentru acel copil a"andonat si familia cea mai
"una este aceea care tie sa primeasc un copil asa
cum este, cu unicitatea lui.
Daca este o limita asupra cruia cuplul poate sa
lucre&e si sa reflecte&e in ateptarea adopiei este aceea
a dificultii primirii, care pana la urma ar tre"ui sa fie...
fara limite6
C.3. )rirea dorinei de a adopta un copil intr+o @orma di@e+
rita In interiorul cuplului este normala sau indica o problema
sau un obstacolB Enseamn a nu @i pregtii pentru adopieB
0iecare persoana este unica si irepeta"ila, dorinele
sale, fricile sale, modalitile sale de a se propune, etc.
Doua persoane care se unesc pentru a forma mai intii
un cuplu si apoi o familie tre"uie neaprat sa
impartaseasca anumite ale!eri si proiecte, asa cum
tre"uie sa a7un! la compromisuri referitoare la anumite
aspecte ale propriei personaliti, fara a renuna la sine,
fara a pierde propria individualitate.
n acelai fel, cnd se .otaresc sa devin prini,
acele doua persoane triesc si isi spun in mod concret
deci&ia fiecare in felul lui, cu propriul stil relaional si
afectiv, care nu poate sa fie, nici in cuplul cel mai solid si
de acord, e4act la fel.
'otui, deci&ia de a fi printe si, in special un printe
adoptiv, tre"uie neaprat se fie rodul unei impartasiri
profunde si sincere, care implica am"ele parti si in
aceasi msura, dei cu modaliti diferite. A deveni
prini adoptivi este o ale!ere totala, care inevita"il va
"ulversa ec.ili"re si o"inuine, proiecte
9.
Drumul spre
adopie
Amid del
-am"lnl
si certitudini, care pretinde sa fie pusa pe primul plan in viata
am"elor parteneri si care durea& mult timp, poate pentru tot-
deauna.
A primi un copil in stare de a"andon inseamna mai ales a
primi un copil care sufer si care are o e4trema nevoie de soli-
ditate si si!urana, toleranta si druire a"soluta. Daca ale!erea
adopiei nu este suficient de !ndita poate sa devin un eve-
niment cutremurtor in primul rnd pentru copil si, nu mai
puin, pentru cuplul care o reali&ea&.
Adopia nu este ceva care se poate :oferi: partenerului,
nici celui mai iu"it din lume, si pentru nici un motiv.
C.4. *ste normal ca prinii sa transmit propriului @iu
dorinele lor si aAteptrile lorB
%e considera normal sa avem vise despre cum va fi si ce va
face propriul fiu si a"solut firesc ca un printe sa proiecte&e cel
mai "un viitor pentru propriul copil. $ste adevrat ca dorim sa
oferim copilului tot "inele din lume din partea noastr si din
partea vieii care ii ateapt6 Ateptrile prinilor pot, printre
altele, sa repre&inte un stimul care sa construiasc un parcurs
care este un mi7loc pentru activarea resurselor si potenialitii
copilului.
%unt totui anumite aspecte de luat in considerare in apa-
riia ateptrilor. )u se poate i!nora realitatea si in particular
ntre"area referitor la cine este copilul, tinand cont de carac-
teristicile unice, de capacitile speciale si de limitele sale. A-
teptrile au sens doar daca sunt centrate asupra acelui copil
particular, asupra propriului fiu si deci asupra unei persoane pe
care o cunoatem cu adevrat.
$ste important sa fim foarte ateni si sa nu proiectam asu-
pra copilului propriile noastre dorine, propriile noastre e4pe-
91
riente care ne-au lipsit sau au euat, cu sperana de a
putea avea o noua ansa prin intermediul acestui fiu.
Criteriul omnipre&ent este unicitatea persoanei si
deci a fiecrui copil.
)u e4ista un copil la fel cu altul, cu acelai capaciti
si dorine, ca urmare, nu poate e4ista un parcurs adoptiv
presta"ilit.
Ateptrile si dorinele famililor de ori!ine au de
multe ori o relevanta importanta in de&voltarea identitii
copilului: este necesar ca prinii sa ii a7ute la rndul lor
pe proprii lor prini, frai, prieteni, pe toate persoanele
care triesc in 7urul copilului, avnd ca o"iectiv primirea
lui asa cum este el, cu caracteristicile, atitudinile si
unicitatea lui.
*iscurile asteptarilor care nu sunt centrate pe copilul
real este de a-l frustra. Copilul se poate simi constrns
sa urme&e un drum care nu este potrivit pentru el, pentru
ca persoanele care i iu"esc ii impin! in acea direcie.
#osi"ilitatea ca el sa nu parcur! cu succes acest drum
este de multe ori sursa unui sentiment de inferioritate si
de vina care se adau! la un posi"il nivel sc&ut de
autostima.
n conclu&ie se poate spune ca ateptrile prinilor
pot fi o oca&ie de stimulare si cretere a copilului, cu rol
po&itiv, daca sunt centrate pe unicitatea speciala si
e4traordinara a acelui copil.
C.6. Ce schimbri au loc In interiorul @amiliei dup eHpe+
riena adopieiB Cum sa gsim un nou echilibru @amilial dup
sosirea copiluluiB
%osirea copilului in familie, indiferent daca se
reali&ea& prin natere sau prin adopie, este un
eveniment c.eie care transforma familia, o tran&iie
decisiva, deoarece le!tura parinte-fiu este pentru
totdeauna si sistemul familial devine pentru prima data,
permanent si definitiv. %e poate vor"i despre adopia unui
copil ca despre un eveniment critic, un eveniment care rupe
ec.ili"rul atins de familie, unde modalitile de funcionare
dinainte, acum sunt inadecvate 8%ca"ini, >EEA9.
Adopia este un eveniment critic, insa previ&i"il si ales,
foarte dorit de prini, deci nu este neateptat, dimpotriv este
indelun! ateptat si pre!tit.
ntrarea in familie a unui fiu este un eveniment critic prin
e4celenta deoarece provoac intrarea in scena a unei noi !e-
neraii, o"li!a la redefinirea relaiilor familiale si, ca o conse-
cina, la o noua distri"uie a rolurilor 8%ca"ini, >EEA9. %oii devin
prini, asa cum prinii devin "unici, fraii devin unc.i...
%oilor li se cere sa fac un salt, sa treac de la o
!eneraie la alta devenind prini, avnd !ri7a de copil cu
toate sc.im"rile implicate de acest lucru, si in acelai timp sa
cultive si relaia de cuplu.
$ste fundamental ca si cuplul sa tie sa ramana in pre&enta
copilului un su"-sistem autonom capa"il sa !estione&e resur-
sele si conflictele din interior, pentru evitarea distorsionarii ra-
porturilor cu copilul.
)oii prini sunt si raman IfiiI si datorita e4perienei de a
avea fii. ncepe asfel o restructurare a relaiilor cu prinii lor, in
perspectiva de&voltrii unei reciprociti si apropieri psi-
.olo!ice 8%ca"ini, >EEA9.
$venimentul adopiei are repercusiuni asupra intre!ii fa-
milii, prinii devin "unici si vor tre"ui sa permita cuplului sa fie
autoritatea centrala in noua familie. -unicii sunt c.emai sa-si
susin fiii la distanta si sa participe la viata nepoilor asuman-
du-si noua identitate de "unici.
Atin!erea ec.ili"rului in raportul dintre "unici si prini
este o mare resursa pentru toata familia si permite evitarea ne-
nele!erii si confu&iei rolurilor.
B@
C.9. *ste posibil ca @iul sa alba o pre@erina pentru unul
dintre parlntlB
n relaia parinti-fii este firesc sa e4iste o IpreferinaI
fata de unul d7ntre prini. Acest lucru se poate verifica
urmrind etapele evolutive ale de&voltrii individului
8perioada de identificare, adolescenta, adult9, unde se
alternea& momentele de ataament fata de mama cu
cele de ataament fata de tata. Acest lucru se ntmpla
pentru ca pot e4ista afinitii, sau o prevalenta a pre&entei
8fi&ice si psi.olo!ice9 a unuia dintre prini.
Aceasta eventualitate face parte din normalitate si
este accepta"ila, daca copilul crea&a in acelai timp un
ataament fata de am"ii prini. 1a tre"ui monitori&ata
situaia in care copilul reuete sa interactione&e doar cu
unul dintre prini, producnd dificulti in relaia familiala.
n acest ca& este necesar sa evaluam motivul care duce
la aceasta e4trema si apoi sa evaluam strate!iile adecvate
pentru a nfrunta si soluiona situaia.
