P. 1
Ghid Juridic Privind Protectia Copilului Si a Familiei

Ghid Juridic Privind Protectia Copilului Si a Familiei

|Views: 76|Likes:
Published by Corina Davidescu

More info:

Published by: Corina Davidescu on Feb 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2012

pdf

text

original

h d j d p v d

p p ç f m
Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3
Sector 1, cod 010899
Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 86
e-mail: rosc@salvaticopiii.ro; www.salvaticopiii.ro
Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 - BCR PLEVNEI
Material tipãrit în 3.500 exemplare.
Se distribuie gratuit.
ISBN 973-87430-9-5

h

d

j

d

p

v

d
p

p

ç

f

m

World Learning
ChildNet Program
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 1
ghid juridic privind
protecþia copiilor
ºi a familiei
“Copil înseamnã orice fiinþã din lume în vârstã de pânã la 18 ani.”
(art. 1 al Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 3 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 2
ghid juridic
privind
protecþia copiilor
ºi a familiei
- decembrie 2005 -
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 5 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 4
Cuprins Argument
Protecþia copiilor reprezintã o prioritate a politicii
fiecãrui stat. În acest sens, legislaþia în domeniu a fost
adaptatã cerinþelor Convenþiei ONU cu privire la
drepturile copilului ºi a altor tratate internaþionale pe care
România le-a ratificat.
Prezentul ghid are menirea de a oferi - fãrã titlu
exhaustiv - informaþii privind actele normative în care
sunt reglementate drepturile ºi obligaþiile instituþiilor ºi
pãrinþilor în legãturã cu protecþia copilului.
Este binecunoscutã dificultatea de a obþine informaþii
de ordin juridic care sã rãspundã unor nevoi imediate ori
de a gãsi interpretarea corectã a unor texte de lege. Tocmai
de aceea, ghidul se adreseazã pãrinþilor ºi copiilor care pot
consulta ghidul pe teme specifice problemelor lor. El
poate fi util ºi personalului instituþiilor de stat sau
organizaþiilor neguvernamentale cu preocupãri în
domeniul protecþia copilului.
Principii generale de protecþie a copilului 7
Sistemul instituþional de protecþie a copilului ºi familiei
Instanþa de judecatã 12
Tribunalul pentru minori ºi familie 15
Comisia pentru Protecþia Copilului 16
Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului 24
Serviciul public de asistenþã socialã 33
Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului 37
Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Familiei 39
Responsabilitãþile autoritãþilor locale în protecþia copilului 41
Organisme neguvernamentale 43
Mãsuri de protecþie a copilului aflat în dificultate
Mãsuri de protecþie specialã a copilului lipsit temporar
sau definitiv de ocrotirea pãrinþilor sãi 52
Asistentul maternal 59
Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti 63
Obligaþia de întreþinere 66
Încredinþarea copilului spre creºtere ºi educare unuia dintre
pãrinþi (în cazul divorþului ori în situaþia copilului din afara
cãsãtoriei) 68
Dreptul copilului la menþinerea relaþiilor personale cu pãrinþii 70
Înapoierea copilului de la persoanele care îl þin fãrã drept 72
Decãderea din drepturile pãrinteºti 73
Tutela 75
Curatela 78
Adopþia 79
Mãsuri de sprijinire a familiei ºi copilului
Alocaþia de stat pentru copii 83
Alocaþia familialã complementarã ºi alocaþia monoparentalã
(Familia monoparentalã) 86
Concediul pentru creºterea copiilor în vârstã de pânã
la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap 90
Concediu ºi indemnizaþia de maternitate 94
Concediul ºi indemnizaþia pentru îngrijirea copilului bolnav 95
Alocaþia pentru copiii nou-nãscuþi 97
Ajutorul de deces 98
Ajutorul social acordat soþiilor celor care satisfac
serviciul militar obligatoriu 100
Ajutorul pentru încãlzirea locuinþei 102
Venitul minim garantat; acordarea ajutorului social 108
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 6 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 7
Principii generale de protecþie
a copilului
Atât documentele internaþionale, cât ºi actele cu caracter
naþional care au reglementat în detaliu drepturile copilului, au
dezvoltat un set de principii generale de drept ce trebuie respectate
în toate ocaziile în care copilul are nevoie de protecþie. Forþa acestor
principii vine nu doar din reafirmarea de cãtre comunitatea
internaþionalã a credinþei sale în drepturile fundamentale ale omului
ºi în demnitatea ºi valoarea persoanei umane, ci ºi din recunoaºterea
ºi exercitarea efectivã ºi repetatã a drepturilor pe care le consfinþesc,
la nivelul grupurilor din care face parte individul.
Primul document internaþional care face în mod sintetic referire
asupra principalelor drepturi pe care le are copilul, Declaraþia
drepturilor copilului, proclamatã de Adunarea generalã ONU, la 20
noiembrie 1959, consacrã, la nivel de principii generale, liniile
directoare pentru toate celelalte reglementãri în materie, elaborate
ºi recunoscute la nivel mondial, inclusiv Convenþia drepturilor
copilului din 1989.
1. Universalitatea drepturilor copiilor ºi egalitatea în drepturi.
Potrivit acestui principiu, toþi copiii se vor bucura de toate
drepturile conferite de nevoia lor de protecþie specialã ºi care sunt
consacrate de lege. Drepturile enunþate de legislaþie trebuie sã fie
recunoscute tuturor copiilor, nefiind admise excepþii, deosebiri sau
discriminãri bazate pe rasã, culoare, sex, limbã, religie, apartenenþã
culturalã, avere, origine naþionalã, opinie politicã sau orice alte
situaþie. În exercitarea drepturilor lor, copiii sunt egali, indiferent de
situaþia lor personalã sau a familiei.
2. Interesul superior al copilului; bunãstarea copilului.
Protecþia specialã acordatã ºi facilitãþile pe care legea, normele în
general, trebuie sã le prevadã în folosul dezvoltãrii sãnãtoase ºi
normale din punct de vedere fizic, moral, spiritual ºi social în
favoarea copilului, vor avea la bazã un considerent hotãrâtor-
interesul superior al acestuia. Dreptul la dezvoltare, izvorât din
dreptul natural la viaþã, în condiþii de demnitate ºi libertate, se
circumscrie acestui principiu, care este considerat piatra de temelie
a oricãrui demers pentru asigurarea bunãstãrii copilului.
Cantinele de ajutor social 116
Pensia de urmaº 119
Pensia de invaliditate 122
Burse pentru elevi 123
Protecþia socialã a persoanelor cu handicap 132
Dreptul la sãnãtate 136
Protecþia persoanelor infectate HIV sau bolnave de SIDA 137
Sprijin pentru achiziþionarea de calculatoare 141
Dreptul la muncã
Încadrarea în muncã a copiilor 143
Forme grave ale muncii copilului 145
Încadrarea în muncã a tinerilor 146
Concediul de odihnã al salariaþilor minori 149
Protecþia socialã a ºomerilor 150
Identitatea copilului ºi a familiei
Actele de stare civilã 155
Cartea de identitate (CI) 160
Paºaportul 163
Numele ºi prenumele copilului 169
Domiciliul copilului 171
Cetãþenia copilului 172
Livretul de familie 174
Filiaþia 175
Mãsuri speciale de protecþie a copilului ºi familiei
Drepturile copiilor refugiaþi sau afectaþi de conflicte armate 178
Traficul ºi minorii neacompaniaþi (neînsoþiþi) 183
Delincvenþa juvenilã 187
Codul penal 189
Violenþa asupra copilului 205
Violenþa domesticã 208
Consumul de droguri 213
Dicþionar 219
Modele de acþiuni în justiþie, cereri, contestaþii 224
Decizii, hotãrâri ale instanþelor judecãtoreºti 246
Constituþia României (extras) 270
Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului 273
Legea copilului 287
Inspectorate ºcolare 316
Direcþii de muncã, solidaritate socialã ºi familie 321
Direcþii Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului 327
Hotline 334
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 9 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 8
3. Dreptul la un nume ºi o cetãþenie. Faptul natural al naºterii
conferã persoanei, încã de la acest moment, unul din primele drepturi
civile-dreptul de a avea ºi purta un nume. Raportându-se strict la
comunitatea din care face parte, copilul are dreptul ºi la o cetãþenie.
Prin mijlocirea pãrinþilor, a reprezentantului legal sau a autoritãþii,
exercitarea acestui drept asigurã practic legãtura individului cu
autoritatea statalã corespondentã semenilor sãi cu care convieþuieºte.
4. Dreptul la securitate socialã. Complexitatea acestui drept
rezidã, inclusiv din nevoia de asigurare a unei asistenþe prenatale
adecvate, de care sã beneficieze ºi mama copilului. Acesta din urmã
trebuie sã se bucure de timp liber, sã beneficieze de asistenþã
medicalã , hranã adecvatã, având dreptul ºi la o locuinþã. Aºadar,
acest principiu consacrã dreptul copilului ºi al mamei sale de a se
bucura de protecþie, atât înainte de naºtere cât ºi în perioada
postnatalã. Este dreptul care are o lungime în timp ce depãºeºte a
priori durata fizicã a vieþii copilului, drept ce se naºte înaintea
titularului sãu, s-ar putea spune.
5. Protecþia specialã pentru copilul dezavantajat din punct
de vedere fizic, mental sau social. Acest principiu, dublând practic
dreptul la egalitate pentru toþi copiii, asigurã ºanse egale celor care
din cauza unei dizabilitãþi pot fi marginalizaþi în societate. Mai mult
decât atât, acest drept obligã societatea la o conduitã mai mult decât
protectivã faþã de aceºti copii, cãrora trebuie sã le asigure
tratamentele recuperatorii necesare, educaþia ºi îngrijirea cerute de
particularitãþile situaþiei lor.
6. Rãspunderea pentru îngrijire, protecþie, creºtere ºi
asigurarea dezvoltãrii revine pãrinþilor sau reprezentanþilor sãi
legali, dupã caz. Dreptul la o familie este înglobat în acest principiu,
care stabileºte cu prioritate cã pãrinþii sunt primii responsabili de
îngrijirea copilului. Familia trebuie sã fie, ca regulã generalã, mediul
în care copilul trebuie sã se bucure de dragoste, securitate moralã ºi
materialã ºi doar în caz de nevoie fiind admisã protecþia alternativã.
Statul trebuie sã facã tot posibilul ajutând familia, pentru a
preîntâmpina ajungerea în dificultate ºi va face tot posibilul ca mama
sã nu fie despãrþitã de copilul cu vârsta foarte fragedã, decât în cazul
în care în interesul acestuia se impune mãsura.
7. Dreptul la educaþie. Exercitarea dreptului la educaþie,
trebuie sã confere copilului posibilitatea de a beneficia de gratuitate
în învãþãmânt, care sã-i asigure acestuia o dezvoltare a aptitudinilor
proprii ºi sã-i cultive simþul rãspunderii morale ºi sociale care
sã-i asigure o integrare deplinã în societate ca membru util al
acesteia. În educaþia ºi îndrumarea copilului, pãrinþii trebuie sã þinã
cont de interesul acestuia. Complementar educaþiei ºi urmãrindu-
se acelaºi scop, copilul trebuie sã beneficieze de activitãþi
recreative ºi sã aibã condiþii depline pentru joacã.
8. Prioritate la protecþie ºi ajutorare. Datoritã situaþiei sale
deosebite, imaturitate fizicã ºi mintalã, comparativ cu alþi membri
ai societãþii, copilul trebuie sã fie primul beneficiar al mãsurilor de
protecþie sau ajutorare. Aºadar, atunci când un grup, o colectivitate,
are nevoie de protecþie, primii membri ai acestei colectivitãþi care vor
fi beneficiari ai mãsurilor protective vor fi copiii.
9. Protecþie împotriva oricãror forme de neglijenþã, cruzime
ºi exploatare. Copilul trebuie sã se afle departe de practicile crude,
inumane, degradante sau oricare forme de exploatare. Nu trebuie
sã fie obiect al comerþului de orice fel ºi nu trebuie obligat sã
desfãºoare activitãþi economice daunãtoare sãnãtãþii, educaþiei sau
dezvoltãrii sale. Nu este exclus dreptul la muncã al minorului, însã
acesta trebuie respectat cu stricteþe în limitele capacitãþilor sale
intelective ºi fizice. Din acest motiv, autoritãþile guvernamentale
trebuie sã stabileascã o vârstã minimã corespunzãtoare capacitãþii
copilului de a desfãºura activitãþi economice uºoare. Toate aceste
mãsuri trebuie luate în spiritul protejãrii unei dezvoltãri normale
din punct de vedere fizic, mental sau moral.
10. Protecþia copilului faþã de toate actele sau practicile ce
l-ar împinge cãtre toate formele de discriminare. Discriminarea
religioasã, rasialã ori fondatã pe alte teme nu trebuie sã fie parte a
educaþiei pe care copilul trebuie sã o primeascã. Dimpotrivã,
acestuia trebuie sã i se cultive spiritul de întelegere, toleranþã,
prietenie, fraternitate ºi respect, cu sentimentul cã este dator sã-ºi
foloseascã energia ºi talentul în beneficiul semenilor sãi. Este bine
înþeles faptul cã respectul pentru valorile umanitãþii trebuie
insuflate prin grija pãrinþilor sau reprezentanþilor sãi, dupã caz,
acestora revenindu-le sarcina de a veghea ca în nici un moment
copilul sã nu abdice de la acestea.
Din dezvoltarea acestor principii generale, umanitatea, prin
organismele sale cele mai reprezentative, a statuat existenþa ºi
nevoia de recunoaºtere universalã a drepturilor pe care trebuie sã
le aibã copiii. Printre drepturile civile ºi politice pe care Convenþia
ONU privind drepturile copilului ºi alte acte internaþionale le
cuprinde, putem enumera:
• dreptul inerent la viaþã;
• dreptul la un nume, dreptul la o cetãþenie ºi, în mãsura posi-
bilului, dreptul de a-ºi recunoaºte pãrinþii ºi a fi crescut de aceºtia;
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 11 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 10
Instanþa de judecatã
Instanþa judecãtoreascã este singura autoritate competentã sã
se pronunþe cu privire la persoana care exercitã drepturile ºi
îndeplineºte obligaþiile pãrinteºti în situaþia în care copilul este lipsit,
temporar sau permanent, de ocrotirea pãrinþilor sãi. Tot ea stabileºte
modalitãþile în care se exercitã drepturile ºi se îndeplinesc obligaþiile
pãrinteºti, decãderea totalã sau parþialã din exerciþiul acestor
drepturi sau redarea exerciþiului lor.
În toate cauzele acestea instanþa ia în considerare, cu prioritate,
interesul superior al copilului.
Instanþa judecãtoreascã se pronunþã în cauzele de stabilire a unei
mãsuri de protecþie în care pãrinþii, ori numai unul dintre ei, sau alt
reprezentant legal refuzã sã-ºi dea acordul cu privire la mãsura de
protecþie, ori atunci când acest consimþãmânt nu poate fi obþinut
datoritã lipsei parinþilor (necunoscuþi, decedaþi, dispãruþi), a
decãderii lor din drepturile pãrinteºti sau în cazul în care aceºtia au
interese contrare intereselor copilului. Instanþa se pronunþã ºi în
cazul în care copilul care a împlinit 14 ani refuzã sã-ºi dea
consimþãmântul cu privire la stabilirea unei mãsuri de protecþie
specialã.
În soluþionarea cauzelor privind protecþia copilului, inclusiv în
cauzele privind adopþia, chiar ºi cea internaþionalã, competentã din
punct de vedere teritorial este instanþa de la domiciliul copilului sau
în a cãrei circumscripþie acesta a fost gãsit, când domiciliul acestuia
nu este cunoscut.
Prin excepþie de la aceastã regulã generalã, în cazul copiilor
români repatriaþi din alte state, cãrora nu le este cunoscut cu
exactitate domiciliul ori reprezentanþii legali ai acestora refuzã
primirea lor, competenþa alternativã privind dispunerea unei mãsuri
de protecþie este a Tribunalului Bucureºti. De asemenea, în cazul
copiilor strãini neînsoþiþi, identificaþi pe teritoriul României, mãsura
de protecþie a plasamentului se va dispune doar de Tribunalul
Bucureºti.
Aspecte
generale
Competenþa
generalã
Competenþa
teritorialã
• dreptul de a-ºi pãstra identitatea, inclusiv cetãþenia, numele ºi
relaþiile familiale;
• dreptul de a nu fi separat de pãrinþii sãi împotriva voinþei sale,
decât în condiþiile impuse de interesul sãu;
• dreptul copilului separat de pãrinþii sãi de a avea relaþii sau
contacte directe cu aceºtia, afarã de cazul în care acest fapt ar dãuna
propriului interes;
• dreptul copilului la reîntregirea familiei, atunci când pãrinþii
sãi se aflã în alt stat;
• dreptul copilului capabil de discernãmânt de a-ºi exprima liber
opinia în problemele care-l privesc;
• dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv libertatea de a
cãuta, a primi ºi a difuza informaþii ºi idei, în limitele consacrate de
lege pentru respectarea ordinii publice, sãnãtãþii ºi moralei;
• dreptul la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi religie;
• dreptul la libertatea de asociere ºi la libertatea de reuniune
paºnicã;
• neimixtiunea în viaþa personalã a copilului, familiei,
domiciliului ºi corespondenþei sale ºi dreptul la respectarea onoarei
ºi reputaþiei sale;
• dreptul la informare.
Toate aceste drepturi enunþate de Convenþia ONU, în raport
cu autoritãþile guvernamentale se transformã în obligaþii ale
acestora pentru transpunerea lor in practicã. Alãturi de aceste
drepturi, Convenþia enunþã ºi drepturi din categoria celor
economice, sociale ºi culturale: dreptul de a se bucura de cea mai
bunã stare de sãnãtate posibilã; dreptul de a beneficia de securitate
socialã; dreptul la un nivel de viaþã suficient; dreptul la educaþie;
dreptul la odihnã ºi la vacantã; dreptul de a fi protejat împotriva
exploatãrii economice.
Pentru a se asigura cã aceste drepturi sunt respectate pentru toþi
copiii, autoritãþile statelor au obligaþia instituirii unor sisteme de
drept care, la nevoie, sã se substituie chiar autoritãþii pãrinteºti,
atunci când este cazul.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 13 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 12
• încuviinþeazã deschiderea procedurii adopþiei interne ºi ia act
de existenþa consimþãmântului la adopþie din partea pãrinþilor fireºti
sau a reprezentantului legal precum ºi din partea copilului, în cazul
în care acesta a împlinit 10 ani;
• dispune încredinþarea copilului în vederea adopþiei, la cererea
direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului;
• încuviinþeazã adopþia ºi poate dispune desfacerea sau nulitatea
acesteia;
• încuviinþeazã deschiderea procedurilor privind adopþia ºi
încuviinþeazã adopþia internaþionalã.
În egalã mãsurã, în conformitate cu prevederile Codului de
procedurã civilã, Judecãtoria ºi nu Tribunalul, având competenþã
materialã exclusivã, va emite, la cererea direcþiei de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului, o ordonanþã preºedinþialã pentru stabilirea
plasamentului în regim de urgenþã, în cazul copilului neglijat sau
abuzat, atunci când pericolul în care se aflã acesta este iminent.
• cauzele sunt soluþionate în regim de urgenþã ºi sunt scutite atât
de timbru judiciar cât ºi de taxa de timbru;
• audierea de cãtre instanþã a copilului care a împlinit 10 ani este
obligatorie. Poate fi ascultat ºi copilul care nu are aceastã vârstã,
dacã instanþa apreciazã cã este necesar pentru soluþionarea cauzei.
În toate cazurile opiniile copilului vor fi luate în considerare ºi li se
va acorda importanþa cuvenitã, în raport cu vârsta ºi gradul de
maturitate ale acestuia. În cazul în care la solicitarea copilului sã fie
ascultat instanþa refuzã aceastã cerere, este obligatoriu sã se
motiveze acest refuz. Atunci când audierea copilului are loc în cauze
privind abuzuri la care acesta a fost expus, audierea are loc
obligatoriu în camera de consiliu, în prezenþa unui psiholog ºi numai
dupã o pregãtire corespunzãtoare a copilului;
• în toate cauzele privind mãsurile de protecþie a copilului
participarea procurorului este obligatorie. La soluþionarea cauzei,
instanþa citeazã ca pãrþi ºi reprezentantul legal al copilului, precum
ºi direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului;
• declaraþia scrisã a copilului abuzat sau neglijat poate fi
administratã ca probã, din oficiu. Aceastã declaraþie poate fi
înregistratã prin mijloace tehnice audio-video numai cu acordul
copilului ºi în prezenþa unui psiholog;
Reguli de
procedura
în faþa
instanþei
În cauzele privind pregãtirea, dispunerea sau validarea
mãsurilor de protecþie, inclusiv în cauzele privind încuviinþarea
adopþiei, tribunalul are competenþã materialã exclusivã. Aceeaºi
instanþã este cea care se pronunþã ºi cu privire la modificarea sau
încetarea mãsurilor dispuse. În acest sens, instanþa judecãtoreascã:
• poate limita exercitarea dreptului pãrintelui separat de copilul
sãu de a avea legãturi cu acesta, dacã este în interesul copilului
aceastã limitare;
• ascultã copilul care a împlinit vârsta de 10 ani în orice cauzã
care îl priveºte pe acesta, ºi cu care a fost investitã. Pot fi ascultaþi
de cãtre instanþã ºi copiii care au vârsta mai micã de 10 ani. Refuzul
de a asculta copilul, atunci când acesta cere sã fie audiat, trebuie
expres motivat;
• se pronunþã cu privire la exercitarea drepturilor pãrinteºti ºi a
îndeplinirii obligaþiilor corelative, atunci când între pãrinþi existã
neîntelegeri cu privire la exercitarea lor;
• primeºte contestaþiile înaintate de pãrinþi sau de copilul care a
împlinit 14 ani, privind mãsurile de protecþie;
• soluþioneazã, pe fond, contestaþiile împotriva hotãrârilor emise
de comisia pentru protecþia copilului;
• instituie tutela în situaþia în care ambii pãrinþi sunt decedaþi,
necunoscuþi, decãzuþi din exerciþiul drepturilor pãrinteºti, puºi sub
interdicþie, declaraþi judecãtoreºte morþi sau dispãruþi, precum ºi în
cazul în care, la încetarea adopþiei, instanþa hotãrãºte cã este în
interesul copilului instituirea tutelei;
• stabileºte mãsura plasamentului, în condiþiile legii, atunci când
nu se poate institui tutela, atunci când pãrinþii nu îºi dau acordul
pentru instituirea unei mãsuri de protecþie, ori în cazul în care este
în interesul copilului ca acesta sã fie despãrþit de pãrinþii sãi. Se
pronunþã de asemenea ºi în cazul în care se impune menþinerea sau
înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã dispus de direcþia de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului cu o altã mãsurã de protecþie;
• dispune mãsura de supraveghere specializatã faþã de copilul
care a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal, când nu existã
acordul pãrinþilor sau reprezentantului legal pentru aceastã mãsurã;
• stabileºte cuantumul contribuþiei lunare a pãrinþilor la
întreþinerea copilului pentru care a dispus plasamentul;
Competenþa
materialã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 15 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 14
Tribunalul pentru minori ºi familie
Se organizeazã ca instanþã specializatã fãrã personalitate
juridicã, care funcþioneazã la nivelul fiecãrui judeþ ºi al municipiului
Bucureºti ºi are, de regulã, sediul în municipiul reºedinþã de judeþ.
Judecã în primã instanþã:
1. în materie civilã, cauzele referitoare la drepturile, obligaþiile
ºi interesele legitime privind persoana minorilor, decãderea din
drepturile pãrinteºti, cererile privind nulitatea sau desfacerea
cãsãtoriei, cererile pentru încuviinþarea, nulitatea sau desfacerea
adopþiei, precum ºi cauzele privind raporturile de familie;
2. în materie penalã, infracþiuni sãvârºite de minori sau asupra
minorilor. Când în aceeaºi cauzã sunt mai mulþi inculpaþi, unii
minori ºi alþii majori, ºi nu este posibilã disjungerea, competenþa
aparþine tribunalului pentru minori ºi familie.
(Legea nr.272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,
Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopþiei, Codul de procedurã
civilã, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, Legea nr. 247/
2005 privind reforma în domeniile proprietãþii ºi justiþiei, precum ºi unele
mãsuri adiacente*)
Competenþã
• termenele de judecatã nu pot fi mai mari de 10 zile iar pãrþile
sunt considerate legal citate dacã citaþia le-a fost comunicatã cu cel
puþin o zi înaintea judecãrii;
• pronunþarea hotãrârilor de soluþionare a cauzelor se face în
ziua dezbaterilor finale ºi numai în situaþii deosebite aceasta
putându-se amâna cel mult douã zile. Redactarea hotãrârilor ºi
comunicarea acestora cãtre toate pãrþile se face în termen de 10 zile.
Hotãrârile pronunþate în primã instanþã sunt executorii ºi definitive.
Acestea pot fi atacate cu recurs în termen de 10 zile de la data
comunicãrii lor;
• în cazul în care instanþa se pronunþã cu privire la stabilirea
plasamentului în regim de urgenþã pentru înlãturarea pericolului
iminent de a fi abuzat sau neglijat un copil, procedura în faþa
instanþei de judecatã este cea a ordonanþei preºedinþiale. Dupã
punerea în aplicare a ordonanþei preºedinþiale, în termen de 48 de
ore, direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului va sesiza
instanþa pentru dispunerea unei mãsuri de protecþie, conform
procedurii ordinare.
• în procedurile privind adopþia, hotãrârile instanþelor nu sunt
executorii, putând fi atacate cu recurs. Efectele hotãrârilor
irevocabile privind încuviinþarea deschiderii procedurii adopþiei pot
înceta de drept în cazul în care timp de un an de la data rãmânerii lor
irevocabile, procedurile de adopþie nu au fost continuate.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 16 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 17
• hotãrãºte asupra cererii de eliberare a atestatului de asistent
maternal profesionist;
• promoveazã drepturile copilului în toate activitãþile pe care
le întreprinde;
• informeaza pãrinþii cu privire la consecinþele atrase de luarea
mãsurii plasamentului pentru copii, asupra raporturilor pe care le au
cu aceºtia, inclusiv drepturile ºi obligaþiile ce le revin pe durata
mãsurii;
• stabileºte cuantumul contribuþiei lunare a pãrinþilor la
întreþinerea copilului pentru care s-a decis mãsura specialã a
plasamentului;
• hotãrãºte menþinerea mãsurii plasamentului copilului ori a
supravegherii specializate în cazul copilului care savârºeºte o faptã
penalã, dar nu rãspunde penal;
• acordã atestatul de asistent maternal profesionist persoanei
care îndeplineºte condiþiile de fond ºi de formã necesare dobândirii
acestei calitãþi.
În vederea îndeplinirii corespunzãtoare a atribuþiilor ce-i revin,
comisia pentru protecþia copilului colaboreazã cu comisiile
omoloage din celelalte judeþe ºi sectoare ale municipiului Bucureºti
ºi poate solicita acestora prezentarea de rapoarte, propuneri sau orice
alte informaþii referitoare la situaþia copiilor faþã de care a stabilit
mãsuri de protecþie.
Comisia pentru Protecþia Copilului este alcãtuitã din 7 membri
ºi are urmãtoarea componenþã:
a) preºedinte - secretarul general al judeþului, respectiv
secretarul sectorului, în cazul municipiului Bucureºti;
b) vicepreºedinte-directorul general al direcþiei generale de
asistenþã ºi protecþia copilului a judeþului/sectorului municipiului
Bucureºti;
c) membri:
• un medic specialist pediatru, desemnat de direcþia de sãnãtate
publicã judeþeanã, respectiv a municipiului Bucureºti;
• un psihopedagog cu experienþã în educaþia specialã, desemnat
de inspectoratul ºcolar judeþean, respectiv al municipiului
Bucureºti;
• un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliþie;
Componenþa
comisiei
Comisia pentru Protecþia Copilului este organul de specialitate
al Consiliului judeþean, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureºti, cu activitate decizionalã în domeniul
protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului.
Comisia nu are personalitate juridicã ºi se înfiinþeazã prin
hotãrâre a Consiliului judeþean, respectiv, a Consiliului local al
sectorului, în cazul municipiului Bucureºti, având drept membri
reprezentanþi ai instituþiilor judeþene/locale de sector, cu atribuþii
directe sau conexe în domeniul promovãrii ºi respectãrii drepturilor
copilului.
• stabileºte mãsurile de protecþie specialã a copiilor, numai
atunci când existã acordul pãrinþilor, precum ºi consimþãmântul
copilului care a împlinit 14 ani, ambele exprimate în faþa membrilor
comisiei;
• revocã sau înlocuieºte mãsura stabilitã, în condiþiile legii, dacã
împrejurãrile care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat.
Au dreptul de a sesiza aceste modificãri: copilul, pãrinþii sau alt
reprezentant legal al acestuia ºi direcþia de asistentã socialã ºi
protecþia copilului.
• stabileºte încadrarea copiilor cu dizabilitãþi într-un grad de
handicap ºi orientarea ºcolarã a acestora. În acest scop, elibereazã
certificate de încadrare a copilului într-un grad de handicap precum
ºi certificate de expertizã ºi orientare ºcolarã/profesionalã, inclusiv
pentru tânãrul cu dizabilitãþi care are 18 ani ºi care a depãºit cu mai
mult de 3 ani vârsta corespunzãtoare clasei de ºcolarizare;
• soluþioneazã plângerile adresate de copii, în mãsura în care
soluþionarea acestora nu este stabilitã de lege în sarcina altor
autoritãþi;
• pe baza sesizãrii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului, care verificã trimestrial împrejurãrile ce au stat
la baza luãrii unei mãsuri de protecþie, poate hotãrî modificarea sau
încetarea mãsurilor de protecþie, precum ºi încadrarea în gradul de
handicap corespunzãtor ºi orientarea ºcolarã a copiilor;
Comisia pentru Protecþia Copilului
Aspecte
generale
Atribuþiile
Comisiei
pentru
Protecþia
Copilului
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 19 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 18
Rapoarte de
prezentare a
cazului
Comisia poate hotãrî plasamentul copilului unei persoane, unei
familii, unui asistent maternal sau unui serviciu de tip rezidenþial
licenþiat în condiþiile legii, ºi care pot avea domiciliul sau, dupã caz
sediul, chiar ºi pe teritoriul altei unitãþi administrativ-teritoriale
decât cea în care funcþioneazã comisia, dacã interesul superior al
copilului o impune. În acest caz este necesar avizul favorabil al
comisiei din unitatea administrativ-teritorialã respectivã.
Comisia pentru Protecþia Copilului soluþioneazã cauza în
termen de cel mult 30 zile de la data înregistrãrii de cãtre direcþia de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului a sesizãrii.
ªedinþele comisiei nu sunt publice.
În faþa comisiei pot fi chemaþi pãrinþii, copilul care a împlinit
vârsta de 10 ani, persoana, familia sau reprezentantul organismului
privat autorizat/licenþiat care doreºte sã-i fie dat în plasament
copilul, precum ºi orice persoane care pot da relaþii în cauzã.
ªedinþele au loc în spaþii special amenajate care sã asigure
confidenþialitatea datelor ºi a informaþiilor referitoare la copil,
prezentate comisiei, precum ºi a dezbaterilor membrilor comisiei.
La invitaþia preºedintelui, a vicepreºedintelui ori a unuia dintre
membri, pot participa la ºedinþele comisiei ºi alte persoane, dacã
aceasta considerã utilã prezenþa lor.
Este obligatorie prezentarea raportului referitor la ancheta
psihosocialã a copilului de cãtre specialistul serviciului specializat
care a instrumentat cauza. Raportul va cuprinde date privind
personalitatea, starea fizicã ºi mentalã a copilului, antecedentele
acestuia, condiþiile în care a fost crescut ºi a trãit, orice alte date
referitoarea la creºterea ºi la educarea copilului utile comisiei în
soluþionarea cauzei, propunerea unei mãsuri de protecþie a copilului,
precum ºi poziþia acestuia cu privire la mãsura propusã.
În cazul copilului care necesitã încadrare într-o categorie de
persoanã cu handicap ºi, dupã caz, orientare ºcolarã, se prezintã
raportul de evaluare complexã, a planului de servicii personalizat
ºi a propunerilor privind încadrarea copilului într-o categorie de
persoanã cu handicap, orientarea ºcolarã a acestora ºi, dupã caz,
stabilirea unei mãsuri de protecþie.
Termenul de
soluþionare
a cauzelor
Participarea
altor
persoane la
ºedinþele
comisiei
• reprezentantul direcþiei pentru dialog, familie ºi solidaritate
socialã judeþene, respectiv a municipiului Bucureºti, cu atribuþii în
domeniul asistenþei sociale;
• un reprezentant al organismelor private acreditate în domeniul
protecþiei copilului, propus de secretarul general al judeþului,
respectiv al sectorului municipiului Bucureºti.
Pot fi membri ai comisiei doar specialiºtii angajati ai instituþiilor
care îi desemneazã pentru reprezentare, care au studii superioare în
domeniul ºtiinþelor socio-umane. Aceste persoane trebuie sã aibã
experienþã profesionalã ºi o integritate moralã care sã confere
garanþia îndeplinirii atribuþiilor ce le revin în calitatea de membri ai
comisiei. Reprezentantul din partea organizaþiei neguvernamentale
în comisie trebuie sã aibã studii superioare socio-umane ºi sã nu
desfãºoare alte activitãþi în cadrul autoritãþilor publice locale sau
centrale. Pentru asigurarea unei reprezentativitãþi corespunzãtoare
tuturor organizaþiilor neguvernamentale, anual, reprezentantul
acestora, prin rotaþie, este schimbat.
Nu pot fi membri ai comisiei specialiºtii care realizeazã
evaluarea complexã a copilului sau reprezentanþii organizaþiilor
neguvernamentale care nu posedã acreditare în condiþiile legii.
Comisia pentru protecþia copilului este legal constituitã în
prezenþa majoritãþii membrilor sãi.
Hotãrârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor
care o alcãtuiesc. Prezenþa membrilor comisiei la ºedinþã este
obligatorie.
Secretarul comisiei participã în mod obligatoriu la ºedinþe, fãrã
a avea drept de vot.
ªedinþele sunt conduse de preºedintele acesteia, iar în absenþa
sa, de catre vicepreºedinte.
Comisia pentru protecþia copilului se întruneºte bilunar în
ºedinþe ordinare ºi, ori de câte ori este necesar, în ºedinþe
extraordinare. Convocarea ºedinþelor se face de cãtre preºedinte, iar
în absenþa acestuia de cãtre vicepreºedinte.
Comisia pentru protecþia copilului, competentã sã soluþioneze
cauzele privitoare la copiii care necesitã o mãsurã de protecþie
specialã, este aceea în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul
copilului.
Competenþa
comisiei
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 21 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 20
5. în cazul copilului cu dizabilitãþi care necesitã încadrare într-
un grad de handicap ºi, dupã caz, orientare ºcolarã/profesionalã,
prezenþa ºi audierea copilului au loc numai la solicitarea expresã a
comisiei;
6. dezbaterile membrilor comisiei cu privire la soluþionarea
cauzei; în cadrul dezbaterilor membrii comisiei pot face, motivat,
noi propuneri pentru soluþionarea cauzei ce vor fi supuse votului
majoritar;
7. supunerea la vot de cãtre preºedinte a propunerilor privind
soluþionarea cauzei ºi adoptarea hotãrârii comisiei; membrii
comisiei care se abþin sau care voteazã împotrivã au obligaþia sã îºi
motiveze votul exprimat.
Hotãrârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor
ei. Acestea se redacteazã de cãtre secretarul comisiei, potrivit
procesului-verbal al ºedinþei în care au fost adoptate, în termen de 3
zile de la data þinerii ºedinþei. Hotãrârea comisiei va cuprinde în mod
obligatoriu numele, prenumele si codul numeric personal ale
persoanelor care au luat în plasament copilul, seria ºi numãrul
livretului de familie al acestora, precum ºi codul numeric personal
al copilului.
Hotãrârile se semneazã de preºedintele comisiei sau de
vicepreºedinte în cazul lipsei primului, se contrasemneazã de
secretarul comisiei ºi se înregistreazã într-un registru special de
evidenþã a hotãrârilor; certificatele privind încadrarea copilului într-
un grad de handicap ºi orientarea ºcolarã/profesionala si, dupa caz,
planul de reabilitare a copilului cu dizabilitãþi constituie anexe ale
hotãrârii comisiei ºi fac parte din acest act.
Hotãrârea comisiei privind plasamentul copilului este
executorie. Aceasta se comunicã persoanelor ºi autoritãþilor
interesate, dupa redactarea lor, respectiv: pãrinþilor, persoanei,
familiei sau asistentului maternal ori serviciului de tip rezidential
caruia i-a fost dat în plasament copilul, copilului care are mai mult
de 10 ani, direcþiei pentru dialog, familie ºi solidaritate socialã,
primãriei de la domiciliul pãrinþilor, direcþiei de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului, precum ºi organelor financiare competente, în
cazul stabilirii unor contribuþii în sarcina parinþilor. Termenul de
comunicare a hotãrârilor este de 5 zile de la data þinerii ºedinþei.
Acestea se comunicã persoanelor interesate prin scrisoare
recomandatã, cu confirmare de primire.
Hotãrârile
comisiei
1. prezentarea de cãtre secretarul comisiei a datelor de
identitate ale copilului ºi ale persoanelor chemate în faþa comisiei
pentru soluþionarea cazului, precum ºi a situaþiei privind
convocãrile acestora, pe baza documentelor întocmite cu aceastã
ocazie: registru de evidenþã a convocãrilor, confirmãri de primire
a scrisorii de convocare, proces-verbal de îndeplinire a convocãrii
prin afiºare, etc.;
2. raport referitor la ancheta psihosocialã ºi a proiectului
planului individualizat de protecþie a copilului; prezentarea acestor
date ºi informaþii se face de specialistul sau, dupã caz, de specialiºtii
direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, care au
instrumentat cauza, care vor furniza comisiei orice informaþii
suplimentare solicitate de membrii acesteia; este interzisã
prezentarea acestor date ºi informaþii în prezenþa altor persoane în
afarã de membrii comisiei, de secretarul acesteia ºi de specialiºtii
direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, care au legaturã
cu cazul in discuþie;
3. în cazul copilului cu dizabilitãþi care necesitã încadrare într-
un grad de handicap ºi, dupã caz, orientare ºcolarã/profesionalã, se
procedeazã la prezentarea raportului de evaluare complexã, a
planului de recuperare ºi a propunerii privind încadrarea copilului
într-un grad de handicap ºi, respectiv, orientarea ºcolarã/
profesionalã a acestuia; prezentarea acestor date ºi informaþii se
face cu respectarea confidenþialitãþii prevãzute mai sus, de cãtre
specialiºtii serviciului de evaluare complexã a copilului;
4. audierea persoanelor chemate în faþa comisiei pentru
soluþionarea cauzei; acestea vor fi audiate de comisie separat, în
urmãtoarea ordine: copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, pãrinþii/
reprezentantul legal, persoana, familia sau reprezentantul
organismului privat acreditat care doreºte sã îi fie dat în plasament
copilul, celelalte persoane chemate în faþa comisiei pentru a da relaþii
necesare soluþionãrii cazului; dupã audierea separatã a acestor
persoane comisia poate proceda la o nouã audiere comunã a douã
sau mai multe dintre acestea; copilului care a împlinit vârsta de 10
ani i se comunicã de cãtre preºedintele comisiei mãsura propusã
pentru protecþia sa, consecinþele pe care stabilirea acestei mãsuri le
va avea ºi i se asigurã dreptul de a-ºi exprima în mod liber opinia cu
privire la mãsura de protecþie propusã;
Desfãºurarea
sedinþelor
comisiei
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 23 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 22
(Legea 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului;
Hotãrârea nr. 1437/2004 privind organizarea ºi metodologia de funcþionare
a comisiei pentru protecþia copilului )
procedurii de convocare se înregistreazã într-un registru special de
evidenþã a convocãrilor, de cãtre secretarul comisiei. In acelasi
registru vor fi evidentiate ºi cazurile în care persoanele interesate
care nu au fost convocate conform procedurii, datoritã unor vicii, s-
au prezentat în faþa comisiei la data ºedinþei în cauzã.
Audierea se face separat în urmãtoarea ordine:
• copilul care a împlinit vârsta de 10 ani;
• pãrinþii/reprezentantul legal al acestuia;
• persoana, familia sau reprezentantul organismului privat
acreditat care doreºte sã-i fie dat în plasament copilul;
• celelalte persoane chemate în faþa comisiei pentru a da relaþii
necesare soluþionãrii cazului;
Dupã audierea separatã a acestor persoane, Comisia poate
proceda la o nouã audiere comunã a douã sau mai multe dintre
acestea.
Preºedintele comisiei comunicã copilului care a împlinit vârsta
de 10 ani mãsura propusã pentru protecþia sa ºi consecinþele acesteia
ºi i se asigurã dreptul de a-ºi exprima în mod liber opinia.
Prezenþa ºi audierea copilului cu dizabilitãþi care necesitã
încadrarea într-un grad de handicap sau/ºi orientare ºcolarã/
profesionalã se asigurã doar la solicitarea expresã a comisiei.
Audierea
persoanelor
chemate în
faþa
Comisiei
Hotãrârea Comisiei pentru protecþia copilului poate fi atacatã
în conformitate cu procedura specialã prevazuta de Legea
nr. 272/2004.
Preºedintele, vicepreºedintele ºi membrii comisiei rãspund în
faþa consiliului judeþean, sau a consiliului local al sectorului
municipiului Bucureºti, respectiv în faþa instituþiei pe care o
reprezintã, pentru neîndeplinirea obligaþiilor care le revin potrivit
legii, precum ºi pentru adoptarea unor hotãrâri cu nerespectarea
dispoziþiilor legale.
Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului
poate propune aplicarea urmãtoarelor mãsuri ºi sancþiuni:
a) solicitarea sancþionãrii disciplinare a celui vinovat, de cãtre
conducerea instituþiei al cãrei reprezentant este, în condiþiile legii;
b) revocarea calitãþii de membru al comisiei;
c) suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate
necuvenit de cãtre beneficiari în situaþia încadrãrii acestora într-o
categorie de persoane cu handicap.
Mãsurile prevãzute la lit. a) ºi b) se aplicã prin dispoziþie a
preºedintelui consiliului judeþean, respectiv a primarului sectorului
municipiului Bucureºti. Mãsura prevãzutã la lit. c) se aplicã prin
hotãrâre a consiliului judeþean, respectiv a consiliului local al
sectorului municipiului Bucureºti.
În cazul eliberãrii de certificate de încadrare într-o categorie de
persoane cu handicap care necesitã protecþie specialã, fãrã
respectarea criteriilor prevãzute de lege, membrii comisiei vor fi
obligaþi la suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate
necuvenit de cãtre beneficiari.
Se face în scris de cãtre secretarul comisiei ºi se comunicã
persoanei interesate prin scrisoare recomandatã, cu confirmare de
primire, transmisã cu cel puþin 5 zile înainte de data ºedinþei. In
situaþii excepþionale, convocarea se poate face ºi telefonic.
Dacã nu este posibilã prin procedurile de mai sus, convocarea
se poate face prin afiºare la sediul comisiei, precum ºi la sediul
primãriei unitãþii administrativ-teritoriale pe al cãrei teritoriu se aflã
ultimul domiciliu cunoscut al persoanei interesate cu cel puþin trei
zile înainte de data ºedinþei. Confirmãrile de primire a scrisorilor
recomandate, precum ºi procesele-verbale de îndeplinire a
Sancþiuni
pentru
nerespec-
tarea legii
Convocarea
persoanelor
chemate în
faþa
Comisiei
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 24 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 25
• administreazã fondurile puse la dispoziþie ºi asigurã
mijloacele umane ºi materiale pentru implementarea strategiilor
locale în domeniu ori pentru rezolvarea urgenþelor sociale
individuale la nivelul judeþului sau sectorului;
• reprezintã autoritatea publicã în subordinea cãreia
funcþioneazã, pe plan intern ºi internaþional, în domeniul sãu de
activitate;
• coordoneazã metodologic activitatea privind prevenirea
separãrii copilului de pãrinþii sãi, desfãºuratã la nivelul
serviciilor publice locale de asistenþã socialã;
• colaboreazã cu organizaþiile neguvernamentale care
desfãºoarã activitãþi în domeniul protecþiei copilului sau cu
agenþi economici prin încheierea de convenþii de colaborare cu
aceºtia;
• dezvoltã parteneriate ºi colaboreazã cu organizaþii
neguvernamentale ºi cu alþi reprezentanþi ai societãþii civile în
vederea acordãrii ºi diversificãrii serviciilor pentru protecþia
copilului, în funcþie de nevoile comunitãþii locale;
• colaboreazã pe bazã de protocoale sau convenþii cu
celelalte direcþii generale din þarã, precum ºi cu alte instituþii
publice din unitatea administrativ-teritorialã, în vederea
îndeplinirii atribuþiilor legale;
• la cerere, asigurã consultanþã de specialitate, gratuit,
privind acordarea serviciilor, mãsurilor ºi prestaþiilor privind
protecþia copilului;
• propune consiliului judeþean/local de sector înfiinþarea,
finanþarea sau cofinanþarea serviciilor de protecþie a copilului;
• solicitã Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor
Copilului licenþa de funcþionare a serviciilor de prevenire a
separãrii copilului de familia sa, precum ºi a celor de protecþie
specialã a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea
pãrinþilor sãi, aflate în structura sa;
• prezintã consiliului judeþean/consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureºti, anual sau la cererea
acestora, rapoarte de evaluare privind activitatea de protecþie a
copilului;
• asigurã serviciile administrative ºi de secretariat ale
comisiei pentru protecþia copilului;
Atribuþiile
DGASPC
Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului
este instituþie publicã cu personalitate juridicã ºi înfiinþatã prin
hotãrârea Consiliului Judeþean, respectiv a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureºti, prin comasarea serviciului
public de asistenþã socialã ºi a serviciului public specializat
pentru protecþia copilului la nivel judeþean. Modalitatea de
organizare, finanþare ºi structura organizatoricã a direcþiei
generale se stabilesc prin hotãrâre a consiliului judetean sau de
sector al municipiului Bucureºti. Direcþia realizeazã la nivelul
judeþului/sectorului municipiului Bucureºti mãsurile de
asistenþã socialã în domeniul protecþiei copilului, familiei,
persoanelor vârstnice, persoanelor singure, celor cu handicap ori
al altor persoane aflate în nevoie.
Direcþia generalã se aflã în subordinea consiliului judeþean/
local al sectorului municipiului Bucureºti, autoritate publicã care
îi asigurã ºi finanþarea.
Conducerea direcþiei se asigurã de directorul general/
executiv ºi de colegiul director.Directorul este ajutat de cel puþin
2 directori adjuncþi, obligatoriu unul dintre aceºtia coordonând
activitatea de protecþie a drepturilor copilului.
1. La nivel general
• coordoneazã ºi sprijinã activitatea autoritãþilor
administraþiei publice locale din domeniul protecþiei drepturilor
copilului la nivelul judeþului/sectorului municipiului Bucureºti;
• elaboreazã proiectele de strategii în asistenþa socialã, pe
care le supune aprobãrii consiliului judeþean/local de sector;
• colaboreazã cu serviciile publice deconcentrate ale
ministerelor ºi ale celorlalte instituþii de specialitate ale
administraþiei publice centrale ºi cu responsabilitaþi în domeniul
protecþiei copilului, cu serviciile publice locale de asistenþã
socialã, precum ºi cu reprezentanþii societãþii civile care
desfãºoarã activitãþi în acest domeniu;
Aspecte
generale
Coordonarea
DGASPC
Direcþia generalã de asistenþã
socialã ºi protecþia copilului
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 27 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 26
primirii unui copil in îngrijire, in acest sens înaintând un raport
instanþei de judecatã competente;
• identificã, evalueazã ºi pregãteºte persoane care pot deveni
asistenþi maternali profesioniºti, în condiþiile legii; încheie contracte
individuale de muncã ºi asigurã formarea continuã de asistenþi
maternali profesioniºti;
• supravegheazã familiile ºi persoanele cãrora le-a fost dat în
plasament un copil, pe toatã durata acestei mãsuri;
• acordã asistenþã ºi sprijin pãrinþilor copilului separat de
familie, pentru a pregãti revenirea acestuia în mediul sãu familial;
• reevalueazã, cel puþin o datã la 3 luni ºi ori de câte ori este
cazul, împrejurãrile care au stat la baza stabilirii mãsurilor de
protecþie specialã ºi propune, dupã caz, menþinerea, modificarea sau
încetarea acestora. În acest sens întocmeºte rapoarte pe care le
înainteazã comisiei pentru protecþia copilului sau instanþei, cu
propuneri privind modificarea sau încetarea mãsurii de protecþie,
atunci când este cazul;
• identificã familiile sau persoanele cu domiciliul in România
care doresc sã adopte copii; evalueazã condiþiile materiale ºi
garanþiile morale pe care acestea le prezintã ºi elibereazã atestatul
de familie sau de persoanã aptã sã adopte copii; comunicã datele
înscrise în atestat Oficiului Român pentru Adopþii în vederea
înscrierii lor în Registrul naþional pentru adopþii;
• îndeplineºte demersurile vizând deschiderea procedurii
adopþiei interne pentru copiii aflaþi în evidenþa sa;
• revizuieºte, obligatoriu, planul individualizat de protecþie a
copilului ºi solicitã instanþei menþinerea, modificarea sau
schimbarea mãsurii de protecþie, ori dupã caz, deschiderea unei noi
proceduri de adopþie, dacã dupã un an de la prima deschidere, nu a
identificat o familie sau o persoanã corespunzãtoare pentru copil;
• urmãreºte evoluþia copilului ºi relaþiile acestuia cu persoanele
cãrora le-a fost încredinþat în perioada încredinþãrii în vederea
adopþiei, întocmind rapoarte bilunare, iar raportul final îl prezintã
instanþei în cazul investirii acesteia cu soluþionarea cererii de
încuviinþare a adopþiei;
• monitorizeazã evoluþia copiilor adoptaþi, precum ºi a
relaþiilor acestora cu pãrinþii adoptivi pentru o perioadã de cel
puþin 2 ani; sprijinã pãrinþii adoptivi ai copilului în îndeplinirea
obligaþiei de informare a acestuia cu privire la faptul cã este
• organizeazã activitatea de selectare ºi angajare a
personalului din aparatul propriu ºi din serviciile/instituþiile
subordonate, respectiv de evaluare ºi formare profesionalã
continuã a acestuia.
• controleazã activitatea organismelor private autorizate
care desfãºoarã activitãþi în domeniul protecþiei copilului pe
teritoriul unitãþii administrativ-teritoriale în care funcþioneazã,
prin personalul de specialitate.
2. În legãturã cu persoana minorului ce necesitã
protecþie specialã
• are dreptul de a vizita copilul la locuinþa sa, dacã existã motive
temeinice de a suspecta cã viaþa ºi securitatea acestuia sunt puse în
primejdie pentru a se informa despre condiþiile de îngrijire, educare
ºi asupra sãnãtãþii ori dezvoltãrii sale fizice, acordând la nevoie
îndrumãrile necesare;
• se implicã activ în procedurile privind identificarea copiilor
pãrãsiþi în maternitãþi sau în alte instituþii medicale; astfel, asigurã
consilierea mamei în demersurile acesteia pentru obþinerea
certificatului de naºtere al copilului;
• sesizeazã instanþa judecãtoreasã competentã, pentru
decãderea pãrinþilor ori a unuia dintre aceºtia, din drepturile
pãrinteºti, atunci când sunt întrunite condiþiile legale necesare;
• întocmeºte raportul de evaluare iniþialã a copilului ºi familiei
acestuia ºi propune stabilirea unei mãsuri de protecþie. În acest sens,
prezintã instanþei sesizate cu soluþionarea cererii privind mãsura de
protecþie, raportul privind copilul gãsit pe raza sa administrativ-
teritorialã, necesar stabilirii mãsurii. În situaþia unui plasament în
regim de urgenþã, termenul de sesizare a instanþei este de 48 de ore
de la implicarea direcþiei;
• întocmeºte planul individualizat de protecþie, imediat dupã
primirea unei solicitãri privind o mãsurã de protecþie ori imediat
dupã dispunerea plasamentului în regim de urgenþã;
• monitorizeazã trimestrial activitãþile de aplicare a hotãrârilor
de instituire a mãsurilor de protecþie specialã a copiilor;
• identificã ºi evalueazã familiile sau persoanele care pot primi
în plasament copilul care are nevoie de aceastã mãsurã de protecþie;
• evalueazã persoana sau familia care urmeazã a fi numitã
tutore, privitor la garanþiile morale ºi condiþiile materiale necesare
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 29 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 28
Atribuþiile
Directorului
General
protecþia copilului încadrarea acestuia într-un grad de handicap
ºi orientarea ºcolarã/profesionalã;
- întocmeºte, în condiþiile legii, planul individualizat de
protecþie pentru copilul cu dizabilitãþi;
- urmãreºte realizarea planului de recuperare a copilului cu
dizabilitãþi, respectiv a planului individualizat de protecþie, aprobat
de comisia pentru protecþia copilului;
- efectueazã reevaluarea anualã a condiþiilor privind
încadrarea copilului într-un grad de handicap, la cererea pãrintelui
sau a reprezentantului legal;
- comunicã, în scris, pãrinþilor sau reprezentantului legal data
stabilitã pentru reevaluare;
- efectueazã reevaluarea pe ciclu ºcolar a condiþiilor privind
orientarea ºcolarã/profesionalã a copiilor cu dizabilitãþi.
• îndeplineºte alte atribuþii prevãzute de lege.
Directorul general al direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului asigurã conducerea executivã a acesteia ºi rãspunde de
buna ei funcþionare în îndeplinirea atribuþiilor ce îi revin, fiind ajutat
de cel puþin 2 directori adjuncþi, dintre care unul coordoneazã
activitatea în domeniul protecþiei copilului. În exercitarea
atribuþiilor ce îi revin directorul general emite dispoziþii.
Directorul general reprezintã instituþia în relaþiile cu
autoritãþile ºi instituþiile publice, cu organizaþiile private, cu
persoanele fizice ºi juridice din þarã ºi din strãinãtate ºi
îndeplineºte urmãtoarele atribuþii principale:
a) este vicepreºedintele comisiei pentru protecþia copilului
ºi reprezintã direcþia în relaþiile cu aceasta;
b) exercitã atribuþiile ce revin direcþiei în calitate de
persoanã juridicã;
c) exercitã funcþia de ordonator secundar de credite;
d) întocmeºte proiectul bugetului propriu direcþiei ºi contul
de încheiere a exerciþiului bugetar, pe care le supune avizãrii
colegiului director ºi aprobãrii consiliului judeþean, respectiv
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti;
e) asigurã executarea hotãrârilor comisiei pentru protecþia
copilului;
f) numeºte secretarul comisiei pentru protecþia copilului;
adoptat, de îndatã ce vârsta ºi gradul de maturitate ale copilului
o permit ºi asigurã acestora servicii postadopþie;
• poate solicita instituþiei judeþene încuviinþarea, desfacerea
sau chiar anularea adopþiei, dacã aceasta este în interesul supe-
rior al copilului, participând ca parte la toate procedurile
judiciare din faþa instanþei;
• asigurã reprezentarea copilului strãin care solicitã
statutul de refugiat, în toate procedurile necesare atingerii
acestui scop ºi depune diligenþele necesare pentru clarificarea
situaþiei juridice a acestuia;
• asigurã mediul familial corespunzãtor nevoii de dezvoltare
armonioasã pentru copiii lipsiþi de ocrotirea pãrinteascã ºi pe
care i-a primit în plasament, inclusiv pentru cei care în timpul
mãsurii de protecþie dobândesc capacitatea deplinã de exerciþiu,
dacã îºi continuã studiile, cel mult pânã la împlinirea vârstei de
26 de ani; în acest scop, în cadrul compartimentului pentru
îngrijire de tip rezidenþial ºi a celui de tip familial organizeazã
centre de plasament ºi centre maternale;
• asigurã servicii de recuperare ºi de reintegrare socialã ºi
educaþionalã/profesionalã prin servicii specializate destinate
copilului cu dizabilitãþi, a copilului exploatat, traficat sau cu
comportament delincvent;
• sesizeazã Comisia pentru protecþia copilului ori de câte ori
este nevoie, pentru dispunerea unei mãsuri de protecþie, ori
atunci când este necesarã reevaluarea cazurilor;
• prin intermediul serviciului de evaluare complexã:
- identificã copiii cu dizabilitãþi ºi dificultãþi de învãþare
ºi adaptare socio-ºcolarã, care necesitã încadrare într-un grad de
handicap ºi orientare ºcolarã/profesionalã, în urma solicitãrilor
directe, a referirilor din partea specialiºtilor care vin în contact
cu copiii, ori a sesizãrilor din oficiu;
- verificã îndeplinirea condiþiilor privind încadrarea
copilului într-un grad de handicap ºi orientarea ºcolarã/
profesionalã a acestuia;
- în situaþii excepþionale, efectueazã evaluarea complexã
a copilului sau componente ale acesteia, la sediul sãu ori la
domiciliul copilului;
- întocmeºte raportul de evaluare complexã ºi planul de
recuperare a copilului cu dizabilitãþi ºi propune comisiei pentru
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 31 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 30
Structura
organiza-
toricã
organizatorice ºi a regulamentului de organizare ºi funcþionare
ale direcþiei generale, precum ºi rectificarea bugetului, în
vederea îmbunãtãþirii activitãþii acesteia;
e) face propuneri cãtre consiliul judeþean/local de sector
asupra înstrãinãrii mijloacelor fixe din patrimoniul direcþiei,
altele decât bunurile imobile, prin licitaþie publicã, organizatã în
condiþiile legii;
f) propune consiliului judeþean/local de sector, concesionrea
sau închirierea de bunuri sau servicii de cãtre direcþie, prin
licitaþie publicã organizatã în condiþiile legii;
g) întocmeºte ºi propune spre avizare, respectiv aprobare,
statul de funcþii precum ºi premierea ºi sporurile care se acordã
la salariul personalului direcþiei, cu încadrarea în resursele
financiare alocate de consiliul judeþean, respectiv de consiliile
locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti, în condiþiile legii.
În exercitarea atribuþiilor ce îi revin colegiul director adoptã
hotãrâri, cu votul majoritãþii membrilor.
Colegiul director este compus din directorul general,
directorii adjuncþi, personalul de conducere al direcþiei, 3
consilieri judeþeni/locali, avand cu precãdere studii socioumane.
Preºedintele colegiului este secretarul general al judeþului/
secretarul sectorului, iar in lipsa acestuia ºedinþa este condusã de
directorul general.
Structura organizatoricã orientativã, necesarã pentru asigurarea
funcþionãrii Direcþiei generale, în domeniul protecþiei copilului este
urmãtoarea:
1. compartimentul pentru îngrijire de tip familial;
2. compartimentul pentru îngrijire de tip rezidenþial;
3. compartimentul de intervenþie în situaþii de abuz, neglijare,
trafic ºi migraþie;
4. compartimentl de intervenþie în regim de urgenþã; în cadrul
acestuia funcþioneazã ºi serviciul ’’telefonul copilului”;
5. compartimentul de evaluare a copilului care sãvârºeºte fapte
penale ºi nu rãspunde penal;
6. compartimentul de evaluare complexã a copilului cu
dizabilitãþi;
7. compartimentul de evaluare ºi monitorizare
8. compartimentul strategii, programe, proiecte;
9. secretariatul Comisiei pentru protecþia copilului;
g) elaboreazã proiectele strategiilor anuale, pe termen mediu
ºi lung, de restructurare, organizare ºi dezvoltare a sistemului de
protecþie a copilului, pe care le prezintã pentru aprobare
consiliului judeþean/local de sector;
h) elaboreazã proiectele rapoartelor generale privind
activitatea de protecþie a copilului, stadiul implementãrii
strategiilor prevãzute mai sus ºi propunerile de mãsuri pentru
îmbunãtãþirea acestei activitãþi, pe care le prezintã spre avizare
colegiului director ºi apoi comisiei pentru protecþia copilului;
i) aprobã structura de personal al direcþiei; numeºte ºi
elibereazã din funcþie personalul din cadrul acesteia, potrivit
legii; elaboreazã ºi propune spre aprobare consiliului judeþean/
local de sector, statul de funcþii, având avizul colegiului director;
j) întocmeºte necesarul de personal de specialitate ºi solicitã
instituþiilor ºi organizaþiilor specializate, formarea ºi
perfecþionerea personalului direcþiei;
k) controleazã activitatea personalului din cadrul direcþiei ºi
aplicã sancþiuni disciplinare acestui personal;
l) constatã contravenþiile ºi propune aplicarea sancþiunilor
prevãzute de art.135 din Legea 272/2004 .
m) dispune, pânã la pronunþarea instanþei judecãtoreºti,
plasamentul în regim de urgenþã, în condiþiile legii.
Colegiul director asigurã, împreunã cu directorul general
conducerea instituþiei. Colegiul director se întruneºte în ºedinþã
ordinarã trimestrial, la convocarea directorului general, precum ºi
în ºedinþã extraordinarã, ori de câte ori este necesar, la cererea
directorului general, a preºedintelui colegiului director sau a unuia
dintre directorii adjuncþi. ªedinþele se desfãºoarã în prezenþa a cel
puþin douã treimi din numãrul membrilor sãi ºi a preºedintelui.
Colegiul director îndeplineºte urmãtoarele atribuþii principale:
a) analizeazã ºi controleazã activitatea direcþiei; propune
directorului general mãsurile necesare pentru îmbunãtãþirea
activitãþilor acesteia;
b) avizeazã proiectul bugetului propriu al direcþiei ºi contul
de încheiere a exerciþiului bugetar, prezentate de cãtre director;
c) avizeazã proiectul strategiei ºi rapoartelor elaborate de
directorul general al instituþiei; avizul este consultativ;
d) propune consiliului judeþean, respectiv consiliilor locale
ale sectoarelor municipiului Bucureºti, modificarea structurii
Atribuþiile ºi
componenþa
Colegiului
Director
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 32 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 33
În exercitarea atribuþiilor legale privind activitatea de asistenþã
ºi protecþie socialã, consiliile locale ale municipiilor ºi oraºelor,
organizeazã în subordinea lor propriile structuri care au
responsabilitãþi în sensul asigurãrii serviciilor ºi prestaþiilor sociale
pentru familiile ºi persoanele din raza administrativ teritorialã de
competenþã, inclusiv pentru copii. Aceste structuri sunt denumite
generic, serviciul public local de asistenþã socialã. Serviciul public
de asistenþã socialã al comunitãþii locale este principalul furnizor
de servicii sociale, având responsabilitatea dezvoltãrii ºi
diversificãrii prioritare a serviciilor de asistenþã ºi îngrijire
comunitarã, care sã permitã menþinerea copilului în propriul mediu
de viaþã, în familie ºi în comunitate.
La nivelul consiliilor locale comunale activitatea acestor
structuri este asiguratã de persoane angajate în structura proprie a
aparatului consiliilor locale. La nivelul Municipiului Bucureºti
aceastã activitate va fi asiguratã de cãtre Direcþiile generale de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului organizate în subordinea
consiliilor locale de sector.
Structura organizatoricã, numãrul de personal ºi bugetul
serviciului de asistenþã socialã se aprobã de cãtre consiliul local, în
aºa mãsurã încât acesta sã asigure îndeplinirea atribuþiilor ce îi revin.
Conducãtorul serviciului întocmeºte necesarul de personal de
specialitate ºi solicitã instituþiilor specializate formarea ºi
perfecþionarea personalului existent, în condiþiile legii. Serviciul
public local are rolul de a identifica ºi de a soluþiona problemele
sociale ale comunitãþii în domeniul protecþiei copilului, familiei,
persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap, precum ºi a oricãror persoane aflate în nevoie.
În domeniul protecþiei copilului, serviciul local de asistenþã
socialã îndeplineºte atribuþii de ordin general, cum ar fi:
• monitorizeazã ºi analizeazã situaþia copiilor din unitatea
administrativ-teritorialã respectivã, urmãreºte respectarea ºi
realizarea drepturilor lor ºi asigurã centralizarea ºi sintetizarea
acestor date;
Serviciul public de asistenþã socialã
Aspecte
generale
Organizare
Atribuþii
10. compartimentul juridic ºi contencios;
11. compartimentul de relaþii cu publicul;
12. compartimentul resurse umane;
13. compartimentul economic ºi financiar-contabil;
14. compartimentul audit;
15. compartimentul tehnic, achiziþii publice ºi administrativ.
În vederea realizãrii atribuþiilor direcþiei, consiliul judeþean,
respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti pot
aproba organizarea altor servicii suplimentare în cadrul structurii
organizatorice. Direcþia va asigura încadrarea personalului
corespunzãtor pentru structura organizatoricã, acordând prioritate
personalului cu studii socio-umane.
Pentru îndeplinirea atribuþiilor prevãzute de lege în domeniul
protecþiei persoanei adulte, familiei sau persoanei cu handicap,
direcþia generalã are în structura sa compartimente care au
competenþe speciale în aceste domenii, separat de cele enumerate
mai sus.
Serviciul de evaluare complexã a copilului cuprinde în mod
obligatoriu câte un specialist din urmãtoarele categorii profesionale:
medic pediatru, psiholog, psihopedagog, asistent social,
neuropsihiatru sau, dupã caz, neurolog pentru copii ori psihiatru
pentru copii sau alt specialist. În cazul tuturor este obligatoriu ca
aceºtia sã deþinã studii de lungã duratã ºi o vechime de cel puþin 3
ani în specialitate. Pentru medici, perioada de rezidenþiat se
considerã vechime în specialitate.
(Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor
copilului, Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopþiei, Hotãrârea
de Guvern nr. 1437/2004 privind organizarea ºi metodologia de funcþionare
a comisiei pentru protecþia copilului din 2 septembrie 2004, Hotãrârea
Guvernului nr.1434/2004 privind atribuþiile ºi Regulamentul-cadru de
organizare ºi funcþionare ale Direcþiei generale de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului)
Componenþa
serviciului
de evaluare
complexã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 35 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 34
în vederea identificãrii situaþiilor deosebite ce apar în activitatea de
protecþie a copilului, a cauzelor apariþiei acestora ºi a stabilirii
mãsurilor pentru îmbunãtãþirea acestei activitãþi;
• colaboreazã cu direcþia generalã de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului în domeniul protecþiei copilului ºi transmite
acesteia datele ºi informaþiile solicitate în acest domeniu;
• realizeazã parteneriate ºi colaboreazã cu organizaþiile
neguvernamentale ce desfãºoarã activitãþi în domeniu ºi cu
reprezentanþii societãþii civile în vederea dezvoltãrii ºi susþinerii
mãsurilor de protecþie a copilului;
• preia, prin transfer, serviciile de zi destinate prevenirii
situaþiilor ce pun în pericol securitatea ºi dezvoltarea copilului
organizate de consiliile judeþene, împreunã cu personalul aferent.
Fac excepþie de la acest transfer serviciile de zi destinate copilului
abuzat sau neglijat, considerate a fi de interes judeþean;
• asigurã relaþionarea cu diverse servicii specializate, sau
atribuþii specifice, în beneficiul direct al copilului, cum ar fi:
• întocmeºte planul de servicii;
• se preocupã de stabilirea numelui copilului pãrãsit la naºtere
ºi a cãrui mamã nu a fost identificatã ºi va face declaraþia de
înregistrare a naºterii acestuia la serviciul de stare civilã. Ulterior,
va comunica direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului actul
de naºtere;
• întreprinde toate demersurile de mai sus ºi în favoarea
copilului gãsit pe teritoriul sãu ori care a fost pãrãsit în unitãþile
medicale aflate pe raza sa administrativ-teritorialã;
• pune în aplicare planul de servicii, aprobat de cãtre primar. În
acest scop sprijinã accesul copiilor ºi familiilor la serviciile ºi
prestaþiile destinate menþinerii lor în familie;
• solicitã direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului
instituirea unei mãsuri de protecþie, atunci când este cazul;
• poate vizita copilul la domiciliul sãu atunci când sunt
suspiciuni privind primejduirea vieþii sau securitãþii copilului în
propria familie, putând sesiza la nevoie direcþia de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului;
• ia mãsuri împreunã cu inspectoratul ºcolar ºi alte instituþii
publice pentru reintegrarea ºcolarã a copilului care se sustrage
procesului de învãþãmânt ºi desfãºoarã alte activitãþi;
• urmãreºte evoluþia dezvoltãrii copilului ºi modul în care
pãrinþii acestuia îºi exercitã drepturile ºi îºi îndeplinesc obligaþiile
• realizeazã ºi sprijinã activitatea de prevenire a separãrii
copilului de familia sa;
• identificã ºi evalueazã situaþiile care impun acordarea de servicii
ºi/sau prestaþii pentru prevenirea separãrii copilului de familia sa;
• elaboreazã documentaþia necesarã pentru acordarea serviciilor/
prestaþiilor ºi acordã aceste servicii/prestaþii;
• acþioneazã pentru clarificarea situaþiei juridice a copilului,
inclusiv pentru înregistrarea naºterii acestuia, în vederea identificãrii
unei soluþii cu caracter permanent pentru protecþia copilului;
• organizeazã ºi susþine dezvoltarea de servicii de zi ºi servicii de
tip familial. În acest sens, finanþeazã sau cofinanþeazã aceste servicii,
asigurã resursele tehnice, de personal ºi materiale necesare pentru
buna funcþionare a acestora în conformitate cu standardele de calitate
din domeniu;
• solicitã Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor
Copilului eliberarea licenþei de funcþionare pentru serviciile
organizate în subordinea sa;
• evalueazã ºi monitorizeazã activitatea desfãºuratã în cadrul
serviciilor proprii ºi controleazã modul de utilizare a fondurilor
alocate;
• identificã, evalueazã ºi acordã sprijin material ºi financiar
familiilor cu copii în întreþinere;
• asigurã consiliere ºi informare familiilor cu copii în întreþinere,
asupra drepturilor ºi obligaþiilor acestora, asupra drepturilor copilului
ºi asupra serviciilor disponibile pe plan local,etc.;
• asigurã ºi urmãreºte aplicarea mãsurilor de prevenire ºi
combatere a consumului de alcool ºi droguri, de prevenire ºi
combatere a violenþei în familie, precum ºi a comportamentului
delincvent;
• se preocupã ca autoritãþile locale sã iniþieze programe ºi sã
asigure resursele necesare serviciilor destinate satisfacerii nevoilor
copiilor cu handicap ºi ale familiilor acestora în condiþii care sã le
garanteze demnitatea, sã le favorizeze autonomia ºi sã le faciliteze
participarea activã la viaþa comunitãþii;
• viziteazã periodic la domiciliu familiile ºi copiii care beneficiazã
de servicii ºi prestaþii;
• înainteazã propuneri primarului, în cazul în care este necesarã
luarea unei mãsuri de protecþie specialã, în condiþiile legii;
• colaboreazã cu serviciile descentralizate ale ministerelor ºi ale
celorlalte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 37 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 36
(Legea nr. 705/2001 privind sistemul naþional de asistenþã socialã,
Hotãrârea de Guvern nr. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru
de organizare ºi funcþionare a serviciului public de asistenþã socialã,
Ordonanþa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, Legea nr. 272/
2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului)
cu privire la copilul care a beneficiat de o mãsurã de protecþie
specialã ºi a fost reintegrat în familia sa. În acest scop întocmeºte
rapoarte lunare pe o perioadã de cel puþin 3 luni.
Necomunicarea cãtre direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului a situaþiei privind constatarea cã dezvoltarea fizicã,
mentalã, moralã sau socialã a copilului este pusã în pericol în propria
familie prin abuz ori neglijare, constituie abatere disciplinarã gravã.
Neefectuarea demersurilor prevãzute de lege pentru stabilirea
numelui copilului pãrãsit ºi nerespectarea termenelor pentru aceste
demersuri constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de
la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei. Necomunicarea cãtre direcþia de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului a documentului de înregistrare
a naºterii pentru copilul aflat în situaþia de mai sus, constituie
contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1.000.000 lei la
3.000.000 lei. Nerespectarea obligaþiei privind interdicþia de a face
publice date ºi informaþii referitoare la copilul care a sãvârºit o faptã
penalã ºi nu rãspunde penal, este contravenþie ºi se sancþioneazã cu
amendã între 5.000.000 lei ºi 15.000.000 lei.
Intervenþia acestei instituþii poate fi urmare a semnalãrii unei
situaþii de nevoie socialã de cãtre persoanã(copil), familia
acesteia sau reprezentantul legal, de cãtre orice altã persoanã sau
chiar din oficiu.
Procedura generalã de acordare a unui serviciu are urmãtoarele
etape posibile: evaluarea iniþialã; elaborarea planului de servicii;
implementarea mãsurilor prevãzute în planul de servicii/declinarea
de competenþã prin sesizarea Direcþiei de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului; monitorizarea; reevaluarea ºi raportarea.
Sancþiuni ce
pot fi
stabilite în
sarcina
lucrãtorilor
serviciului
social
Sesizarea
serviciului
de asistenþã
socialã
Procedura
generalã
Autoritatea Naþionalã pentru
Protecþia Drepturilor Copilului
Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului
(ANPDC) funcþioneazã ca organ de specialitate al administraþiei
publice centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea
Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.
Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului
este organizatã numai la nivel central (instituþia neavând unitãþi
subordonate în teritoriu) ºi are atribuþii ºi competenþã de
monitorizare, coordonare ºi control în domeniul protecþiei ºi
promovãrii drepturilor copilului.
Prin intermediul departamentelor sale specializate, ANPDC
îndeplineºte urmãtoarele funcþii:
• funcþia de strategie;
• funcþia de reglementare;
• funcþia de administrare;
• funcþia de reprezentare;
• funcþia de autoritate de stat.
ANPDC asigura respectarea, pe teritoriul României, a
drepturilor copilului prin intervenþia, în condiþiile legii, în
procedurile administrative ºi judiciare privind respectarea ºi
promovarea drepturilor copilului.
a) În domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului:
- elaboreazã ºi supune spre aprobare Guvernului, cu aprobarea
Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, strategia
naþionalã în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului;
- evalueazã impactul aplicãrii obiectivelor strategice ºi ia
mãsurile necesare sau, dupã caz, propune Guvernului, cu aprobarea
Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, luarea
mãsurilor necesare pentru îmbunãtãþirea obiectivelor sau, dupã caz,
a activitãþilor de implementare a acestora;
- elaboreazã proiecte de acte normative, în vederea armonizãrii
legislaþiei interne cu principiile ºi normele tratatelor internaþionale
Principalele
atribuþii ale
ANPDC
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 39 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 38
Agenþia naþionalã este o instituþie publicã cu personalitate
juridicã care funcþioneazã ca organ de specialitate în subordinea
Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.
În subordinea agenþiei funcþioneazã Centrul-Pilot de Asistenþã
ºi Protecþie a Victimelor Violenþei ºi Centrul de Informare ºi
Consultanþã pentru Familie.
În coordonarea metodologicã a agenþiei, la nivelul fiecãrui judeþ
ºi al mun. Bucureºti, în cadrul direcþiilor pentru dialog, familie ºi
solidaritate socialã judeþene, respectiv a mun. Bucureºti, prin ordin
al ministrului muncii, solidaritãþii sociale ºi familiei, se constituie
un compartiment cu atribuþii privind combaterea violenþei în
familie.
a) promovarea valorilor familiale, a înþelegerii ºi întrajutorãrii
în familie, prevenirea ºi combaterea violenþei în relaþiile dintre
membrii acesteia;
b) sprijinirea membrilor de familie aflaþi în dificultate ca
urmare a actelor de violenþã în familie;
c) sprijinirea victimelor prin consiliere, programe de recuperare
a sãnãtãþii ºi de reinserþie socialã;
d) asistarea agresorilor prin tratamente psihologice, respectiv
psihiatrice, de dezalcoolizare, de dezintoxicare, dupã caz;
e) protejarea victimelor, în special a minorilor, prin mãsuri de
pãstrare a confidenþialitãþii asupra identitãþii ºi dificultãþilor lor,
precum ºi prin mãsuri de protecþie psihologicã a acestora, în timpul
instrumentãrii cazului;
f) iniþierea ºi coordonarea parteneriatelor sociale, în scopul
prevenirii ºi combaterii violenþei în familie.
Agenþia coordoneazã punerea în aplicare a mãsurilor de
prevenire ºi combatere a violenþei în familie prin informarea,
consilierea ºi consultanþã familialã, medierea în cazurile de violenþã
în familie, avizarea centrelor pentru adãpostirea victimelor, a
centrelor de recuperare pentru victimele violenþei în familie ºi a
centrelor de asistenþã destinate agresorilor.
Agenþia Naþionalã pentru
Protecþia Familiei
Aspecte
generale
Obiective
generale
în domeniul drepturilor copilului, la care România este parte,
precum ºi în vederea aplicãrii efective a acestora;
- elaboreazã ºi fundamenteazã programe în domeniul protecþiei
ºi promovãrii drepturilor copilului;
- centralizeazã ºi sintetizeazã informaþiile referitoare la respec-
tarea principiilor ºi normelor stabilite de Convenþia ONU cu privire
la drepturile copilului ºi elaboreazã rapoartele prevãzute la art. 44
pct. 1 din aceasta convenþie;
- propune autoritãþilor competente suspendarea sau încetarea
activitãþilor care pun în pericol grav ºi iminent sãnãtatea sau
dezvoltarea fizicã ori psihicã a copilului;
- iniþiazã, negociazã ºi încheie, prin împuternicirea Guvernului,
documente de cooperare internaþionalã în domeniul protecþiei ºi
promovãrii drepturilor copilului;
b) În domeniul prevenirii separãrii copilului de pãrinþi ºi
al protecþiei speciale a copilului separat temporar sau definitiv
de pãrinþi:
- elaboreazã norme, standarde si metodologii pentru funcþio-
narea serviciilor care asigurã prevenirea separãrii copilului de
pãrinþii sãi, precum ºi protecþia specialã a copilului;
- elaboreazã metodologia de licenþiere ºi criteriile de evaluare a
serviciilor destinate prevenirii separãrii copilului de pãrinþii sãi,
precum ºi protecþiei speciale a copilului;
- licenþiazã serviciile destinate prevenirii separãrii copilului de
pãrinþii sãi, precum ºi protecþiei speciale a copilului, organizate, în
condiþiile legii, de cãtre autoritãþile publice sau organismele private
autorizate; asigura la nivel naþional evidenþa acestor servicii;
- realizeazã inspecþii cu privire la modul în care sunt respectate
standardele minime obligatorii pentru organizarea ºi funcþionarea
serviciilor destinate prevenirii separãrii copilului de pãrinþii sãi,
precum ºi protecþiei speciale a copilului;
- asigurã controlul ºi îndrumarea metodologica a activitãþilor
serviciilor destinate prevenirii separãrii copilului de pãrinþii sãi ºi a
celor de protecþie specialã a copilului, precum ºi a activitãþii
desfãºurate de comisiile pentru protecþia copilului.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 41 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 40
Pentru realizarea obiectivelor în domeniul îngrijirii ºi protecþiei
victimelor violenþei în familie, agenþia are urmãtoarele atribuþii
principale:
a) elaborarea, fundamentarea ºi aplicarea strategiei ºi a
programelor în domeniul fenomenului violenþei în familie;
b) controlul aplicãrii reglementãrilor din domeniul sãu de
activitate ºi îndrumarea metodologicã a activitãþilor unitãþilor
destinate prevenirii ºi combaterii violenþei în familie;
c) finanþarea sau, dupã caz, cofinanþarea programelor specifice
în domeniul apãrãrii ºi consolidãrii familiei, precum ºi al îngrijirii
ºi protecþiei victimelor violenþei în familie;
d) avizarea înfiinþãrii centrelor pentru adãpostirea victimelor
violenþei în familie, a centrelor de recuperare pentru victimele
violenþei în familie ºi a centrelor de asistenþã destinate agresorilor;
e) includerea apelurilor telefonice pentru cazurile privind
violenþa în familie în cadrul serviciului telefonic de urgenþã cu
numãr unic de apel care funcþioneazã potrivit legii;
f) instruirea, autorizarea ºi coordonarea activitãþii profesionale
a asistenþilor familiali;
g) organizarea de cursuri de cunoaºtere a formelor de violenþã
în familie, precum ºi a mijloacelor de prevenire ºi combatere a
acestora;
h) efectuarea de studii ºi cercetãri, elaborarea de strategii,
prognoze, realizarea ºi publicarea de materiale ºtiinþifice ºi
promoþionale specifice;
i) realizarea bazei de date pentru gestionarea situaþiilor de
violenþã în familie;
j) implicarea ºi sprijinirea initiaþivelor partenerilor sociali,
precum ºi a mijloacelor de comunicare în masã;
k) elaborarea protocoalelor de funcþionare ºi a ghidurilor de
bune practici în domeniul prevenirii ºi combaterii violenþei în familie.
Agenþia elaboreazã standardele de calitate pentru serviciile
sociale din domeniul protecþiei victimelor violenþei în familie, care
se aprobã prin ordin al ministrului muncii, solidaritãþii sociale ºi
familiei, în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei
hotãrâri.
Obiective
specifice
(Hotãrâre nr. 1624/2003 privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei
Naþionale pentru Protecþia Familiei)
Responsabilitãþile autoritãþilor
locale în protecþia copilului
Primarul
• asigurã respectarea drepturilor ºi libertãþilor fundamentale
ale cetãþenilor, a prevederilor Constituþiei, precum ºi punerea în
aplicare a legilor, a decretelor Preºedintelui României, a
hotãrârilor ºi ordonanþelor Guvernului;
• asigurã aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului local;
• prezintã consiliului local, anual sau ori de câte ori este
necesar, informãri privind starea economicã ºi socialã a comunei
sau a oraºului, în concordanþã cu atribuþiile ce revin autoritãþilor
administraþiei publice locale, precum ºi informãri asupra modului
de aducere la îndeplinire a hotãrârilor consiliului local;
• ia mãsuri pentru prevenirea ºi limitarea urmãrilor
calamitãþilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau
epizootiilor, împreunã cu organele specializate ale statului. În
acest scop poate mobiliza populaþia, agenþii economici ºi
instituþiile publice din comunã sau din oraº, acestea fiind obligate
sã execute mãsurile stabilite în planurile de protecþie ºi intervenþie
elaborate pe tipuri de dezastre;
• asigurã repartizarea locuinþelor sociale pe baza hotãrârii
consiliului local;
• conduce serviciile publice locale;
• asigurã funcþionarea serviciilor de stare civilã ºi de autoritate
tutelarã;
• supravegheazã realizarea mãsurilor de asistenþã ºi ajutor
social, dispunând efectuarea anchetelor sociale în privinþa
respectãrii drepturilor copilului,
• face ancheta primarã pentru instituirea tutelei.
• îndrumã metodologic, urmãreºte ºi controleazã activitãþile
de stare civilã ºi autoritate tutelarã din comune ºi oraºe.
• coordoneazã, controleazã ºi rãspunde de activitatea privind
protecþia copilului. Aceste atribuþii sunt realizate prin aparatul
propriu de specialitate al consiliului judeþean, care este coordonat
de secretarul general al judeþului.
Preºedintele
consiliului
judeþean
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 43 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 42
Organisme neguvernamentale
Aspecte
generale
Persoanele fizice ºi persoanele juridice care urmãresc
desfãºurarea unor activitãþi de interes general sau în interes
comunitar ori, dupã caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot
constitui asociaþii ori fundaþii (organisme private).
Organismele private, pot desfãºura activitãþi în domeniul
protecþiei copilului, dacã sunt legal constituite, acreditate ºi obþin
licenþa prevãzutã de lege pentru organizarea serviciilor destinate
protecþiei copilului.
Organizaþiile neguvernamentale precum fundaþiile, asociaþiile,
dobândesc personalitate juridicã în baza unei hotãrâri judecãtoreºti
definitive ºi irevocabile, prin înscrierea în Registrul asociaþiilor ºi
fundaþiilor, aflat la grefa judecãtoriei în a cãrei circumscripþie
teritorialã urmeazã sã iºi stabileascã sediul. Documentele necesare
obþinerii hotãrârii ºi înscrierii în Registru sunt: cerere de înscriere,
actul constitutiv, statutul, ambele autentificate, acte doveditoare ale
sediului ºi patrimoniului, dovada rezervãrii denumirii, dovada plãþii
taxei de timbru ºi a timbrului judiciar. În termen de trei zile de la
depunerea cererii ºi a documentelor, judecãtorul, prin încheiere, se
pronunþã asupra acordãrii personalitãþii juridice dispunând
înscrierea în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor.
Organizaþiile neguvernamentale strãine pot fi recunoscute în
România, sub condiþia reciprocitãþii, pe baza aprobãrii prealabile a
Guvernului, prin înscrierea în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor de
la grefa Tribunalului Bucureºti, dacã sunt constituite legal în statul
a cãrui naþionalitate o au, iar scopurile lor statutare nu contravin
ordinii publice din România.
Pentru organizarea ºi acordarea de servicii sociale, în general,
organismele private trebuie sã fie acreditate conform legii. În acest
scop, la nivelul judeþelor ºi a municipiului Bucureºti funcþioneazã
o comisie de acreditare, pe lângã direcþia teritorialã pentru dialog,
familie ºi solidaritate socialã.
Documente necesare acreditãrii:
1. cererea de acreditare ºi o fiºã descriptivã privind prezentarea
serviciului pentru care se solicitã acreditarea;
Constituire
Acreditarea
organismelor
private
• coordoneazã compartimentele de stare civila ºi autoritate
tutelarã din aparatul propriu de specialitate al consiliului judeþean;
• asigurã comunicarea cãtre autoritãþile, instituþiile ºi persoanele
interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, în termen
de cel mult 10 zile, dacã legea nu prevede altfel
• înfiinþeazã instituþii publice ºi servicii publice de interes local;
urmãreºte, controleazã ºi analizeazã activitatea acestora; instituie,
cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de
organizare ºi funcþionare pentru instituþiile ºi serviciile publice de
interes local;
• contribuie la realizarea mãsurilor de protecþie ºi asistenþã
socialã; asigurã protecþia drepturilor copilului, potrivit legislaþiei în
vigoare; aprobã criteriile pentru repartizarea locuinþelor sociale;
înfiinþeazã ºi asigurã funcþionarea unor instituþii de binefacere de
interes local;
• hotãrãºte, în condiþiile legii, cooperarea sau asocierea cu
persoane juridice române sau strãine, cu organizaþii negu-
vernamentale ºi cu alþi parteneri sociali, în vederea finanþãrii ºi
realizãrii în comun a unor acþiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de
interes public local; hotãrãºte înfrãþirea comunei sau oraºului cu
unitãþi administrativ-teritoriale similare din alte þãri.
Secretarul
general al
judeþului
Consiliul
local
(Legea nr. 215/2001 a administraþiei publice locale)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 45 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 44
Documente necesare obþinerii licenþei provizorii:
• cerere;
• dovada acreditãrii în condiþiile legii;
• hotãrârea organului de conducere al organizaþiei privind
decizia de înfiinþare a serviciului; înfiinþarea unui serviciu fãrã
solicitarea licenþei provizorii constituie contravenþie ºi se
sancþioneazã cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;
• strategia judeþeanã în domeniul protecþiei drepturilor
copilului;
• convenþia de colaborare a organizaþiei cu consiliul judeþean/
local pe a cãrui razã administrativ teritorialã urmeazã a fi înfiinþat
serviciul;
• dovada titlului cu care este deþinut imobilul afectat serviciului
respectiv;
• angajament al organismului privat de a notifica ANPDC orice
modificare intervenitã în îndeplinirea condiþiilor de acordare a
licenþei provizorii sau cu privire la actele depuse pentru licenþiere.
Condiþii prealabile licenþierii provizorii:
1. serviciul pentru care se solicitã licenþierea se încadreazã în
obiectivele strategiei naþionale ºi judeþene în domeniul protecþiei
copilului ºi rãspunde nevoilor comunitãþii unde serviciul urmeazã
sã funcþioneze.
2. sunt respectate prevederile legale referitoare la înfiinþarea,
organizarea ºi funcþionarea tipului de serviciu pentru care se solicitã
licenþa provizorie.
Organismele private acreditate au obligaþia notificãrii cãtre
Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Dreturilor Copilului data
începerii activitãþii(a funcþionãrii efective) serviciului pentru care au
obþinut licenþa provizorie. Neîndeplinirea acestei obligaþii constituie
contravenþie ºi se sancþioneazã cu amen dã de la 20.000.000lei la
50.000.000lei.]
• cerere, formulatã cu 90 de zile înainte de expirarea licenþei
provizorii;
• un raport de autoevaluare care cuprinde datele de identificare
a serviciului ºi prezentarea modalitãþilor concrete de punere în
practicã a cerinþelor ºi normelor cuprinse în regulamentul-cadru de
organizare ºi funcþionare, precum ºi în standardul minim obligatoriu
pentru serviciul respectiv;
Documente
necesare
obþinerii
licenþei de
funcþionare
2. certificat de persoanã juridicã;
3. încheierea judecãtoreascã de admitere a cererii de înscriere
în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor;
4. certificat de înregistrare fiscalã;
5. regulamentul de organizare ºi funcþionare;
6. organigramã;
7. CV al persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
8. copii ale documentelor care atestã pregãtirea profesionalã/
calificarea persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
9. ultima situaþie financiarã;
10. un extras de cont;
11. dovada privind situaþia juridicã a imobilului/sediului unde
se acordã sau urmeazã sã se acorde serviciile sociale;
12. autorizaþia sanitarã, autorizaþia sanitar-veterinarã,
autorizaþia pentru protecþia muncii, autorizaþia de mediu, aviz PSI
ºi alte autorizaþii prevãzute de lege.
Acreditarea se acordã de cãtre comisia de acreditare în
maximum 45 de zile de la data înregistrãrii solicitãrii sau de la data
remedierii neregularitãþilor din documentele depuse pentru
acreditare, în mod gratuit. În acest scop se elibereazã în termen de 5
zile de la data aprobãrii un certificat de acreditare.
Organismele private acreditate în condiþiile legii, care activeazã
în domeniul protecþiei drepturilor copilului, au obligaþia de a
solicita licenþierea serviciilor de prevenire a separãrii copilului de
familia sa, precum ºi a serviciilor destinate protecþiei speciale a
copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotitea pãrinþilor sãi.
Licenþa de funcþionare pentru aceste sevicii se elibereazã de cãtre
Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului, prin
Serviciul de licenþiere aflat în structura sa ºi conferã dreptul
organismelor private de a înfiinþa, organiza ºi dezvolta serviciile
pentru care a fost acordatã. Licenþa se solicitã ºi pentru serviciile
existente, iar în cazul în care un serviciu se organizeazã în mai multe
locaþii, licenþa va fi solicitatã pentru fiecare din aceste locaþii.
Cuprinde douã etape: licenþierea provizorie cu o duratã de 12
luni ºi acordarea licenþei de funcþionare cu o duratã de 36 de luni,
de la data eliberãrii lor.
Licenþierea
serviciilor
organizate
de
organismele
private
Procedura
de licenþiere
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 47 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 46
de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum ºi de
protecþie specialã a copilului, respectiv servicii de zi, servicii de tip
familial, servicii de tip rezidenþial. Sunt considerate servicii de tip
rezidenþial, centrele de plasament, centrele maternale ºi centrele de
primire în regim de urgenþã. Un tip distinct de centru de tip
rezidenþial poate fi considerat centrul de tranzit destinat copilului
neînsoþit(neacompaniat) sau victimã a traficului de fiinþe umane.
Serviciile de zi sunt cele care, fãrã a avea o componentã de gãzduire,
desfãºoarã activitãþi de sprijin ºi consiliere pentru familie ºi copil
în vederea depãºirii unei situaþii de crizã, cum ar fi: servicii de
consiliere ºi sprijin pentru pãrinþi ºi copii, servicii de pregãtire ºi
sprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie, servicii
pentru deprinderi de viaþã. Atât serviciile de zi cât ºi cele rezidenþiale
pot avea caracter specializat, în funcþie de nevoile copiilor
beneficiari ai acestora, respectiv: centre pentru copilul cu handicap,
centre pentru copilul care sãvârºeºte o faptã penalã ºi nu rãspunde
penal, centre pentru copilul abuzat, neglijat ºi exploatat, centre
pentru copilul neacompaniat sau victimã a traficului.
În ceea ce priveºte activitãþile desfãºurate în domeniul
adopþiei, se face distincþie între organismele private române ºi cele
strãine. Astfel,
1.organismele private române:
-nu au voie sã participe sau sã intervinã în procedurile de adopþie
internaþionalã;
-pot înfiinþa servicii de adopþie internã(naþionalã) numai dupã
obþinerea licenþei eliberate de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru
Protecþia Drepturilor Copilului ºi numai în baza unei convenþii de
parteneriat încheiatã cu Direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului;
-desfãºoarã servicii ºi activitãþi specifice pregãtirii
procedurilor administrative prealabile celor judiciare sau
ulterioare acestora, în domeniul adopþiei, în favoarea copilului,
familiei/persoanei potenþial adoptive, a pãrinþilor fireºti, precum
ºi a comunitãþii, de genul:
• întocmire materiale de informare adresate copiilor, cu privire
la procedurile ºi efectele adopþiei;
• informare ºi consiliere a copilului cu privire la finalitatea
planului individualizat de protecþie care are ca finalitate adopþia;
• informarea, sprijinirea copilului pe parcursul procedurilor, cu
privire la consimþãmântul sãu privind adopþia sau cu privire la
• dovada acreditãrii;
• hotãrârea organului de conducere al organismului privat prin
care se atestã organizarea ºi funcþionarea serviciului pentru care se
solicitã licenþierea;
• strategia judeþeanã în domeniul protecþiei drepturilor
copilului; se va acoperi astfel condiþia privind necesitatea ºi
conformitatea funcþionãrii serviciului cu nevoia comunitãþii ºi cu
obiectivele strategiilor în domeniu;
• convenþia de colaborare a organismului privat acreditat cu
consiliul judeþean/local pe a cãrui razã administrativ-teritorialã este
înfiinþat serviciul în cauzã;
• cazierele judiciare ale persoanelor angajate în cadrul
serviciului sau care colaboreazã cu acesta intrând în contact cu
beneficiarii;
• declaraþii pe proprie rãspundere ale persoanelor de mai sus
privind respectarea confidenþialitãþii datelor ºi informaþiilor la care
au acces, despre beneficiari;
• titlul de proprietate asupra imobilului în care funcþioneazã
serviciul, sau dupã caz, actul care atestã dreptul de folosinþã asupra
imobilului, din care sã rezulte o perioadã de folosinþã pentru cel
puþin 3 ani;
• angajament al conducerii organismului privat de a notifica
ANPDC orice modificare intervenitã în îndeplinirea condiþiilor de
licenþiere sau în ceea ce priveºte actele depuse la licenþiere.
Licenþa de funcþionare se afiºeazã la loc vizibil, în original sau
copie, la sediul serviciului licenþiat. Pentru înnoirea licenþei,
organismele private au obligaþia solicitãrii unei noi licenþe cu cel
puþin 90 de zile înainte de expirarea celei valide. Licenþa se poate
retrage, suspenda sau anula în urmãtoarele situaþii:
1. serviciul licenþiat nu mai întruneºte condiþiile impuse de lege
pentru acordarea licenþei;
2. organismul privat nu dã curs, în termenul acordat,
recomandãrilor formulate pentru remedierea abaterilor constatate ca
urmare a acþiunilor de control.
Competenþe/tipuri de activitãþi ale organismelor private
(enumerare nonexhaustivã):
În domeniul promovãrii ºi protecþiei drepturilor copilului,
organizaþiile neguvernamentale pot organiza ºi dezvolta serviciile
Prevederi
generale
privind
licenþa
Competenþe/
tipuri de
activitãþi
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 49 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 48
au încheiate acorduri de colaborare cu Oficiul Român pentru
Adopþii;
• sã fie acreditate de autoritãþile statului de origine sã desfãºoare
activitãþi în materia adopþiei;
• sã urmãreascã scopuri nelucrative;
• sã fie conduse ºi administrate de persoane calificate;
• sã fie sub supravegherea autoritãþilor competente ale statului
de origine în privinþa funcþionãrii ºi a situaþiei lor financiare.
Documentele necesare autorizãrii de cãtre Oficiul Român
pentru Adopþii:
• cerere de autorizare;
• statutul ºi dovada înregistrãrii lui în statul unde se aflã sediul
social;
• documentul doveditor al personalitãþii juridice ºi al capacitãþii
de a desfãºura activitãþi specifice(acord/autorizare/acreditare);
• documente privitoare la structura organizatoricã ºi a
personalului;
• istoricul activitãþilor desfãºurate ºi recomandãri din partea
altor colaboratori, inclusiv a autoritãþii de supraveghere;
• lista personalului care va presta servicii în domeniu, cu datele
profesionale;
• descrierea activitãþilor planificate ºi a metodologiei de lucru;
• angajamentul de a prezenta cereri doar din partea familiilor/
persoanelor cu care au contracte de monitorizare postadoptivã;
• angajamentul de a prezenta Oficiului rapoarte de activitate
anual, sau la cererea acestuia;
• angajamentul de a prezenta rapoartele trimestriale de urmãrire
postadopþie.
Recunoaºtere fundaþiilor sau asociaþiilor ca fiind de utilitate
publicã se face de cãtre Guvernul României, prin hotãrâre, pe duratã
nedeterminatã, sub urmãtoarele condiþii:
1. activitatea acestora se defãºoarã în interes general sau
comunitar, dupã caz;
2. funcþioneazã de cel puþin 3 ani ºi a realizat majoritatea
obiectivelor stabilite;
3. prezintã un raport de activitate din care sã rezulte
desfãºurarea unei activitãþi anterioare semnificative, prin derularea
unor programe ori proiecte specifice scopului sãu, însoþit de
Documente
necesare
autorizãrii
(în materia
adopþiilor)
Recunoaº-
terea
organismelor
neguverna-
mentale
ca fiind
de utilitate
publicã
exprimarea dorinþelor sau opiniei sale;
• asistenþã pentru copilul a cãrui acomodare cu familia potenþial
adoptivã a eºuat;
• supravegherea ºi evaluarea modului ºi capacitãþii de adaptare
a copilului cu noul mediu familial în perioada de încredinþare în
vederea adopþiei sau dupã adopþie, inclusiv asistenþã ºi sprijin de
specialitate pentru acomodare;
• informarea familiilor/persoanelor care au intenþia de a adopta
cu privire la documentaþia necesarã, la demersurile ºi la durata
procedurilor adopþiei interne;
• asigurarea asistenþei de specialitate, consilierea ºi pregãtirea
familiilor/persoanelor pe parcursul întregii proceduri de adopþie, cu
privire la implicaþiile ºi transformãrile în plan personal, social ºi
profesional, generate de adopþie, în vederea asumãrii conºtiente a
rolului de pãrinte;
• realizarea de rapoarte cu privire la acomodarea dintre pãrinþi
ºi copil în perioada de încredinþare în vederea adopþiei;
• asigurarea de sprijin ºi asistenþã pentru adoptatori în perioada
post adopþie ºi supravegherea timp de cel puþin doi ani a evoluþiei
copilului în cadrul noii familii, cu întocmirea de rapoarte
trimestriale;
• informarea pãrinþilor fireºti ºi a familiei extinse, dupã caz, cu
privire la procedurile adopþiei, efectele acesteia, posibilitatea
intervenþiei lor ºi termenele în care se poate face, precum ºi cu
privire la finalizarea adopþiei;
• activitãþi de informare a comunitãþii ºi de promovare a
adopþiei, a nevoilor beneficiarilor, precum ºi activitãþi de formare
ºi informare a profesioniºtilor sau liderilor comunitari.
2. organismele neguvernamentale strãine, cu sediul social pe
teritoriul altui stat, pot desfãºura activitãþi privind adopþia
internaþionalã, doar dupã ce au fost autorizate de Oficiul Român
pentru Adopþii, respectiv, ele vor putea colabora cu Oficiul în sensul
prezentãrii documentelor necesare dovedirii capacitãþii legale de a
adopta a familiei strãine ºi de a întocmi ºi comunica rapoartele
postadopþie sau rapoarte de activitate.
Condiþiile pentru a fi autorizate de Oficiu:
• sã fie persoane juridice legal constituite în statul de origine;
• sã aibã sediul pe teritoriul unui stat ratificator al Convenþiei
de la Haga in materia adopþiei sau ale cãrui autoritãþi competente
Condiþii de
autorizare
(în materia
adopþiilor)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 51 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 50
(Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, Legea
nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului, Legea
nr. 273/2004 privind adopþia, Hotãrârea de Guvern nr. 1.024/2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanþei
Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum ºi a Metodologiei
de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, Hotãrârea de Guvern nr.
1.440/2004 privind condiþiile ºi procedura de licenþiere ºi de inspecþie a