C.;. $e poate Entmpla ca @iul sa re@u(e unul dintre
parlntlB
%e poate intampla ca fiul sa refu&e pe unul dintre
prini. %ituaia tre"uie evaluata tinand cont de varia"ila
timp. Daca evenimentul se produce la Knceputul adopiei
este si!ur le!ata de relaiile din perioada pre-adoptie.
n centrul de plasament copilul interactionea&a cu
persoane care sunt in cea mai mare parte femei, care nu
au un rol important pentru el. n acest ca& se poate
intampla ca la inceput mama sa fie interpretata ca Io
femeie oarecare, ca femeile din centrul de plasamentI.
Daca a trit o perioada in familie, la asistent maternal
sau n afara centrului de plasament, copilul poate sa fi
suferit a"u-
BA
Drumul spre
adopie
Amici dei -am"lni
&uri din partea unui printe, o persoana masculina sau femi-
nina: este inevita"il ca fiul sa o identifice pe mama sau pe tata
cu acel a!resor si va tre"ui sa cti!e mai multa incredere na-
inte de a se relationa cu ei.
n toate ca&urile, preferina, refu&ul sau ataamentul fata
de unul dintre prini nu tre"uie sa descura7e&e cuplul sau sa
fie considerat un atac la persoana. Dimpotriv, este necesar ca
, ei sa fie si!uri pe ei insisi, sa lase copilul sa depeasc
trau-
mele trite si sa se sc.im"e din punct de vedere mental si co!-
nitiv pana la a valori&a plenar rolul de printe.
C.C. 'aportul !edipian si procesul de identi@icareD parcurs
naturalB
n toate etapele evolutive pe care le parcur!e un copil, se
vor"ete adesea de comple4ul oedipian. /a ce se refera( $ste
un lucru normal(
Comple4ul oedipian este considerat de ctre 0reud unul
dintre conceptele de "a&a ale psi.anali&ei. Dup acesta, intre
3-A ani, e4ista o conver!enta a impulsurilor se4uale ctre
mama. Aceasta ale!ere, asociata cu o atitudine ostila si de ri-
valitate fata de tata, definete comple4ul oedipian, care este
important in viata afectiva a fiecrei fiine umane. %-a o"servat
ca persoanele care nu au pro"leme de natura psi.olo!ica au
invatat sa-si controle&e propriul comple4. Dup 0reud com-
ple4ul oedipian da fiinei umane o valena de "ise4ualitate, os-
cilnd in diferitele fa&e evolutive intre mama si tata.
Comple4ul este pre&ent att la "aieti cat si la fete.
Acest proces este o trecere naturala pentru fiecare individ
si marc.ea& procesul de identificare de sine prin identificarea
cu una dintre fi!urile parentale.
B=
C..<. In unele ca(uri poate @i corecta acceptarea pre@erin+
elor unul cuplu pentru un copil de o anumita etnieB
0rumuseea spiritului adopiei este sa se intelea!a
foarte "ine, cu o determinare de ne&druncinat, ca se
dorete desc.iderea porii propriei case si a sufletului
prinilor ctre o fiina umana care este pur si simplu un
copil a"andonat, indiferent de unde provine si oricare ar
fi povestea sa trista.
Cine .otareste sa fac acest pas tre"uie sa nu ai"
nici o indoiala in a primi un copil si tre"uie sa tie ca va
tre"ui sa devin un printe mai special. Cel mai
important lucru pentru cuplu este interesul si "inele
copilului si dorina de a fi prini capa"ili, plini de resurse
si de iu"ire.
,rice poate face o adopie mai :uoara: 8fara prea
multe ilu&ii69 si mai profunda este de folos pentru "inele
copilului si al familiei sale, numai daca aceasta nu
ascunde teama de IdiferitI. Adopia este mereu si
intodeauna un IriscI pe care doi soi .otrsc sa si-l
asume fara compromisuri.
* normal se te slmti Fudecat de ctre ceilali pentru ale+
gerea de a adopta un copil de culoareB
%unt multe cupluri care in timpului procesului de
adopie isi e4prima preferina de a adopta un copil al",
nu din motive rasiste, ci pentru ca sunt speriate de ideea
de a creste un copil de culoare intr-o societate in care
este foarte dificila acceptarea diversitii ca o resursa si
nu ca o ameninare.
Aceste temeri sunt de o"icei alimentate de faptul ca
si prinii au dificulti in a accepta un copil cu trasaturi
diferite de cele ale lor. Daca un copil adoptat de culoare
se simte primit si iu"it de ctre noua sa familie numai
pentru trasaturile sale, in mod si!ur "unstarea sa si
creterea psi.olo!ica sunt compromise.
99
$ important ca cuplul sa isi pun pro"lema daca este cu
adevrat disponi"il sa primeasc un copil IdiferitI si sa-l fac
sa se simta intru totul acceptat pentru ceea ce este, indiferent
de ce se poate intampla si de ce pot spune ceilali.
#rimul pas ctre inte!rarea in societate este inte!rarea in
propriul nucleu familial. Aici copilul isi !sete rdcinile,
si!urana si capacitatea de a nfrunta lumea, de a se prote7a,
de a tolera si susine particularitile sale si ale celorlali.
%e impune o evaluare sincera daca dorina de a adopta un
copil al" provine dintr-o anali&a a propriei situaii familiale sau
dintr-o ale!ere e!oista, reali&ata pentru a ne!a diferentele
intre familie si copil, care oricum vor e4ista.
n conclu&ie este folositor sa se reflecte&e asupra faptului
ca adoptarea unui copil al" nu repre&int in sine o !aranie ca
acest copil va fi acceptat de ctre mem"rii familiei si ca va
putea sa se inte!re&e uor in societate. %fatul este deci acela
de a continua evaluarea sincera si dialo!ul cu familia pentru a
intele!e care sunt resursele personale si care sunt limitele,
astfel incat sa fie posi"ila efectuarea unor ale!eri intr-un mod
realist si contient.
C.... ,e ce este att de di@icil sa adoptam cnd eHista
copil abandonaiB
A deveni prini adoptivi este un parcurs dificil. ,ptica,
c.iar si cea le!islativa, referitoare la adopie este aceea a drep-
tului copilului de a creste intr-o familie si nu aceea a cuplului
de a avea un fiu.
#lecnd de la aceasta presupunere este important pentru
cuplu sa intelea!a pana la ce punct este in msura sa devin
prinii unui fiu conceput de alii, pentru a evita ca intervenia
operatoriului social sa nu devin pentru el inca o sursa de su-
BC
ferinta. lata deci importanta unui parcurs amplu si aprofundat
al cror prota!oniti, cuplurile pe de o parte, si operatorii, de
cealalt, impartasesc acelai o"iectiv: de a oferi copilului cele
mai "une resurse.
)u este posi"il, c.iar daca recunoatem ca soluiile de
protecie temporara pentru copiii a"andonai nu sunt soluia
definitiva, sa lucram cu apro4imaie in domeniul adopiei,
deoarece inte!rarea intr-un nucleu familial nepre!tit si
imatur ar putea provoca copilului mari suferine, impiedicand
posi"ilitatea unui parcurs evolutiv adecvat.
C..1. Ce Implica adopia cnd mai sunt si altl @ii In @amilieB
Cnd mediul familial in care va fi primit fiul adoptiv este
compus din prini si din unul sau mai muli frai, parcursul
adopiei este in mod si!ur mai comple4 si mai stimulativ in
toate fa&ele sale.
0iind un proces delicat toi mem"rii familiei sunt implicai
ntr-o sc.im"are importanta care necesita o reor!ani&are a ro-
lurilor in familie, a spatiilor si a ritmurilor de viata in funcie de
noul sosit.
Acest moment de tran&iie necesita o mare atenie si un
efort din partea intre!ii familii in special din partea prinilor
care vor tre"ui sa fie Ire!i&oriiI n aceasta etapa.
Un aspect foarte po&itiv care poate sa ii a7ute pe prini
este acela ca ei nu sunt la prima lor e4periena ca prini. $i
de7a au de&voltat anumite competente si au depit un
important moment critic in trecerea de la un simplu cuplu la o
familie.
, reacie previ&i"ila care tre"uie luata in consideraie este
!elo&ia: din partea noului sosit, fata de cei care au acea mama
si acel tata de mai mult timp; !elo&ia care e4prima teama de a
pierde iu"irea si e4clusivitatea in raportul cu proprii parintii care
9C
I
acum tre"uie impartiti.
n acest proces de reor!ani&are familiala rolul
prinilor este fundamental.
)u este cu si!urana de a7utor faptul ca tata si mama
se strduiesc sa isi do&e&e iu"irea si afeciunea pentru a
diminua !elo&ia, care oricum este o e4periena fireasca,-
aceasta nu face dect sa cree&e un ec.ili"ru aparent
dificil de susinut.