serviciilor de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum ºi a
celor de protecþie specialã a copilului lipsit temporar sau definitiv de
ocrotirea pãrinþilor sãi, Hotãrârea de Guvern nr. 1.441/2004 cu privire la
autorizarea organizaþiilor private strãine de a desfãºura activitãþi în
domeniul adopþiei internaþionale, Hotãrârea de Guvern nr. 1.442/2004
privind serviciile ºi activitãþile ce pot fi desfãºurate de cãtre organismele
private române în cadrul procedurii adopþiei interne.)
situaþiile financiare anuale ºi de bugetele de venituri ºi cheltuieli pe
ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaºterea
statutului de utilitate publicã;
4. valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei trei ani
anteriori este cel puþin egalã cu valoarea patrimoniului iniþial.
• cerere;
• dovada îndeplinirii condiþiilor prezentate mai sus;
• copii de pe actul constitutiv ºi statut;
• copie a dovezii de dobândire a personalitãþii juridice;
• dovada privind bonitatea bancarã, emisã de banca la care au
deschis contul;
• copie de pe dovada privind situaþia juridicã a sediului;
• numele ºi adresa persoanelor fizice sau juridice cu care
colaboreazã în mod frecvent în vederea realizãrii obiectului sãu de
activitate.
Drepturile ºi obligaþiile organismelor private, conferite din
recunoaºterea utilitãþii publice:
• dreptul de a li se concesiona servicii publice fãrã caracter
comercial, în condiþiile legii;
• dreptul la resurse provenite din bugetul de stat ºi din bugetele
locale, dupã cum desfãºoarã activitãþi în interes general sau al
colectivitãþilor locale;
• dreptul de a menþiona în toate documentele pe care le
întocmeºte cã sunt recunoscute ca fiind de utilitate publicã;
• obligaþia de a menþine cel puþin nivelul activitãþii ºi
performanþele care au determinat recunoaºterea;
• obligaþia de a comunica autoritãþii administrative competente
orice modificãri ale actului constitutiv ºi ale statutului, precum ºi
rapoartele de activitate ºi bilanþurile anuale;
• obligaþia de a publica în extras, în termen de 3 luni de la
încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate ºi situaþiile
financiare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a,
precum ºi în Registrul naþional al persoanelor juridice fãrã scop
patrimonial.
Documente
necesare
Drepturi ºi
obligaþii
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 53 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 52
Definiþie
Responsabi-
litatea
pentru
creºterea ºi
dezvoltarea
copilului
Mãsurile de
protecþie
specialã a
copilului
a) plasamentul;
b) plasamentul în regim de urgenþã;
c) supravegherea specializatã.
De mãsurile de protecþie specialã pot beneficia :
a) copilul ai cãrui pãrinþi sunt decedaþi, necunoscuþi, decãzuþi
din exerciþiul drepturilor pãrinteºti sau cãrora li s-a aplicat
pedeapsa interzicerii drepturilor pãrinteºti, puºi sub interdicþie,
declaraþi morþi sau dispãruþi prin hotãrâre judecãtoreascã, când nu
a putut fi instituitã tutela;
b) copilul care, în vederea protejãrii intereselor sale, nu
poate fi lãsat în grija pãrinþilor din motive neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul gãsit sau abandonat de cãtre mamã în unitãþi sanitare;
e) copilul care a sãvârºit o faptã prevãzutã de legea penalã
ºi care nu rãspunde penal.
Pãrinþii sau, dupã caz, copilul care a împlinit vârsta de 14 ani
au dreptul sã atace în instanþã mãsurile de protecþie specialã ºi
beneficiazã de asistenþã gratuitã pentru aceasta.
Rãspunderea pentru creºterea ºi asigurarea dezvoltãrii
copilului revine în primul rând pãrinþilor, aceºtia având obligaþia
de a a-ºi exercita drepturile ºi de a-ºi îndeplini obligaþiile faþã de
copil þinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.
În subsidiar responsabilitatea revine colectivitãþii locale din
care fac parte copilul ºi familia sa.
Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a
sprijini pãrinþii sau, dupã caz, alt reprezentant legal al copilului în
realizarea obligaþiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltând ºi
asigurând în acest scop servicii diversificate, accesibile ºi de calitate,
corespunzãtoare nevoilor copilului. Intervenþia statului este
complementarã, statul asigurã protecþia copilului ºi garanteazã
respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specificã
realizatã de instituþiile statului ºi de autoritãþile publice cu atribuþii
în acest domeniu.
A. Mãsurile de protecþie specialã
I. Plasamentul
Plasamentul constituie o mãsurã de protecþie specialã, având
caracter temporar, care poate fi dispusã, în condiþiile legii, dupã
caz, la:
Mãsuri de protecþie specialã
a copilului lipsit temporar sau
definitiv de ocrotirea pãrinþilor sãi
Protecþia
specialã a
copilului
lipsit
temporar
sau definitiv
de ocrotirea
pãrinþilor
sãi
Planul
individualizat
de protecþie
Planul de
servicii
Protecþia specialã a copilului reprezintã ansamblul
mãsurilor, prestaþiilor ºi serviciilor destinate îngrijirii ºi
dezvoltãrii copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea
pãrinþilor sãi sau a celui care, în vederea protejãrii intereselor
sale, nu poate fi lãsat în grija acestora. Prin copil se înþelege
persoana care nu a împlinit 18 ani ºi nu a dobândit capacitate
deplinã de exerciþiu.
Mãsurile de protecþie specialã a copilului se stabilesc ºi se
aplicã în baza planului individualizat de protecþie ºi se stabilesc
numai cu consimþãmântul copilului care a împlinit 14 ani. În
situaþia în care copilul refuza sã îºi dea consimþãmântul,
mãsurile de protecþie se stabilesc numai de cãtre instanþa
judecãtoreascã, care, în situaþii temeinic motivate, poate trece
peste refuzul acestuia de a-ºi exprima consimþãmântul faþã de
mãsura propusã.
Planul individualizat este documentul prin care se realizeazã
planificarea serviciilor, prestaþiilor ºi a mãsurilor de protecþie
specialã a copilului, pe baza evaluãrii psihosociale a acestuia ºi a
familiei sale, în vederea integrãrii copilului care a fost separat de
familia sa într-un mediu familial stabil permanent în cel mai scurt
timp posibil.
Planul de servicii este documentul prin care se realizeazã
planificarea acordãrii serviciilor ºi a prestaþiilor, pe baza evaluãrii
psihosociale a acestuia ºi a familiei sale, în vederea prevenirii
separãrii copilului de familia sa. Planul de servicii poate avea ca
finalitate transmiterea cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului a cererii de instituire a unei mãsuri de protecþie
specialã a copilului numai dacã dupã acordarea serviciilor prevãzute
de acest plan, se constatã cã menþinerea copilului alãturi de pãrinþii
sãi nu este posibilã.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 55 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 54
Educaþia
ºi credinþa
religioasã
a copilului
Domiciliul
copilului
Situaþia
drepturilor
pãrinteºti
Durata
mãsurii
Copilul beneficiazã de protecþia specialã prevãzutã de lege
pânã la dobândirea capacitãþii depline de exerciþiu
La cererea tânãrului, exprimatã dupã dobândirea capacitãþii
depline de exerciþiu, dacã îºi continuã studiile, într-o formã de
învãþãmânt de zi, protecþia specialã se acordã, în condiþiile legii,
dar fãrã a se depãºi vârsta de 26 ani.
Tânãrul care a dobândit capacitate de exerciþiu ºi a beneficiat
de o mãsurã de protecþie specialã, dar care nu îºi continuã
studiile ºi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind
confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiazã la cerere, pe
o perioada de 2 ani de protecþie specialã în scopul facilitãrii
integrãrii sale sociale. În cazul în care se face dovada cã tânãrului
i s-a oferit un loc de muncã sau locuinþã ºi acesta le-a refuzat,
ori le-a pierdut din motive imputabile lui, nu mai poate beneficia
de aceste facilitãþi.
Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti faþã de copil se menþin pe
toatã durata plasamentului, dispus de cãtre comisia pentru
protecþia copilului.
Pentru copilul pentru care instanþa judecãtoreascã a dispus
mãsura plasamentului drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti sunt
exercitate ºi, respectiv îndeplinite de cãtre preºedintele
consiliului judeþean, respectiv de cãtre primarul sectorului
municipiului Bucureºti.
Modalitatea de exercitare ºi de îndeplinire a drepturilor
pãrinteºti cu privire la persoana ºi la bunurile copilului se
stabileºte de cãtre instanþa judecãtoreascã, dacã aceasta a
instituit mãsura plasamentului.
Pe durata plasamentului, domiciliul copilului este la
persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip
rezidenþial care îl are în îngrijire.
Copilul are dreptul de a primi o educaþie care sã îi permitã
dezvoltarea, în condiþii nediscriminatorii a aptitudinilor ºi
personalitãþii sale.
Pãrinþii au cu prioritate dreptul de a alege felul educaþiei care
urmeazã sã fie datã copiilor lor ºi au obligaþia sa înscrie copilul
la ºcoalã ºi sã asigure frecventarea cu regularitate de cãtre acesta
a cursurilor ºcolare.
• o persoanã sau familie;
• un asistent maternal profesionist;
• un serviciu de tip rezidenþial licenþiat în condiþiile legii.
Persoana sau familia, atestatã de Comisia pentru Protecþia
Copilului, care primeºte un copil în plasament trebuie sã aibã
domiciliul în România ºi sã fie evaluatã de cãtre direcþia generalã
de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cu privire la garanþiile
morale ºi condiþiile materiale pe care trebuie sã le îndeplineascã
pentru a primi un copil în plasament.
Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poate
fi dispus numai la familia extinsã sau substitutivã, plasamentul
acestuia într-un serviciu de tip rezidenþial fiind interzis.
Prin excepþie, se poate dispune plasamentul într-un serviciu
de tip rezidenþial al copilului mai mic de 2 ani, în situaþia în care
acesta prezintã handicapuri grave, cu dependenþã de îngrijiri în
servicii de tip rezidenþial specializate.
La stabilirea plasamentului se va urmãri:
• menþinerea fraþilor împreunã;
• facilitarea exercitãrii de cãtre pãrinþi a dreptului de a vizita
copilul ºi de a menþine legãtura cu acesta ;
• plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsã sau la
familia substitutivã;
Comisia pentru protecþia copilului poate institui mãsura de
protecþie a copilului în situaþia în care existã acordul pãrinþilor,
iar în situaþia în care acordul acestora nu existã, competenþa
instituirii unei mãsuri de protecþie aparþine instanþei
judecãtoreºti.
Cauzele referitoare la mãsurile de protecþie a drepturilor
copilului sunt de competenþa tribunalului de la domiciliul
copilului. Dacã domiciliul copilului nu este cunoscut,
competenþa revine tribunalului în a cãrui circumscripþie
teritorialã a fost gãsit copilul.
Cauzele privind instituirea mãsurilor de protecþie specialã
a copilului se soluþioneazã în regim de urgenþã, cu citarea
reprezentantului legal al copilului, a direcþiei generale de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului ºi cu participarea
obligatorie a procurorului.
Termenele de judecatã nu pot fi mai mari de 10 zile.
Competenþa
instituirii
mãsurii de
protecþie
Plasamentul
copilului
mic
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 57 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 56
verifice ºi sã soluþioneze toate sesizãrile privind cazurile de abuz
sau de neglijare a copilului, inclusiv cele venite din partea
asistenþilor sociali, sã asigure prestarea serviciilor specializate
pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijãrii ºi ale
familiilor acestora. Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului este obligatã sã sesizeze instanþa judecãtoreascã în termen
de 48 de ore de la data la care a dispus aceastã mãsurã.
In situaþia în care reprezentanþii persoanelor juridice, precum ºi
persoanele fizice care au în îngrijire sau asigurã protecþia unui copil
refuzã sau împiedicã în orice mod efectuarea verificãrilor de cãtre
reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului, iar aceºtia stabilesc cã existã motive temeinice care sã
susþinã existenþa unei situaþii de pericol iminent pentru copil,
datoratã abuzului ºi neglijãrii, direcþia generalã sesizeazã instanþa
judecãtoreascã, solicitând emiterea unei ordonanþe preºedinþiale de
plasare a copilului la o persoana, familie, asistent maternal
profesionist sau într-un serviciu de tip rezidenþial.
Pe durata plasamentului de urgenþã ºi a încredinþãrii copilului
ca urmare a acestei mãsuri se suspendã de drept exerciþiul
drepturilor pãrinteºti pânã când instanþa judecãtoreascã va decide cu
privire la menþinerea sau la înlocuirea acestei mãsuri ºi cu privire la
exercitarea drepturilor pãrinteºti. Pe toatã durata suspendãrii,
drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti privitoare la persoana copilului
sunt exercitate ºi, respectiv sunt îndeplinite de cãtre persoana,
familia, asistentul maternal profesionist sau de cãtre ºeful
serviciului de tip rezidenþial care a primit copilul în plasament în
regim de urgenþã, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt
exercitate de cãtre preºedintele consiliului judeþean, respectiv de
cãtre primarul sectorului municipiului Bucureºti.
III Supravegherea specializatã
Mãsura supravegherii specializate se dispune în condiþiile
legii faþã de copilul care a sãvârºit o faptã penalã ºi nu
rãspunde penal.
In cazul în care existã acordul pãrinþilor sau al
reprezentantului legal, mãsura supravegherii specializate se
Obligaþiile
Direcþiei
generale de
asistenþã
socialã si
protecþia
copilului
Suprave-
gherea
specializatã
Drepturile
pãrinteºti
pe perioada
plasamentu-
lui în regim
de urgenþã
Copilul care a împlinit 14 ani poate cere încuviinþarea
instanþei judecãtoreºti de a-ºi schimba felul învãþãturii ºi al
pregãtirii profesionale.
Copilul are dreptul la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de
religie.
Pãrinþii îndrumã copilul, potrivit propriilor convingeri, în
alegerea unei religii, în condiþiile legii, þinând seama de opinia,
vârsta si de gradul de maturitate a acestuia, fãrã a-l putea obliga sã
adere la o anumitã religie sau la un anumit cult religios.
Religia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi
schimbatã fãrã consimþãmântul acestuia.
Copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul sã-ºi
aleagã singur religia.
În situaþia în care copilul beneficiazã de protecþie specialã,
persoanelor în îngrijirea cãruia se aflã le sunt interzise orice
acþiuni menite sã influenþeze convingerile religioase ale copilului.
II Plasamentul copilului în regim de urgenþã
Aplicarea mãsurii plasamentului se face în douã situaþii
distincte:
• în situaþia copilului abuzat sau neglijat ;
• dacã copilul este gãsit lipsit de supraveghere, sau este
abandonat de pãrinþi în unitãþi sanitare.
Directorul direcþiei generale de asistenþã socialã din unitatea
administrativ–teritorialã în care se aflã copilul gãsit sau cel
abandonat de cãtre mamã în unitãþi sanitare ori copilul abuzat sau
neglijat, în situaþia în care nu se întâmpinã opoziþie din partea
reprezentanþilor persoanelor juridice, precum ºi a persoanelor fizice
care au în îngrijire sau asigurã protecþia copilului respectiv, poate
decide mãsura plasamentului în regim de urgenþã.
Orice persoanã care, prin natura profesiei sau ocupaþiei sale,
lucreazã direct cu un copil ºi are suspiciuni în legãtura cu existenþa
unei situaþii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligatã sã
sesizeze serviciul public de asistenþã socialã sau direcþia generalã de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului în a cãrei razã teritorialã a fost
identificat cazul respectiv.
În vederea asigurãrii protecþiei speciale a copilului abuzat sau
neglijat, direcþia generalã de asistenþa socialã este obligatã sã
Competenþa
instituirii
mãsurii de
plasament
in regim de
urgenþã
Situaþii de
aplicare a
mãsurii
Sesizarea
direcþiei
generalã de
asistenþã
socialã ºi
protecþia
copilului
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 59 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 58
Asistentul maternal
Definiþie
Condiþiile
pentru
obþinerea
atestatului
de asistent
maternal
Persoane
care nu pot
fi asistent
maternal
profesionist
Procedura
de atestare
a
asistentului
maternal
Asistentul maternal profesionist este persoana fizicã, atestatã,
care asigurã prin activitatea pe care o desfãºoarã la domiciliul sãu
creºterea, îngrijirea ºi educarea, necesare dezvoltãrii armonioase
a copiilor primiþi în plasament.
Pentru ca o persoanã sã primeascã atestatul de asistent mater-
nal profesionist trebuie:
• sã aibã capacitate deplinã de exerciþiu;
• prin comportamentul ei în societate, starea sãnãtãþii ºi
profilului ei psihologic, sã prezinte garanþii pentru îndeplinirea
corectã a obligaþiilor care revin unui pãrinte, referitoare la creºterea,
îngrijirea ºi educarea copiilor sãi;
• sã aibã în folosinþã o locuinþã care acoperã necesitãþile de
preparare a hranei, igienã, educaþie ºi odihnã ale utilizatorilor sãi,
inclusiv cele ale copiilor care urmeazã a fi primiþi în plasament;
• sã urmeze cursurile de formare profesionalã organizate de
serviciul public specializat pentru protecþia copilului.
• persoana care a suferit o condamnare prin hotãrâre
judecãtoreascã rãmasã definitivã, pentru sãvârºirea cu intenþie a unei
infracþiuni;
• pãrintele decãzut din drepturile pãrinteºti sau cel al cãrui copil
a fost declarat abandonat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã
definitivã;
• persoana care suferã de boli cronice transmisibile.
Persoanele care solicitã obþinerea atestatului vor adresa o cerere
de evaluare a capacitãþii lor serviciului public specializat pentru
protecþia copilului pe raza cãruia îºi au domiciliul sau unui organism
privat autorizat sã desfãºoare activitãþi de protecþie a copilului, prin
angajarea de asistenþi maternali profesioniºti.
Cererea va cuprinde un curriculum vitae al solicitantului,
precum ºi motivele pentru care doreºte sã devinã asistent maternal
profesionist.
dispune de cãtre comisia pentru protecþia copilului, iar în lipsa
acestui acord, de cãtre instanþa judecãtoreascã.
Mãsura supravegherii specializate constã în menþinerea
copilului în familia sa, sub condiþia respectãrii de cãtre acesta a unor
obligaþii, cum ar fi frecventarea cursurilor ºcolare, utilizarea unor
servicii de îngrijire de zi, urmarea unor tratamente medicale,
consiliere sau psihoterapie, interzicerea de a frecventa anumite
locuri sau de a avea legãturi cu anumite persoane.
Persoana sau, dupã caz, unul dintre soþii cãrora le-au fost
plasaþi copii (cu excepþia rudelor pânã la gradul IV inclusiv) ºi
care au obþinut atestatul de asistent maternal profesionist, au
dreptul la un salariu la nivelul salariului brut lunar al asistentului
social cu pregãtire medie, încadrat în funcþie de vechime.
Perioada respectivã se considerã vechime în muncã.
Persoana sau familia care primeºte în plasament un copil
beneficiazã ºi de alocaþia de stat pentru copii ºi alocaþia
suplimentarã.
Pentru fiecare copil pentru care s-a luat mãsura
plasamentului se acorda o alocaþie lunarã în cuantum de 780.000
lei, care se indexeazã prin hotãrâre a Guvernului.
Împrejurãrile care au stat la baza mãsurilor de protecþie
specialã, trebuie sã fie verificate trimestrial de cãtre direcþia
generalã de asistenþã ºi protecþia copilului, iar în situaþia în care
acestea s-au modificat direcþia generalã de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului este obligatã sã sesizeze de îndatã comisia
pentru protecþia copilului sau instanþa judecãtoreascã în vederea
modificãrii sau, dupã caz, a încetãrii mãsurii.
Dreptul de a sesiza modificarea împrejurãrilor îl au pãrinþii,
sau un alt reprezentant legal al copilului sau copilul.
(Legea nr.272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului)
Drepturi
bãneºti
Monitorizarea
mãsurilor
de
plasament
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 61 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 60
Drepturile
asistentului
maternal
Obligaþiile
asistentului
maternal
Contractul individual se încheie pe perioada de valabilitate a
atestatului, cu o perioadã de proba de minim 3 luni.
Executarea contractului individual de muncã începe la data
primei hotãrâri de plasament a unui copil la asistentul maternal
profesionist respectiv.
Contractul individual de muncã înceteazã în cazurile prevãzute
de legislaþia muncii, precum ºi în cazul retragerii atestatului de
asistent maternal profesionist.
Contractul individual de muncã se suspendã în cazurile
prevãzute de legislaþia muncii, precum ºi în cazul suspendãrii,
retragerii sau încetãrii atestatului de asistent maternal profesionist.
Persoanele pensionate, atestate ca asistenþi maternali profesioniºti,
îºi desfãºoarã activitatea în baza unui contract individual de muncã
încheiat prin cumul cu pensia.
• salariu de bazã stabilit între limita minimã ºi limita maximã
pentru asistentul social cu pregãtire medie, in funcþie de vechimea
în muncã;
• un spor de 15% calculat la salariul de bazã, pentru încordare
psihicã foarte ridicatã ºi condiþii de muncã deosebite in care îºi
desfãºoarã activitatea;
• decontarea cheltuielilor de transport ºi cazare, în cazul în care
deplasarea se face în interesul copilului, în condiþiile stabilite pentru
personalul din sectorul bugetar;
• dreptul la consiliere ºi la sprijin din partea specialiºtilor
direcþiei generale de asistenþã socialã si protecþie a copilului în
vederea îndeplinirii obligaþiilor care le revin cu privire la copiii
primiþi în plasament sau încredinþaþi;
• decontarea sumelor necesare asigurãrii cheltuielilor lunare de
hranã, echipament, cazarmament, jucãrii, materiale igienico-
sanitare, rechizite ºcolare, precum ºi sumele aferente acoperirii
cheltuielilor de locuit;
• 15% spor pentru al II-lea copil dat în plasament;
• 25% pentru plasamentul unui copil cu dizabilitãþi;
• alte drepturi prevãzute de lege.
• sã asigure creºterea, îngrijirea ºi educarea copiilor, în vederea
asigurãrii unei dezvoltãri armonioase - fizice, intelectuale ºi afective
- a acestora;
Alte condiþii
La cererea de evaluare vor fi anexate:
a) copii legalizate ale actelor de stare civilã ºi ale actelor de
studii ale solicitantului;
b) o scurtã prezentare a persoanelor cu care locuieºte
solicitantul, în care sã se menþioneze numele, prenumele ºi data
naºterii acestora, precum ºi, dupã caz, gradul de rudenie cu
solicitantul (în anumite situaþii ºi acordul acestor persoane);
c) certificate medicale eliberate de policlinica de care aparþin,
care sã prezinte o evaluare completã a stãrii de sãnãtate a
solicitantului ºi a persoanelor menþionate mai sus;
d) certificate de cazier judiciar ale solicitantului ºi ale
persoanelor cu care acesta locuieºte;
e) un document care sã ateste dreptul de folosinþã al
solicitantului asupra locuinþei, respectiv copie legalizatã a titlului de
proprietate sau a contractului de închiriere prin care acesta
recunoaºte solicitantului un drept de folosinþã asupra locuinþei pe
perioadã nedeterminatã, cunoscând specificul activitãþii pe care
solicitantul urmeazã sã o desfãºoare ca asistent maternal
profesionist sau, dupã caz, copie legalizatã a contractului de
subînchiriere, încheiat în condiþiile legii;
f) recomandãri ale vecinilor, cunoscuþilor sau rudelor
solicitantului;
g) recomandãri ale reprezentanþilor autoritãþii publice locale de
la domiciliul acestuia cu privire la comportamentul social al
solicitantului.
Capacitatea de a fi atestaþi ca asistenþi maternali profesioniºti a
solicitanþilor va fi evaluatã de direcþia generalã de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului sau de organismul privat autorizat, în termen
de 90 de zile de la înregistrarea cererii.
Atestatul de asistent maternal profesionist se elibereazã pentru
o perioadã de 3 ani.
Atestatul poate fi eliberat, reînnoit, suspendat sau retras de
Comisia pentru Protecþia Copilului, la propunerea motivatã a
direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau a
organismului privat care supravegheazã activitatea asistentului
maternal profesionist.
Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternal
profesionist se desfãºoarã în baza unui contract de muncã încheiat
cu direcþia generalã de asistentã socialã ºi protecþia copilului sau cu
organismul privat care le supravegheazã activitatea.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 63 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 62
Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti
Aspecte
generale
Drepturile ºi
obligaþiile
pãrinteºti
cu privire la
persoana
copilului
I. Conþinutul drepturilor ºi obligaþiilor pãrinteºti
Ambii pãrinþi sunt responsabili pentru creºterea copiilor lor.
Exercitarea drepturilor ºi îndeplinirea obligaþiilor pãrinteºti
trebuie sã aibã în vedere interesul superior al copilului ºi sã asigure
bunãstarea materialã ºi spiritualã a copilului, în special prin
îngrijirea acestuia, prin menþinerea relaþiilor personale cu el, prin
asigurarea creºterii, educãrii ºi întreþinerii sale, precum ºi prin
reprezentarea sa legalã ºi administrarea patrimoniului sãu.
• dreptul ºi obligaþia de a creºte copilul. Acestea constau în
asigurarea condiþiilor de viaþã necesare dezvoltãrii copilului
(stare de sãnãtate, dezvoltarea fizicã, educaþie, ºcolarizare ºi
pregãtire profesionalã), paza ºi supravegherea copilului.
• dreptul de a lua anumite mãsuri faþã de copil. Pentru a
aduce la îndeplinire obligaþia de a creºte copilul, pãrinþii trebuie
sã foloseascã metode educative de convingere ºi sã formeze pe
copil în aºa fel încât acesta sã-ºi poatã da seama ce este bine ºi
ce este rãu ºi sã aleagã calea cea bunã. Pãrinþii nu trebuie în nici
un fel sã primejduiascã dezvoltarea fizicã, intelectualã, moralã
ori sãnãtatea copilului.
• dreptul de a cere înapoierea copilului de la orice persoanã
care-l þine fãrã drept;
• dreptul de a consimþi la adopþia copilului sãu;
• dreptul de a avea legãturi personale cu copilul;
• dreptul de a veghea la creºterea, educarea, învãþãtura ºi
pregãtirea profesionalã a copilului;
• dreptul de a stabili locuinþa copilului. În cazul în care
pãrinþii nu locuiesc împreunã, aceºtia vor decide, de comun
acord, la care dintre ei va locui copilul. Dacã pãrinþii nu cad de
acord în aceastã privinþã, va decide instanþa judecãtoreascã dupã
ascultarea ambilor pãrinþi þinând seama de interesul superior al
copilului;
• pãrinþii sunt obligaþi sã informeze copilul despre toate
actele ºi faptele care l-ar putea afecta ºi sã ia in considerare
opinia acestuia;
• sã asigure integrarea copiilor în familia sa, aplicându-le un
tratament egal cu ceilalþi membri ai familiei;
• sã asigure integrarea copiilor în viaþa socialã;
• sã contribuie la pregãtirea reintegrãrii copiilor în familia lor
naturalã sau la integrarea acestora în familia adoptivã, dupã caz;
• sã permitã specialiºtilor direcþiei generale de asistenþã ºi
protecþia copilului sau organismului privat autorizat supravegherea
activitãþii lor profesionale ºi evaluarea evoluþiei copiilor;
• sã pãstreze confidenþialitatea informaþiilor pe care le primesc
cu privire la copii.
• sã asigure continuitatea activitãþii desfãºurate ºi în perioada
efectuãrii concediului legal de odihnã cu excepþia cazului în care
separarea de copiii plasaþi pentru aceastã perioadã este autorizatã de
angajator;
Asistenþii maternali profesioniºti au obligaþia sã informeze de
îndatã direcþia generalã de asistenþã ºi protecþia copilului sau
organismul privat autorizat care le supravegheazã activitatea, asupra
oricãrei schimbãri survenite în situaþia lor personalã, familialã sau
socialã, care ar putea influenþa activitatea lor profesionalã.
Asistentul maternal profesionist ºi persoanele cu care locuieºte
au obligaþia sã prezinte anual Comisiei pentru Protecþia Copilului
un certificat medical din care sã rezulte cã starea sãnãtãþii
asistentului permite continuarea desfãºurãrii activitãþii. Cheltuielile
legate de efectuarea analizelor medicale ºi de eliberarea
certificatului medical se suportã de angajator.
(Hotãrârea de Guvern privind condiþiile de obþinere a atestatului, procedurile de
atestare ºi statutul asistentului maternal profesionist nr. 679/2003 ºi Ordonanþa
de urgenþã nr. 25/2003 pentru modificarea si completarea art. 20 din Ordonanþa
de urgenþã a Guvernului nr.26/1997 privind protecþia copilului în dificultate)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 65 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 64
Sancþiuni
de naturã
civilã sau
de dreptul
familiei
Sancþiuni
de naturã
contravenþio-
nalã
fizicã, intelectualã sau moralã a copilului (de exemplu: alungarea
de acasã, expunerea la îmbolnãvire, aplicarea de lovituri
corporale, ameninþarea gravã, lipsirea de libertate, punerea
minorului sã cerºeascã sau punerea unui minor sã practice
prostituþia, punerea minorului sã asiste la scene ori acte cu caracter
obscen etc.).
• reþinerea fãrã drept de cãtre un pãrinte a copilului sãu
minor (Cod penal), fãrã consimþãmântul celuilalt pãrinte sau al
persoanei cãreia i-a fost încredinþat, respectiv fapta persoanei
cãreia i s-a încredinþat minorul prin hotãrâre judecãtoreascã, spre
creºtere ºi educare, de a împiedica în mod repetat pe oricare
dintre pãrinþi sã aibã legãturi personale cu minorul, în condiþiile
stabilite de pãrþi sau de cãtre organul competent;
• punerea în primejdie a unei persoane în neputinþã de a se
apãra (Cod penal). Codul Penal prevede cã pãrãsirea, alungarea
sau lãsarea fãrã ajutor, în orice mod, a unui copil, care nu are
putinþa de a se îngriji, de cãtre acela care îl are în îngrijire,
punându-i în pericol iminent viaþa, sãnãtatea sau integritatea
corporalã, constituie infracþiune.
• gestiunea frauduloasã (Cod penal). Aceastã infracþiune
constã în pricinuirea de pagube unui copil, cu rea-credinþã, cu
ocazia administrãrii sau conservãrii bunurilor acestuia, de cãtre
cel care are sau trebuie sã aibã grija administrãrii ori conservãrii
acestor bunuri.
• pentru oferirea de bãuturi alcoolice spre consum într-un
local public unui copil;
• pentru îndemnul sub orice formã al minorilor de a sãvârºi
contravenþii.
• decãderea din drepturile pãrinteºti;
• rãspunderea civilã a pãrinþilor) pentru faptele ilicite ale
copiilor;
• rãspunderea pentru rea administrare. În calitatea lor de
administratori, pãrinþii rãspund, ca ºi tutorele, pentru pagubele
materiale pricinuite copiilor, din vinovãþia lor.
(Codul familiei, Codul Penal, Codul de Procedura Penalã, Codul de Procedura
Civilã, Legea 197/2000 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din
Codul Penal, Codul Civil, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea
drepturilor copilului).
Drepturile ºi
obligaþiile
pãrinteºti
cu privire la
bunurile
copilului
Aspecte
generale
Sancþiuni
de naturã
penalã
• pãrinþii sunt obligaþi sã coopereze cu copilul ºi sã îi
respecte viaþa intimã, privatã ºi demnitatea.
• dreptul ºi obligaþia de a administra bunurile copilului;
• dreptul ºi obligaþia de a-l reprezenta pe copil în actele
civile (pânã la vârsta de 14 ani) ori de a-i încuviinþa actele (între
14-18 ani) pe care le încheie singur.
Pãrintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului ºi
nici copilul asupra bunurilor pãrintelui în afarã de dreptul la
moºtenire ºi la întreþinere.
Copilul nu poate fi separat de pãrinþii sãi sau de unul dintre
ei, împotriva voinþei acestora, cu excepþia cazurilor expres si
limitativ prevãzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare ºi
numai dacã acest lucru este impus în interesul superior al
copilului.
Orice separare a copilului de pãrinþii sãi, precum ºi orice
limitare a exerciþiului drepturilor pãrinteºti trebuie sã fie
precedate de acordarea sistematicã a serviciilor si prestaþiilor
prevãzute de lege, cu accent deosebit pe informarea
corespunzãtoare a pãrinþilor, consilierea acestora, terapie sau
mediere, acordate în baza unui plan de servicii.
II. Rãspunderea pentru neîndeplinirea obligaþiilor
pãrinteºti
Sancþiunile ce se pot aplica pãrinþilor pot fi de naturã penalã,
contravenþionalã, civilã sau de dreptul familiei.
• abandonul de familie (Cod penal). Aceastã infracþiune
constã în sãvârºirea de cãtre cel care are obligaþia de întreþinere,
faþã de copil, a uneia dintre urmãtoarele fapte:
a) pãrãsirea, alungarea sau lãsarea fãrã ajutor, expunându-l
la suferinþe fizice sau morale;
b) neîndeplinirea cu rea-credinþã a obligaþiei de întreþinere
prevãzute de lege;
c) neplata cu rea-credinþã, timp de 2 luni, a pensiei de
întreþinere stabilitã pe cale judecãtoreascã;
• rele tratamente aplicate minorului (Cod penal). Aceastã
infracþiune constã în fapta pãrintelui sau a persoanei cãreia copilul
i-a fost încredinþat spre creºtere ºi educare de a aplica mãsuri sau
tratamente de orice fel care pun în primejdie gravã dezvoltarea
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 67 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 66
II. Obligaþia de întreþinere pentru copiii aflaþi în plasament
Comisia pentru protecþia copilului sau, dupã caz, instanþa care
a dispus plasamentul copilului va stabili, dacã este cazul, ºi
cuantumul contribuþiei lunare a pãrinþilor la întreþinerea acestuia, în
condiþiile stabilite de Codul familiei. Sumele astfel încasate se
constituie venit la bugetul judeþului, respectiv la cel al sectorului
municipiului Bucureºti de unde provine copilul.
(Codul familiei, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor
copilului)
Obligaþia de întreþinere
Persoanele
între care
existã
obligaþia de
întreþinere
Organul
competent
pentru a
stabili
contribuþia
la
întreþinere
Actele
necesare
• pãrinþi ºi copii (fãrã deosebire dacã sunt din cãsãtorie sau din
afara cãsãtoriei);
• adoptator ºi adoptat;
• bunici ºi nepoþi;
• strãbunici ºi strãnepoþi;
• fraþi ºi surori;
• celelalte persoane anume prevãzute de lege.
Când pãrinþii naturali sau adoptivi sunt despãrþiþi în fapt sau în
drept ºi nu se înþeleg asupra obligaþiei de întreþinere ce le revine faþã
de copiii lor, organul competent de decizie este instanþa pe raza
cãreia se aflã domiciliul pârâtului. Se stabileºte o pensie de
întreþinere. Pensia de întreþinere se datoreazã de la data înregistrãrii
cererii de chemare în judecatã.
I. Obligaþia de întreþinere în cazul pãrinþilor despãrþiþi în
fapt sau divorþaþi
Obligaþia de întreþinere se executã în naturã sau prin plata unei
pensii în bani. Când întreþinerea este datoratã de pãrinte sau de cel
care adoptã, ea se stabileºte pânã la 1/4 din câºtigul sãu din muncã
pentru un copil, 1/3 pentru doi copii ºi 1/2 pentru trei sau mai mulþi
copii. Obligaþia de întreþinere înceteazã prin moartea celui obligat
la întreþinere sau a celui îndreptãþit la pensia de întreþinere, precum
ºi la majorat sau la îndeplinirea vârstei de 25 de ani în cazul
continuãrii studiilor.
• cererea de acþiune în justiþie în douã exemplare;
• copia certificatului de cãsãtorie sau, dupã caz, sentinþa de
divorþ (dacã soþii au fost cãsãtoriþi);
• copia certificatului de naºtere al copilului minor;
• copia sentinþei prin care copilul a fost încredinþat spre creºtere
si educare unuia dintre pãrinþi.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 69 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 68
Schimbarea
împrejurãrilor
Acte
necesare
Înþelegerea pãrinþilor cu privire la încredinþarea copiilor ºi la
contribuþia fiecãrui pãrinte la cheltuielile de creºtere, educare,
învãþãturã ºi pregãtire profesionalã a acestora va produce efecte
numai dacã a fost încuviinþatã de instanþa judecãtoreascã.
În cazul schimbãrii împrejurãrilor, la cererea oricãruia dintre
pãrinþi sau a copilului, dacã acesta a împlinit vârsta de
paisprezece ani, a autoritãþii tutelare sau a vreunei instituþii de
ocrotire, instanþa judecãtoreascã va putea modifica mãsurile
privitoare la drepturile ºi obligaþiile personale sau patrimoniale
între pãrinþii divorþaþi ºi copii.
• cererea de acþiune în justiþie în douã exemplare;
• copie dupã certificatul de naºtere al copilului;
• copie dupã certificatul de cãsãtorie sau, dupã caz, de naºtere
al pãrinþilor;
• probe pentru susþinerea acþiunii;
• referat de anchetã socialã efectuat de autoritatea tutelarã din
care sã rezulte condiþiile pe care le pot asigura pãrinþii copiilor.
(Codul familiei, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor
copilului)
Încredinþarea copilului spre
creºtere ºi educare unuia dintre
pãrinþi (în cazul divorþului ori
în situaþia copilului din afara
cãsãtoriei)
Aspecte
generale
Organul
competent
Drepturile
pãrinþilor
Copilul locuieºte la pãrinþii sãi. Dacã pãrinþii nu locuiesc
împreunã, aceºtia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va
locui copilul. În caz de neînþelegere între pãrinþi, instanþa
judecãtoreascã va decide.
Instanþa judecãtoreascã va hotãrî cãruia dintre pãrinþi va fi
încredinþat copilul. În acest scop instanþa va asculta pãrinþii ºi
autoritatea tutelarã, þinând seama numai de interesele copilului, pe
care de asemenea îl va asculta dacã a împlinit vârsta de 10 ani.
Instanþa va hotãrî pentru fiecare copil dacã acesta va fi încredinþat
tatãlui sau mamei. Pentru motive temeinice, copilul poate fi
încredinþat unor rude sau altor persoane, cu consimþãmântul
acestora, ori unor instituþii de ocrotire.
Totodatã, instanþa judecãtoreascã va stabili contribuþia fiecãrui
pãrinte la cheltuielile de creºtere, educare, învãþãturã ºi pregãtire
profesionalã a copiilor.
Pãrintele divorþat, cãruia i s-a încredinþat copilul, exercitã cu
privire la acesta drepturile pãrinteºti. Când copilul a fost încredinþat
unei alte persoane sau unei instituþii de ocrotire, instanþa jude-
cãtoreascã va stabili care dintre pãrinþi va exercita dreptul de a-i
administra bunurile ºi de a-l reprezenta sau de a-i încuviinþa actele.
Persoana sau instituþia de ocrotire cãreia i s-a încredinþat copilul va
avea faþã de acesta numai drepturile ºi îndatoririle ce revin pãrinþilor
privitor la persoana copilului. Pãrintele cãruia nu i s-a încredinþat
copilul pãstreazã dreptul de a avea legãturi personale cu acesta,
precum ºi de a veghea la creºterea, educarea, învãþãtura ºi pregãtirea
lui profesionalã.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 71 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 70
Acte
necesare
copilul. Persoana care este chematã în judecatã este pãrintele la care
se aflã copilul.
Copilul care a fost separat de ambii pãrinþi sau de unul dintre
aceºtia printr-o mãsurã dispusã în condiþiile legii are dreptul de a
menþine relaþii personale ºi contacte directe cu ambii pãrinþi în
situaþia în care acest lucru nu contravine interesului superior al
copilului.
Instanþa judecãtoreascã poate limita acest drept dacã existã
motive temeinice de naturã a periclita dezvoltarea fizicã, mentalã,
spiritualã, moralã sau socialã a copilului.
Copilul ai cãrui pãrinþi locuiesc în state diferite are dreptul de a
întreþine relaþii personale ºi contacte directe cu aceºtia, cu excepþia
situaþiei în care acest lucru contravine interesului superior al
copilului cu ambii pãrinþi. Exercitarea acestui drept poate fi facilitatã
prin intermediul Ministerului Justiþiei care este autoritate centralã
cu atribuþii în acest domeniu.
Deplasarea copiilor în þarã ºi strãinãtate se realizeazã cu acordul
ambilor pãrinþi orice neînþelegeri cu privire la exprimarea acestui
acord se soluþioneazã de cãtre instanþa judecãtoreascã.
• cererea de chemare în judecatã în douã exemplare;
• copia certificatului de naºtere al copilului;
• copia hotãrârii de încredinþare a copilului.
(Codul familiei, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor
copilului, Legea nr. 100/2004, Legea nr. 369-2004)
Dreptul copilului la menþinerea
relaþiilor personale cu pãrinþii
Situaþii
când se
acordã
acest drept
Relaþiile
personale
Realizarea
acestui
drept
Organul
competent
• pãrintele divorþat, cãruia nu i s-a încredinþat copilul, pãstreazã
acest drept;
• în cazul încredinþãrii copilului din afara cãsãtoriei (a cãrui
filiaþie a fost stabilitã faþã de ambii pãrinþi) ;
• în cazul decãderii pãrintelui din drepturile pãrinteºti, dacã
instanþa judecãtoreascã încuviinþeazã pãstrarea legãturilor
personale.
Copilul are dreptul de a menþine relaþii personale si contacte
directe cu pãrinþii, rudele, precum ºi cu alte persoane faþã de care
copilul a dezvoltat legãturi de ataºament.
Pãrinþii sau alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedicã
relaþiile personale ale acestuia cu bunicii, fraþii ºi surorile, ori cu alte
persoane alãturi de care copilul s-a bucurat de viaþa de familie, în
mãsura în care acest lucru nu contravine interesului sãu superior.
Relaþiile personale se pot realiza prin:
• vizitarea copilului la domiciliul celuilalt pãrinte, stabilindu-
se exact zilele ºi durata vizitei;
• prin gãzduirea copilului pe perioada determinatã de cãtre
pãrintele cãruia nu i-a fost încredinþat;
• corespondenþa, ori altã formã de comunicare;
• transmiterea de informaþii copilului cu privire la pãrintele
cãruia nu i-a fost încredinþat;
• întâlniri ale copilului cu pãrintele cãruia nu i-a fost
încredinþat;
• transmiterea de informaþii referitoare la copil, inclusiv
fotografii recente, evaluãri medicale sau ºcolare, cãtre pãrintele sau
cãtre alte persoane care au dreptul de a menþine relaþii personale cu
copilul.
Dacã pãrinþii nu se înþeleg în realizarea legãturilor personale
mai sus citate cu copilul, organul competent pentru soluþionarea
conflictului este tribunalul în a cãrui razã teritorialã domiciliazã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 73 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 72
Decãderea din drepturile pãrinteºti
Situaþii de
decãdere
Organele
competente
Acte
necesare
Încuviinþarea
pãstrãrii
legãturilor
personale
cu copilul
Dacã existã motive temeinice de a suspecta cã viata ºi
securitatea copilului sunt primejduite în familie, reprezentanþii
direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la
nivelul sectoarelor municipiului Bucureºti au dreptul sã viziteze
copiii la locuinþa lor ºi sã se informeze despre felul in care aceºtia
sunt îngrijiþi, despre sãnãtatea ºi dezvoltarea lor fizicã, educarea,
învãþãtura ºi pregãtirea profesionalã, acordând la nevoie,
îndrumãrile necesare.
Dacã în urma vizitelor efectuate se constatã cã dezvoltarea
fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã a copilului este
primejduitã, serviciul public de asistenþã socialã este obligat sã
sesizeze de îndatã direcþia generalã de asistenþa socialã ºi protecþia
copilului în vederea luãrii mãsurilor prevãzute de lege.
Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului este
obligatã sã sesizeze instanþa judecãtoreascã în situaþia în care
considerã cã sunt întrunite condiþiile prevãzute de lege pentru
decãderea totalã sau parþialã a pãrinþilor ori a unuia dintre ei din
exerciþiul drepturilor pãrinteºti
Decãderea din drepturile pãrinteºti poate fi dispusã de cãtre
instanþa de judecatã la cererea direcþiei generale de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului.
• cerere de chemare în judecatã în trei exemplare;
• un raport referitor la copil care va cuprinde date privind :
personalitatea copilului, starea sa fizicã ºi mentalã, antecedentele
socio-medicale ºi educaþionale ale copilului, condiþiile in care
copilul a fost nãscut ºi a crescut, orice alte date referitoare la
creºterea ºi educarea copilului care pot contribui la soluþionarea
cauzei.
Instanþa judecãtoreascã va îngãdui pãrintelui decãzut din
drepturile pãrinteºti sã pãstreze legãturi personale cu copilul. Luând
în considerare cu prioritate interesul superior al copilului poate
limita exercitarea acestui drept, dacã existã motive temeinice de
Înapoierea copilului de la
persoanele care îl þin fãrã drept
Aspecte
generale
Organul
competent
Acte
necesare
Copilul locuieºte de drept la pãrinþii sãi sau la unul dintre
pãrinþi, la persoana, la familia, asistentul maternal sau în instituþia
de tip rezidenþial unde a fost dispus plasamentul sãu.
Pãrinþii ºi ocrotitorii sãi legali au dreptul sã cearã înapoierea
copilului de la orice persoanã care îl þine fãrã drept.
Organul competent sã hotãrascã înapoierea copilului de la
persoanele care îl deþin fãrã drept este judecãtoria în a cãrui razã
domiciliazã persoana care þine copilul fãrã drept.
• cererea de acþiune în justiþie în douã exemplare;
• copia hotãrârii judecãtoreºti prin care s-a stabilit domiciliul
copilului sau prin care s-a dispus plasamentul copilului.
(Codul familiei , Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea
drepturilor copilului, Legea nr. 100/2004)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 75 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 74
Tutela
Definiþia
tutelei
Competenþa
Sesizarea
Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea
parinþilor sãi sau care, în vederea protejãrii intereselor sale, nu poate
fi lãsat in grija acestora are dreptul la protecþie alternativã.
Protecþia prevãzutã mai sus include, pe lângã mãsurile de
protecþie specialã, ºi instituirea tutelei.
Tutela se instituie în situaþia în care ambii pãrinþi sunt
decedaþi, necunoscuþi, decãzuþi din exerciþiul drepturilor
pãrinteºti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor
pãrinteºti, pusi sub interdictie, declaraþi judecãtoreºte morþi sau
dispãruþi, precum ºi în cazul în care, la încetarea adopþiei,
instanþa judecãtoreascã hotãrãºte cã este in interesul copilului
instituirea unei tutele.
Tutela se instituie conform legii de cãtre instanþa judecãtoreascã
în a cãrei circumscripþie teritorialã domiciliazã sau a fost gãsit
copilul.
Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului va
înainta ºi va prezenta instanþei un raport de evaluare a familiei sau
persoanei care va fi numitã tutore. Propunerea se va face þinându-
se seama de opinia copilului, de relaþiile personale ºi de apropierea
domiciliilor. Persoana fizicã sau familia care urmeazã a fi tutore
va fi evaluatã de cãtre direcþia generalã de asistentã socialã ºi
protecþia copilului cu privire la garanþiile morale ºi condiþiile
materiale pe care trebuie sã le îndeplineascã pentru a primi un
copil în ingrijire. Evaluarea se va face de cãtre direcþia de la
domiciliul familiei sau persoanei, acordându-se prioritate familiei
extinse a copilului.
Va avea prioritate ca tutore o rudã sau un afin ori un prieten al
familiei copilului in stare sã indeplineascã aceastã sarcinã.
Persoana fizicã, respectiv soþii care urmeazã a fi tutori sunt
numiþi pe baza prezentãrii de cãtre direcþia generalã de asistentã
socialã ºi protecþia copilului a raportului de evaluare a acestora.
Redarea
drepturilor
pãrinteºti
naturã a periclita dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau
socialã a copilului.
Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului va
lua toate mãsurile necesare pentru ca pãrinþii sã beneficieze de
asistenþã specializatã pentru creºterea capacitãþii acestora de a se
ocupa de copii în vederea redobândirii exerciþiului drepturilor
pãrinteºti.
Instanþa judecãtoreascã va reda pãrintelui decãzut din
drepturile pãrinteºti exerciþiul acestor drepturi, dacã au încetat
împrejurãrile care au dus la decãdere, astfel încât, prin redarea
acestor drepturi, creºterea, educarea, pregãtirea ºcolarã ºi
profesionalã ºi interesele patrimoniale ale copilului sã nu mai fie
primejduite.
Redarea drepturilor pãrinteºti poate fi cerutã de cãtre direcþia
generalã de asistenþã socialã ºi protecþie a copilului sau de cãtre
pãrintele decãzut din drepturile pãrinteºti. Aceºtia beneficiazã de
asistenþã juridicã gratuitã in condiþiile legii.
(Codul familiei, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor
copilului)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 77 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 76
Acte
necesare
Obligaþiile
tutorelui
Încetarea
tutelei
copilului sau din alte motive întemeiate, nu ar putea sã
îndeplineascã aceastã sarcinã;
• cel care exercitã o altã tutelã sau curatelã.
• cerere de instituire a tutelei;
• raportul întocmit de cãtre direcþia generalã de asistenþa sociala
si protecþia copilului de la domiciliul copilului aflat în situaþia de a
fi pus sub tutelã;
• copie dupã certificatul de naºtere al tutorelui;
• copie dupã certificatul de naºtere al celui pus sub tutelã;
• certificate de sãnãtate pentru tutore, soþ, copii ºi celelalte
persoane care locuiesc împreunã cu aceºtia.
• are obligaþia de a creºte copilul, îngrijind de sãnãtatea ºi
dezvoltarea lui fizicã, de educarea, pregãtirea ºcolarã ºi profesionalã
a acestuia;
• are obligaþia de a administra bunurile copilului ºi de a-l
reprezenta în actele civile, însã pânã la data când acesta împlineºte
vârsta de 14 ani (dupã împlinirea acestei vârste, minorul îºi exercitã
singur drepturile ºi îºi executã tot astfel obligaþiile, însã numai cu
încuviinþarea prealabilã a tutorelui);
Tutorele poate rãspunde civil, penal sau contravenþional pentru
abaterile sãvârºite în exerciþiul funcþiei sale.
• copilul aflat sub tutelã a devenit major (prin împlinirea vârstei
de 18 ani, iar în cazul fetei care s-a cãsãtorit înainte de împlinirea
acestei vârste);
• prin decesul copilului;
• în cazurile în care au încetat motivele care au determinat
instituirea acestora (de ex., pãrinþii au fost identificaþi sau a fost
ridicatã decãderea lor din drepturile pãrinteºti).
• decesul tutorelui;
• tutorele este îndepãrtat de la tutelã;
• tutorele este înlocuit la cererea sa (tutorele care a cerut
înlocuirea este obligat sã-ºi exercite aceste atribuþii pânã la
rezolvarea cererii sale de înlocuire);
• numirea unui alt tutore pentru copilul pus sub interdicþie.
Încetarea
funcþiei de
tutore
(Codul familiei, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor
copilului)
Cine poate
refuza
sarcina
tutelei
Obligaþia de
înºtiinþare a
autoritãþii
tutelare
Numirea
tutorelui
Domiciliul
copilului
Cine nu
poate fi
tutore