Un mare efort din partea prinilor este acela de a
crea si menine un spaiu desc.is, in care noul sosit va
putea sa se inte!re&e cu tot cu povestea si trecutul sau,
care tre"uie prote7ate. Acest spaiu desc.is inseamna a da
posi"ilitatea copiilor de a se intalni fiecare cu
individualitatea sa, fara a se simi ameninai ca vor pierde
iu"irea si respectul pe care prinii e-o poarta.
Acesta este desi!ur un IpariuI fcut de familie pentru
toata viata, de a crea si menine un spaiu pentru fiecare
mem"ru pstrnd o atenie specifica pentru fiecare.
C..2. Ce @el de dinamici relaionale se pot crea Intre @iul
biologic si @iul adoptivB
n ca&ul in care fiul "iolo!ic se nate dup adopia
altuia, se poate spune ca el sa intre intr-un nucleu de7a
constituit, unde invata sa relatione&e cu prinii si cu
fratele, pe "a&a a ceea ce e4perimentea& concret. Daca
le!tura e4istenta intre prini si fiul adoptiv este suficient
de solida si adevrata, noul sosit nu va creea o dinamica
foarte diferite de cea a unei familii oarecare.
%-ar putea ca in fiul adoptiv sa se tre&easc anumite
fante&ii de a"andon datorita copilului nou-nascut care ar
putea sa-i ia locul. Acestea se pot manifesta prin
comportamente re!resive 8cum ar fi tentativele de a nu
pierde privile!ii9 sau a!resive 8pentru a :elimina:
concurenta9. Acest tip de reacii sunt
;<
frecvente si intre fraii "iolo!ici.
n ca&ul adopiei din partea unei famili cu ali fii
"iolo!ici, este important ca copilul sa !seasc un
spaiu privile!iat pentru a se "ucura de !ri7a care i se
poarta simtindu-se cu adevrat :acas:.
#ro"a"il ca doar dup o perioada dup ce :si-a fcut
plinul cu mama si tata:, el poate primi si drui iu"ire fata
de :semenii: lui. n acest sens preocuprile, !elo&iile,
teama de a"andon tipice raportului intre frai, pot fi
suportate daca fiecare a sta"ilit un raport puternic si de
incredere in relaia cu prinii.
C..3. Cum se gestionea( situaia In care doi @ratl sunt
adoptai de @amilii di@eriteB
$ste necesar sa se tina cont de o serie de elemente si
de situaii in care e4ista de7a o le!tura intre frai K)A)'$A
adopiei.
a9 Daca au trit impreuna viata de familie sau cea
din centrul de plasament este importanta evaluarea
dificultilor si motivaia despririi. n acest ca& este
indispensa"ila e4plica-tatia si interiori&area noii realiti,
aceea ca fiecare din frai va avea familia sa, cu care va
incepe in sfirsit o viata diferita. Concret, tre"uie ca fraii
sa ramana in contact si se ntlneasc de fiecare data
cnd doresc, fara limitri sau tentative de desprire din
partea noilor familii. nte!rarea in noua familie nu este
mai puin profunda daca apar aceste nevoi, continuitatea
contactului intre frai implica dorina de a nu uita trecutul
c.iar daca este unul dureros. /e!tura dintre ei
repre&int familia pe care au pierdut-o sau care nu a fost
deloc.
"9 Daca nu au trit impreuna e4periene indelun!ate
de viata in comun in familie sau in alt loc, este necesar
sa se verifice daca le!tura considerata a fi de sn!e
are pentru copil o semnificaie reala sau este numai
ana!rafica. n acest ca& nu
;.
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lnl
este oportun sa se fore&e pstrarea contactului care ar
putea sa nu fie dorit de copiii.
c9 Daca copilul, c.iar daca a trit ntotdeauna cu
frateleHsora, nu vrea sa pstre&e le!tura cu acesta,
poate dori si este necesar sa se despart definitiv de
trecut. Acesta atitudine este rareori limitata la raportul cu
fraii ci se e4tinde si in realitatea de &i cu &i 8sa pstre&e
o"inuinele sale, sa-si e4prime amintirile9. mportat este
sa fie inteles si respectat ceea ce simte si triete
propriul fiul in acel moment.
,dat evaluata situaia, tre"uie activate toate
iniiativele posi"ile 8telefoanele, ntlniri, scrisori, vacante
impreuna9 pe care prinii le considera folositoare pentru
copilul lor si nu pentru ei insisi.
C..4. $e poate schimba numele copilului In momentul
adopieiB
n afara de rspunsurile 7uridice daca este posi"il sau
nu, este folositor ca nainte sa ne ntre"am :de ce as
vrea sa sc.im" numele copilului(: si sa ne rspundem
cu sinceritate.
$ste adevrat ca in multe ca&uri copiii au nume
diferite de ceea ce dorim noi, sau care nu ne plac :nu
este numele pe care l-as fi ales pentru copilul meu6: C.iar
daca acel nume este parte inte!ranta a ul 8a ei9 din
momentul in care a venit pe lume, este unul din
elementele fundamentale care ii caracteri&ea&, ii
individuali&ea& si permite celorlali sa ii recunoasc, sa
ii distin! intre ceilali. $ste numele cu care s-a au&it
c.emat de celelalte persoane, cu limitele pe care le
cunoatem, care s-au ocupat de el nainte de a fi
cunoscut de ctre prinii sai adoptivi. $ste numele cu
care femeia care l-a nscut sau asistenta medicala l-a
ales pentru el. A adopta este inainte de toate o ale!ere
de iu"ire, de respect fata de viata, viata unui
C3
copil care de7a e4ista intr-un alt loc; acelea sunt rdcinile
ul si nu putem sa facem altceva dect sa le respectam si
sa le iu"im pentru ca fac parte din el. Asa cum se
intampla ca in orice poveste de dra!oste, iat de ce este
important sa nu :cen&uram: fante&iile sau dorinele de
acest tip care pot sa ne vina in minte si sa nu satisfac
rspunsurile lo!ice si raionale, iat de ce este important
sa ne intre"am :ce semnificaie ar putea avea, pentru
mine, sa pot sc.im"a numele copilului meu( ... as putea
in acest fel sa ii simt mai al meu(... poate dandu-i un nu-
me familiar mie as putea sa-l iu"esc mai mult(...as putea
sa-l simt similar mie asa, :ca si cum: ar fi nscut de
mine(...
C..6. *ste normal ca prinii sa alba anumite temeri @ata de
copilul pe care II vor adoptaB
1iitorii prini adoptivi pot sa triasc, dincolo de
teama fireasca le!ata de nou si de sc.im"are, anumite
temeri specifice. n particular cele mai frecvente pot fi:
- frica de a nu !si copilul care sa corespunda
propriilor ateptri; aceasta se poate manifesta atunci
cnd prevalea& dorina de reali&are a propriului rol de
printe fata de aceea de a da o familie unui copil
a"andonat.
- frica de a nu fi la inaltimea situaiei si sarcinilor
parentale.
- frica, ca nu se vor de&volta suficiente le!aturi
afective ntre parti.
- frica, ca intr-o &i copilul poate parasi familia, dorind
sa se ntoarc la ori!inile sale.
$ste importanta de fiecare data recunoaterea
propriilor temeri si rspunsul pe care ii dam, ncercnd sa
le nfruntam si le depim, daca este necesar c.iar
cernd sfatul unui eHpert. ,e multe ori, aceste temeri
sunt le!ate de lipsa unei nele!eri reale fata de
nsemntatea profunda a adopiei si a cunoaterii
;2
Drumul spre
adopie
Amici del -am"ln6
tririlor si necesitailor celuilalt prota!onist al evenimentului
adopiei, copilul.
C..9. Cuplul care aAteapt venirea copilului, ce poate sa
@ac In timpul de aAteptareB Cum poate sa+l utili(e(eB
$ste o perioada de timp Kndelun!ata, care pare sa nu se
mai sfreasc. $ste "ine sa ne amintim, insa, ca se mer!e
intr-o direcie precisa, la finalul creia copilul este propriul fiu.
$ste deci util sa folosim aceasta perioada de ateptare
pentru:
- a revi&ui toate fa&ele co!nitive si a aprofunda totul, a me-
dita asupra faptului ca acum e4ista un copil real care ne
ateapt.
- a scoate la suprafaa ultimele du"ii si temeri care au mai
rmas, cu sinceritate si cura7. Acesta este momentul pentru a
le infrunta si depasi definitiv.