Propunerea se va face þinandu-se seama de relaþiile personale, de
apropierea domiciliilor, precum ºi de opinia copilului.
Copilul pentru care a fost instituitã tutela beneficiazã de alocaþia
lunarã de plasament. Alocaþia respectivã se plãteºte tutorelui.
Au obligaþia ca, în termen de cel mult cinci zile de la data când
se aflã de existenþa unui minor lipsit de îngrijire pãrinteascã, sã
înºtiinþeze direcþia generalã de asistenþã si protecþie a copilului
a) persoanele apropiate minorului precum ºi administratorii ºi
locatarii casei în care locuieºte minorul;
b) serviciul de stare civilã, cu prilejul înregistrãrii morþii unei
persoane, precum ºi biroul notarial de stat, cu prilejul deschiderii
unei moºteniri;
c) instanþele judecãtoreºti, procuratura ºi poliþia cu prilejul
pronunþãrii, luãrii sau executãrii unor mãsuri privative de libertate;
d) organele administraþiei de stat, organizaþiile obºteºti,
instituþiile de ocrotire, precum ºi orice altã persoanã.
Numirea tutorelui se face de instanþa judecãtoreascã în a cãrei
circumscripþie teritorialã domiciliazã sau a fost gãsit copilul.
Copilul pus sub tutelã locuieºte la tutore. Numai cu
încuviinþarea instanþei judecãtoreºti poate avea o altã locuinþã.
• copilul sau persoana pusã sub interdicþie;
• cel decãzut din drepturile pãrinteºti sau declarat incapabil
de a fi tutore;
• cel cãruia i s-a restrâns exerciþiul unor drepturi politice
sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotãrâre judecãtoreascã,
precum ºi cel cu rele purtãri;
• cel lipsit de dreptul de a alege ºi de a fi ales;
• cel care, exercitând o altã tutelã, a fost îndepãrtat din aceasta;
• cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale copilului, nu
ar putea îndeplini sarcina tutelei.
• cel care are vârsta de 60 de ani împliniþi;
• femeia însãrcinatã sau mama unui copil mai mic de 8 ani;
• cel care creºte sau educã doi sau mai mulþi copii;
• cel care, din cauza bolii, a infirmitãþii, a profesiei
exercitate, a depãrtãrii domiciliului de locul unde se aflã bunurile
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 79 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 78
Adopþia
Definiþie
Adopþiile
interzise
Acte
necesare
Persoanele
care pot
adopta
Adopþia este operaþiunea juridicã prin care se creeazã legãtura
de filiaþie între adoptator ºi adoptat, precum ºi legãturi de rudenie
între adoptat ºi rudele adoptatorului.
Copilul poate fi adoptat pânã la împlinirea vârstei majoratului
civil. În mod excepþional poate fi adoptat ºi majorul dacã a fost
crescut în timpul minoritãþii de persoana sau familia care solicitã
încuviinþarea adopþiei.
• adopþia între fraþi este interzisã;
• adopþia unui copil de cãtre mai multe persoane (cu excepþia
cazului în care ea se face de cãtre soþ ºi soþie, simultan sau
succesiv);
Adopþia a doi soþi sau doi foºti soþi de cãtre aceeaºi familie
adoptatoare, precum ºi adopþia între soþi sau foºti soþi.
• persoanele care au capacitate deplinã de exerciþiu, îndeplinesc
condiþiile legale ºi care sunt cu cel puþin 18 ani mai în vârstã decât cei
pe care doresc sã-i adopte (pentru motive temeinice, instanþa
judecãtoreascã va putea încuviinþa adopþia chiar dacã diferenþa de vârstã
între adoptat ºi adoptatori este mai micã, dar nu mai micã de 15 ani);
• persoanele sau familiile care prezintã condiþiile materiale ºi
garanþiile morale necesare asigurãrii dezvoltãrii armonioase a
copilului;
• persoanele care au domiciliul în România.
• copii dupã actele de stare civilã ale persoanelor solicitante în
copie legalizatã;
• certificate medicale ale adoptatorului sau adoptatorilor
eliberate de medicul de familie pe lista cãruia sunt înscriºi;
• certificate de cazier judiciar ale adoptatorului sau al familiei
adoptatoare;
• certificatul de naºtere al copilului în copie legalizatã;
• atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
• documentele doveditoare cu privire la exprimarea
consimþãmântului de cãtre pãrinþii fireºti;
Curatela
Definiþie
Cazuri de
instituire a
curatelei
Organul
competent
Acte
necesare
Încetarea
curatelei
Curatela este un mijloc de ocrotire subsidiar ºi temporar al
copilului aflat într-una din situaþiile prevãzute de lege.
• când existã interese contrare între pãrinte ori tutore ºi copil;
• când din cauza bolii sau din alte motive, pãrintele sau tutorele
este împiedicat sã îndeplineascã un anumit act în numele persoanei
pe care o reprezintã sau ale cãrei acte le încuviinþeazã;
• când pânã la numirea tutorelui unui copil este nevoie de timp
ºi se impune luarea unor mãsuri provizorii, între care numirea unui
curator;
• pânã la soluþionarea cererii de punere sub interdicþie.
Autoritatea tutelarã în raza cãreia se aflã domiciliul minorului
si se realizeazã prin dispoziþia primarului.
• cerere de instituire a curatelei;
• anchetã socialã;
• copii dupã actele de stare civilã ale copilului ºi persoanelor
propuse sã fie curator.
Curatela înceteazã când au încetat cauzele care au dus la
instituirea acesteia sau la instituirea tutelei.
(Codul familiei, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor
copilului)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 81 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 80
Instanþa
competentã
pentru
încuviinþarea
adopþiei
Efectele
adopþiei
Pe toatã perioada încredinþãrii domiciliul copilului se aflã la
persoana la care a fost încredinþat. Efectuarea actelor obiºnuite
necesare exercitãrii drepturilor ºi îndeplinirii obligaþiilor
pãrinteºti, cu excepþia celor care conduc la încheierea unui act
juridic, se realizeazã de cãtre persoana sau familia cãreia acesta i-
a fost încredinþat.
La sfârºitul perioadei de încredinþare direcþia întocmeºte un
raport final referitor la evoluþia relaþiilor dintre acesta ºi persoana
cãruia i-a fost încredinþat, pe care îl înainteazã instanþei competente
în vederea soluþionãrii cererii de adopþie.
Cererea de încuviinþare a adopþiei adresatã instanþei
judecãtoreºti prelungeºte de drept perioada de încredinþare pânã la
soluþionarea cererii prin hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã.
Încuviinþarea adopþiei este de competenþa instanþelor
judecãtoreºti.
Cererile privitoare la încuviinþarea adopþiei se judecã în
primã instanþã de Tribunal. Hotãrârile date în cauzele având ca
obiect încuviinþarea adopþiei nu sunt supuse apelului, dar pot
fi atacate direct în recurs. Exercitarea recursului suspendã
executarea.
Instanþa competentã este tribunalul în a cãrui razã teritorialã se
gãseºte domiciliul copilului. Cauzele pentru judecarea cãrora nu se
poate determina instanþa competentã se judecã de Tribunalul
municipiului Bucureºti. Acþiunile ºi cererile privitoare la
încuviinþarea adopþiei sunt scutite de taxa de timbru.
• copilul dobândeºte prin adopþie numele celui care adoptã.
Dacã adopþia se face de soþi care nu au un nume de familie comun,
aceºtia sunt obligaþi sã declare instanþei numele pe care copilul
urmeazã sã-l poarte.
• pe baza hotãrârii judecãtoreºti irevocabile de încuviinþare a
adopþiei, serviciul de stare civilã competent va întocmi, în condiþiile
legii, un nou act de naºtere al copilului, în care adoptatorii vor fi
trecuþi ca fiind pãrinþii sãi fireºti. Vechiul act de naºtere se va pãstra,
menþionându-se pe marginea acestuia întocmirea noului act.
• adopþia îºi produce efectele numai de la data rãmânerii
irevocabile a hotãrârii judecãtoreºti.
Consimþãmân-
tul pãrinþilor
Încredinþarea
copilului în
vederea
adopþiei
• certificatele de naºtere ale adoptatorilor, în copie legalizatã;
• hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã de încredinþare în
vederea adopþiei;
• acte de sãnãtate pentru copil eliberate de unitãþi publice
nominalizate de cãtre direcþia de sãnãtate publicã.
Consimþãmântul pãrinþilor fireºti sau, dupã caz, al tutorelui
poate fi exprimat numai dupã trecerea unui termen de 60 de zile
de la naºterea copilului înscris in certificatul de naºtere al
copilului.
Pãrintele firesc sau tutorele poate revoca (retrage)
consimþãmântul în termen de 30 de zile de la data exprimãrii lui în
condiþiile legii. Dupã expirarea acestui termen, consimþãmântul
pãrintelui devine irevocabil.
Consimþãmântul pãrinþilor fireºti sau dupã caz al tutorelui se dã
în faþa instanþei judecãtoreºti odatã cu soluþionarea cererii de
deschidere a procedurii adopþiei. Pãrinþii trebuie sã consimtã la
adopþie în mod liber, necondiþionat ºi numai dupã ce au fost
informaþi în mod corespunzãtor asupra consecinþelor adopþiei, în
special în ceea ce priveºte asupra încetãrii legãturilor de rudenie.
Adopþia nu poate fi încuviinþatã de cãtre instanþa judecãtoreascã
decât dupã ce copilul a fost încredinþat pentru o perioadã de 90 de
zile persoanei sau familiei care doreºte sã adopte, astfel încât
instanþa sã poatã aprecia, în mod raþional.
Încredinþarea copilului în vederea adopþiei se dispune pentru o
perioada de 90 de zile de cãtre instanþa judecãtoreascã.
Încredinþarea în vederea adopþiei nu este necesarã în
urmãtoarele cazuri :
a) pentru adopþia persoanei majore;
b) pentru adopþia copilului de cãtre soþul pãrintelui firesc sau
adoptiv;
c) pentru adopþia copilului pentru care a fost deschisã procedura
adopþiei interne ºi acesta a fost plasat la adoptator sau la familia
adoptatoare, iar mãsura plasamentului dureazã de cel puþin 90 de
zile;
d) pentru adopþia copilului de cãtre tutorele sãu, dacã au trecut
cel puþin 90 de zile de la data instituirii tutelei;
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 83 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 82
Alocaþia de stat pentru copii
• copiii în vârstã de pânã la 16 ani;
• copiii care urmeazã una din formele de învãþãmânt prevãzute
de lege pânã la împlinirea vârstei de 18 ani;
• copiii încadraþi în grad de handicap pânã la împlinirea vârstei
de 18 ani;
• tinerii în vârstã de peste 18 ani pânã la terminarea
cursurilor învãþãmântului liceal sau profesional (tinerii care
repetã anul ºcolar nu beneficiazã de alocaþie de stat, cu excepþia
celor care repetã din motive de sãnãtate, dovedite cu certificat
medical);
• copiii cetãþenilor strãini ºi ai persoanelor fãrã cetãþenie
rezidenþi în România dacã locuiesc împreunã cu pãrinþii.
• copiii în varstã de peste 7 ani care nu urmeazã, potrivit
regulamentelor scolare, învãþãmântul general obligatoriu nu
beneficiazã de plata alocaþiei de stat pentru copii, cu excepþia celor
care nu sunt ºcolarizaþi din motive de sãnãtate, dovedite prin
certificat medical.
• copii ce se aflã mai mult de 15 zile în instituþii de ocrotire ori
asistenþã socialã care le asigurã întreþinerea completã din partea
statului.
• cerere;
• copie dupã certificatul de naºtere al copilului;
• dispoziþie de instituire a tutelei, curatelei, hotãrâre de
încredinþare sau plasament, dupã caz;
• certificat de persoanã cu handicap (dacã se impune).
Cererea se face în numele copilului de cãtre pãrinþi sau unul
dintre pãrinþi (în caz de neînþelegere, pe baza deciziei autoritãþii
tutelare).
Actele se depun la:
1. consiliile locale comunale, orãºeneºti, municipale sau ale
sectoarelor municipiului Bucureºti, unde copiii ºi respectiv pãrinþii
au domiciliul sau reºedinþa, ori de cãtre reprezentanþii legali pentru
copiii în vârstã de pânã la 7 ani, inclusiv pentru cei care împlinesc
Cine
beneficiazã
de alocaþie
de stat
Cine nu
beneficiazã
de alocaþie
de stat
Depunerea
actelor si a
cererii
pentru
stabilirea
alocaþiei
de stat
Acte
necesare
Încetarea
adopþiei
Obligaþiile
pãrinþilor
adoptatori
Sancþiuni
Pentru motive temeinice instanþa poate încuviinþa la cererea
adoptatorului ºi cu consimþãmântul copilului schimbarea
prenumelui copilului adoptat.
Adopþia înceteazã prin desfacere sau ca urmare a declarãrii
nulitãþii acesteia.
Instanþa se va pronunþa ºi cu privire la numele copilului.
Pãrinþii fireºti ai copilului redobândesc drepturile ºi obligaþiile
pãrinteºti dacã instanþa nu decide instituirea tutelei sau a altor mãsuri
de protecþie specialã a copilului în condiþiile legii.
Cererea de desfacere a adopþiei urmeazã aceleaºi reguli de
competenþã ca ºi cele pentru încuviinþarea acesteia.
• de a informa copilul cã este adoptat de îndatã ce vârsta ºi
gradul de maturitate a acestuia o permite ;
• adoptatorul are faþã de copilul adoptat drepturile ºi obligaþiile
pãrintelui firesc faþã de copilul sãu.
• fapta pãrintelui, tutorelui sau reprezentantului legal al
copilului, care pretinde sau primeºte, pentru sine sau pentru altul,
bani sau alte foloase materiale în scopul adopþiei copilului se
pedepseºte cu închisoare de la 2 la 7 ani ºi cu interzicerea unor
drepturi;
• fapta persoanei care, fãrã drept, în vederea obþinerii de foloase
materiale sau de alta naturã intermediazã sau înlesneºte adoptarea
unui copil se pedepseºte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopþiei)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 85 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 84
(Legea privind alocaþia de stat pentru copii nr. 61/1993, Lege nr. 261/1998
pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaþia de stat
pentru copii, Hotãrârea Guvernului privind masurile pentru aplicarea
dispoziþiilor Legii nr. 61/1993 referitoare la gestionarea fondurilor, stabilirea
ºi plata alocaþiei de stat pentru copii nr. 591/1993, Hotãrâre privind stabilirea
cuantumului alocaþiei de stat pentru copii nr. 2.392 din 21 decembrie 2004)
Dreptul la alocaþie se cuvine pentru fiecare dintre primele 3
naºteri sau, dupã caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor cãrora li
s-a încredinþat copilul în vederea adopþiei sau care au copilul în
plasament ori în plasament în regim de urgenþã, precum ºi persoana
care a fost numitã tutore.
aceastã vârstã în cursul anului ºcolar, pânã la data de 31 august în
fiecare an ºi nu sunt ºcolarizaþi, precum ºi pentru cei care au absolvit
învãþãmântul general obligatoriu înainte de împlinirea vârstei de 16
ani ºi nu urmeazã altã formã de învãþãmânt. Plata se face de cãtre
Direcþia Muncii ºi Protecþiei Sociale.
2. la unitãþile ºcolare unde sunt înscriºi copiii care urmeazã o
formã de învãþãmânt, precum ºi cei care întrerup temporar ºcoala
din motive de sãnãtate dovedite cu certificatul medical;
3. la DGASPC, pentru copiii cu handicap, precum ºi pentru cei
care pânã la împlinirea vârstei de 16 ani au contactat o invaliditate
încadratã în gr. 1 sau 2.
Plata alocaþiei de stat pentru copii se face în luna urmãtoare celei
în care s-a nãscut copilul. Plata alocaþiei de stat pentru copii se poate
face ºi din urmã (retroactiv), dar nu mai mult de 12 luni. Plata
înceteazã începând cu luna urmãtoare celei în care nu mai sunt
îndeplinite condiþiile de acordare.
• unuia dintre pãrinþi sau, în caz de neînþelegere, pe baza
deciziei autoritãþii tutelare, pãrintelui la care s-a stabilit, prin
hotãrâre judecãtoreascã, domiciliul minorului ori cãruia i s-a
încredinþat spre creºtere ºi educare;
• tutorelui, curatorului, persoanei cãreia i-a fost dat în plasa-
ment familial copilul sau încredinþat spre creºtere ºi educare.
Titular al dreptului de alocaþie pentru copii este copilul. Plata
alocaþiei pentru copiii cu handicap se face prin oficiile poºtale.
Cuantumul alocaþiei de stat este cel stabilit în condiþiile legii ºi
se indexeazã. Copiii cu handicap beneficiazã de alocaþia de stat
majoratã în cuantum de 100%. Alocaþia de stat se acordã lunar.
Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cuantumul lunar al alocaþiei
de stat pentru copii se stabileºte la 24 RON, conform Hotãrârii de
Guvern nr. 1767/2005.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul alocaþiei de stat
pentru copii este urmãtorul:
a) 200 lei (RON) lunar, în situaþia copiilor în vârstã de pânã la
2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap;
b) cel acordat potrivit Hotãrârii 2392 din 2004 (225.000 lei
lunar), în situaþia copiilor în vârstã de peste 2 ani, respectiv 3 ani în
cazul copiilor cu handicap.
Plate se
face:
Cuantumul
alocaþiei
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 86 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 87
g) a fost numitã tutore sau i s-au încredinþat ori dat în plasament
unul sau mai mulþi copii ºi se aflã în una dintre situaþiile prevãzute
la lit. a)-c), cu excepþia asistentului maternal profesionist.
Cuantumul alocaþiei familiei complementare este de::
a) 320.000 lei pentru familia cu un copil;
b) 375.000 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 428.000 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 480.000 lei pentru familia cu 4 sau mai mulþi copii.
Cuantumul alocaþiei de susþinere pentru familia monoparentalã
este de:
a) 480.000 lei pentru familia cu un copil;
b) 556.000 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 642.000 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 722.000 lei pentru familia cu 4 sau mai mulþi copii.
Alocaþiile se acordã pe bazã de cerere însoþitã de actele
doveditoare privind componenþa familiei ºi veniturile acesteia.
Cererile pentru stabilirea ºi acordarea alocaþiilor se întocmesc
de reprezentantul familiei ºi se înregistreazã la primãria localitaþii
sau, dupã caz, a sectorului municipiului Bucureºti în a cãrui razã
teritorialã locuieºte familia.
Stabilirea dreptului la alocaþia familialã complementarã sau la
alocaþia de susþinere ºi a cuantumului acestora se face prin dispoziþie
scrisã a primarului.
În termen de 5 zile de la efectuarea anchetei sociale, primarul
are obligaþia sã comunice solicitanþilor dispoziþia de acordare a
dreptului sau respingerea cererii privind alocaþia familiala
complementarã ori alocaþia de susþinere.
Pentru cetãþenii strãini sau apatrizi cererea se înregistreazã la
primãria localitãþii sau, dupã caz, a sectorului municipiului
Bucureºti în a cãrui raza teritorialã îºi are domiciliul sau reºedinþa
familia.
În cazul familiilor fãrã locuinþã, cererea se înregistreazã la
primãria localitãþii sau, dupã caz, a sectorului municipiului
Bucureºti în a cãrui razã teritorialã acestea trãiesc.
Componenþa familiei, filiaþia copiilor ºi situaþia lor juridicã faþã
de reprezentanþii legali se dovedesc cu livretul de familie.
Cuantumul
alocaþiilor
Depunerea
cererilor
Beneficiazã de alocaþia familialã complementarã familiile for-
mate din soþ, soþie ºi copiii în vârstã de pânã la 18 ani aflaþi în
întreþinerea acestora, care locuiesc împreunã.
Beneficiazã de alocaþie de susþinere familiile formate din
persoana singurã ºi copiii în vârstã de pânã la 18 ani aflaþi în
întreþinere ºi care locuiesc împreunã cu aceasta, denumite familii
monoparentale.
Beneficiazã de alocaþii familiile ai cãror membri sunt cetãþeni
români care locuiesc în România, precum ºi cetãþeni ai altor state
ori apatrizi care au domiciliul sau, dupã caz, reºedinþa în România,
în condiþiile legislaþiei române.
Sunt consideraþi ca fãcând parte din familia definitã mai sus ºi
copiii adoptaþi, încredinþaþi sau aflaþi în plasament familial ori pentru
care s-a instituit tutela, potrivit legii.
Familiile care au în întreþinere copii de vârstã ºcolarã
beneficiazã de alocaþie familialã complementarã sau de alocaþie de
susþinere, în condiþiile în care copiii urmeazã o formã de învãþãmânt
organizatã potrivit legii.
Prin persoanã singurã se înþelege persoana care se aflã în una
dintre urmãtoarele situaþii:
a) este necãsãtoritã;
b) este vãduvã;
c) este divorþatã;
d) al cãrei soþ/soþie este declarat/declaratã disparut/dispãrutã
prin hotãrâre judecãtoreascã;
e) al cãrei soþ/soþie este arestat/arestatã preventiv pe o perioadã
mai mare de 30 de zile sau executã o pedeapsã privativã de libertate
ºi nu participã la întreþinerea copiilor;
f) nu a împlinit vârsta de 18 ani ºi se aflã în una dintre situaþiile
prevãzute la lit. a)-e);
Alocaþia familialã complementarã
ºi alocaþia monoparentalã
(Familia monoparentalã)
Titularul
dreptului la
alocaþii
Termenul
persoanã
singurã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 89 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 88
(Ordonanþa de urgenþã nr. 105/2003 privind alocaþia familialã complementarã
ºi alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã, Lege nr. 41/2004 pentru
aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2003 privind alocaþia
familialã complementarã ºi alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã,
Hotãrâre nr. 2395/2004 privind corectarea limitelor de venituri ºi indexarea
cuantumului alocaþiei familiale complementare ºi a alocaþiei de susþinere pentru
familia monoparentalã)
Suspendarea
plãþii
alocaþiilor
ºcolarã, sã prezinte primarului, din 3 în 3 luni, dovada frecventãrii
cursurilor.
Plata alocaþiei familiale complementare ºi a alocaþiei de
susþinere se suspendã în luna urmãtoare celei în care se constatã una
dintre urmãtoarele situatii:
a) nerespectarea prevederilor art. 29;
b) pe perioada încredinþãrii copilului unei instituþii de asistenþã
socialã sau unui asistent maternal profesionist.
Prezentarea de cãtre titular, în termen de 3 luni de la data
suspendãrii plãþii alocaþiei familiale complementare sau alocaþiei de
susþinere, a dovezilor privind îndeplinirea pe perioada suspendãrii
a condiþiilor prevãzute de art. 29 atrage reluarea plãþii, inclusiv a
sumelor cuvenite pe perioada suspendãrii.
Dreptul la alocaþia familialã complementarã sau la alocaþia de
susþinere înceteazã în luna urmãtoare celei în care se constatã una
dintre situaþiile:
a) beneficiarul nu mai îndeplineºte condiþiile prevãzute de
prezenta ordonanþã de urgenþã;
b) plata a fost suspendatã ºi, în termen de 3 luni de la data
suspendãrii, nu au fost prezentate dovezi cã sunt întrunite cerinþele
prevãzute de art. 29.
Încetarea
dreptului la
alocaþii
Pentru situaþiile care nu sunt evidenþiate în livretul de familie,
reprezentantul familiei prezintã, în mod obligatoriu, actele
doveditoare necesare.
În vederea verificãrii îndeplinirii de cãtre solicitant a condiþiilor
de acordare a alocaþiei familiale complementare sau a alocaþiei de
susþinere, primarul dispune, în mod obligatoriu, efectuarea anchetei
sociale în termen de 15 zile de la data înregistrãrii cererii.
Ancheta socialã se efectueazã de cãtre personalul serviciului
public de asistenþã socialã din subordinea consiliului local sau, dupã
caz, din compartimentul de specialitate din aparatul de lucru al
consiliului local.
Ancheta socialã se întocmeºte potrivit modelului aprobat prin
normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanþe de urgenþã
ºi constituie proba legalã pentru instanþele judecãtoreºti, în legãturã
cu deschiderea dreptului sau respingerea cererii.
Rãspunderea asupra conþinutului anchetei sociale revine
primarului ºi persoanelor care au efectuat ancheta socialã.
În cazul în care solicitantul refuzã sã furnizeze informaþiile
necesare pentru întocmirea anchetei sociale, se considerã cã familia
acestuia nu îndeplineºte condiþiile de acordare a alocaþiei familiale
complementare sau a alocaþiei de susþinere.
În vederea urmãririi respectãrii condiþiilor de acordare a
dreptului la alocaþia familialã complementarã sau la alocaþia de
susþinere, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval
de 6 luni. În situaþia în care se constatã modificãri ce conduc la
diminuarea cuantumului alocaþiei familiale complementare sau al
alocaþiei de susþinere, primarul emite dispoziþie scrisã privind noul
cuantum, pe care o comunicã direcþiei teritoriale, însoþitã de ancheta
socialã.
Data plãþii alocaþiei familiale complementare ºi a alocaþiei de
susþinere, precum ºi modalitatea de platã se stabilesc de Ministerul
Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.
Plata alocaþiei familiale complementare ºi a alocaþiei de
susþinere se realizeazã, dupã caz, pe bazã de mandat postal sau în
cont curent personal.
Familiile care beneficiazã de alocaþie familialã complementarã
sau de alocaþie de susþinere au obligaþia ca, pentru copiii de vârstã
Ancheta
socialã
Plata
alocaþiilor
Obligaþii ale
familiilor
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 90 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 91
încredinþat copilul în vederea adopþiei sau care au copilul în
plasament ori în plasament în regim de urgenþã, precum ºi
persoana care a fost numitã tutore.
Concediul ºi indemnizaþia lunarã se cuvin pentru fiecare dintre
primele 3 naºteri sau, dupã caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor
cãrora li s-a încredinþat copilul în vederea adopþiei sau care au
copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenþã, precum
ºi persoana care a fost numitã tutore.
Drepturile se cuvin pentru fiecare dintre copiii rezultaþi în urma
primelor 3 naºteri sau, dupã caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor
care pot beneficia de indemnizaþie.
Venituri din salarii, venituri din activitãþi independente, venituri
din activitãþi agricole, aºa cum sunt definite de Codul fiscal, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cuantumul indemnizaþiei
este de 800 lei (RON), iar de la 1 ianuarie 2007 va fi de 600 lei
(RON).
În perioadele în care beneficiarii drepturilor prevãzute la art. 1
alin. (1) realizeazã venituri profesionale supuse impozitului pe venit
potrivit prevederilor Codului fiscal, se acordã un stimulent în cuantum
lunar de 300 lei (RON), situaþie în care plata indemnizaþiei de 800 lei
(RON) se suspendã. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul
stimulentului lunar prevãzut la alin. (1) este de 100 lei (RON).
a) este cetãþean român, cetãþean strãin sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau reºedinþa pe teritoriul
României;
c) locuieºte împreunã cu copilul/copiii pentru care solicitã
drepturile ºi se ocupã de creºterea ºi îngrijirea acestuia/acestora.
Indemnizaþia, stimulentul sau alocaþia de stat pentru copii, se
acordã, la cerere, în baza urmãtoarelor documente, dupã caz:
a) actul de identitate al solicitantului;
b) certificatul de naºtere al copilului ºi, dupã caz, livretul de
familie;
c) certificatul de persoanã cu handicap al copilului, dupã caz;
Venituri
profesionale
Condiþii de
acordare
Persoane
care pot
primi
indemnizaþia
Cuantum
Acte
necesare
Concediul pentru creºterea
copiilor în vârstã de pânã la 2 ani,
respectiv 3 ani pentru copilul cu
handicap
Începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul
an anterior datei naºterii copilului, au realizat timp de 12 luni
venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit
prevederilor Codului fiscal, beneficiazã de concediu pentru
creºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau, în cazul copilului
cu handicap, de pânã la 3 ani.
În calculul celor 12 luni prevãzute la alin. (1) se includ ºi
perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre
urmãtoarele situaþii:
a) ºi-au însoþit soþul/soþia trimis/trimisã în misiune permanentã
în strãinãtate;
b) au beneficiat de indemnizaþie de ºomaj, stabilitã conform
legii;
c) au beneficiat de concedii ºi indemnizaþii de asigurãri sociale
de sãnãtate, potrivit legii;
d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul
public de pensii în condiþiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare;
e) au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public
de pensii, în condiþiile prevãzute de actele normative cu caracter
special care reglementeazã concedierile colective;
f) au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrãrii
în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã, perioade de stagiu de
cotizare pe bazã de contract de asigurare socialã;
g) au beneficiat de indemnizaþia lunarã prevãzutã la alin. (1).
De indemnizaþia ºi stimulentul prevãzute de prezenta
ordonanþã de urgenþã beneficiazã, opþional, oricare dintre
pãrinþii fireºti ai copilului. Beneficiazã de aceleaºi drepturi ºi
una dintre persoanele care au adoptat copilul, cãrora li s-a
Beneficiarii
concediului
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 93 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 92
Calculul ºi
plata
indemnizaþiei
(Lege privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale
19/2000, Ordonanþã nr. 1/2006 pentru reglementarea unor mãsuri financiar-
fiscale în domeniul asigurãrilor sociale)
Calculul ºi plata indemnizaþiei se fac de cãtre direcþiile
teritoriale. Drepturile se achitã lunar beneficiarului,
reprezentantului legal ori mandatarului acestora, împuternicit
prin procurã, pe bazã de mandat poºtal sau, dupã caz, în cont
curent personal.
d) adeverinþã eliberatã de autoritãþile competente sau de
cãtre angajator, dupã caz, din care sã rezulte îndeplinirea
condiþiilor ;
e) adeverinþã eliberatã de plãtitorul indemnizaþiei de
maternitate sau, dupã caz, alte dovezi, din care sã reiasã ultima
zi de concediu de maternitate;
f) declaraþie pe propria rãspundere din care sã reiasã cã
solicitantul nu beneficiazã în acelaºi timp de indemnizaþie de
maternitate;
g) declaraþie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã
celãlalt pãrinte natural sau, dupã caz, persoanele care au adoptat
copilul, cãrora li s-a încredinþat copilul în vederea adopþiei sau
care au copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenþã,
precum ºi persoana care a fost numitã tutore, nu beneficiazã de
drepturile prevãzute de prezenta ordonanþã de urgenþã;
h) declaraþie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã
solicitantul se ocupã de creºterea ºi îngrijirea copilului ºi cã
acesta nu este încredinþat sau dat în plasament nici unui organ-
ism privat autorizat sau serviciu public autorizat ori unei
persoane fizice;
i) dovada eliberatã de autoritãþile competente, de angajatori
sau, dupã caz, declaraþie pe propria rãspundere, din care sã
rezulte cã solicitantul se aflã în concediu pentru creºterea
copilului;
j) dovada eliberatã de autoritãþile competente sau, dupã caz,
declaraþie pe propria rãspundere, din care sã rezulte cã
solicitantul realizeazã venituri profesionale;
k) dovada eliberatã de autoritãþile competente sau de cãtre
angajator, dupã caz, din care sã rezulte încadrarea în situaþiile
prevãzute la “Beneficiarii indemnizaþiei”, paragraf 2;
l) alte acte necesare, dupã caz, stabilirii dreptului, prevãzute
în normele metodologice pentru aplicarea prevederilor
referitoare la susþinerea familiei în vederea creºterii copilului.
Concediul pentru creºterea copilului se acordã, la cerere, de
cãtre persoanele juridice sau fizice, denumite angajatori, la care
îºi desfãºoarã activitatea persoanele care au dreptul la
indemnizaþie sau stimulent.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 95 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 94
Durata de
acordare a
indemnizaþiei
pentru.
îngrijirea
copilului
bolnav
Cuantumul
indemnizaþiei
Concediul ºi indemnizaþia pentru
îngrijirea copilului bolnav
Asiguraþii au dreptul la indemnizaþie pentru îngrijirea
copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani, iar în cazul copilului
cu handicap, pentru afecþiunile intercurente, pânã la împlinirea
vârstei de 18 ani.
Beneficiazã, la cerere, de indemnizaþia pentru creºterea
copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav, opþional, unul
dintre pãrinþi, dacã solicitantul îndeplineºte condiþiile de stagiu
de cotizare prevãzute de lege. De aceleaºi drepturi beneficiazã
ºi asiguratul care, în condiþiile legii, a adoptat, a fost numit
tutore, cãruia i s-au încredinþat copii spre creºtere ºi educare sau
în plasament familial.
Indemnizaþia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de
pânã la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afecþiuni intercurente
pânã la împlinirea vârstei de 18 ani se acordã pe baza
certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie
ºi a certificatului pentru persoanele cu handicap emis, în
condiþiile legii, dupã caz.
Durata de acordare a indemnizaþiei prevãzute pentru îngrijirea
copilului bolnav este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil,
cu excepþia situaþiilor în care copilul contracteazã boli contagioase,
este imobilizat în aparat gipsat sau este supus unor intervenþii
chirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fi
stabilitã de medicul de familie.
Cuantumul lunar al indemnizaþiei pentru îngrijirea copilului
bolnav este de 85% din baza de calcul stabilitã conform legii, care
se determinã ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni
anterioare primei zile de concediu medical înscrise în certificatul de
concediu medical, pe baza cãrora s-a datorat sau, dupã caz, s-a
achitat contribuþia individualã de asigurãri sociale în lunile
respective, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare.
Beneficiarii
indemnizaþiei
Acte
necesare
Concediul/indemnizaþia
de maternitate
Asiguratele au dreptul, pe o perioadã de 126 de zile
calendaristice, la concediu pentru sarcinã ºi lãuzie, perioadã în care
beneficiazã de indemnizaþie de maternitate. De aceleaºi drepturi
beneficiazã ºi femeile care au încetat plata contribuþiei de asigurãri
sociale, în condiþiile prezentei legi, dar care nasc în termen de 9 luni
de la data pierderii calitãþii de asigurat.
Cuantumul lunar al indemnizaþiei de maternitate este de 85%
din baza de calcul stabilitã conform legii, care se determinã ca medie
a veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de
concediu medical înscrise în certificatul de concediu medical, pe
baza cãrora s-a datorat sau, dupã caz, s-a achitat contribuþia
individualã de asigurãri sociale în lunile respective, din cele 12 luni
din care s-a constituit stagiul de cotizare.
Concediul pentru sarcinã se acordã pe o perioadã de 63 de zile
înainte de naºtere, iar concediul pentru lãuzie pe o perioadã de 63
de zile dupã naºtere. Concediile pentru sarcinã ºi lãuzie se
compenseazã între ele, în funcþie de recomandarea medicului ºi de
opþiunea persoanei beneficiare. Persoanele cu handicap asigurate
beneficiazã, la cerere, de concediu pentru sarcinã, începând cu luna
a 6-a de sarcinã. În cazul în care copilul se naºte mort sau moare în
perioada concediului de lãuzie, indemnizaþia de maternitate se
acordã pe toata durata acestuia.
• cerere-tip pt. solicitarea drepturilor de asigurãri sociale;
• dupã caz, certificatul de persoanã cu handicap.
Beneficiarii
indemnizaþiei
de
maternitate
Cuantumul
indemnizaþiei
de
maternitate
Concediile
pentru
sarcinã ºi
lãuzie
(Lege privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale nr.
19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri
sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Ordonanta de urgenta nr.
9/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, Lege nr. 512/2004 privind
bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005)
Acte
necesare
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 96 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 97
Dreptul la
alocaþia
pentru
copiii
nou-nãscuþi
Acte
necesare
Alocaþia pentru copiii nou-nãscuþi
Mamele au dreptul la o alocaþie pentru fiecare dintre primii 4
copii nãscuþi vii, în cuantum de 1.860.000 lei ºi se indexeazã prin
hotarâre a Guvernului. Alocaþia se acordã o singurã datã pentru
fiecare copil nãscut viu. Alocaþia se poate acorda reprezentantului
legal al copilului atunci când mama nu este în situaþia de a benefi-
cia de acest drept.
Prin sintagma copil nou-nãscut se înþelege copilul în vârstã de
pânã la 6 luni.
Acordarea dreptului ºi plata alocaþiei pentru copiii nou-nãscuþi
se realizeazã pe bazã de cerere ºi acte doveditoare, prin dispoziþie a
primarului localitãþii în a cãrei razã domiciliazã mama sau, dupã caz,
unde a fost înregistratã naºterea copilului. Dupã efectuarea plãþii
plãtitorul are obligaþia de a înscrie pe versoul certificatului de
naºtere original menþiunea "Achitat alocaþia pentru copilul nou-
nãscut", data, semnãtura ºi ºtampila.
Actele doveditoare pentru stabilirea ºi acordarea dreptului
privind alocaþia pentru copiii nou-nãscuþi sunt:
• certificatul de naºtere în original ºi în copie al copilului;
• declaraþia pe propria rãspundere privind rangul copilului
nou-nãscut;
• dupã caz, copiile de pe certificatele de naºtere ale copiilor
nãscuþi anterior.
În urma analizei cererii ºi a actelor doveditoare primarul
dispune, în cel mult 10 zile de la data înregistrãrii cererii, dupã caz,
acordarea sau neacordarea alocaþiei pentru copiii nou-nãscuþi. În
cazul neacordãrii alocaþiei pentru copiii nou-nãscuþi motivele care
au stat la baza acestei dispoziþii sunt comunicate solicitantului în
termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.
Acordarea
alocaþiei
(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat din
25 octombrie 2001, Hotãrâre nr. 2.302 din 14 decembrie 2004 privind
indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat, al ajutorului social lunar
care se acorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, precum
ºi al alocaþiei pentru copiii nou-nascuti)
Plata indemnizaþiilor de asigurãri sociale se suspendã pe
perioada în care beneficiarul este decãzut din drepturile pãrinteºti,
respectiv din dreptul de a fi tutore, sau copilul este abandonat
ori internat într-o instituþie de ocrotire.
Reluarea în platã a indemnizaþiei de asigurãri sociale
suspendate se face la cerere, începând cu ziua urmãtoare celei
în care a încetat cauza suspendãrii.
Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã
de pânã la 7 ani ºi a copilului cu handicap în vârstã de pânã la
18 ani pentru afecþiuni intercurente se acordã pentru perioadele
ºi afecþiunile prevãzute de lege.
(Lege privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale nr.
19/2000 - versiune actualizatã pânã la data de 04.12.2004, Lege nr. 512/2004
privind bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005)
Suspendarea
plãþii
indemnizaþiei
Concediul
medical
pentru
îngrijirea
copilului
bolnav
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 98 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 99
(Lege privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale nr.
19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri
sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Legea nr. 512/2004 privind
bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005)
• cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurãri sociale;
• certificat de deces - în original ºi copie;
• actul de identitate al solicitantului;
• acte de stare civilã ale solicitantului, din care sã rezulte gradul
de rudenie cu decedatul, sau, dupã caz, actul care atestã calitatea de
moºtenitor, tutore, curator;
• acte din care sã rezulte cã s-au suportat cheltuieli ocazionate
de deces;
• certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu
handicap sau actul medical prin care se atestã boala care l-a fãcut
inapt pentru muncã pe copil ºi data ivirii acesteia.
Se stabileºte anual prin legea bugetului asigurãrilor sociale de
stat ºi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe
economie prognozat ºi fãcut public de cãtre CNPAS, conform legii
(pânã la data de 31 decembrie a anului curent).
Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie
reprezintã jumãtate din cuantumul în aliniatul anterior.
Ajutorul de deces se suportã din bugetul asigurãrilor sociale de
stat ºi se acordã, la cerere, pe baza certificatului de deces.
Dupã efectuarea plãþii ajutorului de deces plãtitorul de drepturi
de asigurãri sociale are obligaþia de a înscrie pe versoul certificatului
de deces original menþiunea "ACHITAT", data, semnãtura ºi
ºtampila.
Cuantumul pentru anul 2005, al ajutorului de deces, a fost
reglementat, în conditiile legii în cazul:
• asiguratului sau pensionarului, la 9.400.000 lei;
• unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la
4.700.000 lei.
Cuantumul
ajutorului
de deces
Acte
necesare
Ajutorul de deces
Ajutorul de deces se acordã în cazul decesului asiguratului, al
pensionarului sau al unui membru de familie care nu are un drept
propriu de asigurãri sociale ºi se afla în întreþinerea titularului la data
decesului.
Dreptul asiguratilor la ajutor de deces nu este condiþionat de
îndeplinirea unui stagiu de cotizare.
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiazã
de ajutor de deces o singurã persoanã care poate fi în ordine
ierarhicã:
• soþul supravieþuitor;
• copilul;
• pãrintele;
• tutorele sau curatorul;
• moºtenitorul, în condiþiile dreptului comun, sau, în lipsa
acestuia, persoana care dovedeºte cã a suportat cheltuielile
ocazionate de deces.
Asiguratul sau pensionarul beneficiazã de ajutor de deces în
cazul decesului unui membru de familie aflat în întreþinerea sa ºi
care nu are un drept propriu de asigurãri sociale. Se considerã
membru de familie:
a) soþul;
b) copiii proprii, copiii adoptaþi, copiii aflaþi în plasament
familial sau cei încredinþaþi spre creºtere ºi educare familiei, în
vârstã de pânã la 18 ani sau, dacã îºi continuã studiile, pânã la
terminarea acestora, fãrã a depãºi vârsta de 26 de ani;
c) pãrinþii ºi bunicii oricãruia dintre soþi.
Dovada cã membrul de familie s-a aflat în întreþinerea asi-
guratului sau a pensionarului se face prin declaraþie pe propria
rãspundere. În cazul decesului copilului inapt pentru muncã,
indiferent de vârstã, prestaþia se acordã cu condiþia prezentãrii
certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap
sau, în lipsa acestuia, a actului medical vizat de medicul expert al
asigurãrilor sociale, prin care se atestã boala care l-a fãcut inapt
pentru muncã ºi data ivirii acesteia.
Beneficiarii
ajutorului
de deces
Aspecte
generale
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 100 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 101
În urma verificãrii îndeplinirii condiþiilor pentru acordarea
ajutorului social lunar cererile sunt aprobate sau, dupã caz, respinse
de comandantul centrului militar, în termen de 15 zile de la data
înregistrãrii acestora.
În cazul respingerii cererii se comunicã solicitantei motivele
care au stat la baza acestei decizii.
Cuantumul ajutorului social lunar este de 1.860.000 lei ºi se
indexeazã prin hotãrâre a Guvernului. Fondurile necesare pentru
plata ajutorului social pentru soþiile celor care satisfac serviciul
militar obligatoriu se suportã de la bugetul de stat.
Plata ajutorului social se efectueazã începând cu luna urmãtoare
depunerii cererii ºi înceteazã începând cu luna urmãtoare celei în
care nu mai sunt îndeplinite condiþiile legale care au stat la baza
acordãrii acestuia.
Pe perioada executãrii pedepsei cu închisoarea de cãtre militari
ajutorul pentru soþiile acestora se suspendã, plata urmând sã fie
reluatã începând cu luna în care cei în cauzã au revenit la unitãþile
militare.
Plata ajutorului social se efectueazã lunar prin mandat poºtal,
stat de platã sau în cont curent personal.
Soþiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu
beneficiare de ajutor social, au obligaþia sã comunice în scris
centrelor militare orice modificare a situaþiilor care au stat la baza
acordãrii acestuia, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit
modificarea.
Plata
ajutorului
social
(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat din
25 octombrie 2001, Hotãrâre nr. 2.302 din 14 decembrie 2004 privind
indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat, al ajutorului social lunar
care se acorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, precum
ºi al alocaþiei pentru copiii nou-nascuti, prevazute de Legea nr. 416/2001
privind venitul minim garantat, privind indexarea nivelului lunar al venitului
minim garantat, al ajutorului social lunar care se acorda sotiilor celor care
satisfac serviciul militar obligatoriu, precum si al alocatiei pentru copiii nou-
nascuti, prevazute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat)
Obligaþiile
soþiilor
Cuantumul
ajutorului
social
Acceptarea
sau
respingerea
cererii
Condiþii de
acordare a
ajutorului
social
Ajutorul social acordat soþiilor
celor care satisfac serviciul militar
obligatoriu
Centrele militare organizeazã activitatea de primire, înre-
gistrare ºi soluþionare a cererilor pentru acordarea ajutoarelor,
asigurã evidenþa ºi plata acestora.
Soþiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, care nu
realizeazã venituri sau acestea sunt mai mici decât salariul de bazã
minim brut pe þarã, beneficiazã, la cerere, de ajutor social lunar, pe
perioada satisfacerii serviciului militar obligatoriu de cãtre soþ, dacã
se gãsesc în una dintre urmãtoarele situaþii:
a) sunt gravide, începând cu luna a patra de sarcinã;
b) au copii în întreþinere în vârstã de pânã la 7 ani;
c) sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate.
Ajutorul social lunar se acordã la cererea soþiei celui care
satisface serviciul militar obligatoriu, înregistratã la centrul militar
care a efectuat încorporarea.
La cerere se anexeazã actul de identitate al solicitantei (copi),
certificatul de cãsãtorie (copie), actele doveditoare privind
veniturile nete realizate în luna anterioarã depunerii cererii, precum
ºi, dupã caz, urmãtoarele acte doveditoare:
a) copii ale certificatelor de naºtere ale copiilor în vârstã de pânã
la 7 ani;
b) dovada din care sã rezulte cã solicitanta este gravidã,
începând cu luna a IV-a de sarcinã;
c) copie dupã decizia de încadrare în gradul I sau II de
invaliditate;
d) dupã caz, copie a hotãrârii definitive de încuviinþare a
adopþiei, de încredinþare sau plasament familial al minorului,
potrivit legii.
Organul
competent
Acte
necesare
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 102 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 103
Familiile ºi persoanele singure pentru care dreptul la ajutorul
social este stabilit în cursul lunilor octombrie ºi noiembrie ale
fiecãrui an au dreptul la ajutor pentru încãlzirea locuinþei pentru
toatã perioada sezonului rece.
În cazul familiilor ºi persoanelor singure pentru care s-a stabilit
dreptul la ajutor social dupã data de 30 noiembrie a fiecãrui an,
ajutorul pentru încãlzirea locuintei se acordã începând cu luna în
care s-a stabilit dreptul la ajutor social.
Pânã la data de 30 septembrie a fiecãrui an, primarii au
obligaþia sã întocmeascã lista cu beneficiarii de ajutor social care
utilizeazã pentru încãlzirea locuinþei lemne, cãrbuni,
combustibili petrolieri, pe baza documentaþiei depuse la
stabilirea ajutorului social. Pe baza acestei liste, primarii emit
dispoziþiile privind stabilirea dreptului la ajutorul pentru
încãlzirea locuinþei, pe care le transmit titularilor de ajutor social
pânã la data de 15 octombrie a fiecãrui an.
Dreptul la ajutorul pentru încãlzirea locuinþei se stabileºte o
singurã datã pentru toatã perioada sezonului rece.
Plata ajutorului pentru încãlzirea locuinþei se efectueazã inte-
gral, o singurã datã, pânã la data de 31 octombrie a fiecãrui an,
pentru toatã perioada sezonului rece.
Data plãþii ajutorului pentru încãlzirea locuinþei ºi modalitatea
de platã a acestuia se stabilesc de cãtre primar prin dispoziþie care
se aduce la cunoºtinþa titularilor.
Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse, care
utilizeazã pentru încãlzirea locuinþei ºi prepararea apei calde energie
termicã furnizatã în sistem centralizat, pentru perioada sezonului
rece 1 noiembrie 2005 - 31 martie 2006, beneficiazã de ajutor lunar
dupã cum urmeazã:
a) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu lunar
pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeazã
pânã la 110 lei (RON) li se acordã lunar o sumã de 223 lei (RON)
pe o perioadã de 5 luni, în cazul în care ajutorul se acordã numai în
perioada sezonului rece, sau de 92 lei (RON) în situaþia în care
ajutorul se acordã pe o perioadã de 12 luni;
b) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 110 lei (RON) ºi 150 lei (RON) li se acordã lunar o
Ajutorul
pentru
încalzirea
locuintei cu
lemne,
carbuni,
combustibili
petrolieri
Stabilirea
dreptului la
ajutor
Cuantumul
ajutorului
pentru
încãlzirea
locuinþei se
acordã
astfel:
Termenul de
depunere a
cererii
Prin familie se înþelege soþul, soþia ºi alte persoane care au
acelaºi domiciliu sau reºedinþã ori care locuiesc împreunã, sunt
înscrise în cartea de imobil ºi sunt luate în calcul la stabilirea
cheltuielilor pentru întreþinerea locuinþei.
Prin persoana singurã se înþelege persoana care a împlinit vârsta
de 16 ani, locuieºte ºi se gospodãreºte singurã.
Ajutorul pentru încãlzirea locuinþei se acordã pe bazã de cerere,
însoþitã de declaraþia pe propria rãspundere privind componenþa
familiei ºi veniturile acesteia.
Titularul ajutorului pentru încãlzirea locuinþei este persoana
care a completat cererea, iar beneficiarul este familia sau persoana
singurã. Titularul ajutorului pentru încãlzirea locuinþei este
proprietarul locuinþei sau titularul contractului de închiriere al
acesteia ori alt membru de familie major ºi legal împuternicit de
cãtre proprietarul locuinþei sau de titularul contractului de închiriere
ori, dupã caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu a
împlinit vârsta de 18 ani.
Familiile ºi persoanele singure transmit direcþiei teritoriale în a
cãrei razã teritorialã se aflã locuinþa de domiciliu sau de reºedinþã,
pânã la data de 15 octombrie a fiecãrui an, individual, prin asociaþiile
de proprietari/chiriaºi, prin poºtã sau prin poºta electronicã, cu
confirmare de primire, cererile ºi declaraþiile pe propria rãspundere
completate.
Cererea pentru acordarea dreptului la ajutorul pentru încãlzirea
locuinþei se aprobã sau se respinge prin decizie a directorului
executiv al direcþiei teritoriale.
Prin decizie a directorului executiv al directiei teritoriale de
aprobare a dreptului la ajutorul pentru încalzirea locuintei se
stabileste si cuantumul lunar al acestuia.
Aprobarea dreptului la ajutorul pentru încãlzirea locuinþei se
face pentru toatã perioada sezonului rece.
Ajutorul pentru încãlzirea locuinþei
Ajutorul
pentru
încãlzirea
locuinþei cu
energie
termica
furnizatã
în sistem
centralizat
sau cu gaze
naturale
Definiþii -
familie,
persoana
singurã
Titularul
dreptului
Organul
competent
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 105 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 104
Ajutoarele pentru încãlzirea locuinþei se acordã pe o
perioadã de 5 luni în situaþia în care beneficiarii au optat pentru
facturare în condiþiile prevãzute la art. 1 alin. (1) lit. b) ºi c).
Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse, care
utilizeazã pentru încãlzirea locuinþei gaze naturale, beneficiazã
de ajutor lunar pentru încãlzirea locuinþei pe perioada sezonului
rece, în lunile noiembrie ºi decembrie 2005, dupã cum urmeazã:
a) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã pânã la 110 lei (RON) li se acordã lunar o sumã de 160
lei (RON);
b) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 110 lei (RON) ºi 150 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 98 lei (RON);
c) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 150 lei (RON) ºi 190 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 71 lei (RON);
d) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 190 lei (RON) ºi 225 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 51 lei (RON);
e) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 225 lei (RON) ºi 260 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 41 lei (RON);
f) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 260 lei (RON) ºi 310 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 20 lei (RON).
Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse, care
utilizeazã pentru încãlzirea locuinþei gaze naturale, beneficiazã
de ajutor lunar pentru încãlzirea locuinþei pe perioada sezonului
rece, în lunile ianuarie, februarie ºi martie 2006, dupã cum
urmeazã:
a) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã pânã la 110 lei (RON) li se acordã lunar o sumã de 178
lei (RON);
sumã de 145 lei (RON) pe o perioadã de 5 luni, în cazul în care
ajutorul se acordã numai în perioada sezonului rece, sau de 60 lei
(RON) în situaþia în care ajutorul se acordã pe o perioadã de 12 luni;
c) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 150 lei (RON) ºi 190 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 97 lei (RON) pe o perioadã de 5 luni, în cazul în care
ajutorul se acordã numai în perioada sezonului rece, sau de 40
lei (RON) în situaþia în care ajutorul se acordã pe o perioadã de
12 luni;
d) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 190 lei (RON) ºi 225 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 65 lei (RON) pe o perioadã de 5 luni, în cazul în care
ajutorul se acordã numai în perioada sezonului rece, sau de 27
lei (RON) în situaþia în care ajutorul se acordã pe o perioadã de
12 luni;
e) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 225 lei (RON) ºi 260 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 49 lei (RON) pe o perioadã de 5 luni, în cazul în care
ajutorul se acordã numai în perioada sezonului rece, sau de 20
lei (RON) în situaþia în care ajutorul se acordã pe o perioadã de
12 luni;
f) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 260 lei (RON) ºi 310 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 32 lei (RON) pe o perioadã de 5 luni, în cazul în care
ajutorul se acordã numai în perioada sezonului rece, sau de 14
lei (RON) în situaþia în care ajutorul se acordã pe o perioadã de
12 luni.
Pentru familiile ºi persoanele singure prevãzute la alin. (1)
lit. a), beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivit
prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ajutorul pentru
încãlzirea locuinþei se majoreazã cu 20% din valoarea acestuia.
Ajutoarele pentru încãlzirea locuinþei se acordã pe o
perioadã de 12 luni în situaþia în care beneficiarii au optat pentru
facturare în condiþiile prevãzute la art. 1 alin. (1) lit. a).
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 107 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 106
(Ordonanþa de urgenþã nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru
încãlzirea locuinþei, precum ºi a unor facilitãþi populaþiei pentru plata energiei
termice, Ordonanþa de urgenþã nr. 143/2005 pentru modificarea ºi completarea
Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare
pentru încãlzirea locuinþei, precum ºi a unor facilitãþi populaþiei pentru plata
energiei termice)
luni, diferenþiat, pentru perioada sezonului rece ºi pentru restul
anului. Pentru anul 2006, acest ajutor se acordã în limita sumei
totale, cu titlu de ajutor pentru încãlzirea locuinþei, cuvenite pentru
lunile ianuarie-martie 2006.
b) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 110 lei (RON) ºi 150 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 108 lei (RON);
c) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 150 lei (RON) ºi 190 lei (RON) li se acordã lunar
o sumã de 79 lei (RON);
d) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se
situeazã între 190 lei (RON) ºi 225 lei (RON) li se acordã lunar o
sumã de 56 lei (RON);
e) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu lunar
pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeazã
între 225 lei (RON) ºi 260 lei (RON) li se acordã lunar o sumã de
45 lei (RON);
f) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu lunar
pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeazã
între 260 lei (RON) ºi 310 lei (RON) li se acordã lunar o sumã de
22 lei (RON).
Începând cu data de 1 noiembrie 2005 consumatorii de energie
termica pot plati facturile de energie termica alegând unul dintre
urmatoarele tarife:
a) tariful monom reprezentând preþul naþional de referinþã
pentru energia termicã furnizatã populaþiei prin sisteme centralizate;
b) tariful binom tip B1;
c) tariful binom tip B2.
Prin alegerea tarifelor binom consumatorii de energie termica
beneficiazã de o reducere de 2,5% din valoarea anualã totalã a
facturilor de energie termicã.
Aplicarea tarifului binom pentru plata facturilor de energie
termicã, în cazul consumatorilor de energie termicã, beneficiari ai
ajutorului pentru încãlzirea locuinþei, care au optat pentru acest tarif,
se face începând cu data de 1 ianuarie 2006.
Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse, care
utilizeazã pentru încãlzirea locuinþei ºi prepararea apei calde energie
termicã furnizatã în sistem centralizat ºi care au optat pentru
modalitatea de facturare ºi platã a energiei termice în sistem binom,
beneficiazã de ajutor pentru încãlzirea locuinþei pe o perioadã de 12
Tariful
monom ºi
binom
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 108 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 109
• copiii în vârstã de peste 18 ani care, în condiþiile legii, sunt
declaraþi persoane cu handicap accentuat sau grav ori sunt încadraþi
în gradul I sau II de invaliditate.
Termenul copil desemneazã:
• copilul provenit din cãsãtoria soþilor;
• copilul unuia dintre soþi;
• copilul adoptat;
• copilul încredinþat unuia sau ambilor soþi;
• copilul dat în plasament familial;
• copilul pentru care s-a instituit tutela sau curatela.
Prin termenul persoanã singurã se înþelege persoana care a
împlinit vârsta de 18 ani, locuieºte ºi se gospodãreºte singurã.
Nivelul lunar al venitului minim garantat este de:
a) 166 lei (RON) pentru familiile formate din douã persoane;
b) 231 lei (RON) pentru familiile formate din 3 persoane;
c) 287 lei (RON) pentru familiile formate din 4 persoane;
d) 341 lei (RON) pentru familiile formate din 5 persoane;
e) câte 23 lei (RON) pentru fiecare altã persoanã peste numãrul
de 5 persoane, care face parte din familie, în condiþiile prevãzute de
Legea nr. 416/2001.
În situaþia persoanelor singure nivelul lunar al venitului minim
garantat este de 92 lei (RON).
Ajutorul social se acordã în completarea veniturilor nete lunare
ale familiei sau ale persoanei singure, pentru asigurarea venitului
minim garantat lunar. Astfel, cuantumul ajutorului social se
stabileºte ca diferenþã între nivelul lunar al venitului minim garantat
ºi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Dacã din
calcul rezultã un ajutor social mai mic de 50.000 lei, se acordã
50.000 lei.
Familiile ºi persoanele singure cu venituri nete lunare pânã la
nivelul venitului minim garantat beneficiazã de o majorare cu 15%
a cuantumului ajutorului social pe familie, în cazul în care cel puþin
un membru al familiei face dovada cã lucreazã pe bazã de contract
individual de muncã sau convenþie civilã de prestãri de servicii.
Ajutorul social se acordã începând cu luna urmãtoare celei în
care s-a înregistrat cererea.
Nivelul
lunar al
venitului
minim
garantat
Cuantumul
ajutorului
social
Copil
Persoana
singurã
Venitul minim garantat; acordarea
ajutorului social
Venitul minim garantat se asigurã prin acordarea ajutorului
social lunar. Instituirea venitului minim garantat se întemeiazã pe
principiul solidaritãþii sociale.
• familiile în care nu se realizeazã venituri ori se realizeazã
venituri mici;
• persoanele singure, fãrã venituri sau cu venituri mici;
• soþii despãrþiþi în fapt, dacã ancheta socialã justificã acordarea
acestuia;
• cetãþeni ai altor state sau apatrizii, în condiþiile legislaþiei
române, care au reºedinþa în România sau, dupã caz, domiciliul în
România;
• persoanele fãrã domiciliu, aflate în situaþie de nevoie, pe baza
declaraþiei pe propria rãspundere cã nu au solicitat drepturile de la
alte primãrii.
Termenul familie desemneazã:
• soþul ºi soþia sau soþul, soþia ºi copiii lor necãsãtoriþi, care
locuiesc ºi gospodãresc împreunã;
• persoana necãsãtoritã care locuieºte împreunã cu copiii aflaþi
în întreþinerea sa.
Se asimileazã termenului familie bãrbatul ºi femeia
necãsãtoriþi, cu copiii lor ºi ai fiecãruia dintre ei, care locuiesc ºi
gospodãresc împreunã.
Prin copiii aflaþi în întreþinere se înþelege, dupã caz:
• copiii pânã la vârsta de 18 ani sau, dacã urmeazã o formã
de învãþãmânt la cursuri de zi, prevãzutã de lege, pânã la
împlinirea vârstei de 25 de ani, dacã urmeazã studii superioare
cu durata de ºcolarizare de maximum 5 ani, sau de 26 de ani, în
cazul în care urmeazã studii superioare cu durata de ºcolarizare
mai mare de 5 ani;
Cine
beneficiazã
de ajutorul
social
Familie
Venitul
minim
garantat
Copii aflaþi
în
întreþinere
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 111 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 110
bunuri ºi a unor venituri din valorificarea acestora ori la
consumul acestora, la stabilirea cuantumului ajutorului social se
iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât ºi partea
ce îi revine de drept din veniturile lunare nete realizate în comun
cu persoanele din gospodãrie.
• cererea de acordare a ajutorului social;
• declaraþia privind veniturile realizate în luna anterioarã
depunerii cererii de cãtre membrii familiei, ori de persoana
singurã;
• acte doveditoare privind componenþa familiei, dacã este
cazul.
Componenþa familiei se dovedeºte cu actele de identitate ale
solicitantului ºi ale membrilor familiei ºi, dupã caz, cu
urmãtoarele acte, în copie:
a) certificatul de cãsãtorie;
b) certificatele de naºtere ale copiilor;
c) copie dupã hotãrârea definitivã de încuviinþare a adopþiei,
de încredinþare sau plasament familial al minorului, potrivit legii;
d) copie dupã actul din care sã rezulte calitatea solicitantului
de tutore sau curator;
e) acte din care sã rezulte cã un membru al familiei urmeazã
o formã de învãþãmânt;
f) copii dupã acte din care sã rezulte încadrarea, potrivit
legii, în categoria persoanelor cu handicap accentuat sau grav ori
în gradul I sau II de invaliditate, pentru persoanele aflate în
întreþinere;
g) alte acte doveditoare privind componenþa familiei.
Actele de identitate sunt, dupã caz, urmãtoarele:
a) cartea de identitate, buletinul de identitate sau cartea de
identitate provizorie, în cazul cetãþenilor români;
b) carnetul de identitate, legitimaþia de ºedere temporarã sau
documentul de identitate, eliberate de autoritãþile române
competente, în cazul cetãþenilor strãini sau apatrizi.
Pentru soluþionarea cererii pentru acordarea ajutorului social
primarul dispune verificarea, în mod obligatoriu, la domiciliul
sau, dupã caz, la reºedinþa solicitantului ajutorului social, a
situaþiei ce rezultã din datele înscrise în actele doveditoare.
Verificarea
datelor
declarate
Acte
necesare
Acte
doveditoare
privind
componenþa
familiei
Persoanele apte de muncã care nu realizeazã venituri din
salarii sau din alte activitãþi se iau în considerare la stabilirea
numãrului membrilor de familie pentru determinarea nivelului
de venit pe familie numai dacã fac dovada faptului cã sunt în
evidenþa agenþiei teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã
pentru încadrare în muncã ºi nu au refuzat nejustificat un loc de
muncã oferit sau nu au refuzat participarea la un program de
pregãtire profesionalã.
Nu are obligaþia de a face dovada prevãzutã la alin. de
mai sus:
a) persoana care are în îngrijire, potrivit legii, unul sau mai
mulþi copii în vârstã de pânã la 7 ani;
b) persoana care urmeazã o formã de învãþãmânt la cursuri
de zi, prevãzutã de lege, pânã la împlinirea vârstei de 25 de ani
sau de 26 de ani în cazul celor care urmeazã studii superioare cu
duratã de ºcolarizare mai mare de 5 ani;
c) persoana care îndeplineºte condiþiile legale de pensionare;
d) persoana adultã a cãrei incapacitate de muncã este
doveditã prin acte medicale.
La stabilirea venitului net lunar al familiei ºi, dupã caz, al
persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care
membrii acesteia sau, dupã caz, persoana le realizeazã, inclusiv
cele care provin din indemnizaþia de ºomaj, creanþe legale,
convenþii civile de întreþinere aflate în executare, indemnizaþii
cu caracter permanent, alocaþii de stat pentru copii, alocaþii
suplimentare pentru familiile cu doi sau mai mulþi copii, alocaþii
de întreþinere pentru copiii încredinþaþi sau daþi în plasament,
burse pentru elevi ºi studenþi acordate în condiþiile legii, precum
ºi ajutorul care se acordã soþiilor celor care satisfac serviciul
militar obligatoriu.
Dacã familia are în proprietate terenuri, clãdiri, spaþii
locative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la stabilirea
venitului net lunar al familiei se iau în considerare arenda,
chiriile ori alte fructe civile, naturale sau industriale, precum ºi
veniturile care se pot obþine, dupã caz, din valorificarea
bunurilor respective, sub condiþia pãstrãrii unei locuinþe minime
ºi a bunurilor necesare nevoilor familiale.
În cazul familiei sau al persoanei singure care locuieºte ºi
gospodãreºte împreunã cu alte familii sau persoane singure ºi
contribuie împreunã la achiziþionarea sau la realizarea unor
Stabilirea
venitului
lunar al
familiei
pentru
determinarea
venitului
minim
garantat
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 113 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 112
persoanã autorizatã sã desfãºoare o activitate independentã, au
obligaþia de a efectua lunar, cel mult 72 de ore, la solicitarea
primarului, acþiuni sau lucrãri de interes local.
Persoanele apte de muncã ce nu realizeazã venituri din
salarii sau din alte activitãþi desfãºurate, potrivit legii, ca
membru asociat sau ca persoanã autorizatã sã desfãºoare o
activitate independentã au obligaþia sã dovedeascã, din 3 în 3
luni, cu adeverinþã eliberatã de agenþia teritorialã pentru
ocuparea forþei de muncã, urmãtoarele:
a) sunt luate în evidenþã pentru încadrarea în muncã;
b) nu au refuzat nejustificat un loc de muncã;
c) nu au refuzat nejustificat participarea la un program de
pregãtire profesionalã.
Persoane apte de muncã sunt persoanele care:
• au vârsta cuprinsã între 16 ani ºi vârsta stabilitã de lege
pentru pensionare;
• nu urmeazã o formã de învãþãmânt de zi, prev. de lege;
• au starea de sãnãtate ºi capacitatea fizicã ºi psihicã care le
fac apte pentru prestarea unei munci.
Cuantumul ajutorului social se modificã în urmãtoarele
situaþii:
a) venitul net lunar al familiei sau, dupã caz, al persoanei
singure ori numãrul membrilor familiei diferã faþã de cel avut
iniþial în vedere la calculul ajutorului social;
b) persoanele apte de muncã refuzã nejustificat efectuarea
acþiunilor sau lucrãrilor de interes local;
c) persoanele apte de muncã nu prezintã, din 3 în 3 luni,
adeverinþa eliberatã de agenþia teritorialã pentru ocuparea forþei
de muncã.
În cazurile prevãzute la literele b) ºi c) cuantumul ajutorului
social al familiei se modificã prin excluderea din numãrul
membrilor de familie a persoanelor respective.
În cazul beneficiarului, persoanã singurã ºi aptã de muncã
ce nu este salariatã ºi nu realizeazã venituri din alte activitãþi
desfãºurate ca membru asociat sau ca persoanã autorizatã sã
desfãºoare o activitate independentã, plata ajutorului social se
suspendã în urmãtoarele situaþii:
Modificarea
cuantumului
ajutorului
social
Suspendarea
plãþii
ajutorului
social
Persoanele
apte de
muncã
Verificarea se realizeazã de personalul din cadrul aparatului
de lucru al consiliului local, care întocmeºte ancheta socialã al
cãrei model este prezentat în anexa legii.
La definitivarea anchetei sociale se pot utiliza ºi informaþii
de la cel puþin douã persoane care cunosc situaþia materialã,
socialã ºi civilã a persoanelor din gospodãria solicitantului de
ajutor social. La efectuarea anchetei sociale pot participa ºi
reprezentanþi ai instituþiilor publice sau ai organizaþiilor
neguvernamentale care îºi desfãºoarã activitatea pe teritoriul
unitãþii administrativ-teritoriale respective.
Rãspunderea asupra conþinutului anchetei sociale revine
persoanelor care au efectuat ºi au semnat ancheta socialã.
Plata ajutorului social în bani se face lunar pe bazã de stat
de platã, mandat poºtal sau în cont curent personal.
Data plãþii ajutorului social ºi modalitatea de platã a acestuia
se stabilesc de cãtre primar prin dispoziþie care se aduce la
cunoºtinþã titularilor.
Pentru persoanele fãrã domiciliu plata ajutorului social se
realizeazã în ultima zi lucrãtoare a lunii curente.
În funcþie de rezultatele anchetei sociale acordarea ajutorului
social se poate organiza ºi în naturã, prin asigurarea, pentru toþi
sau pentru o parte din membrii familiei, respectiv pentru
persoana singurã, a unor alimente ºi medicamente, precum ºi a
altor bunuri sau produse stabilite de primar. Contravaloarea
bunurilor ºi produselor nu poate depãºi cuantumul ajutorului so-
cial calculat pentru luna în care se acordã.
Reprezentantul titularilor ajutorului social are obligaþia sã
comunice primarului în scris orice modificare intervenitã cu
privire la veniturile ºi la numãrul membrilor familiei, în termen
de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.
În cazul în care eventualele modificãri nu conduc la majorãri
sau diminuãri ale ajutorului social mai mari de 50.000 lei pe
familie, ajutorul social stabilit anterior se menþine pe o duratã de
cel mult 3 luni.
Persoanele apte de muncã din familiile beneficiare de ajutor
social, precum ºi persoanele singure apte de muncã beneficiare
de ajutor social, care nu realizeazã venituri din salarii sau din alte
activitãþi desfãºurate, potrivit legii, ca membru asociat sau
Obligaþiile
reprezentan-
tului
titularilor ºi
beneficiarilor
de ajutor
social
Plata
ajutorului
social
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 115 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 114
(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001 - versiune actualizata la
data de 28/12/2005, Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.
416/2001 privind venitul minim garantat din 25 octombrie 2001)
Primarii pot organiza acordarea ajutorului social în bani, în
naturã ºi prin plata unor cheltuieli de întreþinere ºi încãlzire a
locuinþei, la preþurile ºi tarifele stabilite potrivit legii.
Primarii pot dispune ca o parte din cheltuielile cu
înmormântarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor
social sã fie asigurate din fondurile alocate pentru plata
ajutorului social, în limita sumelor cuvenite familiilor în cauzã.
a) nu prezintã, din 3 în 3 luni, adeverinþa eliberatã de agenþia
teritorialã pentru ocuparea forþei de muncã;
b) refuzã nejustificat efectuarea acþiunilor sau lucrãrilor de
interes local.
Modificarea cuantumului ajutorului social sau, dupã caz,
suspendarea plãþii acestuia se face prin dispoziþie scrisã a
primarului, începând cu luna urmãtoare celei în care s-au
constatat motivele ºi se comunicã titularului în termen de 15 zile
de la data emiterii acesteia.
În cazul modificãrii cuantumului ajutorului social ºi,
respectiv, al suspendãrii acestuia, prezentarea de cãtre titular, în
termen de 3 luni de la data emiterii dispoziþiei primarului, a
adeverinþei eliberate de agenþia teritorialã pentru ocuparea forþei
de muncã atrage, dupã caz:
a) recalcularea cuantumului ajutorului special, prin includerea
în numãrul membrilor de familie a persoanelor respective;
b) reluarea plãþii ajutorului social, în cazul persoanei singure.
Plata ajutorului social înceteazã în urmãtoarele situaþii:
a) veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei
singure depãºesc nivelurile prevãzute de Legea nr. 416/2001;
b) familia sau persoana singurã care primeºte ajutor social
îºi schimbã domiciliul sau reºedinþa în altã unitate administrativ-
teritorialã;
c) plata ajutorului social a fost suspendatã ºi în termen de 3
luni de la data suspendãrii nu a fost depusã adeverinþa eliberatã
de agenþia teritorialã pentru ocuparea forþei de muncã.
Plata ajutorului social înceteazã începând cu luna urmãtoare
celei în care au fost constatate situaþiile de încetare a plãþii.
Încetarea plãþii ajutorului social se face prin dispoziþie a
primarului ºi se comunicã în scris titularului în termen de 5 zile
de la data emiterii acesteia.
Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii
Sociale, precum ºi primarii pot acorda ajutoare de urgenþã, în
limita fondurilor existente, familiilor sau persoanelor care se
aflã în situaþii de necesitate datorate calamitãþilor naturale,
incendiilor, accidentelor, precum ºi altor situaþii deosebite
stabilite prin lege.
Încetarea
plãþii
ajutorului
social
Alte
ajutoare de
urgenþã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 116 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 117
Organul
competent
Acte
necesare
Distribuirea
hranei
domiciliu, sau cãrora li s-a recomandat de cãtre oficiile forþei de
muncã, în scris, sã urmeze cursuri de calificare, recalificare,
perfecþionare sau, dupã caz, alte forme de pregãtire profesionalã ºi
au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea.
• pregãtirea ºi servirea a douã mese, zilnic, de persoanã, prânzul
ºi cina, în limita alocaþiei de hranã prevãzute de reglementãrile
legale;
• aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produse
agroalimentare de bazã, la preþurile la care acestea au fost
achiziþionate;
• transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiazã de
distribuirea hranei la domiciliu;
• pregãtirea ºi distribuirea hranei prin centre mobile, pentru
situaþii deosebite.
Serviciile sociale ale cantinelor se presteazã gratuit pentru
persoanele stabilite mai sus, care nu au venituri sau ale cãror venituri
sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoanã singurã, luat
în calcul la stabilirea ajutorului social.
Persoanele îndreptãþite sã beneficieze de serviciile cantinei de
ajutor social ºi care realizeazã venituri ce se situeazã peste nivelul
venitului net lunar pentru o persoanã singurã, luat în calcul la
stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de
ajutor social, cu plata unei contribuþii de 30% din venitul pe
persoanã, fãrã a se depãºi costul meselor servite, calculat pe aceeaºi
perioadã.
Cererile pentru prestarea serviciilor cantinei sociale se aprobã
de cãtre primar pe baza anchetei sociale sau de cãtre o persoanã
împuternicitã de acesta.
În cazurile de urgenþã, servirea mesei la cantina de ajutor social
poate fi aprobatã, pentru cel mult 7 zile de cãtre directorul cantinei.
• cerere în care se invocã motivul solicitãrii serviciului de
asistenþã socialã;
• copii dupã actele de stare civilã.
Hrana pentru cele douã mese se distribuie, de regulã, o datã
pe zi, la sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate în
Gratuitatea
serviciilor
sociale
Servicii
sociale
prestate
Cantinele de ajutor social
Cantinele de ajutor sociale sunt unitãþi publice de asistenþã
socialã, cu personalitate juridicã, care presteazã servicii sociale
gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaþii economico-
sociale sau medicale deosebite. Ele funcþioneazã în subordinea
consiliilor locale.
• copiii în vârstã de pânã la 18 ani, aflaþi în întreþinerea acelor
familii al cãror venit net mediu lunar pe o persoanã în întreþinere este
sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoanã, luat în calcul la
stabilirea ajutorului social;
• tinerii care urmeazã cursuri de zi la instituþiile de învãþãmânt,
pânã la terminarea acestora, dar fãrã a depãºi vârsta de 25 de ani,
respectiv 26 de ani în cazul celor care urmeazã studii superioare cu
o duratã mai mare de 5 ani, care se aflã în situaþia prevãzutã la primul
punct;
• persoanele care beneficiazã de ajutor social sau de alte
ajutoare ºi al cãror venit este de pânã la nivelul venitului net lunar
pentru o persoanã singurã, luat în calcul la stabilirea ajutorului
social;
• pensionarii;
• persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate într-
una dintre urmãtoarele situaþii: sunt izolate social, nu au susþinãtori
legali, sunt lipsite de venituri;
• invalizii ºi bolnavii cronici;
• orice persoanã care, temporar, nu realizeazã venituri pe o
perioadã de cel mult 90 de zile pe an.
Nu beneficiazã de serviciile prestate de cantinele de ajutor
social urmãtoarele persoane:
• persoanele care deþin, împreunã cu membrii familiei, terenuri
agricole în suprafaþã de cel putin 20.000 m.p. în zonele colinare ºi
de ºes ºi de cel puþin 40.000 m.p. în zonele montane;
• persoanele cãrora li s-a oferit loc de muncã corespunzãtor
pregãtirii ºi nivelului studiilor, situaþiei personale ºi stãrii de
sãnãtate, situat la o distanþã de cel mult 50 km de localitatea de
Aspecte
generale
Beneficiarii
cantinelor
de ajutor
social
Cine nu
beneficiazã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 119 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 118
Pensia de urmaº
Au dreptul la pensie de urmaº copiii ºi soþul supravieþuitor,
dacã persoana decedatã era pensionar sau îndeplinea condiþiile
pentru obþinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaº:
• pânã la vârsta de 16 ani;
• dacã îºi continuã studiile într-o formã de învãþãmânt
organizatã potrivit legii, pânã la terminarea acestora, fãrã a
depãºi vârsta de 26 de ani;
• pe toatã durata invaliditãþii de orice grad, dacã aceasta s-
a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaþiile prevãzute
mai sus.
Soþul supravieþuitor are dreptul la pensie de urmaº pe tot
timpul vieþii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacã
durata cãsãtoriei a fost de cel puþin 15 ani.
În cazul în care durata cãsãtoriei este mai micã de 15 ani, dar
de cel puþin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaº cuvenit soþului
supravieþuitor se diminueazã cu 0,5% pentru fiecare lunã,
respectiv 6,0% pentru fiecare an de cãsãtorie în minus.
Soþul supravieþuitor are dreptul la pensie de urmaº, indiferent
de vârstã, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacã
durata cãsãtoriei a fost de cel puþin 1 an. Soþul supravieþuitor are
dreptul la pensie de urmaº, indiferent de vârstã ºi de durata
cãsãtoriei, dacã decesul soþului susþinãtor s-a produs ca urmare a
unui accident de muncã, a unei boli profesionale sau tuberculozei ºi
dacã nu realizeazã venituri lunare dintr-o activitate profesionalã
pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de
o pãtrime din salariul mediu brut pe economie.
Soþul supravieþuitor care nu îndeplineºte condiþiile prevãzute
mai sus beneficiazã de pensie de urmaº pe o perioadã de 6 luni de
la data decesului, dacã în aceastã perioadã nu realizeazã venituri
lunare dintr-o activitate profesionalã pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pãtrime din salariul
mediu brut pe economie.
Dreptul la
pensia de
urmaº
Dreptul
copiilor la
pensia de
urmaº
Dreptul
soþului
supravieþuitor
la pensia
de urmaº
acest scop. Persoanele care, din motive obiective, rezultate din
anchetã socialã, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie
hrana pentru cele douã mese zilnice la domiciliu, o datã pe zi,
transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorul cantinei
de ajutor social.
Organizarea, functionarea ºi încadrarea cu personal a cantinei
de ajutor social se stabilesc prin hotãrâre a consiliului local, la
propunerea primarului.
Baza materialã necesarã funcþionãrii cantinelor de ajutor social
ºi controlul activitãþii acestora se asigurã de cãtre consiliile locale,
iar finanþarea lor se face din bugetele locale.
Organizarea
ºi
funcþionarea
cantinelor
sociale
(Lege nr. 208 din 15 decembrie 1997 privind cantinele de ajutor social)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 121 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 120
cererea a fost depusã în termen de 90 de zile de la aceastã datã;
c) de la data depunerii cererii, în situaþiile în care s-au depãºit
termenele prevãzute la lit. a) ºi b).
În cazul în care urmaºul îndeplineºte condiþiile prevãzute de
prezenta lege ulterior datei decesului susþinãtorului asigurat,
drepturile de pensie de urmaº se acordã de la data îndeplinirii
condiþiilor, dacã cererea a fost depusã în termen de 90 de zile de
la data îndeplinirii condiþiilor. În situaþia în care s-a depãºit
termenul prevãzutde lege, drepturile de pensie de urmaº se
acordã de la data depunerii cererii.
• cerere pentru înscrierea la pensie de urmaº;
• copii dupã actele de stare civilã ale solicitanþilor;
• copie dupã decizia de pensie/talon de pensie (dacã
susþinãtorul decedat avea calitatea de pensionar);
• adeverinþa de studii (elev sau student);
• acte privind cauza decesului (cu excepþia situaþiilor în care
susþinãtorul decedat avea calitatea de pensionar);
• declaraþie pe propria rãspundere, din care sã rezulte cã
urmaºul nu a fost condamnat prin sentinþã rãmasã definitivã
pentru infracþiunea de omor sau tentativã de omor comisã asupra
susþinãtorului decedat.
Pentru cazurile în care susþinãtorul decedat nu avea calitatea de
pensionar: carnetul de muncã (original ºi copie); carnetul de asigurãri
sociale (original ºi copie); alte acte prevãzute de lege privind
vechimea în muncã sau vechimea în serviciu realizatã în alte sectoare
de activitate; livretul militar (original ºi copie); diplomã de studii
(original ºi copie) sau adeverinþã din care sã rezulte durata normalã ºi
perioada studiilor, precum ºi certificarea absolvirii acestora sau a
recunoaºterii acestora de cãtre statul român; adeverinþã privind
sporurile ºi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul
colectiv/individual de muncã; adeverinþã privind condiþiile de muncã
speciale ºi/sau deosebite; dovada certificãrii stagiului de cotizare;
procurã specialã pentru mandatar; adeverinþã din care sã rezulte data
încetãrii calitãþii de asigurat; alte acte doveditoare.
Acte
necesare
(Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri
sociale, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri
sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Ordonanta de urgenta nr.
49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000)
Soþul supravieþuitor care are în îngrijire la data decesului
susþinãtorului unul sau mai mulþi copii în vârstã de pânã la 7 ani
beneficiazã de pensie de urmaº pânã la data împlinirii de cãtre
ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeazã
venituri lunare dintr-o activitate profesionalã pentru care
asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pãtrime
din salariul mediu brut pe economie. Soþul supravieþuitor care
are dreptul la o pensie proprie ºi îndeplineºte condiþiile
prevãzute de lege pentru obþinerea pensiei de urmaº dupã soþul
decedat poate opta pentru cea mai avantajoasã pensie.
Beneficiarii pensiei de urmaº, care suferã de invaliditate,
sunt expertizaþi, supuºi revizuirii medicale ºi au obligaþia de a
urma programele recuperatorii conform aceloraºi reglementãri
prevãzute pentru pensia de invaliditate.
Pensia de urmaº se calculeazã, dupã caz, din:
a) pensia pentru limitã de vârstã aflatã în platã sau la care ar
fi avut dreptul, în condiþiile legii, susþinãtorul decedat;
b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul
susþinãtorului a survenit înaintea îndeplinirii condiþiilor pentru
obþinerea pensiei pentru limitã de vârstã ºi era în platã cu pensie
de invaliditate de orice grad, pensie anticipatã, pensie anticipatã
parþialã sau ar fi avut dreptul, în condiþiile legii, la una dintre
aceste categorii de pensie.
Cuantumul pensiei de urmaº se stabileºte procentual din
pensia susþinãtorului, în funcþie de numãrul urmaºilor îndreptãþiþi:
a) pentru un singur urmaº - 50%;
b) pentru 2 urmaºi - 75%;
c) pentru 3 sau mai mulþi urmaºi - 100%.
Cuantumul pensiei de urmaº, în cazul orfanilor de ambii
pãrinþi, reprezintã însumarea drepturilor de urmaº, calculate
dupã fiecare pãrinte.
Drepturile de pensie de urmaº se acordã la cerere:
a) începând cu luna urmãtoare decesului, în cazul în care
susþinãtorul decedat era pensionar, dacã cererea a fost depusã în
termen de 90 de zile de la data decesului;
b) de la data decesului susþinãtorului, în cazul în care
susþinãtorul decedat nu era pensionar la data decesului, dacã
Calculul
pensiei de
urmaº
Cuantumul
pensiei de
urmaº
Termenele
de acordare
a pensiei de
urmaº
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 123 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 122
Burse pentru elevi
Aspecte
generale
Elevii de la cursurile de zi din învãþãmântul de stat pot be-
neficia de burse de merit, de studiu ºi de ajutor social.
Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintã o formã
de sprijin material vizând atât protecþia socialã cât ºi stimularea
elevilor care obþin rezultate foarte bune la învãþãturã ºi
disciplinã.
Bursa de ajutor social poate consta, dupã caz, în:
a) în învãþãmântul preºcolar - ajutorul acordat de cãtre stat
pentru copii aflaþi în grãdiniþele cu program prelungit ºi
sãptãmânal, pentru suportarea unei pãrþi din costul hranei,
diferenþiat în funcþie de numãrul de copii din fiecare familie,
aflaþi în creºe ºi grãdiniþe, ºi de veniturile lunare brute cumulate
ale pãrinþilor sau ale susþinatorilor legali;
b) în învãþãmântul primar, secundar, liceal ºi postliceal de
stat - o sumã acordatã lunar elevilor, în cazul în care nu
beneficiazã de bursa de studiu, în funcþie de veniturile lunare ce
revin pe membru de familie;
c) în învãþãmântul superior - o sumã acordatã lunar
studenþilor, în cazul în care nu beneficiazã de bursa de studiu sau
de bursa de merit, în funcþie de veniturile lunare ce revin pe
membru de familie; studenþii pot beneficia ºi de burse de ajutor
social pentru maternitate, îmbrãcãminte sau deces;
d) în învãþãmântul primar, secundar, liceal, postliceal ºi su-
perior - o sumã acordatã ocazional elevilor ºi studenþilor.
I. Burse pentru elevi
Bursele de merit ºi bursele de studiu se acordã elevilor din
învãþãmântul preuniversitar de stat (primar, secundar, liceal ºi
postliceal), cursuri de zi, în funcþie de rezultatele obþinute la
învãþãturã.
Bursele de merit se acordã ºi în trimestrul I elevilor din
clasele X-XII (XIII), dacã au obþinut în anul ºcolar anterior
media generalã de cel puþin 9,80 ºi respectiv media 10 la purtare.
Bursa de
merit ºi
bursa de
studiu
Formele
burselor de
ajutor
social
Pensia de invaliditate
• asiguraþii care ºi-au pierdut total sau cel puþin jumãtate din
capacitatea de muncã, din cauza a) accidentelor de muncã, conform
legii; b) bolilor profesionale ºi tuberculozei; c) bolilor obiºnuite ºi
accidentelor care nu au legãturã cu munca.
• asiguraþii care satisfac obligaþii militare prevãzute în lege
• elevii, ucenicii ºi studenþii care ºi-au pierdut total sau cel puþin
jumãtate din capacitatea de muncã datoritã accidentelor sau bolilor
profesionale survenite în timpul ºi din cauza practicii profesionale
au dreptul la pensie de invaliditate.
În raport cu cerinþele locului de muncã ºi cu gradul de reducere a
capacitãþii de muncã, invaliditatea este: a) de gradul I, caracterizatã
prin pierderea totalã a capacitãþii de muncã, a capacitãþii de autoservire,
de autoconducþie sau de orientare spaþialã, invalidul necesitând îngrijire
sau supraveghere permanentã din partea altei persoane; b) de gradul II,
caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãþii de muncã, cu posibilitatea
invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce ºi de a se orienta
spaþial, fãrã ajutorul altei persoane; c) de gradul III, caracterizatã prin
pierderea a cel puþin jumãtate din capacitatea de muncã, invalidul
putând sã presteze o activitate profesionalã.
Pensionarii de invaliditate sunt supuºi revizuirii medicale, în
funcþie de afecþiune, la intervale de 6-12 luni, pânã la împlinirea
vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele
teritoriale de pensii. Dupã fiecare revizuire, medicul expert al
asigurãrilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouã
decizie prin care se stabileºte, dupã caz, menþinerea în acelaºi grad
de invaliditate, încadrarea în alt grad de invaliditate sau încetarea
calitãþii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii
capacitãþii de muncã.
Dreptul la
pensia de
invaliditate
Dreptul la
pensia de
invaliditate
Revizuirea
medicalã
(Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/
2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, Legea nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, Ordonanta de urgenta
nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 125 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 124
pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri ºi acordarea unor
drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, celor care au fost reþinuþi
în perioada 16-22 decembrie 1989, în baza certificatului care
atestã calitatea sa ori a unuia dintre pãrinþi de "Erou-martir" sau
"Luptãtor pentru Victoria Revoluþiei Române din Decembrie
1989", cu una dintre menþiunile: rãnit, reþinut, rãnit ºi reþinut,
remarcat prin fapte deosebite, însoþit de brevet semnat de
Preºedintele României.
Pentru obþinerea bursei de ajutor social, elevii sau
reprezentanþii legali ai acestora depun la comisia de atribuire a
burselor din unitatea de învãþãmânt, în termenul stabilit de aceasta,
o cerere însoþitã de acte doveditoare privind venitul mediu net
lunar pe membru de familie. La stabilirea venitului mediu net
lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile cu
caracter permanent, realizate de membrii familiei, cu excepþia
alocaþiei suplimentare pentru familiile cu mulþi copii.
Acordarea burselor pentru motive medicale se face cu avizul
medicului abilitat sã avizeze acordarea burselor conform Legii
privind asigurãrile sociale de sãnãtate nr. 145/1997, numai dupã
efectuarea unor anchete sociale pentru a se analiza starea
materialã a familiei.
Bursele se acordã pe perioada cursurilor ºcolare, inclusiv pe
timpul pregãtirii ºi susþinerii examenului de bacalaureat sau de
diplomã ºi pe perioada practicii în producþie. Bursele de ajutor
social se acordã ºi pe perioada vacanþelor ºcolare pentru elevii
îndreptãþiþi sã o primeascã, în urmãtoarele situaþii:
a) celor care au promovat anul ºcolar sau celor care la
sfârºitul anului ºcolar sunt corigenþi la o singurã disciplinã de
învãþãmânt ºi au media anualã la purtare cel puþin 8,00, cu
excepþia celor care au depãºit cu 2 ani vârsta clasei respective;
b) absolvenþilor clasei a VIII-a care fac dovada cã au reuºit
la examenul de admitere în clasa a IX-a (anul I) la o unitate de
învãþãmânt de stat, cursuri de zi;
c) celor declaraþi repetenþi din motive medicale.
Aceºtia beneficiazã de burse inclusiv în primul trimestru al
clasei a IX-a, respectiv anul I.
Nu pot constitui criterii de acordare a burselor: religia, rasa,
sexul, apartenenþa politicã a elevului sau a familiei acestuia,
Perioada de
acordare a
burselor de
ajutor
social
Condiþii
pentru
obþinerea
bursei de
ajutor
social
Bursa de
performanþã
Ele se revizuiesc trimestrial. Bursele de merit se acordã ºi
elevilor din învãþamântul liceal dacã în anul ºcolar anterior au
fost premiaþi la olimpiadele internaþionale ºcolare pe discipline
de învãþãmânt.
Burse de studiu se acordã trimestrial elevilor de la liceu, cu
condiþia ca media trimestrialã sau anualã sã fie de cel puþin 9 ºi
10 la purtare.
În cadrul bursei de merit se instituie bursa de performanþã,
acordatã câºtigãtorilor locurilor I, II ºi III la fazele naþionale ale
olimpiadelor pe discipline, elevilor calificaþi la olimpiadele
internaþionale, altor categorii de elevi care obþin rezultate de valoare
în manifestãri interne ºi internaþionale cu caracter cultural-artistic -
bursa artisticã - sau cu caracter sportiv - bursa sportivã - ºi cu
caracter tehnico-ºtiinþific - bursa tehnico-ºtiintificã.
Bursele de ajutor social se acordã elevilor în funcþie de
situaþia materialã a familiei sau a susþinãtorilor legali ori în alte
cazuri prevãzute de lege. Beneficiazã de bursa de ajutor social
urmãtoarele categorii de elevi:
a) orfani, bolnavi de TBC ºi care se aflã în evidenþa
dispensarelor ºcolare, cei care suferã de diabet, boli maligne,
sindromuri de malabsorbþie grave, insuficienþe renale cronice,
astm bronºic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatitã
cronicã, glaucom, miopie gravã, boli imunologice, cei infestaþi
cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, cei care suferã de
poliartritã juvenilã, spondilitã anchilozantã sau reumatism
articular, handicap locomotor.
b) elevii din învãþãmântul preuniversitar din mediul rural,
ºcolarizaþi într-o altã localitate, pentru care nu se poate asigura
masa în naturã;
c) elevii proveniþi din familii care îndeplinesc în mod
cumulat urmãtoarele condiþii:
• nu realizeazã venituri net mediu lunar, pe ultimele 12 luni,
pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim net
pe economie;
• nu deþin terenuri agricole cu o suprafaþã mai mare de 20.000
m
2
‚ în zonele colinare ºi de ºes ºi de 40.000 m
2
‚ în zonele montane;
d) elevii din unitãþile de învãþãmânt de stat, cursuri de zi ºi
cursuri serale, cãrora li se aplicã prevederile Legea nr. 42/1990
Bursa de
ajutor
social
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 127 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 126
calendaristic. Cei orfani sau proveniþi din casele de copii
beneficiazã de gratuitãþi. Elevii din învãþãmântul de stat sau par-
ticular beneficiazã de abonamente de cãlãtorie pe cale feratã, cu
numãr nelimitat de cãlãtorii pentru distanþe de pânã la 75km.
Pentru distanþe cuprinse între 75-500 km beneficiazã de
abonamente lunare pe cãile ferate cu 8 cãlãtorii simple.
Elevii beneficiazã de tarife reduse cu 50% pentru accesul la
muzee, concerte, spectacole de teatru, operã, film ºi alte
manifestãri culturale ºi sportive organizate de instituþii publice.
III. Burse pentru studenþi
Bursele de merit ºi bursele de studiu se acordã studenþilor
din învãþãmântul superior de stat, cursuri de zi, în funcþie de
rezultatele obþinute la învãþãturã, iar cursanþilor de la
învãþãmântul postuniversitar, bursele se acordã prin concurs.
Pot primi burse numai studenþii care au efectuat integral ac-
tivitãþile universitare în conformitate cu planurile de învãþãmânt.
Nu pot constitui criterii de acordare a burselor provenite de
la bugetul de stat: vârsta, sexul, religia, rasa, apartenenþa politicã
a candidatului sau a familiei acestuia, apartenenþa la organizaþii
legal constituite ori cu activitate conform legislaþiei romane;
numãrul de ani petrecuþi în alte instituþii de învãþãmânt, studiile
efectuate în strãinãtate, precum ºi accesul la burse din alte surse.
Cuantumul burselor de merit, al burselor de studiu ºi al
burselor de ajutor social sunt stabilite de cãtre senatul
universitar, în aºa fel încât cuantumul minim al bursei sã acopere
cheltuielile de cazare ºi de masã în cãminele, respectiv la
cantinele studenþeºti. Cuantumul bursei de merit se recomandã
a fi cu 20 - 25% mai mare decât cuantumul bursei de studiu.
Bursele de ajutor social se acordã în funcþie de veniturile
nete medii lunare ce revin pe membru de familie urmãtoarelor
categorii de studenþi:
a) studenþilor care nu realizeazã pe ultimele 3 luni un venit
lunar net mediu pe membru de familie mai mare decât salariul
de bazã minim pe þarã;
b) studenþilor din instituþiile de învãþãmânt superior de stat
cãrora li se aplicã prevederile Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea
memoriei eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor
Beneficiari
Cuantumul
burselor
Condiþii de
acordare a
burselor de
ajutor social
Aspecte
generale
Revizuirea
burselor de
ajutor
social
Acordarea
ocazionalã
a burselor
de ajutor
social
Organul
competent
Acte
necesare
apartenenþa la organizaþii legal constituite, studiile efectuate în
strãinãtate, precum ºi accesul la burse din alte surse.
Bursele de ajutor social se acordã la începutul anului ºcolar
ºi pot fi revizuite trimestrial, în funcþie de modificãrile
intervenite privind veniturile nete lunare ale familiei.
Bursa de ajutor social se poate acorda ºi ocazional, o datã pe
an, elevilor din învãþãmântul de stat, cursuri de zi, ale cãror
venituri nete lunare pe membru de familie nu depãºesc 75% din
salariul minim net pe economie, pe baza documentelor
doveditoare de venituri. Cuantumul bursei de ajutor social
ocazional trebuie sã fie cel puþin egal cu cuantumul lunar al
bursei de ajutor social.
• cerere;
• ancheta socialã (dupã caz);
• acte medicale (dupã caz);
• acte de venituri;
• adeverinþa privind suprafaþa de terenuri deþinute de
familie.
Organul competent pentru acordarea burselor este unitatea
de învãþãmânt unde învaþã elevul respectiv. Consiliul de
administraþie al unitãþii de învãþãmânt are obligaþia de a afiºa la
loc vizibil Decizia Comisiei de acordare a burselor de merit, în
termen de 3 zile de la luarea deciziei.
Dacã cererea de acordare a bursei de ajutor social este
refuzatã, elevii sau susþinãtorii legali ai acestora pot contesta în
scris hotãrârea consiliului de administraþie al unitãþii de
învãþãmânt, în termen de 15 zile lucrãtoare de la data afiºãrii.
Contestaþiile sunt rezolvate de cãtre Comisia de acordare a
burselor de la nivelul inspectoratului ºcolar, în termen de 3 zile
de la data expirãrii termenului de contestaþie.
II. Alte facilitãþi pentru elevi
Elevii beneficiazã de tarif redus cu 50% pentru transportul
local în comun, de suprafaþã ºi subteran, precum ºi pentru
transportul intern auto, feroviar ºi naval, în tot timpul anului
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 129 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 128
Bursele de merit, de studiu ºi de ajutor social se atribuie
studenþilor pe durata anului universitar (cursuri, sesiuni de
examene, activitãþi practice, examen de licenþã sau de absolvire),
în conformitate cu planul de învãþãmânt, cu excepþia vacanþelor.
Bursele se atribuie ºi pe perioada vacanþelor, în cuantumul
bursei de ajutor social, dacã studenþii bursieri sunt orfani de
ambii pãrinþi, dacã provin din case de copii sau din plasament
familial ori sunt bolnavi T.B.C. ºi se aflã în evidenþa
dispensarelor medicale, suferã de diabet, boli maligne,
sindromuri de malabsorbþie grave, insuficienþe renale cronice,
astm bronºic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatitã
cronicã, glaucom, miopie gravã, boli imunologice, sunt infestaþi
cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilitã anchilozantã sau
reumatism articular acut.
Studenþii care urmeazã concomitent douã specializãri în
instituþii de învãþãmânt superior de stat pot beneficia de burse
de la bugetul de stat numai de la una dintre instituþii, cu
condiþia ca numãrul total al anilor în care beneficiazã de bursa
sã nu depãºeascã numãrul anilor de studiu prevãzut ca duratã
de ºcolarizare la specializarea de la care urmeazã sã
beneficieze de bursã.
Absolvenþii cu diplomã de licenþã care urmeazã o a doua
specializare sau studenþii reînmatriculaþi pot beneficia de burse
de la bugetul de stat, cu condiþia ca numãrul anilor în care au
beneficiat de bursã sã nu depãºeascã numãrul anilor de studiu
prevãzut ca duratã de ºcolarizare la specializarea de la care
urmeazã sã beneficieze de bursã.
IV. Burse privatã de studiu
Bursa privatã reprezintã sprijinul pentru studii acordat, în
baza unui contract, de cãtre o persoanã juridicã de drept privat
sau de cãtre o persoanã fizicã unui beneficiar.
• Elev
• Student
• Doctorand
• Cursanþii în cadrul unui program de pregãtire
postuniversitarã într-o instituþie de învãþãmânt superior
acreditatã, din þarã sau din strãinãtate.
Durata
burselor
Alte situaþii
Beneficiari
Bursa
privatã
acestora, rãniþilor, celor care au fost reþinuþi în perioada 16-22
decembrie 1989, în baza certificatului care atestã calitatea sa ori
a unuia dintre pãrinþi de "Erou-martir" sau "Luptãtor pentru Vic-
toria Revoluþiei Române din Decembrie 1989", cu una dintre
menþiunile: rãnit, reþinut, rãnit ºi reþinut, remarcat prin fapte
deosebite, însoþit de brevet semnat de Preºedintele României.
c) studenþilor orfani de ambii pãrinþi, celor proveniþi din
casele de copii sau plasament familial;
d) studenþilor bolnavi TBC care se aflã în evidenþa
dispensarelor medicale, celor care suferã de diabet, boli maligne,
sindromuri de malabsorbþie grave, insuficienþã renalã cronicã,
astm bronºic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatitã
cronicã, glaucom, miopie gravã, boli imunologice, cei infestaþi
cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilitã anchilozantã sau
reumatism articular. Senatele universitare pot lua în considerare
ºi alte boli cronice.
Bursa de ajutor social se poate acorda ºi ocazional în
cuantumul unei burse de ajutor social, în limita fondurilor
repartizate pentru burse, astfel:
a) bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrãcãminte se
poate acorda studenþilor orfani de ambii pãrinþi, studenþilor
defavorizaþi social, studenþilor proveniþi din casele de copii sau
din plasament familial, care realizeazã venituri pe membru de
familie pânã la 75% din salariul de bazã minim pe þarã, stabilit
la începutul lunii în care studentul a solicitat bursa. Bursa de
ajutor social ocazional se poate acorda de douã ori în decursul
unui an universitar, la solicitarea studentului, indiferent dacã
studentul mai beneficiazã de altã categorie de bursã;
b) bursa de ajutor social ocazional de maternitate se acordã
studentei sau studentului a cãrei/cãrui soþ/soþie nu realizeazã
venituri, o bursã pentru naºtere ºi lãuzie ºi o bursã pentru
procurarea lenjeriei copilului nou-nãscut;
c) bursele de ajutor social ocazional în caz de deces se pot
acorda pentru decesul unui membru al familiei studentului(ei)
(soþie, soþ, copil) sau în caz de deces al studentului(ei),
necãsãtorit(ã) sau cãsãtorit(ã), cu soþie/soþ care nu realizeazã
venituri. Suma care se atribuie în caz de deces este egalã cu
cuantumul lunar al bursei de ajutor social.
Acordarea
ocazionalã
a burselor
de ajutor
social
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 131 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 130
Cuantumul
bursei
private
(Hotãrârea Guvernului 859/1995, Hotãrâre pentru modificarea ºi
completarea Hotãrârii Guvernului nr. 859/1995 privind acordarea de burse
ºi alte facilitãþi financiare ºi materiale pentru copiii, elevii, studenþii ºi
cursanþii din învãþãmântul de stat nr. 214/1996, Criteriu din 3 septembrie
1998 de acordare a burselor ºi a altor forme de sprijin material pentru
elevii din învãþãmântul preuniversitar de stat, cursuri de zi, Criteriu gen-
eral din 8 august 1997 de acordare a burselor ºi a altor forme de sprijin
material pentru studenþii ºi cursanþii din învãþãmântul superior de stat,
cursuri de zi, Legea învãþãmântului 84/1995, Lege nr. 376 din 28
septembrie 2004 privind bursele private)
Bursa privatã nu poate fi acordatã rudelor sau afinilor pânã
la gradul al IV-lea inclusiv.
Contractul se semneazã de beneficiar sau, în funcþie de
vârstã, de beneficiar, cu acordul reprezentantului sãu legal, ºi de
reprezentantul legal al persoanei juridice sau de persoana fizicã
ce oferã bursa.
• Beneficiarul bursei private are obligaþia sã prezinte
contractul, în vederea avizãrii, la instituþia/unitatea de
învãþãmânt în care studiazã.
• Contractul poate conþine clauze prin care sã se stabileascã
obligaþia beneficiarului de a lucra dupã finalizarea studiilor, prin
angajare pe o anumitã perioadã, pentru persoana juridicã sau
fizicã ce acordã bursa privatã, dar numai pe un post
corespunzãtor studiilor absolvite.
• Pe perioada acordãrii bursei private se interzice ca
beneficiarul sã lucreze pentru cel ce acordã bursa sau pentru altã
persoanã juridicã ori fizicã desemnatã de acesta.
1. Persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit, care
acordã burse private elevilor, studenþilor, doctoranzilor sau altor
persoane care urmeazã, în þarã ori în strãinãtate, un program de
pregãtire postuniversitarã în instituþii de învãþãmânt superior
acreditate, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente,
acordate pentru burse, daca sunt îndeplinite, cumulativ,
urmãtoarele condiþii:
• se încadreazã în limita cotei de 3% din cifra de afaceri;
• nu depãºesc mai mult de 20% din impozitul pe profit
datorat.
2. Persoanele fizice care desfãºoarã activitãþi independente
pot acorda burse private în limita unei cote de 5% din baza de
calcul determinatã conform prevederilor legale
3. Contribuabilii pot dispune asupra destinaþiei unei sume
reprezentând pãnâ la 1% din impozitul pe venitul anual, pentru
acordarea de burse private în condiþiile legii
Cuantumul bursei private se stabileºte la încheierea
contractului ºi se poate modifica ulterior numai prin act adiþional
la acesta.
Cine nu
beneficiazã
Încheierea
contractului
Obligaþiile
benficiarului
Cine poate
acorda
bursã
privatã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 132 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 133
• persoanele cu lupus visceralizat;
• afecþiuni neurologice. Aceste afecþiuni au un caracter
handicapant ºi în raport cu intensitatea deficitului funcþional care
poate fi mediu, accentuat sau grav.
• afecþiuni oculare;
• afecþiuni ORL;
• infecþie HIV/SIDA cu deficienþã funcþionalã.
Certificatul de expertizã ºi orientare ºcolarã ºi profesionalã
este eliberat de Comisia pentru Protecþia Copilului, atât pentru copii
cât ºi pentru tinerii cu handicap/deficienþã care au împlinit vârsta de
18 ani ºi care au depãºit cu mai mult de 3 ani vârsta corespunzãtoare
clasei ºcolare.
Eliberarea certificatului este scutitã de taxa de timbru.
Actele necesare pentru eliberea certificatului:
• cererea pãrintelui sau a reprezentantului legal;
• certificatul medical eliberat de medicul specializat;
• stabilirea QI în cazul copilului cu deficienþe mentale;
• copii dupã certificatul de naºtere, respectiv cartea de
identitate;
• caracterizarea ºcolarã, dacã se impune.
• acces liber ºi egal în orice instituþie de învãþãmânt obiºnuit,
în raport cu restantul funcþional ºi potenþialul recuperator;
• pregãtire ºcolarã la domiciliu pentru copiii nedeplasabili,
pe durata învãþãmântului obligatoriu prevãzut de lege;
• alocaþie de stat pentru copiii cu handicap, în condiþiile ºi în
cuantumul prevãzute de lege, majorat cu 100%;
• alocaþie de întreþinere pentru copiii cu handicap, aflaþi în
plasament familial sau încredinþaþi, potrivit legii, unei familii sau
unui Organism Privat Autorizat, în cuantumul prevãzut de lege,
majorat cu 50%;
• locuri de odihnã gratuite în tabere, atât pentru copiii cu
handicap, cât ºi pentru copiii preºcolari, elevi sau studenþi ai
persoanelor cu handicap, o datã pe an;
• un asistent personal pentru copiii cu handicap grav.
Asistent personal pentru copilul cu handicap grav este angajat
de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, cu avizul
Drepturile
copiilor cu
handicap
Asistentul
personal
Certificatul
de expertizã
ºi orientare
ºcolarã ºi
profesionalã
Categorii de
afecþiuni
care
determinã
starea de
handicap
Protecþia socialã a persoanelor
cu handicap
Persoanele cu handicap sunt acele persoane care au un
dezavantaj datorat unor deficienþe fizice, senzoriale, psihice sau
mentale, care le împiedicã sau le limiteazã accesul normal ºi în
condiþii de egalitate la viaþa socialã, potrivit vârstei, sexului,
factorilor sociali, materiali ºi culturali, necesitând mãsuri de
protecþie specialã în vederea integrãrii lor sociale.
Prin deficienþã se înþelege absenþa, pierderea sau alterarea unei
structuri anatomice, fiziologice sau psihologice.
Protecþia specialã cuprinde mãsurile ce urmeazã a fi luate în
temeiul acestei ordonanþe de urgenþã, pentru exercitarea dreptului
persoanelor cu handicap la un regim special de prevenire, de
tratament, de readaptare, de învãþãmânt, de instruire ºi de integrare
socialã a acestei categorii de persoane.
Gradul de handicap este stabilit în urma evaluãrii efectuate de
cãtre comisiile de expertizã medicalã a persoanelor cu handicap
pentru adulþi, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al Ministrului
sãnãtãþii ºi familiei. Pentru copiii cu handicap criteriile de încadrare
în gradele de handicap se stabilesc prin ordin comun al Ministrului
sãnãtãþii ºi familiei ºi al Secretarului de stat al Autoritãþii Naþionale
pentru Protecþia Drepturilor Copilului.
• afecþiuni dermatologice;
• afecþiuni osteoarticulare;
• afecþiuni musculare;
• colagenoze;
• afecþiuni respiratorii;
• afecþiuni cardio-vasculare;
• afecþiuni digestive;
• afecþiuni renale;
• afecþiuni anemii hemolitice cronice necompensate, afecþiuni
hematologice;
• boli cu deficit imunitar cronic;
• tulburãri cronice de metabolism ºi nutriþie;
• afecþiuni endocrine;
Aspecte
generale
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 135 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 134
(Ordonanþa de urgenþã privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a
persoanelor cu handicap nr. 102/1999, Legea privind alocaþia de stat pentru
copii nr. 61/1993, Hotãrâre privind stabilirea cuantumului alocaþiei de stat
pentru copii nr. 1040/2001, Ordonanþa Guvernului privind protecþia copilului
aflat în dificultate nr.26/1997, Hotãrârea Guvernului 1205/2001, Ordin nr. 90/
2002 pentru aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a
comisiilor de expertizã medicalã a persoanelor cu handicap pentru adulþi ºi a
Comisiei superioare de expertizã medicalã a persoanelor cu handicap pentru
adulþi)
• concediu plãtit pentru îngrijirea copilului cu handicap, pânã
la împlinirea vârstei de 3 ani;
• concedii medicale pentru îngrijirea copiilor cu handicap
accentuat sau grav, care necesitã tratament pentru afecþiuni
intercurente, pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 18 ani;
• gratuitatea serviciilor hoteliere, în cazul însoþirii în spital a
copiilor cu handicap, pentru membrul familiei care îl însoþeºte.
• un salariu la nivelul salariului minim brut lunar al asistentului
social debutant;
• un program de lucru care sã nu depãºeascã în medie 8 ore pe
zi ºi 40 de ore pe sãptãmânã.
• recunoaºterea perioadei respective ca vechime în muncã.
Contractul individual de muncã al asistentului personal se
încheie cu primarul localitãþii de domiciliu sau, dupã caz, de
reºedinþã, stabilitã potrivit legii, a persoanei cu handicap grav, pe
baza Hotãrârii Consiliului local.
Contractul individual de muncã se întocmeºte în 3 exemplare,
câte unul pentru fiecare parte contractantã, iar cel de-al treilea
exemplar se transmite DGASPC, în termen de 5 zile de la încheierea
acestuia.
Contractul individual de muncã se încheie pe perioadã
determinatã, în funcþie de valabilitatea certificatului de persoanã cu
handicap, dar nu mai mult de un an, cu posibilitatea prelungirii.
Pentru asistenþii personali ai persoanelor cu handicap grav
contractul individual de muncã se încheie pe duratã nedeterminatã.
Copiii cu handicap beneficiazã de alocaþia de stat majoratã în
cuantum de 100%. Alocaþia de stat se acordã lunar.
Alocaþia de
stat pentru
copiii cu
handicap
Organul
competent
Drepturile
persoanei
care
îngrijeºte
un copil cu
handicap
DGASPC pentru persoanele cu handicap, pe baza recomandãrilor
anchetei sociale realizate de cãtre o comisie din cadrul
compartimentului specializat al primãriei în a cãrei razã teritorialã
îºi are domiciliul sau reºedinþa copilul cu handicap grav; pãrinþii
sau reprezentanþii legali ai copilului cu handicap grav pot opta
pentru primirea unei indemnizaþii echivalente cu salariul net al
asistentului social debutant din unitãþile bugetare sau pentru
asistent personal; modalitatea de platã a indemnizaþiei se va stabili
prin ordin comun al Ministrului sãnãtãþii ºi familiei ºi al
Ministrului administraþiei publice.
Asistentul personal al persoanei cu handicap este persoana care
supravegheazã, acordã asistenþã ºi îngrijire permanentã copilului
sau adultului cu handicap grav.
În cazul copilului sau adultului cu handicap, fãrã discer-nãmânt,
asistentul personal nu poate fi angajat decât cu acordul familiei sau
al susþinãtorilor legali ai persoanei cu handicap.
• sã participe la instructajul anual privind asistenþa
specificã, organizat de primãria în a cãrei razã teritorialã îºi are
domiciliul sau reºedinþa persoana cu handicap grav;
• sã presteze persoanei cu handicap toate activitãþile ºi
serviciile prevãzute în contractul individual de muncã sau în
convenþia civilã încheiatã cu autoritãþile publice;
• sã trateze cu respect, bunã-credinþã ºi înþelegere persoana
cu handicap ºi sã nu abuzeze fizic sau moral de starea de inca-
pacitate în care se gãseºte aceasta;
• sã sesizeze autoritãþile publice locale despre orice
modificare survenitã în starea fizicã, psihicã sau socialã a
persoanei cu handicap, de naturã sã modifice acordarea
drepturilor sau a accesibilitãþilor prevãzute de lege.
• sã întocmeascã semestrial un raport de activitate, avizat
de asistentul social din cadrul aparatului propriu al consiliului
local în a cãrui razã teritorialã îºi are domiciliul sau reºedinþa
persoana cu handicap grav sau, dupã caz, de persoana
desemnatã de angajator, care va cuprinde date privind evoluþia
persoanei cu handicap grav în raport cu obiectivele
programului individual de recuperare ºi integrare socialã, în
cazul existenþei unui astfel de program. Raportul va fi adus la
cunoºtinþã persoanei cu handicap grav, sub semnãtura acesteia
sau, dupã caz, a reprezentantului legal.
Obligaþiile
asistentului
personal
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 137 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 136
Protecþia persoanelor infectate
cu HIV sau bolnave de SIDA
Instituþii
responsabile
Direcþiile de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãþii ºi
Familiei, direcþiile de sãnãtate publicã judeþene ºi a municipiului
Bucureºti, instituþiile de sãnãtate publicã ºi unitãþile de stat sau
private cu atribuþii ºi responsabilitãþi în domeniu sunt cuprinse
în reþeaua naþionalã de prevenire, supraveghere ºi control al
infectãrii cu HIV ºi al bolii SIDA.
În toate unitãþile de învãþãmânt, de stat sau private, se
asigurã difuzarea prin mijloace de informare în masã de
programe de educaþie ºi informative privind prevenirea
transmiterii infecþiei cu HIV ºi comportamentul adecvat faþã de
persoanele afectate de boala SIDA.
Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA
beneficiazã de protecþie socialã, de tratament nediscriminatoriu
în ceea ce priveºte dreptul la învãþãturã, dreptul la muncã ºi
protecþia socialã a muncii ºi la promovarea profesionalã, iar
starea sãnãtãþii lor nu poate constitui criteriu de concediere.
a) educarea populaþiei privind modul de transmitere a
infecþiei cu HIV;
b) stabilirea grupurilor expuse riscului de infecþie HIV/
SIDA ºi aplicarea mãsurilor de prevenire;
c) stabilirea unui pachet de informaþii utile despre infecþia
HIV/SIDA ºi asigurarea accesului gratuit ºi necondiþionat la
acestea pentru populaþia din toate categoriile sociale;
d) conlucrarea permanentã a Comisiei naþionale pentru
supravegherea, controlul ºi prevenirea cazurilor de infecþie HIV/
SIDA cu organisme române guvernamentale ºi neguvernamentale
ºi cu asociaþiile internaþionale de profil;
e) aplicarea obligatorie a precauþiilor universale ºi
asigurarea mijloacelor necesare la nivelul tuturor unitãþilor
sanitare, cu sau fãrã paturi;
f) asigurarea obligatorie a mijloacelor de prevenire a
transmiterii de la mamã la fãt a infecþiei HIV;
Beneficiari
Mãsuri de
prevenire a
transmiterii
infecþiei cu
HIV
Dreptul la sãnãtate
Beneficiari
Urmãtoarele categorii de persoane beneficiazã de asigurare de
sãnãtate, fãrã plata contribuþiei:
• toþi copiii pânã la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pânã la
vârsta de 26 de ani, dacã sunt elevi, ucenici sau studenþi ºi dacã nu
realizeazã venituri din muncã;
• soþul, soþia ºi pãrinþii fãrã venituri proprii, aflaþi în
întreþinerea unei persoane asigurate;
• persoanele cu handicap care nu realizeazã venituri din
muncã, pensie sau alte surse ºi se aflã în îngrijirea familiei;
• femeile însãrcinate sau lãuzele, dacã nu au nici un venit sau
au venituri sub salariul de bazã minim brut pe þarã;
• persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la
ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim
garantat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
• persoanele care se aflã în executarea mãsurilor prevãzute în
art. 105, 113 ºi 114 din Codul penal; persoanele care se aflã în
perioada de amânare sau întrerupere a executãrii pedepsei privative
de libertate, dacã nu au venituri.
Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre urmãtoarele
situaþii, pe durata acesteia, cu plata contribuþiei din alte surse, în
condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã:
• satisfac serviciul militar în termen;
• se aflã în concediu medical, în concediu medical pentru
sarcinã ºi lãuzie, în concediu medical pentru îngrijirea copilului
bolnav în vârstã de pânã la 7 ani sau în concediu pentru creºterea
copilului pânã la împlinirea vârstei de 2 ani ºi în cazul copilului cu
handicap, pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 3 ani;
• executã o pedeapsã privativã de libertate sau se aflã în arest
preventiv;
• persoanele care beneficiazã de indemnizaþie de ºomaj sau,
dupã caz, de alocaþie de sprijin.
• sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de
persoane ºi se aflã în timpul procedurilor necesare stabilirii identitãþii.
Ordonanþa de urgenþã nr. 150/2002 privind organizarea ºi funcþionarea
sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 139 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 138
Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA care îºi
cunosc statusul de HIV pozitiv rãspund, conform legii, pentru
transmiterea voluntarã a infecþiei, dacã aceasta s-a produs din
motive imputabile lor.
Persoanele infectate cu HIV care nu îºi cunosc statusul de
HIV pozitiv nu rãspund pentru eventuala transmitere a infecþiei.
Unitãþile sanitare ºi medicii, indiferent de specialitate, sunt
obligaþi sã interneze ºi sã asigure îngrijirile medicale de profil
în specialitatea pe care o reprezintã, în conformitate cu patologia
prezentatã de pacient.
Medicaþia specificã antiretroviralã ºi a bolilor asociate
infecþiei HIV/SIDA se instituie pe baza Ghidului terapeutic în
infecþia HIV al Comisiei naþionale pentru supravegherea,
controlul ºi prevenirea cazurilor de infecþie HIV/SIDA, în regim
de gratuitate pe toatã perioada necesarã.
Activitatea de diagnosticare, tratament ºi monitorizare a
terapiei în spital ºi în ambulatoriu se realizeazã sub coordonarea
centrelor regionale HIV/SIDA, pe baza normelor elaborate de
Comisia naþionalã pentru supravegherea, controlul ºi prevenirea
cazurilor de infecþie HIV/SIDA.
Beneficiazã de indemnizaþie lunarã de hranã adulþii ºi copiii
infectaþi cu HIV sau bolnavi de SIDA, denumitã în continuare
indemnizaþie lunarã de hranã, atât pe perioada cât sunt internaþi
sau instituþionalizaþi, cât ºi în ambulatoriu.
Indemnizaþia prevãzutã la alin. (1) se plãteºte prin direcþiile
pentru dialog, familie ºi solidaritate socialã judeþene, respectiv
a municipiului Bucureºti, denumite în continuare direcþii
teritoriale.
Plata indemnizaþiei lunare de hranã se efectueazã pe bazã de
cerere însoþitã de copia actului de identitate ºi a certificatului
medical sau a adeverinþei eliberate de medicul specialist.
Cererea se înregistreazã la direcþia teritorialã în a cãrei razã
locuieºte solicitantul.
Cererea se completeazã de cãtre adultul infectat cu HIV sau
bolnav de SIDA ori, dupã caz, de pãrinþii sau reprezentanþii
legali ai copiilor, potrivit modelului prezentat în anexele nr. 1 ºi
2 care fac parte integrantã din prezenta metodologie.
Tratamentul
adecvat
Indemnizaþia
lunarã de
hranã
g) obligaþia tuturor mijloacelor de informare în masã de a
promova, în mod gratuit ºi trimestrial, utilizarea prezerva-
tivului, în vederea prevenirii transmiterii pe cale sexualã a
infecþiei cu HIV;
h) asigurarea în mod gratuit de cãtre angajator a profilaxiei
postexpunere profesionalã, conform metodologiei stabilite de
Comisia naþionalã pentru supravegherea, controlul ºi prevenirea
cazurilor de infecþie HIV/SIDA.
a) asigurarea neîngrãditã ºi necondiþionatã a dreptului la
muncã al bolnavilor HIV/SIDA;
b) promovarea profesionalã nediscriminatorie pentru
persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA;
c) respectarea dreptului la învãþãmânt în cazul copiilor ºi
tinerilor infectaþi cu HIV sau bolnavi de SIDA ºi integrarea
acestora în formele de învãþãmânt.
În funcþie de stadiul infecþiei, persoanele infectate cu HIV
sau bolnave de SIDA beneficiazã de orientare sau reorientare
profesionalã ori de pensionare, stabilitã prin expertizã medicalã
de specialitate, dupã caz.
Pentru o alimentaþie corespunzãtoare atât pentru bolnavii
internaþi ºi instituþionalizaþi, cât ºi pentru cei din ambulatoriu,
care sã asigure eficienþã în tratamentul cu medicamente
antiretrovirale, se acordã indemnizaþii lunare de hranã, în
cuantum aprobat prin hotãrâre a Guvernului.
Pãstrarea confidenþialitãþii datelor privind persoanele
infectate cu HIV sau bolnave de SIDA este obligatorie pentru:
a) angajaþii reþelei sanitare;
b) angajatorii acestor persoane;
c) funcþionarii publici care au acces la aceste date.
În cazul medicilor informaþiile cu privire la statusul HIV/
SIDA al unui pacient trebuie sã fie comunicate între specialiºti,
pentru a se asigura acurateþea diagnosticelor ºi conduitelor
terapeutice chirurgicale ºi nechirurgicale în diferitele faze
evolutive ale infecþiei HIV/SIDA.
Pacientul este obligat sã informeze medicul curant, inclusiv
medicul stomatolog, cu privire la statusul sãu HIV, atunci când
îl cunoaºte.
Confidenþia-
litatea
Mãsuri de
protecþie
socialã a
persoanelor
infectate cu
HIV
sau bolnave
de SIDA
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 140 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 141
Sprijin pentru achiziþionarea
de calculatoare
Beneficiari
Beneficiare sunt familiile cu elevi ºi/sau studenþi ai
învãþãmântului de stat sau particular acreditat, în vârstã de pânã la
26 de ani, care provin din familii cu venituri brute lunare de
maximum 1,5 milioane lei pe membru de familie.
Familiile beneficiare primesc un ajutor financiar din partea
statului pentru achiziþionarea unui calculator personal nou.
Familia cu elevi ºi/sau studenþi, indiferent de numãrul acestora,
beneficiazã de ajutor financiar pentru achiziþionarea unui singur
calculator.
Elevii care au dreptul de a beneficia de prevederile prezentei
legi depun o cerere de acordare a ajutorului financiar pentru
achiziþionarea unui calculator, însoþitã de documentele prin care
se face dovada acestui drept, potrivit legii ºi normelor
metodologice de aplicare, la unitatea de învãþãmânt la care sunt
înscriºi.
Unitatea de învãþãmânt verificã eligibilitatea solicitanþilor ºi
transmite documentele inspectoratelor ºcolare.
Studenþii care au dreptul de a beneficia de prevederile
prezentei legi depun o cerere de acordare a ajutorului financiar
pentru achiziþionarea unui calculator, însoþitã de documentele
prin care se face dovada acestui drept, potrivit legii ºi normelor
metodologice de aplicare, la instituþiile de învãþãmânt.
Instituþiile de învãþãmânt verificã eligibilitatea solicitanþilor
ºi transmit documentele Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.
În anul 2005, cererile se vor depune pânã cel târziu la data
de 30 aprilie.
Ajutorul financiar reprezintã echivalentul în lei a 200 de euro
pentru un calculator, calculat la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naþionalã a României pentru ultima zi a lunii
precedente, fãrã a depãºi valoarea calculatorului achiziþionat.
Procedura
de obþinere
a sprijinului
Cuantumul
sprijinului
financiar
(Legea nr. 584/2002 privind mãsurile de prevenire a rãspândirii maladiei SIDA
în România ºi de protecþie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA,
Metodologie din 16/02/2004 de acordare a indemnizaþiei lunare de hranã
cuvenite adulþilor ºi copiilor infectaþi cu HIV sau bolnavi de SIDA ºi de control
al utilizãrii de cãtre cei în drept a acesteia)
În cazul copiilor, cererea va fi însoþitã ºi de copia actului de
identitate al reprezentantului legal, precum ºi de actul care
dovedeºte calitatea acestuia, respectiv pãrinte, tutore, curator,
persoanã cãreia i s-a încredinþat sau i s-a dat în plasament copilul.
Dreptul la indemnizaþia lunarã de hranã se stabileºte
începând cu luna urmãtoare înregistrãrii cererii, prin decizie a
directorului executiv al direcþiei teritoriale.
Beneficiarul indemnizaþiei lunare de hranã sau, dupã caz,
reprezentantul legal al acestuia are obligaþia sã comunice
direcþiei teritoriale în termen de 5 zile orice modificare
intervenitã în situaþia care a stat la baza acordãrii dreptului la
indemnizaþie.
Dreptul la indemnizaþia lunarã de hranã înceteazã cu luna
urmãtoare decesului persoanei beneficiare.
Lunar, pânã la data de 5 a fiecãrei luni, direcþiile teritoriale
vor transmite la Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi
Familiei fundamentarea sumelor necesare plãþii indemnizaþiei
lunare de hranã pe tipuri de beneficiari.
Indemnizaþia lunarã de hranã se calculeazã pe baza nivelului
alocaþiei zilnice de hranã pentru consumurile colective din
unitãþile sanitare publice, în funcþie de tipul beneficiarului,
respectiv adult sau copil, ºi de numãrul zilelor din lunã.
Plata indemnizaþiei lunare de hranã se efectueazã pe bazã de
mandat poºtal, în cont personal sau altã formã de platã
menþionatã în cerere de adultul beneficiar ori de reprezentantul
legal al copilului.
În termen de 5 zile de la aprobarea prezentului ordin, Casa
Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale emite
îndrumãri în vederea stabilirii operaþiunilor privind plata
indemnizaþiei lunare de hranã.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 142 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 143
Încadrarea în muncã a copiilor
Vârsta de
angajare
Încadrarea în muncã a copiilor sub vârsta de 15 ani este
interzisã. Copiii între 15 ºi 16 ani pot fi angajaþi numai cu
încuviinþarea pãrinþilor sau a tutorilor, numai în munci potrivite cu
dezvoltarea fizicã, aptitudinile ºi cunoºtinþele lor. Copiii dobândesc
capacitate de muncã la împlinirea vârstei de 16 ani.
Copiii au dreptul ºi obligaþia sã-ºi continue studiile pentru
absolvirea învãþãmântului general obligatoriu. Unitãþile care au
încadrat în muncã tineri în vîrstã de 15-16 ani au obligaþia sã-i
sprijine în vederea continuãrii învãþãmântului general obligatoriu.
Copiii pot încheia un contract de muncã în calitate de salariat ºi
la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul pãrinþilor sau al
reprezentanþilor legali, pentru activitãþi potrivite cu dezvoltarea
fizicã, aptitudinile ºi cunoºtinþele sale, dacã astfel nu îi sunt
periclitate sãnãtatea, dezvoltarea ºi pregãtirea profesionalã.
Încuviinþarea poate fi retrasã dacã dezvoltarea minorului este
periclitatã, caz în care contractul de muncã înceteazã.
Avizul medicului este o condiþie necesarã ºi prealabilã.
Încadrarea în muncã a unei persoane se realizeazã prin
încheierea unui contract individual de muncã în formã scrisã,
obligaþie ce revine persoanei fizice sau juridice în beneficiul cãreia
este prestatã munca, denumitã angajator.
Încadrarea în muncã în locuri de muncã grele, vãtãmãtoare sau
periculoase se poate face dupã împlinirea vârstei de 18 ani; aceste
locuri de muncã se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
De asemenea, tinerii încadraþi în muncã, în vârstã de pînã la 18
ani, nu pot fi folosiþi în muncã peste durata legalã a zilei de lucru,
decât în cazurile prevãzute de lege, ºi nu pot presta muncã
suplimentarã sau muncã de noapte.
Tinerii în vârstã de pânã la 18 ani beneficiazã de o pauzã de
masã de cel puþin 30 de minute, în cazul în care durata zilnicã a
timpului de muncã este mai mare de 4 ore ºi jumãtate.
Încuviinþarea
pãrinþilor ºi
avizul
medicului
Contractul
individual
de muncã
Protecþia
copiilor ºi
tinerilor
Cererea va fi completatã de studentul care solicitã acest ajutor
ori, în cazul elevilor, de un pãrinte, tutore sau curator, dupã caz.
Cererea va fi însoþitã de urmãtoarele documente:
a) copie a certificatului de naºtere sau a actului de identitate al
elevului/studentului, iar în cazul elevilor, împreunã cu o copie a
actului de identitate al pãrintelui/ocrotitorului legal, precum ºi a
actului care sã dovedeascã calitatea de ocrotitor legal, dupã caz;
b) copii ale certificatelor de naºtere sau ale actelor de identitate,
dupã caz, ale celorlalþi membri ai familiei;
c) adeverinþã de la instituþiile de învãþãmânt/unitãþile din care
sã rezulte calitatea de elev sau student a celorlalþi fraþi/surori;
d) acte doveditoare, în original, privind veniturile membrilor
familiei.
(Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea
stimulãrii achiziþionãrii de calculatoare, Normã metodologicã pentru aplicarea
Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulãrii
achiziþionãrii de calculatoare).
Acte
necesare
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 144 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 145
Cele mai grave forme ale muncii copiilor sunt:
a) toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de
exemplu: vânzarea de sau comerþul cu copii, servitutea pentru
datorii ºi munca de servitor, precum ºi munca forþatã sau obligatorie,
inclusiv recrutarea forþatã sau obligatorie a copiilor în vederea
utilizãrii lor în conflictele armate;
b) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul
prostituãrii, producþiei de material pornografic sau de spectacole
pornografice;
c) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul
unor activitãþi ilicite, mai ales pentru producþia ºi traficul de
stupefiante, aºa cum le definesc convenþiile internaþionale
pertinente;
d) muncile care, prin natura lor sau prin condiþiile în care se
exercitã, sunt susceptibile sã dãuneze sãnãtãþii, securitãþii sau
moralitãþii copilului.
Orice membru (stat semnatar al Convenþiei) trebuie, þinând
seama de importanþa educaþiei pentru eliminarea muncii copiilor, sã
ia mãsuri eficiente pentru:
a) a preveni angajarea copiilor în cele mai grave forme ale
muncii copiilor;
b) a prevedea ajutorul direct necesar ºi adecvat pentru a-i
sustrage pe copii de la cele mai grave forme ale muncii copiilor ºi a
asigura readaptarea lor ºi integrarea lor socialã;
c) a asigura accesul lor la educaþia de bazã gratuitã ºi, ori de câte
ori este posibil ºi potrivit, la formarea profesionalã a tuturor copiilor
sustraºi de la cele mai grave forme ale muncii copiilor;
d) a identifica copii expuºi în mod particular riscurilor ºi a intra
în contact direct cu ei;
e) a þine seama de situaþia particularã a fetelor.
(Convenþia nr. 182 din 17 iulie 1999 privind interzicerea celor mai grave forme
ale muncii copiilor ºi acþiunea imediatã în vederea eliminãrii lor)
Forme grave ale muncii copilului
Forme
grave ale
muncii
copilului
Obligaþiile
statelor
semnatare
Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 16 ani la efectuarea
operaþiilor manuale de încãrcare, descãrcare ºi transport, iar a
tinerilor sub vârsta de 18 ani la operaþiile cu materiale ºi produse
periculoase (foarte toxice, explozive etc.).
Este interzisã munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la
lucrãrile de vopsit care comportã utilizarea carbonatului bazic de
plumb (ceruzã), a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb, ºi a
tuturor produselor care conþin aceºti pigmenþi.
Pentru copiii cu vârsta cuprinsã între 16 ºi 18 ani, masele
maxime admise de transportat, de susþinut sau de ridicat, sunt
stabilite în raport cu vârsta ºi sexul ºi anume, pentru femei (5 kg) ºi
pentru bãrbaþi (12 kg).
Existã activitãþi cu risc mare în care munca tinerilor sub 18 ani
este interzisã, ca de exemplu lucrul la înãlþime, unele activitãþi din
exploatãri forestiere, exploatãri miniere etc., care sunt reglementate
prin Normele Specifice de Protecþie a Muncii.
• cerere
• adeverinþã medicalã;
• copie dupã actele de studii;
• cazier judiciar;
• o recomandare de la ultimul loc de muncã sau de la unitatea
de învãþãmânt;
• curriculum vitae;
• repartiþia de la agenþia de ocupare a forþei de muncã
(dupã caz).
(Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificatã prin
Legea 18/1999, Constituþia României, Codul Muncii al României
din 24/01/2003 - versiune actualizata la data de 22/12/2005, Legea nr. 130/
1999 privind unele mãsuri de protecþie a persoanelor încadrate în muncã)
Acte
necesare
pentru
angajare
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 147 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 146
În funcþie de suma prevãzutã în bugetul asigurãrilor pentru
ºomaj, Agenþia va încheia contracte de solidaritate cu tinerii, potrivit
urmãtoarelor prioritãþi:
a) tineri proveniþi din centrele de plasament ºi centrele de
primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate ºi al
organismelor private autorizate în domeniul protecþiei copiilor
(actul de identitate ºi dovada cã provin din aceste centre);
b) tineri singuri cu copii în întreþinere (actul de identitate,
declaraþie pe propria rãspundere cã sunt singuri cu copii în
întreþinere ºi certificate de naºtere pentru copiii aflaþi în întreþinere);
c) tineri familiºti cu copii în întreþinere (actul de identitate,
certificat de cãsãtorie ºi certificatele de naºtere pentru copiii aflaþi
în întreþinere);
d) tineri familiºti fãrã copii în întreþinere (actul de identitate ºi
certificat de cãsãtorie);
e) tineri familiºti care au executat pedepse privative de libertate
(actul de identitate, certificat de cãsãtorie ºi dovada din care sã
rezulte cã au executat pedepse privative de libertate);
f) alte categorii de tineri aflaþi în dificultate.
Prin persoanã marginalizatã social se înþelege persoana care
beneficiazã de venit minim garantat sau face parte dintr-o familie
beneficiarã de venit minim garantat, în condiþiile Legii nr. 416/2001,
ºi se aflã în cel puþin douã dintre urmãtoarele situaþii:
a) nu are loc de muncã;
b) nu are locuinþã în proprietate sau în folosinþã;
c) locuieºte în condiþii improprii;
d) are unul sau mai mulþi copii în întreþinere sau face parte dintr-
o familie cu mulþi copii în întreþinere;
e) este persoanã vârstnicã, fãrã susþinãtori legali;
f) este încadratã în categoria persoanelor cu handicap sau
invaliditate;
g) are în întreþinere o persoanã încadratã în categoria
persoanelor cu handicap grav, accentuat ori invaliditate gradul I
sau II;
h) a executat o pedeapsã privativã de libertate.
Persoana
marginalizatã
social
Prioritãþi în
încheierea
contractelor
de
solidaritate
cu tinerii
Încadrarea în muncã a tinerilor
Accesul la
un loc de
muncã
Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã are
obligaþia de a realiza un acompaniament social personalizat pentru
tinerii cu vârste între 16 ºi 25 de ani aflaþi în dificultate ºi confruntaþi
cu riscul excluderii profesionale, în scopul facilitãrii accesului lor
la un loc de muncã. Aceºtia au dreptul la consiliere profesionalã ºi
mediere din partea personalului specializat al Agenþiei, prin
întocmirea unui plan individual de mediere.
În scopul integrãrii sau reintegrãrii în muncã, tinerii între 16 ºi
25 de ani pot beneficia de plasare în muncã la un angajator avizat
de Agenþie, în baza unui contract de solidaritate.
Contractul de solidaritate poate fi încheiat între tânãrul
beneficiar ºi Agenþie pe o duratã de pânã la 2 ani, dar nu mai puþin
de un an.
Termenul angajator nu exclude nici o entitate care, potrivit
legislaþiei în vigoare, are dreptul sã încadreze în muncã personal.
În baza contractului de solidaritate angajatorul, va încheia cu
tânãrul un contract individual de muncã pe duratã determinatã, egalã
cu cea a contractului de solidaritate.
Angajatorii care încadreazã tineri în condiþiile unui contract de
solidaritate, denumiþi în continuare angajatori de inserþie, vor
încheia convenþii cu Agenþia prin care aceasta se angajeazã sã
ramburseze lunar salariul de bazã stabilit la data angajãrii tinerilor,
dar nu mai mult de 75% din câºtigul salarial mediu net pe economie,
comunicat de Institutul Naþional de Statisticã.
Dacã la data încetãrii contractului de solidaritate angajatorii de
inserþie angajeazã tineri, în condiþiile unui contract de solidaritate,
cu contract individual de muncã pe duratã nedeterminatã, aceºtia
beneficiazã, în baza aceleiaºi convenþii, de rambursarea lunarã a
unei sume, în cuantum de 50% din indemnizaþia de ºomaj cuvenitã
conform legii, pe care tânãrul beneficiar ar fi primit-o dacã ar fi fost
disponibilizat la acea datã. Suma se acordã angajatorului pe o
perioadã de maximum 2 ani, pânã la împlinirea de cãtre angajat a
vârstei de 25 de ani.
Contractul
de
solidaritate
Facilitãþi
pentru
angajator
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 148 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 149
(Codul Muncii al României din 24/01/2003, versiune actualizatã la data de
05/07/2005)
Dreptul la
concediu de
odihnã
Durata minimã a concediului de odihnã anual este de 20 de zile
lucrãtoare. Tinerii în vârstã de pânã la 18 ani beneficiazã de un
concediu de odihnã suplimentar de cel puþin 3 zile lucrãtoare.
Se ia în considerare vârsta pe care aceºti tineri au avut-o la 1
ianuarie din anul calendaristic respectiv.
Pentru perioada concediului de odihnã salariatul beneficiazã
de o indemnizaþie de concediu, care nu poate fi mai micã decât
salariul de bazã, indemnizaþiile ºi sporurile cu caracter perma-
nent cuvenite pentru perioada respectivã, prevazute în contractul
individual de muncã.
Indemnizaþia de concediu de odihnã se plateºte de cãtre
angajator cu cel puþin 5 zile lucrãtoare înainte de plecarea în
concediu.
Orice convenþie prin care se renunþã total sau în parte la dreptul
la concediu de odihnã este interzisã.
În cazul unor evenimente familiale deosebite (cãsãtorie,
naºterea unui copil, decesul soþului sau al unei rude pânã la gradul
2 a salariatului), salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se
includ în durata concediului de odihnã.
Evenimentele familiale deosebite ºi numãrul zilelor libere
plãtite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncã
aplicabil sau prin regulamentul intern.
Concediu
pentru
evenimente
deosebite
Concediul de odihnã al salariaþilor
minori
Acte
necesare
Serviciul public de asistenþã socialã stabileºte mãsuri
individuale în vederea prevenirii ºi combaterii marginalizãrii sociale
a persoanelor ºi familiilor identificate conform unei metodologii
elaborate ºi aprobate de consiliile locale.
Serviciul public de asistenþã socialã întocmeºte situaþia privind
persoanele ºi familiile marginalizate social, pe care o actualizeazã
trimestrial, în cursul aplicãrii mãsurilor de prevenire ºi combatere a
marginalizãrii sociale.
Pentru persoanele ºi familiile identificate, consiliile locale au
obligaþia de a asigura, dupã caz, accesul la o locuinþã sau la serviciile
publice de strictã necesitate, cum sunt: energie electricã, apã, gaze
naturale, termoficare ºi altele asemenea. De asemenea, consiliile
locale aprobã metodologia de stabilire a sumelor ce se acordã pentru
suportarea unei pãrþi din datoriile pe care persoanele ºi familiile
marginalizate social le au la serviciile publice de strictã necesitate,
precum ºi modul de decontare a acestora cãtre furnizorii serviciilor,
cu sau fãrã convenþie.
Persoanele ºi familiile identificate potrivit metodologiei
consiliilor locale se vor adresa primarului localitãþii de domiciliu ori
de reºedinþã sau, dupã caz, al sectorului municipiului Bucureºti, cu
cerere însoþitã de documente justificative, prin care solicitã
acoperirea unei pãrþi din datoriile pe care le au faþã de furnizorii de
servicii publice de strictã necesitate.
Primarii dispun verificarea situaþiei ce rezultã din documentele
justificative prezentate, prin anchetã socialã.
Protecþia
persoanelor
marginalizate
social
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 150 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 151
sediul în strãinãtate, autorizatã potrivit legii, care încadreazã
forþã de muncã în condiþiile legii.
Persoana fizicã care realizeazã venituri, potrivit legii, ºi este
asiguratã pentru riscul pierderii locului de muncã, prin plata
contribuþiei de asigurãri pentru ºomaj.
Perioada în care s-a plãtit contribuþia de asigurãri pentru
ºomaj atât de cãtre asigurat, cât ºi de angajator sau, dupã caz,
numai de cãtre asigurat.
O compensaþie parþialã a veniturilor asiguratului ca urmare
a pierderii locului de muncã sau a veniturilor absolvenþilor
instituþiilor de învãþãmânt ºi militarilor care au efectuat stagiul
militar ºi care nu s-au putut încadra în muncã;
1. ªomerii sunt persoanele care se pot gãsi în una dintre
urmãtoarele situaþii:
a) le-a încetat contractul individual de munca sau contractul de
munca temporara din motive neimputabile lor;
b) le-au încetat raporturile de serviciu din motive
neimputabile lor;
c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiþi sau aleºi, dacã
anterior nu au fost încadraþi în muncã sau dacã reluarea activitãþii
nu mai este posibilã din cauza încetãrii definitive a activitãþii
angajatorului;
d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza
de contract sau li s-a desfacut contractul din motive neimputabile
lor;
e) le-a încetat raportul de muncã în calitate de membru coop-
erator, din motive neimputabile lor;
f) au încheiat contract de asigurare pentru ºomaj ºi nu
realizeazã venituri sau realizeazã din activitãþi autorizate potrivit
legii venituri mai mici decât indemnizaþia de ºomaj ce li s-ar fi
cuvenit potrivit legii;
g) au încetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru
invaliditate si care, ulterior, au redobândit capacitatea de munca
si nu au reusit sa se încadreze în munca;
Expresia
stagiu de
cotizare
Calitatea de
asigurat
Expresia
indemnizaþie
de ºomaj
Situaþii de
ºomaj
Protecþia socialã a ºomerilor
Persoana care îndeplineºte cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) este în cãutarea unui loc de muncã de la vârsta de minimum
16 ani ºi pânã la îndeplinirea condiþiilor de pensionare;
b) starea de sãnãtate ºi capacitãþile fizice ºi psihice o fac aptã
pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de muncã, nu realizeazã venituri sau realizeazã din
activitãþi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât
indemnizaþia de ºomaj ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi;
d) este în cãutarea unui loc de muncã;
e) este înregistratã la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei
de Muncã sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care
funcþioneazã în condiþiile prevãzute de lege.
Persoana înregistratã la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea
Forþei de Muncã sau la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat
în condiþiile legii, pentru a fi sprijinitã în ocuparea unui loc de
muncã.
Persoanele în cãutarea unui loc de muncã se pot afla în una
dintre urmãtoarele situaþii:
a) au devenit ºomeri în sensul precizat mai sus;
b) nu au putut ocupa un loc de muncã dupã absolvirea unei
instituþii de învãþãmânt sau dupã satisfacerea stagiului militar;
c) ocupã un loc de muncã ºi, din diferite motive, doresc
schimbarea acestuia;
d) au obþinut statutul de refugiat sau altã formã de protecþie
internaþionalã, conform legii;
e) cetateni straini sau apatrizi care au fost încadraþi în muncã sau
au realizat venituri în România, conform legii;
f) nu au putut ocupa loc de muncã dupã repatriere sau dupã
eliberarea din detenþie.
Persoana juridicã sau persoana fizicã cu sediul, respectiv
domiciliul, în România ori sucursala, filiala, agenþia,
reprezentanþa din România a unei persoane juridice strãine cu
Definiþie:
ºomer
Calitatea de
angajator
Calitatea de
persoanã în
cãutarea
unui loc de
muncã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 153 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 152
b) nu realizeazã venituri sau realizeazã din activitãþi
autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaþia
de ºomaj;
c) nu îndeplinesc condiþiile de pensionare, conform legii.
Organul competent pentru acordarea indemnizaþiei de
ºomaj este agenþia pentru ocuparea forþei de muncã, în cãror razã
solicitantul îºi are sediul, respectiv domiciliul.
Indemnizaþia de ºomaj se acordã ºomerilor prevãzuþi în
subcapitolul “Situaþii de ºomaj”, partea 1., pe perioade stabilite
diferenþiat, în funcþie de stagiul de cotizare, dupã cum urmeazã:
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de pânã
la 5 ani, dar nu mai puþin de 1 an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare cuprins
între 5 ºi 10 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai
mare de 10 ani.
Cuantumul indemnizaþiei de ºomaj este o sumã fixã,
neimpozabilã, lunarã, reprezentând 75% din salariul de bazã
minim brut pe þarã, în vigoare la data stabilirii acestuia.
Indemnizaþia de ºomaj se acordã ºomerilor prevãzuþi în
subcapitolul “Situaþii de ºomaj”, partea 2., pe o perioadã de 6 luni
ºi este o sumã fixã, neimpozabilã, lunarã, al cãrei cuantum
reprezintã 50% din salariul de bazã minim brut pe þarã, în vigoare
la data stabilirii acesteia. Indemnizaþia de ºomaj se acordã o
singurã datã, pentru fiecare formã de învãþãmânt absolvitã.
Angajatorii care încadreazã în muncã pe duratã
nedeterminatã absolvenþi ai unor instituþii de învãþãmânt primesc
lunar, pe o perioadã de 12 luni, pentru fiecare absolvent:
a) 1 salariu de bazã minim brut de þarã, în vigoare la data
încadrãrii în muncã, pentru absolvenþii ciclului inferior al
liceului sau ai ºcolilor de arte ºi meserii;
b) 1,2 salarii de bazã minime brute pe þarã, în vigoare la data
încadrãrii în muncã, pentru absolvenþii de învãþãmânt secundar
superior sau învãþãmânt postliceal;
c) 1,5 salarii de bazã minime brute pe þarã, în vigoare la data
încadrãrii în muncã, pentru absolvenþii de învãþãmânt superior.
Organul
competent
Cuantumul
indemnizaþiei
de naºtere
Stimularea
angajatorilor
h) le-au încetat raporturile de munca sau de serviciu din motive
neimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;
i) abrogat;
j) reintegrarea în muncã, dispusã prin hotãrâre judecãtoreascã
definitivã, nu mai este posibilã la unitãþile la care au fost încadrate
în muncã anterior, din cauza încetãrii definitive a activitãþii, sau la
unitãþile care au preluat patrimoniul acestora;
k) le-a încetat activitatea desfãºuratã exclusiv pe baza
convenþiei civile.
2. Sunt asimilate ºomerilor persoanele care îndeplinesc
urmãtoarele condiþii:
a) sunt absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmânt, în vârstã de
minimum 16 ani, care într-o perioadã de 60 de zile de la absolvire
nu au reuºit sã se încadreze în muncã potrivit pregãtirii profesionale;
b) sunt absolvenþi ai ºcolilor speciale pentru persoane cu
handicap în vârstã de minimum 16 ani, care nu au reuºit sã se
încadreze în muncã potrivit pregãtirii profesionale;
c) sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu
au fost încadrate în muncã ºi care, într-o perioadã de 30 de zile de la
data lãsãrii la vatrã. nu s-au putut încadra în muncã.
ªomerii prevãzuþi în subcapitolul “Situaþii de ºomaj”, partea
1., beneficiazã de indemnizaþie de ºomaj dacã îndeplinesc
cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele
24 de luni premergãtoare datei înregistrãrii cererii;
b) nu realizeazã venituri sau realizeazã din activitãþi
autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaþia de
ºomaj;
c) nu îndeplinesc condiþiile de pensionare, conform legii;
d) sunt înregistraþi la agenþiile pentru ocuparea forþei de
muncã în a cãror razã teritorialã îºi au domiciliul sau, dupã caz,
reºedinþa, dacã au avut ultimul loc de muncã ori au realizat
venituri în acea localitate.
ªomerii prevãzuþi în subcapitolul “Situaþii de ºomaj”, partea
2. beneficiazã de indemnizaþii de ºomaj dacã îndeplinesc
cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) sunt înregistraþi la agenþiile pentru ocuparea forþei de
muncã în a cãror razã teritorialã îºi au domiciliul;
Condiþii de
obþinere a
indemnizaþiei
de naºtere
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 154 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 155
I. Înregistrarea naºterii
Întocmirea actului de naºtere se face la autoritatea
administraþiei publice locale în a cãrei razã administrativ-
teritorialã s-a produs evenimentul.
Pentru minorul sub 14 ani, certificatul de naºtere poate face
dovada identitãþii, cetãþeniei ºi domiciliului sãu, împreunã cu actul
de identitate al pãrintelui/reprezentantului sãu legal.
• certificatul medical constatator al naºterii;
• declaraþia verbalã a urmãtoarelor persoane: oricare dintre
pãrinþi sau, dacã aceºtia, din diferite motive, nu o pot face, medicul,
persoanele care au fost de faþã la naºtere sau personalul din unitatea
în care a avut loc naºterea, rudele ori vecinii care au luat cunoºtinþã
despre naºterea unui copil;
• actul de identitate al mamei ºi al declarantului;
• dupã caz, certificatul de cãsãtorie al pãrinþilor;
• declaraþia de recunoaºtere, în cazul unui copil din afara
cãsãtoriei, recunoaºterea paternitãþii având loc în momentul
declarãrii naºterii;
• declaraþia scrisã a pãrinþilor, în cazul în care aceºtia au nume
de familie diferite ori existã neconcordanþã între prenumele
copilului trecut în certificatul constatator ºi declaraþia verbalã a
declarantului;
• dispoziþia primarului, în cazul în care pãrinþii nu se înþeleg cu
privire la numele de familie sau prenumele copilului.
• solicitarea serviciului public de asistenþã socialã în cazul în
care copilul este gãsit sau a fost pãrãsit de pãrinþi într-o unitate
sanitarã.
Au obligaþia de a face declaraþia de naºtere oricare dintre
pãrinþi, iar dacã, din diferite motive, nu o pot face, obligaþia
declarãrii revine medicului, persoanelor care au fost de faþã la
naºtere sau personalului din unitatea în care a avut loc naºterea,
rudelor ori vecinilor care au luat cunoºtinþã despre naºterea
unui copil.
Organul
competent
Acte
necesare
Actele de stare civilã
Obligaþia
de a face
declaraþia
de naºtere