- a trai diferitele situaii din viata cotidiana ca si cnd pro-
priul copil este de7a in familie, astfel incat este posi"il nceputul
ima!inar al crearii :spaiului: lui.
- a aduce familiei lr!ite la cunotina, a investi!a, a apro-
funda informaiile relevante, utile in momentul sosirii si inte-
!rrii copilului in familie, inainte de venirea lui.
C..;. Cum si cnd se pregtim casa pentru @iul care va
veniB
$ste important ca si cuplul sa cree&e in propria casa spaiu
pentru copil, inainte de inte!rarea lui, dar fara a ale!e ri!id.
%paiul va spune fiului nostru ca l-am ateptat dar copilul
nu va aprecia neaprat faptul ca are o camera a sa, 7ocurile si
7ucriile numai pentru el. $4periena lui precedenta este de
fapt de impartire a spatiilor si a o"iectelor cu ceilali si deci un
spaiu doar pentru el ii poate provoca an4ietate Hcopiii foarte
mici patutul poate, dimpotriv, sa fie perceput ca un loc pro-
te7at. %i restul casei va fi modificat, in funcie de vrsta copilului
si caracteristicile lui. Daca este important sa facem modificrile
cu privire la si!urana, spaiul se va construi simultan cu
relaia cu fiul, in funcie de e4i!entele familiei.
C..C. Ce sentimente pot aprea la prima Entlnire cu
copilulB Cum putem sa ne pregtimB
:Comunicarea nu se impune, ea apare in mod spontan:.
+.,rff
#rima intalnire cu copilul este un moment foarte delicat si
important, ateptat si dorit si va fi trit cu o implicare emoio-
nala att de intensa incat ar putea sa impiedice prinii adoptivi
sa fie ec.ili"rai in emoii si !nduri.
$moiile le!ate de aceasta ntlnire sunt multe si nu intot-
deauna este uor sa faci diferena intre ele, mpreuna cu "u-
curia si emoia profunda apar si alte sentimente: stn7eneala,
intotdeauna pre&enta la intalnirea cu o persoana importanta,
cu care nu s-a sta"ilit inca o relaie, la care se adau! discon-
fortul resimit atunci cnd printele vrea s-o ascund;
an4ietatea si tensiunea care pot produce c.iar teama de a nu
fi acceptai de ctre copil, amplificnd deci strile de inadec-
vare si nevoia de a !r"i ritmul acestei e4periene, pentru a-o
inc.eia cat mai repede posi"il.
n realitate, tocmai pentru ca acest moment de ntlnire
intre cuplu si copil este important, e4periena aceasta tre"uie
trita plenar pentru unicitatea sa.
Daca in timpul parcursului adoptiv, cuplul care va nt lni
propriul fiul este pre! tit sa primeasc un copil :real:, atunci
va fi posi"il ca acel moment sa repre&inte inceputul unul
ata a ment po&itiv intre p rin i si copil. pentru ca ace tia ii
vor recu-
Drumul spre
adopie
Amici del -am"im
noaste c.iar de la inceput ca fiul lor, ceea ce ii va permite co -
pilului sa recunoasc in privirea p rin ilor apartanenta sa la o
noua familie.
'otui, pentru ca aceasta ntlnire poate repre&enta premi-
sele construirii unei le!aturi de ncredere ntre prini si
copil, e necesar ca prinii sa fie contieni de importanta pe
care o are acest moment pentru copil. Acesta se !sete
intr-o situaie foarte diferita fata de situaia pe care o triesc
prinii: copilul nu se !r"ete sa se despart de locurile
unde a trit, nu pentru ca dorete aceasta, ci pentru ca se
teme de nou si este de&orientat.
Desprirea de locuri, lucruri si mai ales de persoane care
pentru mult timp au avut o semnificaie importanta, este dure-
roasa si dificila pentru oricine, cu att mai mult pentru un copil
a"andonat si institutionali&at. #rinii tre"uie sa nelea!
realitatea din care provine copilul, pentru ca acesta le va
:vor"i: prin !esturi, priviri si aciuni specifice lumii sale, va vor"i
despre el daca ii vom asculta, dar tre"uie sa-i lsam t7mp. $
necesar de asemenea sa ptrund in lumea copilului
redescoperind curio&itatea pentru nou, uimirea, si sa
priveasc realitatea cu oc.ii unui copil: cu creativitate si
fante&ie.
Cuplul adoptiv are o mare responsa"ilitate in relaia cu
copilului: in timp, tre"uie sa-l a7ute sa inte!re&e e4perienele
trecutului cu cele din pre&ent si viitor si poate face aceasta
daca respecta timpii si ritmurile lui.
#entru copilul care va fi adoptat, c.iar daca este pre!tit
sau informat de intalnirea cu viitorii prini, acetia repre&int
n continuare strini de care tre"uie sa se apere, tinand cont
de e4perienele traumati&ante din trecut, de aceea prinii
tre"uie sa tie acest lucru, tre"uie sa tie ca datoria lor e de a
!si un fel de :reeta ma!ica: pentru a im"lan&i acel :pui de
C=
om: infricosat, pentru a-l a7uta sa ai" incredere :in oamenii
aia:. $4plicaiile, raionamentele si discursurile frumoase nu vor
a7uta, deoarece copilul nu are nevoie, nu vrea si nu poate sa
nelea! toate acestea, avnd insa nevoie sa simt, sa
:vad cu oc.ii sai: ca el este important pentru cineva,- prinii
vor sa- ntlneasc cu adevrat si pentru aceasta sunt capa"ili
sa danse&e cu el pe aceeai mu&ica, sunt capa"ili sa se
7oace cu el, sa plan!a si sa rada cu el spunandu-i povestea
preferata: ... aceea pe care ei o triesc6 #ornind de la aceste
consideraii, cunoaterea profunda a importantei intalnirii
pentru copil, prinii se pot pre!ti pentru aceasta.
)u este un lucru uor dar, daca reuim sa transformam
ntlnirea intr-o dimensiune a 7ocului, ma!iei, fante&iei,
povetilor, putem cu adevrat intra in contact, vom atra!e
copilul si vom fi atrai de el in acelai timp.
%i daca mai ramane timp, inainte de prima ntlnire, o
lectura a 2icului Prin la ntlnirea sa cu 1ulpea, nu este o
o"li!aie, ci o super"a oportunitate pentru a incepe sa :vedem
cu inima:.
C.1<. Cum sa gestionam prima perioada de adaptare
dintre cuplu si copilB
$ste oportun sa nvam :sa citim: toate mesa7ele care vin
de la copil, tinand cont de cteva principii !enerale:
- si copilul a trit o lun!a perioada de ateptare si are o
serie de ateptri fata de prinii pe care ii dorete, deci: des-
coperiti-le si acionai in consecina.
- si copilul are trasaturi, o"inuine proprii, care vor tre"ui
cunoscute si respectate,
- si copilul a suferit de&ilu&ii, an4ieti, temeri, iritri, ener-
vare, sperane,
- si copilul a ateptat de multe ori de!ea"a, rspunsuri si-
;9
j
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lnl
!ure la propriile incertitudini si ateapt o viata de dra!oste si
demnitate. Deci: dati-i un rspuns cnd si cum ii tre"uie lui,
urmrind ritmul sau, capacitatea de a primi si drui afeciune,
re!lnd ceasul prinilor in funcie de al lui, pana cnd devine
un Iceas de familieI, nu unul individual.
88
.<. I#)*'A'*A $!CIA-A A C!%I-&-&I =,IF*'i)
.<... Cum Integram un copil adoptat In noul conteHt socialB
A inte!ra inseamna sa complete&i ceva, prin
intermediul adu!rii de noi elemente.
#utem sa ne ima!inam ca acest :ceva: este sistemul
social compus din mai multe sisteme 8sistemul familial,
sistemul colar, etc.9 unde se inte!rea& copilul :diferit:.
:)oul element: este copilul vostru care la rndul sau este
un sistem cu cultura lui si sa nu uitam de insemnatatea
cuvntului completare.
Acest cuvnt :completare: are le!tura cu
m"o!irea tuturor partilor implicate. nte!rarea
copilului in noul am"ient se face deci prin intermediul
procesului de inte!rare care se reali&ea& pe "a&a
respectului din partea tuturor partilor implicate, a culturii
pe care el o aduce cu sine, a ori!inilor sale si a
caracteristicilor fi&ice.
#rocesul, de fapt, se reali&ea& prin intermediul
acceptrii du"lei ori!ini, "iolo!ica si adoptiva, si este
fundamental ca in acest parcurs copilul sa fie susinut de
ctre familia sa.
Aceasta susinere este posi"ila daca prinii accepta
in profun&ime, si fara a ne!a diversitatea copilului
8somatica si culturala9, diversitate ce repre&int
patrimoniul copilului si tre"uie sa fie recunoscut astfel
incat completarea sa fie adevrata.
#rinii au astfel un rol fundamental in procesul de
inte!rare pentru ca prote7ea&, susin si intaresc copilul
in diversele situaii de viata ale acestuia.
Ca inte!rarea sa se produc, prinii tre"uie sa fie
primii convini in totalitate de necesitatea si importanta
completrii si sa fie purttori de cultura, cultura care nu
este doar a copilului ci si a familiei, care acum este o
familie interetnica, promotoare de interculturalitate.
89
Dftimul spre adopie Amici del -am"lnl
nte!rarea copilului se va face deci primindu-l si respec-
tandu-i diversitatea sa, facand posi"ila traducerea acestei diver-
siti intr-un element al sistemului social in vederea completrii.
.<.1. Ce pot sa @ac prinii in vederea integrrii sociale
a
@iului lorB
#rinii au un rol fundamental in procesul de inte!rare al
copilului in conte4tul social.
#entru a susine si a face posi"ila aceasta inte!rare nu
tre"uie permisa uitarea de ctre copil a ori!inilor, a istoriei si
a culturii sale. )u tre"uie de fapt sa uitam ca adopia este o
intlnire intre doua istorii, intre doua culturi, intre lumi
diferite.
,ri!inile sunt de fapt o parte fundamentala a fiului, care
au contri"uit la construirea personalitii sale si este funda-
mental ca el sa cunoasc si sa aprecie&e istoria sa, pentru ca a
ne!a propriile ori!ini inseamna a ne!a o parte a fiinei sale.
#rinii, doar acceptnd istoria fiului inaintea ntlnirii cu
el, fac posi"ila nte!rarea :trecutului intr-o e4periena
comuna:. #entru a fi posi"ila inte!rarea in familie si in
societate este aadar ceruta, prinilor o disponi"ilitate pentru
sc.im"are si o capacitate de adaptare a propriilor ateptri la
copilul real ntlnit.
Aceasta disponi"ilitate la sc.im"are este indispensa"ila in
favori&area inte!rrii sociale a fiului adoptiv care se va simi
puternic si prote7at, dotat si ncre&tor, !ata sa fac fata
noului mediu care poate sa ii fie ostil.
$ste fundamental sa ne amintim ca in procesul de inte-
!rare in noul conte4t am"iental este implicata toata familia
care tre"uie sa se sc.im"e si sa devin o familie desc.isa.
.<.2. Cum sa Integrea( copilul =di@erit> In noul conteHt
socialB
Cuvntul inte!rare are mai multe semnificaii, dintre care
inte!ritate, totalitate sunt semnificative in acest ca& asa cum
este fiecare, o persoana completa cu caracteristici unice, cu
dorina de a fi primita de ctre ceilali, de ctre comunitatea
in care triete, sa pun istoria sa in mi7locul celorlalte istorii
care o incon7oara si sa simt ca toi ceilali ii vor "inele, cu
forele si sl"iciunile lui.
)u este uor pentru un copil sa fie :catapultat: intr-o lume
care nu este a lui, dar este o cale care se poate reali&a, pe care
si alii au facut-o si care va fi din ce in ce mai populata.
nte!rarea sociala este un proces !radual, unde cu pai
mici se fac pro!rese si de multe ori se re!resea&a, nu este o
cucerire definitiva, insa se poate a7un!e la un ec.ili"ru.
Copilul :diferit: poate sa se inte!re&e po&itiv daca diver-
sitatea-lui-nu-este ne!ata, ci primita si trita ca o valoare de
care familia si comunitatea se pot "ucura,- a fi diferit nu in-
seamn sa valore&i mai puin dect ceilali, sa-ti lipseasc
ceva, sa te ruine&i, si aceasta intele!ere va putea fi
contienti&ata in timp si cu confirmrile prinilor si a
persoanelor din 7ur.
:%unt diferit pentru ca sunt ne!ru(: $ste adevrat. Asa cum
este adevrat ca sunt copii !rai si sla"i, inalti si scun&i, cu
oc.elari sau fara. A valori&a propria personalitate, a se nfrunta
cu cole!ii, a suferi aro!ante, a se face acceptat nu este un
lucru uor pentru fiecare copil.
.<.3. Ce poate sa @ac printele pentru @avori(area
Integrrii sociale a @iului sauB
#rintele este rampa de lansare eseniala a copilului
pentru a putea privi lumea e4terioara si sa fac fata inevita"il
dificultilor si frustrrilor pe care viata sociala i le re&erva.
, "una inte!rare sociala pune "a&ele in familie, daca
E>
Drumul spre adopie Amici del -am"lni
copilul este primit si iu"it cu toate caracteristicile sale, si este
acceptat complet de ctre prini si rude.
Mai mult dect alii, mamelor si tailor adoptivi le este cerut
sa fie cura7oi si ateni, .otri sa refu&e pre7udecile, dar
tolerani si nele!tori, sa triasc cu fiul lor intr-o realitate
in care este mult de construit si de neles in cea ce privete
convieuirea si inte!rarea celor care par diferii.
De multe ori este necesara o munca de sensi"ili&are a n-
vtorilor, educatorilor, a altor prini, fara sa ne ateptam la o
intele!ere si o cola"orare imediata pe pro"lemele care apar,
dar pretin&nd atenie pana cnd nu este o"inut in toate
felurile posi"ile.
#entru toi prinii se va incerca sa se !seasc un ec.i-
li"ru intre nevoia de aprare a unui copil fra!il si susinerea in
autonomia sa, pentru a-l :tine: fara sa-l :reinem:, in diferitele
fa&e ale vieii, in familie si in conte4tul social.
.<.4. Cum sa pre(entam copilul nou venit prietenilor si
rudelorB
1a sftuim ca pre&entarea copilului sa inceapa inaine
de venirea lui in familiei, $ste sarcina privile!iata a prinilor
de a pre!ti climatul de ateptare si insotire a rudelor si a
prietenilor pentru primirea copilului ca o parte inte!ranta a
familiei.
$ste important sa impartasesti cu persoanele dra!i si apro-
piate, mai ales "unicii si unc.ii, parcursul adoptiv de la inceput,
impartasind informaiile, cunoaterea realitii copilului si con-
fruntadu-le cu ateptrile fiecruia.
$ste o oca&ie pentru a incepe sa ne apropiem de el, cu-
noscandu-i cultura si o"iceiurile, pentru a facilita pre&entarea si
primirea inca de la prima ntlnire.
,dat a7uns copilul in familie este in special necesar ca
92
acesta sa se simt in lar!ul sau, primit si ncura7at in
relaiile afective cu proprii prini, recunoscandu-i ca
fi!uri sta"ile, de referina si protecie: sunt pentru el, si
el este pentru ei.
Deci, pre&entarea copilului nou-venit devine actul
final al parcursului de pre!tire si de ateptare, si se va
reali&a ca un moment de sr"toare si impartasire care
implica prin diferite modaliti "unicii, unc.ii si prietenii.
.<.6. *ste utila cultivarea relaiilor cu alte @amilii adoptive
ast@el Incat copiii adoptai sa stea cat mai mult Empreuna, sau
riscam sa @acem un mic ghetouB
$ste important si util sa cultivam relaiile cu alte
familii adoptive att pentru impartasirea e4perienelor de
viata similare, cat si pentru a se susine reciproc in
creterea ca prini si familie.
$, deasemenea, important sa cream si sa meninem
relaiile po&itive sociale si interpersonale in conte4tul
vieii de &i cu &i, in care copilul este inte!rat, se formea&
ca persoana si construiete propria sa istorie: la scoal,
in !rupul de vecini, in activitile de timp li"er, in !rupul
celor de aceeai vrsta.
$ste c.iar util ca familia sin!ura sau nucleul
familiilor adoptive, intarite de proprile lor motivaii,
e4periene si cunotine, sa devin promotori in
comunitatea de apartenena a noi culturi a adopiei si a
primiriiJ de e4emplu, la scoal unde invata fiul. n acest
mod se favori&ea& o mai "una inte!rare a acestui copil
si o mai "una desc.idere si participare reciproca, ce
evita formarea !.etoului.
.<.9. #e+au spus sa nu trimitem Imediat @iul nostru la
scoal, Insa el sl+a eHprimat dorina sa mearg la scoal
pentru
ca vrea sa stea cu ceilalti copil. Cum putem sa Enelegem daca
3
E?
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lnl
este corect sa+l trimitem la scoalB
nte!rarea imediata a copilului adoptat in scoal poate sa
fie duntoare pentru trecerea lui in :noua lume:.
0aptul ca momentul de inte!rare in familie cu cel de inte-
!rare in scoal, sau in alte servici educative coincid, nseamn
sa fie o du"la inte!rare, acea in familie si acea in societate. n-
seamn deci sa-i cerem un :du"lu efort de adaptare:, in noua
lume a familiei si in cea e4tra-familiala.
n consecina, copilului i se cere de multe ori sa intre in
noul conte4t social in momentul in care nu a cunoscut inca
noua sa familie, si nu a reuit sa e4perimente&e nici o relaie
afectiva cu prinii lui, fara deci sa ai" de&voltata si!urana
emotiva pentru a nfrunta o noua sc.im"are.
$ "ine sa inem cont ca, copiii care au suferit un a"andon si
care s-au confruntat cu o situaie foarte comple4a pe plan
afectiv, se re!sesc intr-o condiie mai delicata in cea ce
privete asimilarea: pentru a reali&a aceasta, copilul tre"uie sa
fie foarte linitit pe plan emoional si aceasta va fi posi"il
numai daca prinii vor reui sa nu se ndrepte e4clusiv ctre
performantele sale intelectuale, ci sa urme&e si sa respecte
:timpii sai:.
Concentrarea, atenia, adaptarea la re!uli specifice si orare
colare, re&ultatele colare nu se pot o"ine intr-o perioada de
timp scurta si limitata.
Copilul are nevoie de respectarea timpilor sai si de multa
linite pentru a reui in activitile colare si aceasta se o"ine
dup o "una inte!rare in plan familial: daca copilul reuete
sa se re!seasc intr-un conte4t familial care-l aprecia& si ii
respecta, lasandu-i spaiu si timp pentru a do"ndi
instrumentele fara de care nu poate avea re&ultate "une, care-i
permite sa e4prime diferentele sale si pe plan co!nitiv, va avea
posi"ilitatea de a trai momentul inte!rrii colare fara temeri
prea mari si
94
an4ietate e4cesiva.
#e de alta parte, :ale!erea: inte!rrii colare imediate sau
ateptarea anului colar urmtor nu este a"soluta, unica si
corecta in sine si pentru sine, ci necesita o evaluare a oportu-
nitilor in le!tura tipul adopiei, vrsta copilului si
e4periena sociala si formativa a acestuia do"ndite inainte.
$ posi"il, de fapt, ca copilul sa fie avut o e4periena
formativa diferita fata de aceea o"inuita.
n acest ca&, inte!rarea simultana in familia adoptiva si in
lumea colara necesita un efort remarca"il din partea copilului,
att din punct de vedere emoional cat si co!nitiv. $l va tre"ui
astfel sa infrunte un alt am"ient necunoscut.
#e de alta parte, toate dorinele copilului si in particular
acea de a fi inte!rat imediat la scoal, tre"uie sa fie :!es-
tionate: prin comunicri referitoare la putere, incredere, res-
ponsa"ilitate, care repre&int fundamentul unui raport sn-
tos, concret si mai ales real intre prini si copiii.
,mnipotenta de care vor se dea dovada copiii in confrun-
trile cu prinii repre&int o arta su"tila, antrenata in
realitatea din fiecare &i, dar atenie6 1ictoria lor este numai una
aparenta.
Copilul ar putea sa o"tina ceea ce dorete, ar putea sa su-
pun prinii si sa le modifice viata, dar pana la urma cel ne-
fericit si cel care va suferi va fi ntotdeauna el. Un copil nu este
un adult in miniatura. Un adult este asa pentru ca are in spate
un "a!a7 de e4periena in "a&a crora poate sa evalue&e
pre&entul. Un nou-nascut, un copil, nu tie toate aceste
lucruri si continua sa ramana i!norant daca nimeni nu-l
invata.
n mod normal, copilul nele!e astfel foarte repede ca
rspunsul :nu: dat de prini este pentru el si nu Kmpotriva
ul si deseori sa reali&ea& o coaliie adult-copil de adecvare
spontana la re!uli, care va face viata fericita pentru amndoi.
C4
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lnl
A cere, a cere, si a cere din ce in ce mai mult, uneori lucruri
ciudate, repre&int deseori incercarea de a vedea care sunt li-
mitele, ceea ce va permite copilului sa-si construiasc un sens
adecvat de orientare pentru a se descurca in viata.
.<.;. In ca(ul in care copilul nu :ntreab despre originile
saleB
$ posi"il ca fiul adoptiv sa ai" tendina sa evite trecutul
corelat cu e4periene de suferina si lipsuri si sa !seasc in
prini o nele!ere implicita in acest sens. Astfel toi evita sa
discute acest ar!ument si in mintea copilului se confirma
ideea, sen&aia, ca este vor"a de su"iecte care nu este de
dorit sa fie a"ordate.
'cerea, la un moment dat ar putea sa produc o adapt-
tare si disimulare constanta a realitii. n aceste condiii, min-
tea nu este stimulata pentru a !si un mod de a"ordare a
acestui ar!ument intr-o maniera convena"ila.
$ necesar sa ne ntre"am si altceva: copilul ar putea sa nu
puna ntre"ri pentru ca simte ca relaia cu prinii adoptivi nu
este suficient de solida. ntr-un conte4t relaional de acest !en,
copilul nu-si permite sa iniie&e discuii care sunt percepute ca
o"stacol in consolidarea raportului cu noii prini.
n sfrit, e necesar sa avem in vedere ca, copilul se
manifesta in msura in care simte in celalalt un interes
autentic pentru povestea sa.
.<.C. * normal ca @iul meu sa @ie tulburat atunci cnd
vorbeAte de mama sa naturalaB
$ foarte posi"il ca fiul sa fie tul"urat cnd isi amintete de
e4perienele dureroase le!ate de privrile de afeciune, atta
96
timp cat ele nu au fost Pmeta"oli&ate: !enernd
sentimente intense si am"ivalene.
$4ista riscul ca printele se evite ar!umentul sau sa-l
minimali&e&e, in ceea ce privete incapacitatea de a
tolera strile emoionale dureroase e4teriori&ate de
copil. #rocednd in acest mod, copilul nu va putea sa se
e4prime, sa anali&e&e si sa depeasc propriile
an!oase prin comparaie cu situaia din pre&ent.
%e poate a7un!e pana acolo incat, neprimind
susinerea din partea printelui, sa capete neincredere in
lumea adulilor.
Copilul poate fi nelinitit atunci cnd vor"ete
despre mama sa naturala fiindu-i teama ca aceasta va
!enera neplcere si intoleranta in prini sai adoptivi.
Copilul isi e4prima astfel preocuparea de a nu pierde
relaia actuala si iu"irea paritelui adoptiv.
Ar fi de folos daca la aceasta situaie s-ar rspunde
punnd o alta intre"are prinilor: suntem mereu si!uri ca
an4ietatea perceputa atunci cnd copilul vor"ete de
mama sa adoptiva este a acestuia, sau mai de!ra" a
prinilor incercand sa i-o atri"uie(
.<..<. * bine sa stil mal mult sau mal puin despre trecutul
copiluluiB
%a anali&am doua situaii:
a9 Ce inseamna sa tii mai multe( nseamn sa ai
mai multe informaii le!ate de trecutul sau, povestea sa
pana sa va ntlneasc. #oate nsemna sa avei mai
multe lucruri sa-i spunei atunci cnd va va intre"a de
unde a venit si ce fcea acolo sau, poate nsemna
informaii neplcute 8se petrece destul de des9 care e de
preferat sa le inem in tcere, cu att mai mult cu cat nu
ii sunt de nici un folos.
C9
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lnl
%a stii mai multe necesita puterea de a suporta unele
informaii mai puin plcute 8cum ca acel copil a fost
maltratat, etc9 sau, daca de e4emplu, copilul are amintiri
po&itive cu prinii sai naturali, sa fii capa"il sa supori
atunci cnd se aduce vor"a de aceasta.
"9 Ce inseamna sa stii mai puine lucruri( nseamn
sa fii fata in fata cu !olul, un fel de !aura nea!ra, care
repre&int trecutul sau. )ecesita o "una capacitate de a
suporta frustrarea provenita din lipsa de informaii
referitoare la copilul nostru.
#rinii sunt cei care se confrunta cu aceasta
realitate dificila, si foarte rar se petrece copilului, atunci
cnd intre"an-du-va, nu stiti sa-i rspundei la toate
intre"ariie iar amintirile pe care isi dorete sa i le inapoiati
se refera doar din momentul in care v-ati cunoscut.
$ !reu de spus, aprioric si a"stract, care situaie ar fi
de preferat, atta timp cat amndou ne duc ine4ora"il
ctre realitatea concreta a adopiei: e4ista un trecut al
copilului 8avnd cteva luni sau cativa ani9 asupra cruia
voi ca prini, nu avei controlul. #rovocarea in ca&ul
adopiei este sa reueti sa creti un copil care sa
iu"easc si inainte de toate sa se iu"easc pe sine,
reuind sa-i povesteti si despre trecutul sau.
.<.... -a ce vrsta e potrivit sa+i povesteAti copilului
adoptat despre trecutul sauB
Din momentul in care este suficient de mare ca sa
nelea!6 #ovestea sa poate fi spusa, in funcie de
vrsta si, mai ales, in funcie de e4i!entele copilului.
Metaforic vor"ind, este ca atunci cnd reiei o stare
sau reciteti o carte: !seti semnificaii noi, pe care la
nceput nu le "nuiai si de aceea, este "ine sa-ti lr!eti
ori&ontul cunoaterii, pentru ca mintea in acel moment
specific este pre!tita
98
sa accepte si sa inte!re&e in propria e4periena elemente
noi. 're"uia insa sa nu confundam nevoile copilului si
curio&itatea de a afla lucruri noi pe care le va adresa prin
intre"ari clare si precise in momente "ine sta"ilite, in
care pro"a"il nu va vei atepta69, cu nevoile adulilor de
a spune povestea copilului, ca un fel de revelaie a ceva
care odat spus, nu mai poate fi pus din nou in discuie.
Dimpotriv, tim foarte "ine ca, daca copilul !sete
prinii disponi"ili si fara teama de a discuta orice aspect
despre Pce era inainte:, povestea cu adopia va fi un
ar!ument repetat in discuiile purtate, alturi . de
Pverificrile incrucisate:, copilul confruntnd rspunsurile
date de mama cu cele ale tatlui sa vad daca coincid si
daca acetia spun adevrul.
.<..1. %roblema originii pentru parlntll adoptiviD este bine
sa Atii sau mai bine sa nu AtiiB ,aca Atiu, cum trebuie sa
procede(B *ste bine sa povestesc totulB *ste corect sa spun tot
ce se Atie despre trecutul copiluluiB
n unele ca&uri, este mai "ine daca prinii nu
cunosc detalii le!ate de trecutul copilului din cau&a
dificultilor de a le !estiona. Acetia pot ramane
ancorai in trecutul pe care-l cunosc despre copil si cred
ca va determina ine4ora"il si destinul acestuia, sau pot
pune pe seama unor anumite momente din trecutul sau
atitudini pe care copilul le manifesta.
#rocednd in acest fel, e4ista riscul ca totul sa se
repercute&e asupra de&voltrii copilului si asa, copilul
poate sa se identifice doar cu ima!inea ela"orata de
prini. $ste important ca prinii sa reueasc sa-si
ima!ine&e posi"ilitile de de&voltare ale copilului
raportandu-se la situaii po&itive. 1a fi astfel posi"il pentru
acesta din urma sa isi e4prime propri potenialiti si sa
isi utili&e&e resursele de care
on
Drumul spre adopie Amici del -am"ln6
dispune pentru a depasi momentele dificile.
'otui, cunoscnd detalii despre trecut, se pot face con-
fruntri pe aceste teme c.iar cu propriul copil. Acesta este me-
reu pentru prinii adoptivi un motiv de preocupare: tre"uie
sa ii spun copilului meu despre trecutul sau( Cnd tre"uie
sa-i spun si in ce mod( $ necesar sa-i spun tot ce tiu despre
trecutul lui(
%e presupune ca, cunoscnd propriile ori!ini, se satisface
o nevoie psi.olo!ica daca se dorete un proces sntos de
cretere psi.oafectiva si de construire a propriei identiti. )u
e4ista un Pmoment individuali&at: in care se poate reali&a
aceasta, dar cu si!urana e4ista Pmomente: in care e folositor
sa se discute despre trecut, uneori c.iar copiii fiind iniiatorii,
e4primandu-si dorina si disponi"ilitatea de a primi informaii
despre trecutul lor. $ste nevoie deci sa tii sa asculi copilul si
sa respeci timpul acestuia.
De o importanta fundamentala este atitudinea cu care pa-
rintii comunica cu copilul despre trecutul sau. , atitudine eva-
&iva, de evitare, incertitudini e4cesive, comunicare am"i!ua,
impiedica procesul de evoluie al copilului si de adaptare la
noul conte4t. $ste important ca prinii sa comunice cu senin-
tate, claritate si complet despre trecut c.iar daca acesta este
un trecut trist cu multe lipsuri. n ca&urile in care un anumit de-
taliu din trecut ar putea provoca traume copilului, se poate re-
nunta insa la a-l aduce in discuie, $ nevoie deci ca prinii sa
tie sa !estione&e acest secret. 'otui, daca cuplul nu reuete,
contient sau nu, sa tina in afara relaiei parinte-copil aceste se-
crete, ele se pot transforma in elemente pato!ene. n ca&ul in
care, prinii nu se simt capa"ili sa Pacopere: secretul lor, este
indicat sa se apele&e la un specialist.
>FF
.<..2. Ce ar vrea sa stle copilul adoptat despre trecutul
sauB
Multe cupluri, la inceputul parcursului adopiei, privesc cu
preocupare ctre &iua in care va tre"ui sa rspund la ntre-
"rile propriului fiu in le!tura cu ori!inile sale si faptul ca nu
este fiul lor "iolo!ic.
Din acest motiv, in timpul fa&ei de formare a cuplurilor
pentru adopie, este important sa fie e4plicitat faptul ca nu tre-
"uie sa se teama de adevrul in le!tura cu ori!inea copilului:
tre"uie insa sa se pre!teasc sa accepte si sa transforme
ori!inea intr-o motenire importanta care poate fi povestita
copilului inca de cnd este mic.
$ !reit sa te !ndeti ca poi sa tii ascuns fata de copil,
secretul le!at de ori!inile sale, pana cnd el nu este suficient
de mare sa nelea! realitatea adopiei, cu scu&a ca ii
prote7e&i de adevr. Acest lucru tre"uie luat in considerare de
ctre prini impreuna cu copilul lor inca de la inceput, intr-o
maniera clara si simpla. Cnd copilul este mic, i se poate
spune acest lucru su" forma unei povesti, in care el este
prota!onistul, asa incat sa fie o"inuit sa se !ndeasc, de
e4emplu, ca mama sa este o alta persoana fata de cea care
la inut in pntece.
Daca aceste revelaii sunt cotidiene,reali&ate in mod !ra-
dual si cu senintate, curio&itatea copilului fata de ori!inile
sale va fi satisfcuta, fara sa pun prea multe ntre"ri despre
trecutul sau si fara sa afecte&e condiia sa de fiu.
Daca acestea se produc tr&iu si inr-un mod improvi&at,
copilul va suferi traume !rave, insotite de percepia ca a fost
minit. Daca copilul nu a pus prea multe ntre"ri le!ate de
trecutul sau, este o situaie care se incadrea&a in norme,
pentru ca de o"icei copiii adoptai au amintiri urate despre
locul in care au trit, pe care uneori prefera sa le uite.
ntre"rile puse
>F>
de un copil de o"icei satisfac doua nevoi: una de cunoatere
a propriilor ori!ini 8mai ales dup ce discuta cu cole!ii de clasa9
si alta, de a sti ca aceste ori!ini nu au nimic ruinos,sau de
nvinuit n ceea ce privete prinii, ei pot fi pui in dificultate
la intre"arile copilului, dar nu tre"uie sa fie resimite rau
pentru ca aceasta nu nseamn ca copilul se simte rau
mpreuna cu ei, asa cum intre"arile unui adolescent despre
prinii sai "iolo!ici nu inseamna ca el vrea sa-i prseasc
pe prinii sai adoptivi pentru cei "iolo!ici.
A. cunoate propriile ori!ini, propriile rdcini, repre&int
un drept. esential care, odat satisfcut permite ndreptarea
ctre viitor cu o mai mare si!urana.
%fatul este deci, acela de a respecta acest drept si de a evita
sa dam rspunsuri am"i!ue si reticente, care pot nate in copil
confu&ii si pot sa intine&e sentimentul increderii in prini.
C.iar si o realitate dureroasa poate fi comunicata cu
senintate si "lndee, artnd ca prinii nu o evita si nu fu!
de ea.
.<..3. Fiica noastr ne+a intrebat de ce ea este adoptata iar
@ratele el, nu. Ce putem rspundeB
*evelarea propriei ori!ini inseamna un efort indelun!at
pentru copil, efort depus in mod !radat pe parcursul vieii sale.
ntre"area repre&int o parte inte!ranta in procesul de revelare,
proces care necesita o munca de reor!ani&are a identitii
copilului. *eor!ani&area are ca o"iectiv de concilierea naterii
"iolo!ice ca a celei adoptive. 0iecare copil se compara deci, cu
persoanele de care este le!at afectiv, punandu-si ntre"area
Pcine sunt eu:, adic in confruntarea cu aceste persoane copilul
remarca asemnri si diferente fata de ei si aceasta comparaie
se finali&ea& cu construirea ima!ini de sine. mportant este sa
incercam sa reducem diferentele pentru ca el sa se simt e!al
>F3
cu persoanele pe care le iu"ete. n procesul de
construire a identitii copilului sunt fundamentale att
rspunsurile date cat si ceea ce facei &i de &i, pentru a
susine cu !esturi si interaciuni fireti ceea ce spunei.
#rin rspunsurile voastre e important sa transmitei
stima si apreciere fata de fiica voastr; doar in acest mod
ea se va simi acceptata in intre!ime, va simi ca stimai
aspectele diferite care transpar in compararea cu celelalte
persoane si se va simi iu"ita de ctre prini pentru ceea
ce este.
're"uie deci sa ii vor"ii despre ori!inile sale cu
apreciere si respect.
'ransmind prin rspunsurile lor senintate, respect,
valori&are in comparaiile de natura etnica, somatica si
culturala, prinii permit fiicei lor sa aprecie&e propriile
caracteristici si particulariti. #rocednd astfel, o vor
a7uta sa re&iste in confruntri de intoleranta care se pot
manifesta in afara familiei. 'oate acestea sunt
fundamentale pentru ca fetita sa do"ndeasc o
ima!ine po&itiva de sine.
.<..4. #e+am gndit sa srbtorim momentul Entlnirii cu
@iul nostru. *ste greAit sa continuam sa+l amintim In acest @el, ca
a @ost adoptatB
ntre"area ne conduce la punctul fundamental al
adopiei, tema revelrii. #ovestindu-i copilului despre
propria adopie nseamn sa-l a7utam sa concilie&e
naterea sa "iolo!ica cu cea adoptiva si sa-l determinam
sa-si construiasc propria identitate de fiu adoptiv,-
amndou repre&entnd de fapt povestea sa, :adevrul:
sau si de aici putandu-se construi un viitor impreuna.
)u e4ista o &i anume petru a spune adevrul dar,
mportant este ca ea e4ista inca de la inceput nefiind
ne!ata,- tema
>F?
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lnl
revelrii este deci un aspect care durea& toata viata si ii
implica att pe prini cat si pe copii.
,"iectivul pentru voi prinii este de a inte!ra cele
doua nateri, cea "iolo!ica si cea adoptiva, intr-o
sin!ura poveste care este povestea fiului vostru.
$ste necesar astfel sa respectai timpii copilului vostru,
etapele sale evolutive si sa folosii instrumente adecvate
vrstei sale pentru a-i Ppovesti: 8povestea si contactul
fi&ic, im"ratisarile, sunt instrumente de comunicare
adecvata si eficace9.
n acest parcurs pe care ii putem denumi parcursul
revelrii, a sr"tori momentul naterii adoptive care
este de fapt momentul ntlnirii cu fiul vostru, poate fi un
moment foarte important in inte!rarea povestii sale si
deci, in acest sens, fundamental pentru identitatea si
si!urana sa.
2iua primei intalniri este aniversarea &ilei sale de
natere adoptive care, mpreuna cu cea "iolo!ica, ce nu
tre"uie uitata, contri"uie la construirea propriei identiti
)u este deci !reit sa-i amintii copilului ca a fost
adoptat pentru ca acesta este adevrul, face parte din
povestea sa, iar intalnirea cu voi prinii este momentul
de con7uncie intre cele doua povesti.
$ste fundamental sa va intre"ati daca tre"uie sa-i
amintii copilului despre un anume eveniment care ar
putea sa-i !enere&e nesi!urana si sa-l impiedice sa-si
construiasc identitatea sa de fiu adoptiv.
>F@
n conclu&ia acestei lucrri, dorim sa uram tuturor cuplu-
rilor ce doresc sa adopte un copil, sa !seasc in sine resurse
de afeciune, nele!ere, atenie, incredere si disponi"ilitate
pentru a reali&a cu "ucurie o adopie cat mai fericita.
#entru a continua acest drum nou, cu "ucuriile si
o"stacolele lui, insotit de o u"ire de trei ori mai mare... sau
mai mult666
% adopta un copil inseamna a trece de partea
acestuia* Sa ne punem in locul Iul nu din mila# ci ca
un dar liber si (ratuit# %cceptandu$I ca pe propriul fiu
+nainte chiar de a$l cunoa&te* Considerandu$I
subiect ce merita dra(oste# dep&im diferentele
etnice# culturale si dificultile ine'itabile#
restituindu$i demnitatea si respectul# recunoscandu$i
'aloarea ca persoana si# pentru ca este o persoana#
trebuie sa ii primim# sa a'em (ri4a de el# sa ii
prote4am si sa ii iubim oricum si mereu*
8Caria Citterio, Amici dei -am"ini, >EE@9
>FA
Drumul spre
adopie
Amici del -am"lnl
A#*?*
BIB-I!'AFIA
J 'Adozlone Inernazlonale: le due culture. Scontro -
Incontro?" $di&ioni A/-. - Amici dei -am"ini
M "Adozlone perch e come", 0rida 'oni&&o, Donata
Micucci. U'$' li"reria
J "A lom la parola", $nrico 0orni e $lena +andolfi )e!rini.
$di&ioni #iemme.
J 'en $ essere In !ami"lia", +il"erto +illini, M. 'eresa
2attoni. $di&ioni Queriniana
J "#ulda all'adozlone" %ilvana -oi, Donatella +uidi.
Mondadori $ditore.
J '$ascere !"llo" +. C.lo&&o, M. Do!liotti, 0. +arelll, M.
#avone, 0. *i&&o, M. 'ortello, /. 2ani Minoia. U'$' li"reria
M 'Slamo tuttl !!"ll adott%' /. Alloero, M. #avone, A.
*osati. $di&ioni *osem"er! e %ellier.
J "&iclo 'itale e dlnamlche !amiliari", Mc+odricD M.,
Geiman G., Carter -. >EE?. mutamenti nel ciclo di vita della
fami!lia: una prospettiva sulla normaliU. A cura di Nals. 0.
Milano, An!eli, >EEA, 3?B-3C=.
J "Pslcolo"la sociale della !ami"lia" %ca"ini $., >EEA.
'orino, -ollati -orin!.ieri.
J "Prepararsl all'adozlone" /oredana #aradiso, 3FF3,
$di&ioni Unicopli, Milano
>F=
%re(entarea Asociaiei Amici del Bambinl
Amici dei -am"ini este o MRCA*$ A 0AM//,* italiene
care, primind in snul lor un copil prin adopie sau lund in pla-
sament un copil aflat n dificultate familiala temporara, au
decis sa se pun n serviciul copiilor, oriunde s-ar afla acetia.
Care este misiunea organi(a ieiB
%a active&e astfel nct fiecare copil a"andonat sa poat
trai si creste in cadrul unei familii, pentru a se simi intr-adevar
fiu. %a-i dea acestuia posi"ilitatea de a institui o relaie n care
sa primesca necondiionat dra!oste si sa nvee la rndul sau
sa ofere dra!ostea.
Aadar, fiecare copil tre"uie sa fie :fiu:.
Cu ce Instrumente urm rim aceasta misiuneB
n >EC= micarea prinilor a constituit un ,)+ 8,r!ani-
&aie ne!uvernamentala de voluntariat9 numita :Asociaia
Amici dei -am"ini: cu scopul de a tutela n fiecare parte a lumii
dreptul fiecrui copil de a fi fiu.
Cum isl de(volta Amici del Bambinl misiuneaB
0lecare copil
tre"uie sa poat-
Amici del -am"inl
promovea& proiecte
finali&ate cu:
#rin intermediul
sa ramana copil
prevenirea a"andonului
copilului din partea prinilor
sal
%usinerii familiei aflate
n dificultate
sa se reEntoarc In
copilrie
reinte!rarea copilului
nstitutlonall&at n familia
Asistenta speciali&ata a
familiei de ori!ine
sa renasc copil
!sirea unei familii pentru
copilul a"andonat
Adopia naionala si n ca&ul
n care nu este posi"ila
adopia
internaionala

Drumul Spre Adoptie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drumul Spre Adoptie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Au fost odat doua femei Care

nu s-au ntlnit niciodat: Una de

S-ar putea să vă placă și