Angajatorii care încadreazã în muncã pe durata
nedeterminatã absolvenþi din rândul persoanelor cu handicap
primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele prevãzute mai
sus pe o perioadã de 18 luni.
Prin absolvent al unei instituþii de învãþãmânt se înþelege
persoana care a obþinut o diplomã sau un certificat de studii, în
condiþiile legii, în una dintre instituþiile de învãþãmânt gimnazial,
profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori
particular, autorizat sau acreditat în condiþiile legii.
Angajatorii care încadreazã absolventi în condiþiile de mai
sus sunt obligaþi sã menþinã raporturile de muncã sau de serviciu
ale acestora cel puþin 3 ani de la data încheierii.
În perioada celor 3 ani, absolvenþii pot urma o formã de
pregãtire profesionalã, organizatã de cãtre angajator, în
condiþiile legii. Cheltuielile necesare pentru pregãtirea
profesionalã vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din
bugetul asigurãrilor pentru ºomaj.
(Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea
ocupãrii forþei de muncã, Lege nr. 107/2004 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de muncã, Lege nr. 580/2004
pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 157 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 156
întocmeºte un proces verbal constatator semnat de reprezentanþii
celor trei instituþii.
Dacã nu a fost stabilitã identitatea mamei în termen de 30 de zile
de la întocmirea procesului verbal, întocmirea actului de naºtere se
va face la cererea serviciului public de asistenþã socialã pe baza
documentelor înaintate de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului, respectiv: certificatului medical constatator al
naºterii ºi a procesului-verbal încheiat de poliþie, de conducãtorul
maternitãþii ºi de reprezentantul direcþiei, comunicarea din partea
poliþiei cu privire la rezultatul verificãrilor privind identitatea
mamei, dispoziþia/hotãrârea de plasament a copilului, dupã caz.
Actul de înregistrare a naºterii este comunicat ulterior direcþiei
generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de cãtre serviciul
local de asistenþã socialã.
a) în cazul copilului gãsit:
- declaraþia scrisã a persoanei care l-a gãsit ori referatul
reprezentantului autoritãþii tutelare din cadrul primãriei în raza
cãreia a fost gãsit copilul;
- procesul-verbal întocmit de poliþie, medic ºi reprezentantul
autoritãþii tutelare din cadrul primãriei. Procesul-verbal se va
înregistra la primãrie ºi va cuprinde:
• anul, luna ºi ziua când a fost gãsit copilul;
• sexul copilului;
• locul ºi împrejurãrile în care a fost gãsit copilul;
• numele de familie, prenumele ºi domiciliul persoanei care l-a
gãsit ºi al martorilor (atunci când sunt);
• denumirea ºi adresa instituþiei sau numele persoanei cãreia i-
a fost încredinþat copilul;
• vârsta copilului gãsit, stabilitã de medic prin indicarea obligatorie
a anului, lunii ºi zilei de naºtere, chiar dacã acestea sunt aproximative;
• rezultatul primelor cercetãri efectuate de poliþie pentru identi-
ficarea pãrinþilor.
b) în cazul copilului abandonat în spital:
• referatul reprezentantului autoritãþii tutelare din cadrul
primãriei în raza cãreia a fost abandonat copilul;
• certificatul medical constatator al naºterii;
• procesul-verbal încheiat de poliþie, conducãtorul unitãþii
sanitare ºi reprezentantul autoritãþii tutelare din cadrul primãriei,
care va avea acelaºi cuprins ca ºi cel încheiat în cazul copilului gãsit.
Acte
necesare
• 15 zile pentru copilul nãscut viu ºi în termen de 3 zile pentru
copilul nãscut mort. Termenele se socotesc de la data naºterii ºi sunt
calculate pe zile.
• 24 de ore de la data decesului, în cazul în care copilul nãscut
viu a decedat în perioada primelor 15 zile de la naºtere. Termenul
se calculeazã pe ore.
Când declaraþia de naºtere a fost fãcutã dupã expirarea
termenelor prevãzute mai sus, în limita termenului de un an de la
naºtere, întocmirea actului de naºtere se face cu aprobarea
primarului. Nedeclararea naºterii în termenele legale constituie
contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã.
Când declaraþia a fost fãcutã dupã trecerea unui an de la data
naºterii, întocmirea actului se face în baza hotãrârii judecãtoreºti
definitive ºi irevocabile, care trebuie sã conþinã toate datele
necesare întocmirii actului de naºtere. Acþiunea se introduce la
instanþa de judecatã în a cãrei razã are domiciliul persoana
interesatã sau unde are sediul/domiciliul instituþia/persoana care
se ocupã de ocrotirea copilului.
Întocmirea actului de naºtere al copilului gãsit se face, în
termen de 30 de zile de la data gãsirii copilului, la autoritatea
administraþiei publice locale (primãria) în a cãrei razã
administrativ-teritorialã a fost gãsit, pe baza procesului-verbal
întocmit de poliþie, de medic ºi de reprezentantul serviciului
public de asistenþã socialã local, cãruia îi revine ºi obligaþia de
a face Declaraþia de înregistrare a naºterii. Dacã nu se cunosc
numele de familie ºi prenumele copilului, acestea se stabilesc
prin Dispoziþie de cãtre primarul localitãþii unde se înregistreazã
naºterea. Persoana care a gãsit copilul este obligatã sã anunþe, în
termen de 24 de ore, poliþia ºi sã prezinte copilul cu toate
obiectele ºi înscrisurile aflate asupra lui.
Aceeaºi procedurã se aplicã ºi în cazul copilului pãrãsit, de cãtre
pãrinþi, în alte unitaþi sanitare decât maternitatea.
În situaþia în care copilul este pãrãsit la naºtere în maternitate
ori alte unitãþi sanitare, acestora le revine obligaþia sã sesizeze,
în scris ºi telefonic, poliþia ºi direcþia generalã de asistenþã
socialã ºi protecþia copilului în termen de 24 de ore de la
constatarea acestui fapt. În termen de 5 zile de la sesizare se
Întocmirea
actului de
naºtere al
copilului
gãsit
Întocmirea
actului de
naºtere al
copilului
pãrãsit
Trecerea
unui an de
la data
naºterii
Termenul de
declarare a
naºterii
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 159 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 158
• declaraþia de cãsãtorie (se face personal de viitorii soþi.
În cazul în care unul dintre viitorii soþi nu se aflã în localitatea
unde urmeazã a se încheia cãsãtoria, el va putea face
declaraþia la serviciul de stare civilã din localitatea în care se
aflã, care o va transmite din oficiu, în timp util, serviciului
competent pentru încheierea cãsãtoriei);
• actele de identitate;
• certificatele medicale privind starea sãnãtãþii acestora;
certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii
ºi trebuie sã cuprindã menþiunea expresã cã persoana se poate
sau nu se poate cãsãtori;
• dacã este cazul, dovezi privind desfacerea sau
încetarea cãsãtoriei anterioare;
• în cazul existenþei unor impedimente rezultate din
condiþiile de vârstã, rudenie fireascã sau adopþie, se cere
aprobarea preºedintelui consiliului judeþean sau a primarului
general al municipiului Bucureºti;
• încuviinþarea primarului pentru încheierea cãsãtoriei
înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la înregistrarea
declaraþiei de cãsãtorie;
• în cazul cãsãtoriei între cetãþenii strãini, dovezi
eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
þãrilor ai cãror cetãþeni sunt, din care sã rezulte cã sunt
îndeplinite condiþiile de fond, cerute de legea lor naþionalã,
pentru încheierea cãsãtoriei.
La oficierea cãsãtoriei este obligatorie prezenþa a doi
martori, care vor semna alãturi de ofiþerul de stare civilã ºi
de soþi, actul de cãsãtorie.
(Legea cu privire la actele de stare civilã nr. 119/1996, Metodologia pentru
aplicarea unitarã a dispoziþiilor Legii nr. 119/1996, Codul familiei, Decretul
privind persoanele fizice ºi juridice nr. 31/1954)
Actele
necesare
pentru
incheierea
cãsãtoriei
Actul de naºtere se completeazã numai la rubricile referitoare
la copil, cele referitoare la pãrinþi rãmânând necompletate ºi,
respectiv, cu datele care rezultã din certificatul medical constatator
al naºterii ori cu cele stabilite de organele de poliþie, dupã caz.
În cazul copilului adoptat serviciul de stare civilã competent
va emite un nou act de naºtere al copilului, pe baza hotãrârii
judecãtoreºti de încuviinþare a adopþiei. În noul act de naºtere,
va fi menþionat numele pãrinþilor adoptivi ca pãrinþi fireºti ai
copilului iar locul naºterii va fi menþionat cu denumirea locului
serviciului de stare civilã care întocmeºte documentul. Vechiul
act se pãstreazã, menþionându-se pe marginea acestuia
întocmirea noului act.
II. Cãsãtoria
Bãrbatul se poate cãsãtori numai dacã a împlinit vârsta de 18
ani, iar femeia numai dacã a împlinit 16 ani.
Cu toate acestea, pentru motive temeinice (de ex., graviditatea)
se poate încuviinþa cãsãtoria femeii care a împlinit 15 ani.
Încuviinþarea se dã de Preºedintele Consiliului judeþean sau de
Primarul General al Mun. Bucureºti, în raza cãreia îºi are domiciliul
femeia, ºi numai în temeiul unui aviz dat de cãtre medic.
1. Cãsãtoria se încheie de cãtre ofiþerul de stare civilã
(primarul comunei, oraºului, primarii de sectoare sau primarul
general al Municipiului Bucureºti sau delegaþii acestora) la
sediul autoritãþii administraþiei publice locale a municipiului,
sectorului municipiului Bucureºti, oraºului sau comunei în a
cãrei razã administrativ-teritorialã îºi are domiciliul sau
reºedinþa unul dintre viitorii soþi.
2. Cãsãtoria se poate încheia în afara sediului autoritãþii
administraþiei publice locale, cu aprobarea primarului, dacã din
motive temeinice unul dintre soþi se aflã în imposibilitatea de a se
prezenta.
3. Cãsãtoria nu poate fi doveditã decât prin certificatul de
cãsãtorie, eliberat pe baza actului întocmit în registrul actelor de
stare civilã.
Organul
competent
Condiþii
de vârstã
privind
cãsãtoria
Întocmirea
actului de
naºtere al
copilului
adoptat
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 160 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 161
Eliberarea
CI
pãrinþi sau, dupã caz, de reprezentantul sãu legal, de persoana
desemnatã din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea
serviciului public de asistenþã socialã sau de persoana cãreia i-a
fost încredinþat în plasament.
Minorilor care la împlinirea vârstei de 14 ani se gãsesc
internaþi, în condiþiile legii, în centre specializate aflate sub
autoritatea serviciilor publice de asistenþã socialã li se elibereazã
acte de identitate prin grija acestor servicii de cãtre serviciile
publice comunitare de evidenþã a persoanelor din raza teritorialã
de competenþã.
Actul de identitate al persoanei fizice internate în instituþii
de reeducare ºi de protecþie socialã se pãstreazã pe durata
internãrii de cãtre administraþia acestor instituþii.
În situaþia în care pãrinþii celor prevãzuþi la alin. 2 nu sunt
cunoscuþi sau nu pot fi identificaþi, la rubrica "Domiciliu" se
înscrie adresa centrului respectiv.
Cartea de identitate se elibereazã dupã cum urmeazã:
a) prima carte de identitate se elibereazã la împlinirea vârstei
de 14 ani;
b) pentru persoanele cu vârsta cuprinsã între 14-18 ani,
termenul de valabilitate a cãrþii de identitate este de 4 ani;
c) pentru persoanele cu vârsta cuprinsã între 18-25 ani,
termenul de valabilitate a cãrþii de identitate este de 7 ani;
d) cãrþile de identitate eliberate dupã împlinirea vârstei de 25
de ani au termen de valabilitate de 10 ani.
Cartea de identitate provizorie se elibereazã în urmãtoarele
cazuri:
a) când persoana fizicã nu posedã toate documentele
necesare pentru eliberarea cãrþii de identitate;
b) în cazul cetãþenilor români cu domiciliul în strãinãtate,
care locuiesc temporar în România.
Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de
valabilitate se stabileºte de serviciul public comunitar de
evidenþã a persoanelor, dar nu poate depãºi un an.
Serviciile publice comunitare de evidenþã a persoanelor
elibereazã o nouã carte de identitate în urmãtoarele cazuri:
Eliberarea
CI
provizorie
Condiþii de
eliberare a
unei noi CI
Aspecte
generale
Prin act de identitate se înþelege cartea de identitate, precum
ºi cartea de identitate provizorie ºi buletinul de identitate, aflat
în termen de valabilitate. Buletinele de identitate, eliberate în
condiþiile legii, rãmân valabile pânã la preschimbarea lor în
totalitate.
Dovada identitãþii ºi a cetãþeniei române în cazul minorului
cãruia nu i s-a eliberat primul act de identitate se face cu
certificatul de naºtere al acestuia, iar dovada domiciliului se face
cu actul de identitate al pãrintelui la care locuieºte statornic sau
cu actul de identitate al reprezentantului sãu legal, precum ºi cu
unul dintre documentele de mai jos:
a) acte încheiate în condiþiile de validitate prevãzute de
legislaþia românã în vigoare, privind titlul locativ;
b) declaraþia scrisã de primire în spaþiu a gãzduitorului,
însoþitã de actul de proprietate al acestuia, pentru persoanele care
solicitã schimbarea domiciliului la o altã persoanã fizicã;
c) declaraþia pe propria rãspundere a solicitantului, însoþitã
de nota de verificare a poliþistului de ordine publicã, prin care
se certificã existenþa unui imobil, faptul cã solicitantul locuieºte
efectiv la adresa declaratã, pentru persoana fizicã ce nu poate
prezenta documentele prevãzute la lit. a) ºi b); pentru minorii ºi
persoanele fizice puse sub interdicþie, declaraþia se dã ºi se
semneazã de cãtre pãrinþi sau de cãtre reprezentanþii lor legali;
d) documentul eliberat de primãrii, din care sã rezulte cã
solicitantul sau, dupã caz, gãzduitorul acestuia figureazã înscris
în Registrul agricol, pentru mediul rural.
Actul de identitate se elibereazã de cãtre serviciul public
comunitar de evidenþã a persoanelor de la locul de domiciliu sau
reºedinþã a persoanei fizice, pe baza cererii scrise a acesteia sau,
în cazul persoanei fizice puse sub interdicþie, a reprezentantului
sãu legal.
La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul depune cererea
pentru eliberarea actului de identitate, însoþit de unul dintre
Actele de identitate (CI)
Dovada
identitãþii
Condiþia de
vârstã
privind
eliberarea
CI
Organul
competent
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 162 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 163
Paºaportul
Minorilor cetãþeni români li se elibereazã paºapoarte sim-
ple în urmãtoarele condiþii:
a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani,
numai la cererea ambilor pãrinþi, a pãrintelui supravieþuitor, a
pãrintelui cãruia i-a fost încredinþat prin hotãrâre judecãtoreascã
rãmasã definitivã ºi irevocabilã sau, dupã caz, a reprezentantului
legal;
b) în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, la
cererea acestuia, numai cu acordul ambilor pãrinþi, a pãrintelui
supravieþuitor, a pãrintelui cãruia i-a fost încredinþat prin
hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã ºi irevocabilã sau,
dupã caz, a reprezentantului legal.
Minorii cetãþeni români, care nu au împlinit vârsta de 14 ani,
pot fi incluºi în paºapoartele ambilor pãrinþi sau, dupã caz, în
paºaportul unuia dintre pãrinþi, în condiþiile prevãzute mai sus.
În cazul în care minorul este titular al unui paºaport simplu,
acesta poate fi anulat la solicitarea pãrintelui, concomitent cu
efectuarea menþiunii privind includerea în paºaportul acestuia.
În situaþia în care se solicitã eliberarea unui paºaport pentru
un minor sau, dupã caz, includerea minorului în paºaportul unui
pãrinte ºi nu existã, dacã legea o cere, acordul celuilalt pãrinte,
autoritãþile competente vor elibera paºaportul sau, dupã caz, vor
include minorul în paºaportul pãrintelui solicitant, dacã se
argumenteazã necesitatea eliberãrii sau includerii prin faptul cã
minorul urmeazã sã se deplaseze în strãinãtate pentru studii ori
pentru a participa la concursuri oficiale, prezentând documente
doveditoare în acest sens.
În cazul în care se argumenteazã necesitatea eliberãrii
paºaportului prin faptul cã minorul urmeazã sã se deplaseze în
strãinãtate pentru a urma un tratament medical fãrã de care viaþa
sau sãnãtatea îi este pusã în pericol, prezentând documente
doveditoare în acest sens, emise ori avizate de autoritãþile
medicale române, autoritãþile competente vor elibera paºaportul,
chiar dacã existã acordul doar al unuia dintre pãrinþi.
Condiþia de
vârstã
privind
eliberarea
paºaportului
Acordul
pãrinþilor
privind
eliberarea
paºaportului
(Ordonanþã de urgenþã nr. 97/2005 privind evidenþa, domiciliul, reºedinþa ºi
actele de identitate ale cetãþenilor români)
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de
identitate care urmeazã a fi preschimbat;
b) dacã s-a modificat numele sau prenumele titularului,
prenumele pãrinþilor, data ori locul naºterii;
c) în cazul schimbãrii domiciliului;
d) în cazul schimbãrii denumirii sau a rangului localitãþilor
ºi strãzilor, al renumerotãrii imobilelor sau rearondãrii acestora,
al înfiinþãrii localitãþilor sau strãzilor;
e) în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
f) în cazul deteriorãrii actului de identitate;
g) în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de
identitate;
h) la expirarea sau revocarea interdicþiei titularului de a se
afla în anumite localitãþi;
i) când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde
cu fizionomia titularului;
j) în cazul schimbãrii sexului;
k) în cazul anulãrii;
l) pentru preschimbarea buletinelor de identitate.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 165 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 164
hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã ºi irevocabilã, a
pãrintelui supravieþuitor ori a reprezentantului sãu legal, care sã
cuprindã acordul acestora cu privire la efectuarea cãlãtoriei re-
spective de cãtre minor, la statul sau statele de destinaþie, la
perioada în care urmeazã sã se desfãºoare cãlãtoria, precum ºi
datele de identitate ale însoþitorului respectiv.
În situaþiile prevãzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesarã
declaraþia pãrintelui decãzut din drepturile pãrinteºti sau, dupã
caz, declarat dispãrut, în condiþiile legii, dacã însoþitorul face
dovada în acest sens, cu excepþia cazului în care ambii pãrinþi se
aflã în aceastã situaþie, când este obligatorie declaraþia
reprezentantului legal al minorului.
Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele
poliþiei de frontierã permit ieºirea din România a minorilor
însoþiþi, numai în urmãtoarele situaþii:
a) în cazul în care însoþitorul argumenteazã necesitatea
cãlãtoriei în strãinãtate prin faptul cã minorul urmeazã sã
beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe
teritoriul României ºi fãrã de care viaþa sau sãnãtatea îi este pusã
în mod grav în pericol, cu condiþia sã prezinte documente
doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritãþile
medicale române, din care sã rezulte perioada ºi statul sau statele
în care urmeazã sã se acorde tratamentul medical respectiv, chiar
dacã nu existã acordul ambilor pãrinþi, al celuilalt pãrinte, al
pãrintelui supravieþuitor sau al reprezentantului legal;
b) în cazul în care însoþitorul argumenteazã necesitatea
cãlãtoriei în strãinãtate prin faptul cã minorul se deplaseazã
pentru studii sau concursuri oficiale, cu condiþia sã prezinte
documente doveditoare în acest sens, din care sã rezulte perioada
ºi statul sau statele în care se vor desfãºura aceste studii sau
concursuri, chiar dacã existã acordul doar al unuia dintre pãrinþi.
Pe lângã informaþiile prevãzute la alin. (1) lit. d), declaraþia
pãrinþilor, a pãrintelui cãruia minorul i-a fost încredinþat prin
hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã ºi irevocabilã, a
pãrintelui supravieþuitor sau a reprezentantului legal, dupã caz,
trebuie sã cuprindã ºi urmãtoarele menþiuni:
a) scopul deplasãrii;
b) ruta urmatã pânã în statul de destinaþie;
c) indicarea faptului dacã minorul urmeazã sã rãmânã în
statul de destinaþie, caz în care trebuie menþionatã persoana
Dacã paºaportul a fost emis de autoritãþile competente în
condiþiile prevãzute la alin. (1) ºi (2), acestea au obligaþia de a-
i informa pãrinþii, concomitent sau de îndatã ce este posibil.
Emiterea paºaportului pentru minor sau, dupã caz,
includerea acestuia în paºaportul unuia dintre pãrinþi, în situaþia
în care existã neînþelegeri între aceºtia cu privire la exprimarea
acordului, cu excepþia situaþiilor prevãzute la alin. (1) ºi (2), se
efectueazã numai dupã soluþionarea neînþelegerilor de cãtre
instanþa de judecatã, în condiþiile legii.
Organele poliþiei de frontierã permit ieºirea din þarã a
cetãþenilor români minori numai dacã sunt însoþiþi de o persoanã
fizicã majorã, în urmãtoarele cazuri:
a) minorului care este înscris în documentele de cãlãtorie ale
ambilor pãrinþi sau, dupã caz, este titular al unui document de
cãlãtorie individual ºi cãlãtoreºte în strãinãtate însoþit de aceºtia
i se permite ieºirea în aceleaºi condiþii ºi împreunã cu aceºtia;
b) minorului care este înscris în paºaportul unui pãrinte ºi
cãlãtoreºte în strãinãtate împreunã cu acesta sau, dupã caz, este
titular al unui paºaport individual ºi cãlãtoreºte împreunã cu unul
dintre pãrinþi i se permite ieºirea în aceleaºi condiþii ºi împreunã
cu acesta numai dacã pãrintele însoþitor prezintã o declaraþie a
celuilalt pãrinte, din care sã rezulte acordul acestuia cu privire
la efectuarea cãlãtoriei respective în statul sau în statele de
destinaþie, precum ºi cu privire la perioada acesteia sau, dupã
caz, face dovada decesului celuilalt pãrinte;
c) minorului care este înscris în paºaportul unui pãrinte ºi
cãlãtoreºte în strãinãtate împreunã cu acesta sau, dupã caz, este
titular al unui paºaport individual ºi cãlãtoreºte împreunã cu unul
dintre pãrinþi i se permite ieºirea în aceleaºi condiþii ºi împreunã
cu acesta, fãrã a mai fi necesarã declaraþia celuilalt pãrinte,
numai dacã pãrintele însoþitor face dovada faptului cã minorul
i-a fost încredinþat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã
definitivã ºi irevocabilã;
d) minorului care este titular al unui paºaport individual ºi
cãlãtoreºte însoþit de o altã persoanã fizicã majorã i se permite
ieºirea în aceleaºi condiþii ºi împreunã cu aceasta numai dacã
persoana însoþitoare prezintã o declaraþie a ambilor pãrinþi sau,
dupã caz, a pãrintelui cãruia minorul i-a fost încredinþat prin
Ieºirea din
þarã a
copiilor
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 167 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 166
pãrinþilor sau, dupã caz, a reprezentantului legal se menþioneazã
cã minorul se va reîntoarce împreunã cu acelaºi însoþitor;
b) însoþitorul a sãvârºit anterior una dintre infracþiunile
urmãtoare, cu excepþia cazului în care a fost reabilitat pentru
aceastã infracþiune:
1. omor, omor calificat, omor deosebit de grav;
2. infracþiuni privitoare la viaþa sexualã;
3. cerºetorie;
4. lipsire de libertate în mod ilegal;
5. sclavie;
6. prostituþie;
7. proxenetism;
8. infracþiuni privind traficul de droguri sau precursori;
9. infracþiuni privind traficul de persoane ºi infracþiuni în
legãturã cu traficul de persoane;
10. trafic de migranþi;
11. trafic de þesuturi sau organe umane;
12. infracþiuni de terorism;
c) însoþitorul este cetãþean strãin ºi pãrãseºte teritoriul
României ca urmare a unei decizii de îndepãrtare de pe teritoriul
României, dispusã în condiþiile legii, cu excepþia cazului în care
este pãrinte al minorului ºi existã acordul celuilalt pãrinte, dat
în condiþiile prevãzute mai sus;
d) însoþitorului sau, dupã caz, minorului i-a fost limitat, în
condiþiile prezentei legi, exerciþiul dreptului la liberã circulaþie
în strãinãtate pentru statul de destinaþie ori pentru un stat care
urmeazã sã fie tranzitat, în perioada în care urmeazã sã
cãlãtoreascã împreunã;
e) însoþitorul nu este persoana cãreia i-a fost încredinþatã de
cãtre instanþã supravegherea minorului, atunci când faþã de
acesta s-a dispus mãsura educativã a libertãþii supravegheate, în
condiþiile legii penale;
f) minorul refuzã sã iasã din þarã, dacã a împlinit vârsta de
14 ani.
Cererile pentru eliberarea paºapoartelor simple se depun
personal de cãtre solicitanþi, în þarã, la serviciile publice
comunitare pentru evidenþa persoanelor ori la serviciile publice
comunitare pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor simple,
Organul
competent
cãreia urmeazã a-i fi încredinþat minorul, sau dacã urmeazã sã
se reîntoarcã împreunã cu un însoþitor, ale cãrui date de identitate
trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altã persoanã decât
cea cu care iese din România.
Poate avea calitatea de însoþitor ºi o persoanã anume
desemnatã din cadrul unei societãþi comerciale autorizate, în
condiþiile legii, sã desfãºoare activitãþi de transport internaþional
de persoane.
Organele poliþiei de frontierã vor permite ieºirea din România
a minorilor însoþiþi numai dacã se constatã cã se respectã
informaþiile prevãzute la alin. (1) lit. b) ºi c) ºi la alin. (4), referitoare
la însoþitor, perioada deplasãrii ºi ruta care trebuie urmatã, iar în
situaþiile prevãzute la alin. (3), dacã se constatã cã ruta aleasã pentru
deplasare ºi momentul prezentãrii la ieºirea din þarã se justificã în
raport cu destinaþia, respectiv cu perioada deplasãrii.
Declaraþiile prevãzute la alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactate
în douã exemplare ºi trebuie sã fie autentificate în þarã de notarul
public, iar în strãinãtate, de misiunile diplomatice sau oficiile
consulare ale României ori, dacã au fost date în faþa autoritãþilor
strãine, sã îndeplineascã condiþiile de supralegalizare prevãzute
de lege sau sã aibã aplicatã apostila. Un exemplar al declaraþiei
se pãstreazã de cãtre însoþitor, iar al doilea exemplar însoþeºte
paºaportul minorului.
În situaþia în care organele poliþiei de frontierã constatã cã
nu sunt îndeplinite condiþiile prevãzute de prezenta lege pentru
ca minorul sã iasã din România, vor întrerupe cãlãtoria acestuia.
Dacã minorul nu este însoþit de cel puþin unul dintre pãrinþi, vor
proceda la informarea imediatã a acestora, punându-le în vedere
sã îl preia de îndatã ce este posibil. În cazul în care nu este
posibilã informarea pãrinþilor, organele poliþiei de frontierã vor
anunþa de îndatã Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia
Drepturilor Copilului, care va iniþia procedura aplicabilã
minorilor neînsoþiþi, potrivit legii.
Organele poliþiei de frontierã vor întrerupe, de asemenea,
cãlãtoria minorului, chiar dacã sunt îndeplinite condiþiile
prevãzute la art. 30, în urmãtoarele situaþii:
a) însoþitorul este cetãþean strãin ºi nu face dovada faptului
cã are dreptul sã se reîntoarcã în România, deºi în declaraþia
Întreruperea
cãlãtoriei
copiilor
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 169 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 168
Numele
copilului din
cãsãtorie
Copilul din cãsãtorie primeºte numele de familie comun al
pãrinþilor. Dacã pãrinþii nu au nume de familie comun, copilul va
lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În
acest caz, numele copilului se va stabili prin înþelegerea pãrinþilor
ºi se va declara, odatã cu naºterea copilului, la serviciul de stare
civilã. În lipsa unei asemenea înþelegeri, instanþa de judecatã va
hotãrî, þinând cont de opinia pãrinþilor, dacã copilul va purta numele
unuia dintre ei sau numele lor reunite.
Copilul din afara cãsãtoriei dobândeºte numele de familie al
aceluia dintre pãrinþi faþã de care filiaþia a fost mai întâi stabilitã. În
cazul în care filiaþia a fost stabilitã ulterior ºi faþã de celãlalt pãrinte,
instanþa judecãtoreascã va putea da încuviinþare copilului sã poarte
numele acestuia din urmã.
În cazul în care copilul a fost recunoscut în acelaºi timp de ambii
pãrinþi, el va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor
reunite.
Copilul dobândeºte prin adopþie numele celui care îl adoptã, ori
numele comun al soþilor care adoptã; dacã adopþia se face de cãtre
soþi care nu au nume de familie comun, aceºtia sunt obligaþi sã
declare instanþei care încuviinþeazã adopþia, numele pe care copilul
urmeazã sã-l poarte. Pentru motive temeinice, instanþa, încuviinþând
adopþia, la cererea adoptatorilor ºi cu consimþãmântul copilului care
a împlinit 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului
adoptat.
În situaþia încetãrii adopþiei ca urmare a declarãrii nulitãþii
acesteia, copilul adoptat redobândeºte vechiul sãu nume de familie.
Numele de familie ºi prenumele copilului gãsit, se stabilesc,
prin Dispoziþie, de primarul comunei, oraºului, municipiului sau al
sectorului mun. Bucureºti, în raza cãruia a fost gãsit copilul.
Numele ºi prenumele copilului
Numele
copilului din
afara
cãsãtoriei
Numele
copilului
adoptat*
Numele ºi
prenumele
copilului
gãsit*
*vezi ºi Întocmirea actului de naºtere pentru copilul adoptat
*vezi ºi Întocmirea actului de naºtere pentru copilul gãsit
(Lege nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaþii a cetãþenilor români în
strãinãtate, Ordonanþã nr. 5/2006 pentru modificarea ºi completarea Legii nr.
248/2005 privind regimul liberei circulaþii a cetãþenilor români în strãinãtate)
în a cãror razã de competenþã au domiciliul sau, dupã caz,
reºedinþa, iar în strãinãtate, la misiunile diplomatice ºi oficiile
consulare ale României.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 170 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 171
Copilul locuieºte la pãrinþii sãi.
Dacã pãrinþii nu locuiesc împreunã, aceºtia vor decide, de
comun acord, la care dintre ei va locui copilul.
Domiciliul copilului este stabilit la pãrinþii sãi sau la acela
dintre pãrinþi la care el locuieºte statornic. Domiciliul copilului
încredinþat de instanþã altei persoane, rãmâne la pãrinþii sãi iar
în cazul în care aceºtia au domiciliile separate ºi nu se înþeleg,
instanþa judecãtoreascã decide la care dintre ei copilul va avea
domiciliul.
În caz de neînþelegere între pãrinþi, va decide instanþa
judecãtoreascã þinând seama de interesele copilului, precum ºi de
opinia acestuia.
În caz de divorþ instanþa judecãtoreascã va hotãrâ, pentru fiecare
dintre copii, odatã cu pronunþarea divorþului, cãruia dintre pãrinþi
vor fi încredinþaþi copiii minori.
Pentru motive temeinice, copiii pot fi încredinþaþi unor rude sau
altor persoane, cu consimþãmântul acestora din urmã, sau chiar unor
instituþii de ocrotire.
Copilul pus sub tutelã locuieºte la tutore. Numai cu
încuviinþarea instanþei judecãtoreºti copilul poate avea o altã
locuinþã. Pe durata tutelei, domiciliul copilului va fi la tutorele sãu.
Pe durata mãsurii plasamentului, domiciliul copilului este la
persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip
rezidenþial care îl are în îngrijire.
Domiciliul
în caz de
neînþelegere
între pãrinþi
Domiciliul copilului
Domiciliul
copilului
aflat sub
tutelã,
încredinþat
sau dat în
plasament
(Codul familiei - iulie 1993, Decretul 31/1954 privind persoanele fizice ºi
juridice, Ordonanþã de urgenþã nr. 97/2005 privind evidenþa, domiciliul,
reºedinþa ºi actele de identitate ale cetãþenilor români)
Domiciliul
copilului
Prenumele
copilului
Acte
necesare
pentru
schimbarea
numelui
(Legea cu privire la actele de stare civilã nr. 119/1996, Codul familiei - iulie
1993, Legea NR. 323/2003 pentru aprobarea Ordonanþei de Guvern nr.41/2003
privind dobândirea ºi schimbarea pe cale administrativã a numelor persoanelor
fizice)
Organul
competent
Numele se poate schimba pe cale administrativã.
Pentru copil, cererea de schimbare a numelui se face, dupã caz,
de pãrinþi sau, de reprezentantul sãu legal. Dacã pãrinþii nu se înþeleg
cu privire la schimbarea numelui copilului, decizia va fi luatã de
instanþa de judecatã. În cazul în care copilul a împlinit vârsta de 14
ani, cererea va fi semnatã ºi de acesta.
Schimbarea numelui de familie al copilului se poate cere odatã
cu schimbarea numelui de familie al pãrinþilor sau pentru motive
temeinice, ºi separat. Schimbarea prenumelui copilului se poate cere
oricând.
Prenumele se stabileºte la data înregistrãrii naºterii, pe baza
declaraþiei de naºtere fãcutã de cel care declarã naºterea, sub rezerva
declaraþiei scrise ºi a celuilalt pãrinte, dacã existã neconcordanþã
între declaraþia de naºtere ºi declaraþia de naºtere verbalã fãcutã de
cel care declarã naºterea.
• cererea de schimbare a numelui;
• copii certificate ori legalizate de pe certificatele de stare civilã
ale celui care solicitã schimbarea numelui;
• un exemplar al Monitorului Oficial al României în care a fost
publicatã cererea de schimbare a numelui;
• actul de consimþãmânt, dat în formã autenticã, al celuilalt soþ,
în cazul schimbãrii numelui de familie comun purtat în timpul
cãsãtoriei;
• hotãrârea judecãtoreascã, în cazul în care pãrinþii nu se înþeleg
cu privire la schimbarea numelui copilului;
• orice alte acte pe care solicitantul le considerã necesare pentru
motivarea cererii sale.
Cererea de schimbare a numelui se depune la serviciul local de
evidenþã informatizatã a persoanei unde domiciliazã copilul ºi se
aprobã prin dispoziþia preºedintelui Consiliului judeþean.
Schimbarea
numelui ºi
prenumelui
copilului
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 172 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 173
În cazul în care numai unul dintre pãrinþi dobândeºte
cetãþenia românã, pãrinþii vor hotãrî, de comun acord, cu privire
la cetãþenia copilului. În situaþia în care pãrinþii nu cad de acord,
tribunalul în raza cãruia se aflã domiciliul copilului va decide,
þinând seama de interesele acestuia. În cazul în care copilul a
împlinit vârsta de 14 ani este necesar ºi consimþãmântul acestuia.
Este obligatorie ascultarea de cãtre instanþã a copilului care a
împlinit vârsta de 10 ani.
Copilul dobândeºte cetãþenia românã pe aceeaºi datã cu
pãrintele sãu.
Cetãþenia românã se poate acorda ºi persoanei care a avut
aceastã cetãþenie ºi care cere redobândirea ei, cu pãstrarea cetãþeniei
strãine ºi stabilirea domiciliului în þarã sau cu menþinerea acestuia
în strãinãtate.
Pãrinþii care se repatriazã ºi solicitã redobândirea cetãþeniei
române hotãrãsc ºi în privinþa cetãþeniei copiilor lor minori. În
situaþia în care pãrinþii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul
minorului va decide, þinând seama de interesele acestuia. În cazul
copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar
consimþãmântul acestuia. Este obligatorie ascultarea de cãtre
instanþã a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani.
Dovada cetãþeniei române se face cu cartea de identitate,
paºaportul sau certificatul constatator.
Cetãþenia copilului pânã la vârsta de 14 ani se face cu certificatul
sãu de naºtere, însoþit de cartea de identitate sau paºaportul oricãruia
dintre pãrinþi. În cazul în care copilul este înscris în cartea de
identitate sau în paºaportul unuia dintre pãrinþi, dovada cetãþeniei
se face cu oricare din aceste acte.
Dacã dovada cetãþeniei copilului pânã la vârsta de 14 ani nu se
poate face în condiþiile alineatului precedent, dovada se va putea
face cu certificatul eliberat de serviciile de evidenþã a populaþiei.
Dovada cetãþeniei copiilor gãsiþi se face, pânã la vârsta de 14 ani,
cu certificatul de naºtere.
Dovada
cetãþeniei
(Legea nr. 21/1991 cu privire la cetãþenia românã, republicatã în MO nr. 98
din 6 martie 2000, Constituþia României, Legea 272/2004 privind promovarea
ºi protecþia drepturilor copilului)
Redobândirea
cetãþeniei
Dobândirea
cetãþeniei
prin
acordarea
la cerere
Dobândirea
cetãþeniei
Cetãþenia copilului
Cetãþenia românã a copilului se dobândeºte prin:
• naºtere;
• adopþie;
• acordarea la cerere;
Copiii nãscuþi pe teritoriul României, din pãrinþi cetãþeni
români, sunt cetãþeni români. Sunt, de asemenea, cetãþeni români
cei care:
• s-au nãscut pe teritoriul statului român, chiar dacã numai unul
dintre pãrinþi este cetãþean român;
• s-au nãscut în strãinãtate ºi ambii pãrinþi sau numai unul dintre
ei are cetãþenia românã.
Copilul gãsit pe teritoriul statului român este cetãþean român,
dacã nici unul dintre pãrinþi nu este cunoscut.
Cetãþenia românã se dobândeºte de cãtre copilul cetãþean strãin
sau fãrã cetãþenie prin adopþie, dacã adoptatorii sunt cetãþeni
români, iar adoptatul nu a împlinit vârsta de 18 ani. În cazul în care
numai unul din adoptatori este cetãþean român, cetãþenia
adoptatului minor va fi hotãrâtã, de comun acord, de cãtre
adoptatori. În situaþia în care adoptatorii nu cad de acord, instanþa
judecãtoreascã competentã sã încuviinþeze adopþia va decide
asupra cetãþeniei copilului, þinând seama de interesele acestuia. În
cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar
consimþãmântul acestuia. Dacã adopþia se face de cãtre o singurã
persoanã, iar aceasta este cetãþean român, copilul dobândeºte
cetãþenia adoptatorului.
În cazul declarãrii nulitãþii adopþiei, copilul care nu a împlinit
vârsta de 18 ani este considerat cã nu a fost niciodatã cetãþean român,
dacã domiciliazã în strãinãtate sau dacã pãrãseºte þara pentru a
domicilia în strãinãtate.
Copilul nãscut din pãrinþi cetãþeni strãini sau fãrã cetãþenie ºi
care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândeºte cetãþenia românã
odatã cu pãrinþii sãi.
Dobândirea
cetãþeniei
prin naºtere
Dobândirea
cetãþeniei
prin adopþie
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 175 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 174
Dovada
filiaþiei faþã
de mamã
I. Filiaþia faþã de mamã
Filiaþia faþã de mamã rezultã din faptul naºterii. Ea se dovedeºte
prin certificatul constatator al naºterii.
Dacã naºterea nu a fost înregistratã în registrul de stare
civilã ori dacã copilul a fost trecut în registrul de stare civilã
ca nãscut din pãrinþi necunoscuþi, mama poate recunoaºte pe
copil. Recunoaºterea se poate face fie prin declaraþie la
serviciul de stare civilã, fie printr-un înscris autentic, fie prin
testament. În nici una din situaþii, recunoaºterea nu se poate
revoca.
Acþiunea pentru stabilirea filiaþiei faþã de mamã aparþine numai
copilului; ea poate fi pornitã de reprezentantul legal, în cazul în care
copilul este minor sau pus sub interdicþie.
Dreptul de a porni acþiunea pentru stabilirea filiaþiei faþã de
mamã nu trece asupra moºtenitorilor copilului; ei pot continua
acþiunea pornitã de acesta. Acþiunea pentru stabilirea filiaþiei faþã de
mamã poate fi pornitã ºi împotriva moºtenitorilor pretinsei mame.
Acþiunea nu se prescrie în timpul vieþii copilului.
II. Filiaþia faþã de tatã
Copilul nãscut în timpul cãsãtoriei are ca tatã pe soþul mamei.
Copilul nãscut dupã desfacerea, declararea nulitãþii sau anularea
cãsãtoriei are ca tatã pe fostul soþ al mamei, dacã a fost conceput în
timpul cãsãtoriei ºi naºterea a avut loc înainte ca mama sã se fi
recãsãtorit.
Paternitatea poate fi tãgãduitã dacã este cu neputinþã ca soþul
mamei sã fie tatãl copilului.
Acþiunea în tãgãduirea paternitãþii poate fi pornitã de soþul
mamei, de mamã ºi de copil; moºtenitorii pot continua acþiunea
pornitã de el.
Dacã soþul mamei este pus sub interdicþie, acþiunea va putea fi
pornitã de tutore, însã numai cu încuviinþarea autoritãþii tutelare.
Filiaþia
Recunoaºte-
rea filiaþiei
Acþiunea în
justiþie a
copilului
pentru sta-
bilirea
filiaþiei faþã
de mamã
Regulã
generalã, ca
prezumþie
relativã)
Acþiunea în
tãgãduirea
paternitãþii
Livretul de familie este un act care reflectã componenþa
familiei, filiaþia copiilor ºi situaþia lor juridicã faþã de reprezentanþii
legali. Titular al livretului de familie este familia.
Livretul de familie se elibereazã, gratuit, de cãtre serviciul de
stare civilã al consiliului local în a cãrui razã teritorialã are
domiciliul reprezentantul familiei.
Livretul de familie se elibereazã cu ocazia oficierii cãsãtoriei ºi
se semneazã de cãtre primar sau de delegatul acestuia.
Livretul de familie se elibereazã ºi la cererea scrisã a
reprezentantului familiei, pe baza datelor din certificatul de
cãsãtorie, actele de identitate ale soþilor, certificatele de naºtere ale
copiilor, certificatul de deces al unuia dintre soþi sau copii, hotãrârile
judecãtoreºti de desfacere a cãsãtoriei prin divorþ ori din
documentele care atestã modificarea relaþiilor de autoritate
parentalã, plasament familial al copiilor ºi, dupã caz, adopþia
copiilor, dacã la oficierea cãsãtoriei nu exista obligaþia legalã
privind eliberarea livretului .
În cazul în care componenþa familiei, filiaþia copiilor sau situaþia
lor juridicã faþã de reprezentanþii legali se schimbã, modificarea
livretului de familie se face de cãtre serviciul de stare civilã al
consiliului local din localitatea de domiciliu.
În caz de pierdere, furt, deteriorare sau distrugere, serviciul de
stare civilã al consiliului local elibereazã un duplicat al livretului de
familie, pe baza declaraþiei pe propria rãspundere a reprezentantului
familiei. În situaþia desfacerii cãsãtoriei prin divorþ sau a anulãrii
acesteia, livretul de familie se retrage ºi se anuleazã, eliberându-se
un nou livret de familie pãrintelui cãruia i-au fost încredinþaþi copii
sau, dupã caz, ambilor pãrinþi când aceºtia formeazã fiecare o
familie împreunã cu copiii încredinþaþi.
Livretul de familie
Aspecte
generale
Eliberarea
livretului de
familie
Modificarea
livretului de
familie
(Legea nr. 119/1997 privind alocaþia suplimentarã pentru familiile cu copii,
Hotãrâre nr. 495/1997 privind conþinutul, eliberarea ºi actualizarea livretului
de familie)
Eliberarea
duplicatului
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 177 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 176
În cazul în care mama copilului a convieþuit cu pretinsul tatã
ori dacã acesta din urmã a prestat copilului întreþinere, termenul
de un an se calculeazã de la încetarea convieþuirii ori a
întreþinerii.
Timpul cuprins între a trei sutea ºi a o sutã optzecea zi
dinaintea naºterii copilului este timpul legal al concepþiunii.
(Codul Familiei - iulie 1993, Decizia civilã nr. 349/2002 a Curþii
Constituþionale privind neconstituþionalitatea prevederilor alin..2 al art.54 din
Codul Familiei)
Timpul
legal al
concepþiunii
Termenul
acþiunii în
stabilirea
paternitãþii
În toate cazurile, mama copilului va fi citatã.
Acþiunea în tãgãduirea paternitãþii se prescrie în termen de
ºase luni de la data când tatãl a cunoscut naºterea copilului.
În cazul în care, mai înainte de împlinirea acestui termen,
tatãl a fost pus interdicþie, un nou termen curge pentru tutore de
la data când acesta a aflat despre naºterea copilului. Dacã
acþiunea nu a fost pornitã de acesta, ea poate fi pornitã de tatã
dupã ce i s-a ridicat interdicþia, în termen de ºase luni.
Copilul conceput ºi nãscut în afara cãsãtoriei poate fi
recunoscut de cãtre tatãl sãu; dupã moartea copilului, acesta
poate fi recunoscut numai dacã a lãsat descendenþi fireºti.
Recunoaºterea se face prin declaraþie depusã la serviciul de
stare civilã, fie odatã cu înregistrarea naºterii, fie dupã aceastã
datã; recunoaºterea poate fi fãcutã ºi prin înscris autentic sau
testament. Recunoaºterea, chiar fãcutã prin testament, nu se
poate revoca.
Recunoaºterea care nu corespunde adevãrului poate fi
contestatã de orice persoanã interesatã. Dacã recunoaºterea este
contestatã de mamã, de cel recunoscut sau de descendenþii
acestuia, dovada paternitãþii este în sarcina autorului
recunoaºterii sau a moºtenitorilor sãi.
Acþiunea în stabilirea paternitãþii copilului din afara
cãsãtoriei aparþine copilului ºi se porneºte în numele sãu de cãtre
mamã, chiar dacã este minorã, ori de reprezentantul lui legal.
Dreptul de a porni acþiunea în stabilirea paternitãþii nu trece
asupra moºtenitorilor copilului; ei pot continua acþiunea pornitã
de acesta. Acþiunea în stabilirea paternitãþii poate fi pornitã ºi
împotriva moºtenitorilor pretinsului tatã.
Acþiunea în stabilirea paternitãþii copilului din afara
cãsãtoriei poate fi pornitã în termen de un an de la naºterea
copilului.
Dacã un copil a pierdut calitatea de copil din cãsãtorie ca urmare
a unei hotãrâri judecãtoreºti, termenul de un an pentru pornirea
acþiunii în stabilirea paternitãþii copilului din afara cãsãtoriei va
curge de la data când acea hotãrâre a rãmas definitivã.
Recunoaºte-
rea filiaþiei
faþã de tatã
Contestarea
recunoaºterii
filiaþiei faþã
de tatã
Acþiunea în
stabilirea
paternitãþii
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 179 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 178
Strãinilor li se poate acorda una dintre urmãtoarele forme de
protecþie:
a) statutul de refugiat;
b) protecþie umanitarã condiþionatã;
c) protecþie umanitarã temporarã.
Statutul de refugiat se poate acorda la cerere strãinului care, în
urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerente
de rasã, religie, naþionalitate, apartenenþã la un anumit grup social
sau opinie politicã, se aflã în afara þãrii sale de origine ºi care nu
poate primi sau, ca urmare a acestei temeri, nu doreºte protecþia
acestei þãri.
Statutul de refugiat se acordã, la cerere, ºi soþiei sau, dupã caz,
ºi soþului, precum ºi copiilor minori.
Minorii neînsoþiþi care nu au împlinit vârsta de 18 ani
beneficiazã de aceeaºi protecþie oferitã, în condiþiile legii, minorilor
români aflaþi în dificultate.
Protecþia umanitarã condiþionatã se poate acorda strãinului care
nu îndeplineºte condiþiile de mai sus ºi cu privire la care existã mo-
tive serioase sã se creadã cã, dacã va fi returnat în þara de origine,
riscã sã sufere o vãtãmare a drepturilor sale constând în:
1. condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei
astfel de pedepse; sau
2. torturã, tratamente sau pedepse inumane ori degradante;
3. o ameninþare serioasã, individualã, la adresa vieþii sau
integritãþii, ca urmare a violenþei generalizate în situaþii de conflict
armat intern sau internaþional, dacã solicitantul face parte din
populaþia civilã.
O persoanã este consideratã solicitant al statutului de refugiat
din momentul manifestãrii de voinþã, exprimatã în scris sau oral în
faþa autoritãþilor competente, din care sã rezulte cã aceasta solicitã
protecþia statului român pentru unul dintre motivele prevãzute de
prezenta ordonanþã.
În cazul strãinului minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani,
interesele acestuia sunt susþinute de reprezentantul sãu legal, iar în
lipsa acestuia i se numeºte un reprezentant legal în conformitate cu
prevederile legii române. Dupã împlinirea vârstei de 14 ani minorul
poate depune cererea personal ºi i se poate numi un reprezentant
legal în condiþiile prevãzute de legea românã. Pânã la numirea unui
reprezentant legal Oficiul Naþional pentru Refugiaþi asigurã
minorului protecþia necesarã.
Copiii care solicitã obþinerea statutului de refugiat, precum ºi
cei care au obþinut acest statut beneficiazã de protecþie ºi asistenþã
umanitarã corespunzãtoare pentru realizarea drepturilor lor.
În situaþia în care copilul care solicitã statutul de refugiat este
neînsoþit de cãtre pãrinþi sau de un alt reprezentant legal, susþinerea
intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului
de refugiat se asigurã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului în a cãrei razã administrativ-teritorialã se aflã
organul teritorial al Ministerului Administraþiei ºi Internelor unde
urmeazã a fi depusã cererea.
Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului
neînsoþit se analizeazã cu prioritate. În scopul susþinerii adecvate a
intereselor lui, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului desemneazã o persoanã cu studii superioare juridice sau
de asistenþã socialã din cadrul personalului propriu sau al unui
organism privat autorizat, care sã susþinã drepturile copilului ºi sã
participe, alãturi de acesta, la întreaga procedurã de acordare a
statutului de refugiat.
În situaþia în care se constatã cã persoana desemnatã de cãtre
direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului nu îºi
îndeplineºte corespunzãtor obligaþia de apãrare a intereselor
copilului sau dovedeºte rea-credinþã în îndeplinirea acesteia, Oficiul
Naþional pentru Refugiaþi poate solicita direcþiei generale de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului înlocuirea acestei persoane.
Pânã la soluþionarea definitivã ºi irevocabilã a cererii de
acordare a statutului de refugiat, cazarea copiilor neînsoþiþi se
realizeazã într-un serviciu de tip rezidenþial aparþinând direcþiei
generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau unui organ-
ism privat autorizat. Copiii care au împlinit vârsta de 16 ani pot fi
cazaþi ºi în centrele de primire ºi cazare aflate în subordinea
Oficiului Naþional pentru Refugiaþi.
Drepturile copiilor refugiaþi sau
afectaþi de conflicte armate
Statutul de
refugiat
Solicitatul
statutului
de refugiat
Drepturile
copilului
neînsoþit
Cazarea
copilului
neînsoþit
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 181 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 180
Solicitanþii statutului de refugiat, care nu dispun de mijloacele
materiale necesare pentru întreþinere, beneficiazã de alocaþii de hranã,
cazare ºi pentru alte cheltuieli, sume ce se asigurã de la bugetul de stat
prin bugetul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.
Dacã strãinul care solicitã acordarea statutului de refugiat este
cazat în centrele de primire ºi cazare ale Ministerului Administraþiei
ºi Internelor, suma prevãzutã mai sus referitoare la cazare nu se
acordã.
Sumele necesare transportului gratuit pânã la locul de reºedinþã
se asigurã din bugetul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.
Fondurile bãneºti pentru asistenþa medicalã primarã ºi spitaliceascã
de urgenþã gratuitã se asigurã de la bugetul de stat ºi se alocã
Ministerului Administraþiei ºi Internelor.
Strãinii care au dobândit o formã de protecþie în România au
acces la asistenþã medicalã în aceleaºi condiþii stabilite de lege
pentru cetãþenii români.
Strãinii care au dobândit o formã de protecþie în România au
acces la sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale
ºi la sistemul naþional de asistenþã socialã, în condiþiile prevãzute de
lege pentru cetãþenii români.
Accesul strãinilor care au dobândit o formã de protecþie în
România la toate formele de învãþãmânt se realizeazã în condiþiile
stabilite de lege pentru cetãþenii români.
În vederea integrãrii în sistemul de învãþãmânt românesc,
minorii care au dobândit o formã de protecþie în România
beneficiazã pe durata unui an ºcolar de un curs gratuit de iniþiere în
limba românã.
În perioada urmãrii cursului de iniþiere în limba românã minorii
care au dobândit o formã de protecþie în România participã gratuit,
în cadrul unitãþilor ºcolare, la activitãþi didactice cu caracter teoretic,
practic ºi recreativ, fãrã ca prezenþa lor sã fie înregistratã în
documente oficiale.
La finalul cursului de iniþiere în limba românã o comisie de
evaluare, ale cãrei componenþã ºi funcþionare se stabilesc prin ordin
al ministrului educaþiei, cercetãrii ºi tineretului, apreciazã nivelul de
cunoaºtere a limbii române ºi stabileºte înscrierea minorilor care au
dobândit o formã de protecþie în România în anul de studiu
corespunzãtor.
Copiii care au dobândit o formã de protecþie în România
beneficiazã de alocaþia de stat pentru copii, în aceleaºi condiþii
stabilite de lege pentru copiii români.
În situaþia în care cererea copilului, de acordare a statutului
de refugiat, este respinsã în mod definitiv ºi irevocabil, direcþia
generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sesizeazã
Autoritatea pentru Strãini ºi solicitã instanþei judecãtoreºti
stabilirea plasamentului copilului într-un serviciu de protecþie
specialã.
Mãsura plasamentului dureazã pânã la returnarea copilului în
þara de reºedinþã a pãrinþilor ori în þara în care au fost identificaþi alþi
membri ai familiei dispuºi sã ia copilul.
Oficiul Naþional pentru Refugiaþi din cadrul Ministerului
Administraþiei ºi Internelor coordoneazã activitatea celorlalte
instituþii ale statului, autoritãþi ale administraþiei publice locale ºi
organizaþii neguvernamentale implicate în procesul de integrare a
strãinilor care au dobândit o formã de protecþie în România ºi
monitorizeazã cazurile individuale.
Copiii afectaþi de conflicte armate beneficiazã de protecþie ºi
asistenþã în condiþiile prezentei legi.
În caz de conflicte armate, instituþiile statului iau mãsurile
necesare pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sã
asigure monitorizarea mãsurilor adoptate pentru protejarea
drepturilor copilului.
Nici un copil nu va fi folosit ca spion, cãlãuzã sau curier în
timpul conflictelor armate.
În situaþia existenþei unui conflict armat, Autoritatea Naþionalã
pentru Protecþia Drepturilor Copilului, în colaborare cu Ministerul
Administraþiei ºi Internelor, cu Ministerul Apãrãrii Naþionale,
precum ºi cu alte instituþii cu atribuþii specifice, are obligaþia de a
iniþia ºi de a implementa strategii ºi programe, inclusiv la nivel
familial ºi comunitar, pentru a asigura demobilizarea copiilor soldaþi
ºi, respectiv, pentru a remedia efectele fizice ºi psihice ale
conflictelor asupra copilului ºi pentru a promova reintegrarea
socialã a acestuia.
Sprijin
financiar
Accesul la
servicii
sociale
Accesul la
învãþãmânt
Respingerea
statutului
de refugiat
Copiii
afectaþi de
conflicte
armate
Mãsuri în
cazul unui
conflict
armat
Alocaþia de
stat pentru
copii
Oficiul
Naþional
pentru
Refugiaþi
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 183 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 182
Traficul ºi minorii neacompaniaþi
(neînsoþiþi)
Definiþie Recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea, sau
preluarea unui minor în scopul exploatãrii lui, respectiv pentru:
• executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod
forþat, cu încãlcarea normelor legale privind condiþiile de muncã,
salarizare, sãnãtate ºi securitate;
• þinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemãnãtoare
de lipsire de libertate ori de aservire;
• obligarea la practicarea prostituþiei, la manifestãri
pornografice în vederea producerii ºi difuzãrii de materiale
pornografice sau la alte forme de exploatare sexualã;
• obligarea la practicarea cerºetoriei;
• prelevarea de organe,chiar ºi cu consimþãmântul victimei,
se considerã trafic de minori ºi se sancþioneazã cu închisoare
strictã, detenþiune severã sau detenþiune pe viaþã, în funcþie de
calificarea faptelor ºi consecinþele lor.
Prevenirea:
• transferului ilicit ºi a nereturnãrii copilului;
• încheierii adopþiilor în alte scopuri decât interesul superior
al copilului;
• exploatãrii sexuale ºi a violenþei sexuale;
• rãpirii ºi traficãrii de copii în orice scop ºi sub orice formã;
• implicãrii copiilor în conflictele armate;
• dezvoltãrii forþate a talentelor copiilor în dauna dezvoltãrii
lor armonioase, fizice ºi mentale;
• exploatãrii copilului de cãtre mass-media;
• exploatãrii copilului în cadrul unor cercetãri ori
experimente ºtiinþifice.
Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi Autoritatea
Naþionalã pentru Protecþia Drepturi.or Copilului, în colaborare
cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sunt obligate sã efectueze
toate demersurile necesare pentru adoptarea tuturor mãsurilor
legislative, administrative ºi educative destinate asigurãrii
Protecþia
împotriva
altor forme
de
exploatare
Grupul
interministerial
de lucru
Organele administraþiei publice centrale, în colaborare cu
Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã ºi cu Ministerul
Educaþiei ºi Cercetãrii, vor promova mãsurile corespunzãtoare
pentru:
a) educarea în spiritul înþelegerii, solidaritãþii ºi pãcii, ca un
proces general ºi continuu în prevenirea conflictelor;
b) educarea ºi pregãtirea copiilor demobilizaþi pentru o viaþã
socialã activã ºi responsabilã.
În orice judeþ sau sector al municipiului Bucureºti, preºedintele
consiliului judeþean ori, dupã caz, primarul sectorului municipiului
Bucureºti are obligaþia de a înainta direcþiei generale de asistenþã
socialã ºi protecþia copilului, în termen de 24 de ore de la iniþierea
unui conflict armat, o listã completã a tuturor copiilor aflaþi pe
teritoriul respectivei unitãþi administrativ-teritoriale, în vederea
monitorizãrii situaþiei acestora.
Infrastructura având ca destinaþie protecþia ºi promovarea
drepturilor copilului nu va fi folositã în scopuri militare.
În cazul acþiunilor de evaluare desfãºurate în urma unor
conflicte armate, copiilor li se va acorda prioritate. Direcþia generalã
de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în colaborare cu protecþia
civilã, va lua mãsurile necesare pentru a se asigura supravegherea
copiilor care sunt evacuaþi de cãtre persoane care îºi pot asuma
responsabilitatea ocrotirii ºi siguranþei lor. Ori de câte ori este
posibil, membrii aceleiaºi familii vor fi cazaþi împreunã.
(Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,
Ordonanþã nr. 44/2004 privind integrarea socialã a strãinilor care au dobândit
o formã de protecþie în România, Ordonanþã nr. 102/2000 (r1) privind statutul
ºi regimul refugiaþilor în România)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 185 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 184
partenerilor, în scopul implementãrii Planului naþional de
acþiune pentru prevenirea ºi combaterea traficului de copii.
Responsabilitatea privind aplicarea de mãsuri pentru
combaterea, combaterea traficului de copii ºi reintegrarea victimelor
revine Consiliilor judeþene/locale de sector, prin Direcþia de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului precum ºi tuturor structurilor
deconcentrate ale ministerelor membre ale Grupului
interministerial, ale cãror atribuþii sunt stabilite prin lege.
„Consiliul Uniunii Europene,……, întrucât minorii
neînsoþiþi care sunt cetãþeni ai statelor terþe pot fi victime ale
traficului ºi este important pentru statele membre sã coopereze
în combaterea acestei forme de trafic,…, adoptã….prezenta
rezoluþie…ce priveºte cetãþenii þãrilor terþe sub vârsta de 18 ani,
care sosesc pe teritoriul statelor membre neînsoþiþi de un adult
responsabil pentru ei, prin lege sau tradiþie, ºi pentru atâta timp
cât nu sunt în grija efectivã a unei astfel de persoane…ori….sunt
lãsaþi neînsoþiþi dupã ce au intrat pe teritoriul statelor membre…”
Este copil neînsoþit cetãþeanul român sub vârsta de 18 ani,
care nu are capacitate deplinã de exerciþiu, care a sosit pe
teritoriul altui stat neînsoþit de nici unul dintre pãrinþii sãi sau de
un alt reprezentant legal ori care nu se gãseºte sub supravegherea
legalã a unei persoane. Acelaºi regim juridic este aplicabil ºi
copilului care este lãsat neînsoþit dupã ce a intrat pe teritoriul
statului strãin în cauzã ori al altui stat.
Autoritãþile române, în colaborare cu autoritãþile strãine,
care semnaleazã prezenþa unui copil român neînsoþit pe teritoriul
statului strãin, vor întreprinde demersuri pentru:
• identificarea copilului ºi a familiei acestuia;
• întocmirea documentelor de identitate ºi cãlãtorie;
• dispunerea mãsurilor temporare de protecþie pe teritoriul
statului de rezidenþã;
• pregãtirea repatrierii ºi reintegrãrii familiale a copilului-
întocmirea anchetei sociale ºi a planului individual de
reintegrare socialã;
• asigurarea asistenþei de specialitate, dupã caz;
• monitorizarea evoluþiei reintegrãrii socio-familiale, etc. .
Minorii
neînsoþiþi
Definiþie
Demersuri
în favoarea
copiilor
neînsoþiþi
Instituþii
responsabile
la nivel
local
protecþiei efective împotriva oricãror forme de trafic intern sau
internaþional al copiilor, în orice scop sau sub orice formã,
inclusiv de cãtre proprii lor pãrinþi.
Pentru punerea în aplicare a Planului naþional de acþiune
pentru prevenirea ºi combaterea traficului de copii, s-a
constituit la nivel de experþi ºi în subordinea Grupului
interministerial de lucru pentru coordonarea ºi evaluarea
activitãþii de prevenire ºi combatere a traficului de persoane,
Subgrupul pentru coordonarea ºi evaluarea activitãþii de
prevenire ºi de combatere a traficului de copii, al cãrui secre-
tariat tehnic este asigurat de Autoritatea Naþionalã pentru
Protecþia Drepturilor Copilului.
Componenþa subgrupului: Autoritatea Naþionalã pentru
Protecþia Drepturilor Copilului-2 reprezentanþi; Ministerul
Administraþiei ºi Internelor-2 reprezentanþi; Ministerul Muncii,
Solidaritãþii sociale ºi Familiei - 1 reprez.; Ministerul Educaþiei ºi
Cercetãrii - 1 reprez.; Ministerul Justiþiei - 1 reprez.; Ministerul
Sãnãtaþii - 1 reprez.; Ministerul Afacerilor Externe - 1 reprez..
Atribuþiile principale ale subgrupului:
• Coordoneazã implementarea activitãþilor prevãzute în
Planul naþional de acþiune pentru prevenirea ºi combaterea
traficului de copii ºi urmãreºte desfãºurarea acestor activitãþi ºi
stadiul realizãrii obiectivelor;
• Propune Grupului interministerial, în vederea aprobãrii de
cãtre acesta, modalitãþile de colaborare dintre instituþiile publice
de la nivel central ºi local cu atribuþii în domeniul prevenirii ºi
combaterii traficului de copii ºi al protecþiei drepturilor
copilului, precum ºi modalitãþile de colaborare dintre acestea ºi
organizaþiile neguvernamentale ºi internaþionale implicate în
aceastã materie;
• Urmãreºte aplicarea dispoziþiilor legislaþiei interne ºi a
normelor internaþionale în materie, precum ºi adaptarea
intervenþiilor diferitelor instituþii responsabile la evoluþiile în
domeniu;
• Propune Grupului interministerial, spre a fi aprobate ºi
transmise organelor competente, mãsuri legislative,
instituþionale sau operative, pe baza concluziilor desprinse din
activitatea de monitorizare a acþiunilor desfãºurate de ansamblul
Atribuþiile
grupului
interministerial
de lucru
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 187 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 186
Delincvenþa juvenilã
Limitele de
vârstã ale
rãspunderii
penale
(Codul
Penal)
Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu rãspunde penal.
Minorul care are vârsta între 14 ºi 16 ani rãspunde penal dacã se
dovedeºte cã a sãvârºit fapta cu discernãmânt. Minorul care a
împlinit vârsta de 16 ani rãspunde penal pãotrivit legii.
Copilul care sãvârºeºte o faptã penalã ºi nu rãspunde penal,
poate beneficia, la propunerea direcþiei de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului în raza de competenþã a cãreia se aflã domiciliul
copilului, de urmãtoarele mãsuri de protecþie:
• supravegherea specializatã;
• plasamentul familial sau într-un centru specializat.
Supravegherea specializatã constã în menþinerea copilului în
familia sa, cu condiþia respectãrii unor obligaþii precum:
frecventarea cursurilor ºcolare, urmarea unor tratamente medicale,
interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legãturi cu
anumite persoane, beneficierea de servicii de consiliere sau
psihoterapie, etc. Plasamentul poate fi dispus în familia extinsã ori
substitutivã ori într-un centru specializat, atunci când condiþiile
pentru mãsura supravegherii specializate nu sunt întrunite sau nu
sunt respectate de cãtre minor, respectiv, sãvârºeºte alte fapte
penale. Pe durata mãsurilor de protecþie, copilul care a sãvârºit o
faptã penalã ºi nu rãspunde penal, familia naturalã, extinsã ori
substitutivã a acestuia ori reprezentantul sãu legal, vor beneficia de
servicii specializate, pentru a-i asista pe copii în procesul de
reintegrare în societate.
În dispunerea mãsurilor de protecþie Comisia de protecþie a
copilului sau instanþa de judecatã, va þine seama de:
• condiþiile care au favorizat sãvârºirea faptei;
• gradul de pericol social al faptei;
• mediul în care a crescut ºi a trãit copilul;
• riscul sãvârºirii din nou de cãtre copil a unei fapte prevãzute
de legea penalã;
• orice alte elemente de naturã a caracteriza situaþia copilului.
Mãsurile
speciale de
protecþie
Individuali-
zarea
mãsurilor
de protecþie
Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor, Consiliile
judeþene/locale de sector prin Direcþiile de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului, Ministerul Afacerilor Externe prin misiunile
diplomatice sau consulare ºi Direcþia de Afaceri Consulare,
Ministerul Administraþiei ºi Internelor prin Inspectoratul Poliþiei
de Frontierã ºi Inspectoratul de Evidenþã Informatizatã a
Persoanei, instanþele de judecatã.
Centrele specializate pentru primirea copilului neînsoþit sau
victimã a traficului, se organizeazã de cãtre consiliile judeþene/de
sector ale municipiului Bucureºti, în subordinea Direcþiei generale
de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, pentru a se asigura
primirea, însoþirea, reprezentarea, protecþia ºi monitorizarea
copiilor repatriaþi. Mãsura specialã de protecþie imediatã pentru
copilul insoþit la centru este plasamentul în regim de urgenþã.
Pentru întreprinderea tuturor demersurilor, inclusiv pentru
luarea mãsurilor imediate de protecþie, competenþa revine
Direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, de la
domiciliul acestuia. În caz de imposibilitate de intervenþie,
competenþa imediatã revine direcþiei competente teritorial, pe
raza cãreia se aflã punctul de trecere a frontierei prin care se
repatriazã copilul ori Direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului a Sectorului 2 Bucureºti. În caz de conflict de
competenþã, soluþionarea cazului este în sarcina Tribunalului
Bucureºti, la sesizarea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia
Drepturilor Copilului.
(Codul Penal-iunie 2005, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea
drepturilor copilului, Legea nr. 678/2001 privind prevenirea ºi combaterea
traficului de persoane, Hotãrârea de Guvern nr. 299/2003 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a dispoziþiilor Legii nr.678/2001, Hotãrârea de
Guvern nr. 1.295/2004 privind aprobarea Planului naþional de acþiune pentru
prevenirea ºi combaterea traficului de copii, Ordinul comun al Autoritãþii
Naþionale pentzru Protecþia Copilului ºi Adopþie ºi al Ministerului
Administraþiei ºi Internelor privind aprobarea Regulamentului de organizare
ºi funcþionare a Subgrupului pentru coordonarea ºi evaluarea activitãþii de
prevenire ºi de combatere a trafgicului de copii,Hotãrârea de Guvern nr.
1.443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoþiþi
ºi asigurarea mãsurilor de protecþie specialã în favoarea acestora, Rezoluþia
nr. 97/C 221/03 a Consiliului Uniunii Europene.)
Instituþii
responsabile
Structuri
speciale de
primire
Competenþa
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 188 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 189
Codul penal
Rãspunderea penalã a copilului
Protecþia familiei ºi copilului
I. Rãspunderea penalã a copilului
Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu rãspunde pe-
nal. Minorul care are vârsta între 14 ºi 16 ani rãspunde penal,
numai dacã se dovedeºte cã a sãvârºit fapta cu discernãmânt.
Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani rãspunde penal, cu
excepþia cazului când se dovedeºte cã nu a avut discernãmânt.
Faþã de minorul care rãspunde penal se poate lua o mãsurã
educativã ori i se poate aplica o pedeapsã. La alegerea sancþiunii
se þine seama de gradul de pericol social al faptei sãvârºite, de
starea fizicã, de dezvoltarea intelectualã ºi moralã, de
comportarea lui, de condiþiile în care a fost crescut ºi în care a
trãit ºi de orice alte elemente de naturã sã caracterizeze persoana
minorului. Pedeapsa se aplicã numai dacã se apreciazã cã luarea
unei mãsuri educative nu este suficientã pentru îndreptarea
minorului.
Mãsurile educative care se pot lua faþã de minor sunt:
a) mustrarea;
b) libertatea supravegheatã;
c) internarea într-un centru de reeducare;
d) internarea într-un institut medical-educativ.
Mãsura educativã a mustrãrii constã în dojenirea minorului,
în arãtarea pericolului social al faptei sãvârºite, în sfãtuirea
minorului sã se poarte în aºa fel încât sã dea dovadã de
îndreptare, atrãgându-i-se totodatã atenþia cã dacã va sãvârºi din
nou o infracþiune, se va lua faþã de el o mãsurã mai severã sau i
se va aplica o pedeapsã.
Mãsura educativã a libertãþii supravegheate constã în
lãsarea minorului în libertate pe timp de un an, sub supraveghere
deosebitã. Supravegherea poate fi încredinþatã, dupã caz,
pãrinþilor minorului, celui care l-a înfiat sau tutorelui. Dacã
Limitele
rãspunderii
penale (art.
99, C.pen.)
Consecinþele
rãspunderii
penale (art.
100, C.pen.)
Mãsurile
educative
(art. 101,
C.pen.)
Mustrarea
(art. 102,
C.pen.)
Libertatea
supravegheatã
(art. 103,
C.pen.)
Serviciile de tip rezidenþial specializate, destinate copilului care
a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal, se organizeazã ca
centre de orientare, supraveghere ºi sprijinire a reintegrãrii sociale
a copilului. Aceste servicii pot fi asigurate de cãtre Direcþia generalã
de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau de cãtre organisme
private acreditate, respectiv licenþiate, în condiþiile legii. Personalul
de specialitate ce poate activa în aceste servicii trebuie sã aibã
urmãtoarele încadrãri: psiholog, psihopedagog, asistent social,
jurist, medic pediatru, kinetoterapeut, referent de specialitate,
asistent medical, etc. Conducerea acestor servicii se asigurã de
persoane cu vehime de cel puþin doi ani în profesii ce presupun
deþinerea licenþei în studii superioare socioumane. În cadrul
serviciilor specializate rezidenþiale sau de zi, se pot desfãºura, în
interesul copiilor, activitãþi de voluntariat.
Este interzis sã se dea publicitãþii orice date referitoare la
sãvârºirea de fapte penale de cãtre copilul care nu rãspunde penal,
inclusiv date referitoare la persoana acestuia.
Personalul, precum ºi voluntarii care îºi desfãºoarã activitatea
în cadrul serviciilor specializate în favoarea copilului care
sãvârºeºte o faptã penalã dar nu rãspunde penal, au obligaþia sã
respecte caracterul confidenþial al datelor personale ale copilului ºi
familiei sale.
In cursul activitãþilor desfãºurate de cãtre serviciile specializate
pentru copilul care sãvârºeºte o faptã penalã ºi nu rãspunde penal,
se vor avea în vedere urmãtoarele obiective:
• prevenirea ºi combaterea acþiunilor sau comportamentelor
deviante ale copiilor;
• educarea copiilor în spiritul respectului faþã de lege ºi faþã de
valorile morale, în spiritul toleranþei, demnitãþii ºi solidaritãþii;
• încurajarea ºi sprijinirea copiilor în evoluþia spre o viaþã
responsabilã ºi corectã;
• responsabilizarea ºi conºtientizarea copiilor faþã de factorii ce
le-ar putea periclita dezvoltarea fizicã ºi moralã;
• reintegrarea ºcolarã, familialã ori socialã a copilului.
(Legea 272/2004 privind promovarea ºi protecþia drepturilor copilului, Hotãrârea
de Guvern nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care
a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal, Codul Penal-iunie 2005)
Confidenþiali-
tatea
datelor
personale
Activitãþi
specifice
Organizarea
centrelor
specializate
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 191 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 190
Termenul de un an prevãzut în alin. 1 curge de la data punerii
în executare a libertãþii supravegheate.
Mãsura educativã a libertãþii sub supraveghere severã constã
în lãsarea minorului în libertate pe o perioadã între un an ºi 3 ani,
sub supravegherea unei instituþii legal însãrcinate cu
supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare socialã
ºi supraveghere.
Supravegherea poate consta în includerea minorului în
programe de reintegrare socialã, precum ºi în acordarea de
asistenþã ºi consiliere. Pe durata supravegherii severe, instanþa
poate sã impunã minorului respectarea uneia sau mai multora
dintre obligaþiile prevazute mai sus.
Dacã minorul a devenit major la data judecãrii, se dispune,
în locul mãsurii educative a libertãþii sub supraveghere severã,
o amendã sub forma zilelor-amendã între 15 ºi 30 de zile, fiecare
zi fiind socotitã între 50.000 ºi 300.000 lei sau muncã în folosul
comunitãþii pe o perioadã între 100 ºi 200 de ore.
Mãsura educativã a internãrii într-un centru de reeducare se
dispune cu privire la minorul care, în raport cu gravitatea faptei
sãvârºite ºi cu nevoile de reeducare, are posibilitatea de a se
îndrepta chiar fãrã a i se aplica o pedeapsã. În timpul internãrii
i se asigurã minorului posibilitatea de a dobândi educaþia
necesarã ºi o pregãtire profesionalã potrivit cu aptitudinile sale.
Mãsura se va lua pe timp nedeterminat, însã nu poate dura
decât pânã la împlinirea vârstei de 18 ani. În mod excepþional,
mãsura educativã a internãrii poate dura pânã la împlinirea
vârstei de 20 de ani, daca minorul a comis fapta la o datã
apropiatã vârstei de 18 ani sau dacã gravitatea faptei sãvârºite,
nevoile de reeducare a minorului ºi necesitatea continuitãþii
procesului sau de pregãtire justificã aceasta.
• Dacã în perioada internãrii într-un centru de reeducare
minorul sãvârºeºte din nou o infracþiune pentru care se apreciazã
cã este necesar sã i se aplice o pedeapsã privativã de libertate,
instanþa revocã internarea ºi aplicã pedeapsa. În cazul când
instanþa nu considerã ca este necesarã aplicarea pedepsei, se
menþine mãsura internãrii.
• Dacã se descoperã, dupã pronunþarea unei hotãrâri prin
care s-a dispus internarea minorului într-un centru de reeducare,
cã minorul sãvârºise o infracþiune concurentã pentru care se
Internarea
într-un
centru de
reeducare
(art. 104,
C.pen.)
aceºtia nu pot asigura supravegherea în condiþii satisfãcãtoare,
instanþa dispune încredinþarea supravegherii minorului, pe
acelaºi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferinþã
unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei instituþii
legal însãrcinate cu supravegherea minorilor.
Instanþa pune în vedere, celui cãruia i s-a încredinþat
supravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra
minorului, în scopul îndreptãrii lui. De asemenea, i se pune în
vedere cã are obligaþia sã înºtiinþeze instanþa de îndatã, dacã
minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercitã asupra lui
sau are purtãri rele ori a sãvârºit o nouã infracþiune.
Instanþa poate sã impunã minorului respectarea uneia sau
mai multora din urmãtoarele obligaþii:
a) sã nu frecventeze anumite locuri stabilite;
b) sã nu intre în legãturã cu anumite persoane ºi, dacã a fost
contactat de acestea, sã anunþe de îndatã;
c) sã frecventeze cursuri ºcolare din învãþãmântul general
obligatoriu;
d) sã presteze o activitate neremuneratã într-o instituþie de
interes public fixatã de instanþã, cu o duratã între 50 ºi 100 de
ore, de maximum 3 ore pe zi, dupã programul de ºcoala, în zilele
nelucratoare ºi în vacanþã.
Instanþa atrage atenþia minorului asupra consecinþelor
comportãrii sale.
Dupã luarea mãsurii libertãþii supravegheate, instanþa
încunoºtiinþeazã ºcoala unde minorul învaþã sau unitatea la care
este angajat ºi, dupã caz, instituþia la care presteazã activitatea
stabilitã de instanþã.
Dacã înãuntrul termenului prevãzut în alin. 1 minorul se
sustrage de la supravegherea ce se exercitã asupra lui sau are
purtãri rele, ori sãvârºeºte o faptã prevãzutã de legea penalã,
instanþa revocã libertatea supravegheatã ºi ia faþã de minor fie
mãsura libertãþii sub supraveghere severã, fie mãsura internãrii
într-un centru de reeducare sau ºi aplicã o pedeapsã.
Dacã minorul a devenit major la data judecãrii, se dispune,
în locul mãsurii educative a libertãþii sub supraveghere, amenda
sub forma zilelor-amendã de la 10 zile la 20 zile, fiecare zi fiind
socotitã între 50.000 ºi 200.000 lei, sau muncã în folosul
comunitãþii pe o perioadã între 50 ºi 150 de ore.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 193 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 192
vârstei de 20 de ani poate fi liberat dupã ce a executat cel puþin
un an din aceastã mãsurã, dacã a dat dovezi temeinice de
îndreptare.
Dacã în perioada liberãrii acordate potrivit art. 121, minorul
sãvârºeºte din nou o infracþiune pentru care legea prevede
pedeapsa închisorii, instanþa, þinând seama de gravitatea
infracþiunii, poate dispune fie menþinerea liberãrii, fie revocarea
ºi aplicarea unei pedepse. În cazul în care nu este necesarã
aplicarea unei pedepse, se revocã numai liberarea.
Dacã în perioada liberãrii minorul sãvârºeºte din nou o
infracþiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii stricte,
a detenþiunii severe sau a detenþiunii pe viaþã, instanþa revocã
liberarea ºi aplicã o pedeapsã. În cazul când nu este necesarã
aplicarea pedepsei, se revocã numai liberarea.
Pedepsele care se pot aplica minorului sunt urmãtoarele:
• închisoarea strictã de la 5 la 15 ani, când legea prevede
pentru infracþiunea sãvârºitã pedeapsa detenþiunii pe viaþã;
• închisoarea strictã de la 3 la 12 ani, când legea prevede
pentru infracþiunea sãvârºitã pedeapsa detenþiunii severe;
• închisoarea strictã între limitele reduse la jumãtate ale
pedepsei prevãzute de lege pentru infracþiunea sãvârºitã, când legea
prevede pentru aceasta pedeapsa închisorii stricte, fãrã ca minimul
închisorii stricte aplicabile minorului sã depãºeascã 3 ani;
• închisoarea între limitele reduse la jumãtate ale pedepsei
prevãzute de lege pentru infracþiunea sãvârºitã, când legea
prevede pentru aceasta pedeapsa închisorii;
• amenda sub forma zilelor-amendã, între 5 ºi 180 de zile,
fiecare zi fiind socotitã între 50.000 lei ºi 500.000 lei;
• munca în folosul comunitãþii, între 50 ºi 250 de ore.
Pedepsele aplicate minorului se executã în regimul prevãzut
în legea pentru executarea pedepselor. Pedepsele
complementare nu se aplicã minorului. Condamnãrile
pronunþate pentru faptele sãvârºite în timpul minoritãþii nu atrag
incapacitãþi sau decãderi.
În cazul suspendãrii condiþionate a executãrii pedepsei
aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata
pedepsei închisorii la care se adaugã un interval de timp de la 6
Revocarea
liberãrii sau
internãrii
minorului
(art. 108,
C.pen.)
Pedepsele
pentru
minori (art.
109, C.pen.)
Suspendarea
condiþionatã
a executãrii
pedepsei
(art. 110,
C.pen.)
apreciazã cã este necesar sã i se aplice o pedeapsã privativã de
libertate, instanþa revocã internarea ºi aplicã pedeapsa. În cazul
când instanþa nu considerã cã este necesarã aplicarea pedepsei,
se menþine mãsura internãrii.
• Dacã se descoperã, dupã pronunþarea unei hotãrâri prin
care s-a dispus internarea minorului într-un centru de reeducare,
cã minorul suferise pentru o infracþiune concurentã ºi o
condamnare la o pedeapsã privativã de libertate, mãsura
internãrii se revocã.
• Dacã minorul a devenit major la data judecãrii, se poate
dispune internarea într-un centru de reeducare pânã la împlinirea
vârstei de 20 de ani sau, în locul mãsurii educative a internãrii
într-un centru de reeducare, se poate dispune amenda sub forma
zilelor-amendã între 20 ºi 50 de zile, fiecare zi fiind socotitã între
50.000 ºi 350.000 lei sau muncã în folosul comunitãþii pe o
perioadã între 100 ºi 300 de ore.
Mãsura internãrii într-un institut medical-educativ se ia faþã
de minorul care, din cauza stãrii sale fizice sau psihice, are nevoie
de un tratament medical ºi de un regim special de educaþie.
Mãsura se ia pe timp nedeterminat, însã nu poate dura decât
pânã la împlinirea vârstei de 18 ani.
Mãsura poate fi ridicatã ºi înainte de împlinirea vârstei de 18
ani, dacã a dispãrut cauza care a impus luarea acesteia.
Dispunând ridicarea mãsurii, instanþa poate sã ia faþã de minor
mãsura internãrii într-un centru de reeducare.
• Dacã minorul a devenit major la data judecãrii, se poate
dispune internarea într-un institut medical-educativ pânã la
împlinirea vârstei de 20 de ani sau, în locul mãsurii educative a
internãrii într-un institut medical-educativ, se poate dispune
obligarea la tratament medical ºi amendã sub forma zilelor-
amendã între 10 ºi 20 de zile, fiecare zi fiind socotitã între 50.000
ºi 200.000 lei sau muncã în folosul comunitãþii pe o perioadã
între 50 ºi 150 de ore.
Dacã a trecut cel puþin un an de la data internãrii în centrul
de reeducare, iar minorul a dat dovezi temeinice de îndreptare,
se poate dispune liberarea acestuia înainte de a deveni major.
Cel care a devenit major în cursul judecãþii ºi instanþa a
dispus internarea în centru de reeducare pânã la împlinirea
Internarea
în institutul
medical-
educativ
(art. 105,
C.pen.)
Liberarea
minorului
înainte de a
deveni major
(art. 107,
C.pen.)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 195 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 194
În perioada de probã, dar pânã la împlinirea vârstei de 18 ani,
instanþa poate dispune încredinþarea minorului unei persoane din
cele arãtate în art. 117 ori unei instituþii legal însãrcinate cu
supravegherea minorului sau serviciului de reintegrare socialã ºi
supraveghere, putând sã dispunã totodatã pentru minor unele din
obligaþiile prevãzute în art. 117 alin. (3).
Dacã minorul a avut o conduitã corespunzãtoare în perioada de
probã, instanþa poate sã nu aplice nici o pedeapsã, iar dacã minorul
nu a avut o conduitã corespunzãtoare, instanþa poate fie sã amâne
încã o datã pentru acelaºi termen aplicarea pedepsei, fie sã aplice
pedeapsa în limitele prevãzute de lege.
II. Infracþiuni contra familiei
Încheierea unei noi cãsãtorii de cãtre o persoanã cãsãtoritã
se pedepseºte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Persoana necãsãtoritã care se cãsãtoreºte cu o persoanã pe
care o ºtie cãsãtoritã se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 3
ani.
Faptele prevãzute în prezentul articol nu se sancþioneazã
dacã prima sau cea de-a doua cãsãtorie este declaratã nulã pentru
alt motiv decât bigamia.
Sãvârºirea de cãtre persoana care are obligaþia legalã de
întreþinere, faþã de cel îndreptãþit la întreþinere, a uneia dintre
urmãtoarele fapte:
a) pãrãsirea, alungarea sau lãsarea fãrã ajutor, expunându-l
la suferinþe fizice sau morale;
b) neîndeplinirea cu rea-credinþã a obligaþiei de întreþinere
prevãzute de lege;
c) neplata cu rea-credinþã, timp de douã luni, a pensiei de
întreþinere stabilite pe cale judecãtoreascã, se pedepseºte, în
cazurile prevãzute la lit. a) ºi b), cu închisoare de la 6 luni la 2
ani sau cu amendã, iar în cazul prevãzut la lit. c), cu închisoare
de la unu la 3 ani sau cu amendã.
Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea prealabilã
a persoanei vãtãmate.
Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã.
Dacã pãrþile nu s-au împãcat, dar în cursul judecãþii
inculpatul îºi îndeplineºte obligaþiile, instanþa, în cazul când
Bigamia
Abandonul
de familie
(art. 305,
C.pen.)
Suspendarea
executãrii
pedepsei
sub
supraveghere
luni la 2 ani, stabilit de instanþã. Dacã pedeapsa aplicatã constã
în zile-amendã, termenul de încercare este de 6 luni.
Pe durata termenului de încercare, dar pânã la împlinirea
vârstei de 18 ani, instanþa poate dispune încredinþarea
supravegherii minorului unei persoane din cele arãtate în art. 117
ori unei instituþii legal însarcinate cu supravegherea minorilor
sau serviciului de reintegrare socialã ºi supraveghere, potrivit
art. 118. Instanþa poate stabili, totodatã, pentru minor una sau
mai multe obligaþii dintre cele prevãzute în art. 117 alin. (3), iar
dupã împlinirea vârstei de 18 ani, instanþa poate sã oblige pe
minor la respectarea de cãtre acesta a mãsurilor de supraveghere
ori a obligaþiilor prevazute în art. 103 ºi art. 107.
În cazul suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere
aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata
pedepsei închisorii, la care se adauga un interval de timp de la
un an la 3 ani, stabilit de instanþã.
Pe durata termenului de încercare, instanþa poate dispune
luarea vreuneia din mãsurile prevãzute în art. 124 alin. (2).
În cazul infracþiunilor sancþionate cu pedeapsa închisorii sau
cu pedeapsa închisorii stricte de cel mult 2 ani, instanþa poate sã
nu aplice nici o pedeapsã minorului care nu a avut antecedente
penale, a acoperit prejudiciul cauzat ºi a dat dovezi temeinice cã
se poate îndrepta chiar fãrã aplicarea unei pedepse.
În cazul infracþiunilor pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii sau a închisorii stricte de cel mult 5 ani, instanþa, dupã
stabilirea pedepsei, poate sã amâne aplicarea acesteia, dacã
minorul nu are antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat
sau dovedeºte cã are posibilitatea de a-l acoperi ºi dupã
sãvârºirea faptei a dat dovezi temeinice cã se poate îndrepta chiar
fãrã aplicarea pedepsei.
În cazul în care instanþa amânã aplicarea pedepsei, aceasta
fixeazã în cuprinsul hotãrârii data la care urmeazã sã se pronunþe
asupra pedepsei, care nu poate depaºi 2 ani din momentul
pronunþãrii hotãrârii.
Intervalul de timp dintre momentul pronunþãrii hotãrârii ºi
data fixatã de instanþa constituie perioada de probã pentru minor.
Renunþarea
la pedeapsa
aplicabilã
minorului
Amânarea
aplicarii
pedepsei
minorului
Perioada
de probã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 197 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 196
Violul (art.
197, C.pen.)
lipsitã de putinþa de a se salva, se pedepseºte cu închisoare de la
o lunã la 1 an sau cu amendã.
Neînºtiinþarea autoritãþii de cãtre cel ce gãseºte o persoanã
abandonatã sau pierdutã, care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusã
în pericol viaþa, sãnãtatea ori integritatea corporalã, se
pedepseºte cu închisoare de la o lunã la 6 luni sau cu amendã.
IV. Alte infracþiuni care aduc atingere unor relaþii
privind convieþuirea socialã
Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apeleazã
în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se
pedepseºte cu închisoare de la o lunã la 3 ani.
Fapta persoanei care nu are locuinþã statornicã ºi nici
mijloace de trai ºi care, deºi are capacitate de a munci, nu
exercitã în mod obiºnuit o ocupaþie sau profesie, ori nu presteazã
nici o altã muncã pentru întreþinerea sa, se pedepseºte cu
închisoare de la o lunã la 3 ani.
Fapta persoanei care îºi procurã mijloacele de existenþã sau
principalele mijloace de existenþã, practicând în acest scop
raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseºte cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Îndemnul sau înlesnirea practicãrii prostituþiei ori tragerea
de foloase de pe urma practicãrii prostituþiei de cãtre o persoanã
se pedepseºte cu închisoare strictã de la 2 la 7 ani ºi interzicerea
unor drepturi.
Recrutarea unei persoane pentru prostituþie sau
constrângerea la prostituþie se pedepseºte cu închisoare strictã
de la 3 la 10 ani ºi interzicerea unor drepturi.
Dacã fapta prevãzutã în alin. (1) sau (2) este sãvârºita faþã
de un minor sau prezintã un alt caracter grav, pedeapsa este
detenþiunea severã de la 15 la 20 de ani ºi interzicerea unor
drepturi.
V. Crime ºi delicte contra libertãþii sexuale
Actul sexual, de orice naturã, cu o persoanã de sex diferit sau
de acelaºi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de
Lãsarea
fãrã ajutor
(art. 315,
C.pen.)
Cerºetoria
(art. 326,
C.pen.)
Vagabondajul
(art. 327,
C.pen.)
Prostituþia
(art. 328,
C.pen.)
Proxenetismul
(art. 329,
C.pen.)
stabileºte vinovãþia pronunþã împotriva inculpatului o
condamnare cu suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei,
chiar dacã nu sunt îndeplinite condiþiile de aplicare a suspendãrii
condiþionate
Revocarea suspendãrii condiþionate nu are loc decât în cazul
când, în cursul termenului de încercare, condamnatul sãvârºeºte
din nou infracþiunea de abandon de familie.
Punerea în primejdie gravã, prin mãsuri sau tratamente de
orice fel, a dezvoltãrii fizice, intelectuale sau morale a
minorului, de cãtre pãrinþi sau de cãtre orice persoanã cãreia
minorul i-a fost încredinþat spre creºtere ºi educare, se
pedepseºte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Reþinerea de cãtre un pãrinte a copilului sãu minor, fãrã
consimþãmântul celuilalt pãrinte sau al persoanei cãreia i-a fost
încredinþat minorul potrivit legii, se pedepseºte cu închisoare de
la o lunã la 3 luni sau cu amendã.
Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneazã fapta persoanei cãreia
i s-a încredinþat minorul prin hotãrâre judecãtoreascã, spre
creºtere ºi educare, de a împiedica în mod repetat pe oricare
dintre pãrinþi sã aibã legãturi personale cu minorul, în condiþiile
stabilite de pãrþi sau de cãtre organul competent.
Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea prealabilã
a persoanei vãtãmate.
Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã.
III. Infracþiuni privitoare la asistenþa celor în primejdie
Pãrãsirea, alungarea sau lãsarea fãrã ajutor, în orice mod, a
unui copil sau a unei persoane care nu are putinþa de a se îngriji,
de cãtre acela care o are sub pazã sau îngrijire, punându-i în
pericol iminent viaþa, sãnãtatea sau integritatea corporalã, se
pedepseºte cu închisoare de la unu la 3 ani.
Este apãratã de pedeapsã persoana care, dupã sãvârºirea
faptei, îºi reia de bunã-voie îndatoririle.
Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a înºtiinþa
autoritatea, de cãtre cel care a gãsit o persoanã a cãrei viaþã,
sãnãtate sau integritate corporalã este în primejdie ºi care este
Relele
tratamente
aplicate
minorului
(art. 306,
C.pen.)
Punerea în
primejdie a
unei
persoane în
neputinþã
de a se
îngriji (art.
314, C.pen.)
Nerespec-
tarea
mãsurilor
privind
încredinþarea
minorului
(art. 307,
C.pen.)
Lãsarea fãrã
ajutor prin
omisiunea de
înºtiinþare
(art. 316,
C.pen.)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 199 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 198
• Când fapta prevãzutã în alin. (1) a fost sãvârºitã în
împrejurãrile prevãzute în art. 217 alin. (2) lit. b) ori dacã faptele
prevãzute în alin. (1)-(4) au avut urmãrile prevãzute în art. 217
alin. (2) lit. e), pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 20
de ani ºi interzicerea unor drepturi.
• Dacã fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei, pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 25 de ani
ºi interzicerea unor drepturi.
Fapta aceluia care, prin promisiuni de cãsãtorie, determinã
o persoana de sex feminin care nu împlinise vârsta de 18 ani sã
aibã cu el raport sexual se pedepseºte cu închisoare strictã de la
un an la 5 ani. Împãcarea pãrþilor înlãtura rãspunderea penalã.
Actele de perversiune sexualã sãvârºite în public se
pedepsesc cu închisoare strictã de la un an la 5 ani.
Actele de perversiune sexualã cu o persoanã care nu a
împlinit vârsta de 15 ani se pedepsesc cu închisoare strictã de la
3 la 10 ani ºi interzicerea unor drepturi.
Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneazã ºi actele de perversiune
sexualã cu o persoanã a carei vãrstã este între 15 ºi 18 ani, dacã
fapta este sãvârºitã de tutore sau curator ori de cãtre
supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator,
folosindu-se de calitatea sa ori dacã faptuitorul a abuzat de
încrederea victimei sau de autoritatea ori influenþa sa asupra
acesteia.
Dacã actele de perversiune sexualã cu o persoanã care nu a
împlinit vârsta de 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea
de bani ori alte foloase de cãtre fãptuitor, direct sau indirect,
victimei, pedeapsa este închisoarea strictã de la 3 la 12 ani ºi
interzicerea unor drepturi.
Dacã faptele prevãzute în alin. (2), (3) si (4) au fost sãvârºite
în scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este
închisoarea strictã de la 5 la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi,
iar dacã pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea,
pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 20 de ani ºi
interzicerea unor drepturi.
Actele de perversiune sexualã cu o persoanã în
imposibilitate de a se apãra ori de a-ºi exprima voinþa sau prin
Seducþia
(art. 199,
C.pen.)
Perversiunea
sexualã (art.
201, C.pen.)
imposibilitatea ei de a se apãra ori de a-ºi exprima voinþa, se
pedepseºte cu închisoare strictã de la 3 la 10 ani ºi interzicerea
unor drepturi.
Pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 20 de ani ºi
interzicerea unor drepturi dacã:
• fapta a fost savârºitã de douã sau mai multe persoane
împreunã;
• victima se aflã în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau
tratamentul fãptuitorului;
• victima este un membru de familie;
• victima era un minor care nu împlinise vârsta de 15 ani;
• s-a cauzat victimei o vãtãmare gravã a integritãþii
corporale sau a sãnãtãþii.
Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei, pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 25 de ani
ºi interzicerea unor drepturi.
Acþiunea penalã pentru fapta prevãzutã în alin. (1) se pune
în miºcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate.
Actul sexual, de orice naturã, cu o persoanã de sex diferit sau
de acelaºi sex, care nu a împlinit vârsta de 15 ani, se pedepseºte
cu închisoare strictã de la 3 la 10 ani ºi interzicerea unor drepturi.
Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneaza actul sexual, de orice
naturã, cu o persoanã de sex diferit sau de acelaºi sex a cãrei
vârstã este între 15 si 18 ani, dacã fapta este savârºita de tutore
sau curator, ori de supraveghetor, îngrijitor, medic curant,
profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori dacã
faptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau de autoritatea ori
influenþa sa asupra acesteia.
• Dacã actul sexual, de orice naturã, cu o persoanã de sex
diferit sau de acelaºi sex, care nu a împlinit vârsta de 18 ani, a
fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de
cãtre faptuitor, direct sau indirect, victimei, pedeapsa este
închisoarea strictã de la 3 la 12 ani ºi interzicerea unor drepturi.
• Dacã faptele prevãzute în alin. (1)-(3) au fost sãvârºite în
scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este
închisoarea strictã de la 5 la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi,
iar dacã pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea,
pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 20 de ani ºi
interzicerea unor drepturi.
Actul sexual
cu un minor
(art. 198,
C.pen.)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 201 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 200
Determinarea
sau
înlesnirea
sinuciderii
Pruncuciderea
(art. 177,
C.pen.)
sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme
informatice, ori deþinerea, fãrã drept, de materiale pornografice
cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a
datelor informatice se pedepseºte cu închisoare strictã de la 3 la
12 ani ºi interzicerea unor drepturi.
VII. Crime ºi delicte contra libertãþii persoanei
Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se
pedepseºte cu închisoare strictã de la 3 la 10 ani.
În cazul în care fapta este sãvârºitã când victima este minorã
sau când victima este supusã unor suferinþe ori sãnãtatea sau
viaþa ºi este pusã în pericol, pedeapsa este închisoarea strictã de
la 7 la 15 ani.
Dacã pentru eliberarea persoanei se cere, în orice mod, ca
statul, o persoana fizicã sau juridicã, o organizaþie internaþionalã
interguvernamentalã sau un grup de persoane sã îndeplineascã
sau sã nu îndeplineascã un anumit act, pedeapsa este detenþiunea
severã de la 15 la 20 de ani.
Dacã fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei, pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 25 de ani.
VIII. Crime ºi delicte contra vieþii persoanei
Omorul sãvârºit în vreuna din urmãtoarele împrejurãri:
• asupra soþului sau unei rude apropiate;
• asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 15 ani;
• profitând de starea de neputinþã a victimei de a se apãra;
• asupra unei femei gravide;
se pedepseºte cu detenþiune pe viaþã sau detenþiune severã
de la 15 la 25 de ani ºi interzicerea unor drepturi.
Uciderea copilului nou nãscut, sãvârºitã imediat dupã
naºtere de cãtre mama aflatã într-o stare de tulburare pricinuitã
de naºtere, se pedepseºte cu închisoare strictã de la 2 la 7 ani.
Fapta de a determina sau de a înlesni sinuciderea unei
persoane, dacã sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avut
loc, se pedepseºte cu închisoare strictã de la 2 la 7 ani.
Când fapta prevãzutã în alin. (1) s-a sãvârºit faþã de un mi-
nor sau faþã de o persoanã care nu era în stare sã-ºi dea seama de
Lipsirea de
libertate în
mod ilegal
(art. 189,
C.pen.)
Omorul
calificat
constrângere se pedepsesc cu închisoare strictã de la 3 la 10 ani
ºi interzicerea unor drepturi.
Dacã faptele prevãzute în alin. (1)-(6) au avut ca urmare
moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este detenþiunea
severã de la 15 la 25 de ani ºi interzicerea unor drepturi.
Actele cu caracter obscen sãvârºite asupra unui minor sau în
prezenþa unui minor se pedepsesc cu închisoare strictã de la un
an la 5 ani.
Când actele prevãzute la alin. (1) se sãvârºesc asupra unui
membru de familie, pedeapsa este închisoarea strictã de la 2 la 7
ani. Dacã faptele prevãzute în alin. (1) si (2) au fost sãvârºite în
scopul producerii de materiale pornografice, maximul special al
pedepsei închisorii se majoreazã cu 2 ani.
Ademenirea unei persoane în vederea sãvârsirii de acte
sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelaºi sex se
pedepseºte cu închisoare strictã de la un an la 5 ani.
Raportul sexual între rude în linie directã sau între fraþi ºi
surori se pedepseºte cu închisoare strictã de la 2 la 7 ani.
VI. Crime ºi delicte contra bunelor moravuri
Fapta de a expune, a vinde sau a raspândi, a închiria, a distribui,
a confecþiona ori a produce în alt mod, a transmite, a oferi sau a pune
la dispoziþie ori de a deþine în vederea rãspândirii sau de a deþine,
fãrã drept, materiale pornografice cu minori, se pedepseºte cu
închisoare strictã de la 3 la 12 ani ºi interzicerea unor drepturi.
Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneazã ºi importarea,
exportarea ori predarea de materiale dintre cele prevãzute în alin.
(1) unui agent de transport sau de distribuire în vederea
comercializãrii ori distribuirii lor.
Prin materiale pornografice cu minori se înþelege orice ma-
terial care prezintã un minor având un comportament sexual
explicit sau o persoanã majorã care este prezentatã ca un minor
având un comportament sexual explicit ori imagini care, deºi nu
prezintã o persoanã realã, simuleazã, în mod credibil, un minor
având un comportament sexual explicit.
Producerea în vederea rãspândirii, oferirea sau punerea la
dispoziþie, rãspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine
Corupþia
sexualã (art.
202, C.pen.)
Incestul
(art. 203,
C.pen.)
Pornografia
infantilã
Pornografia
infantilã
prin
intermediul
sistemelor
informatice
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 202 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 203
Avortul
Dacã fapta a produs vreuna din urmãtoarele consecinþe:
pierderea unui simþ sau organ, încetarea funcþionãrii acestora, o
infirmitate permanentã fizicã sau psihicã, sluþirea, avortul ori
punerea în primejdie a vieþii persoanei, pedeapsa este
închisoarea strictã de la 2 la 10 ani.
Când fapta a fost sãvârºita în scopul producerii consecinþelor
prevãzute în alin. (1) ºi (2), pedeapsa este închisoarea strictã de
la 3 la 12 ani.
Dacã vreuna dintre faptele prevãzute în art. 185-187 a avut
ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea strictã de
la 5 la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi.
Fapta prevãzutã în art. 185 alin. (3) care a pricinuit o
vãtãmare ce necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale mai
mult de 10 zile, precum ºi cea prevãzutã în art. 186, sãvârºite din
culpã, se pedepsesc cu închisoare de la o lunã la 3 luni sau cu
zile-amendã.
Dacã fapta a avut vreuna din urmãrile prevãzute în art. 187
alin. (1) sau (2), pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an
sau zile-amendã.
Când savârºirea faptei prevãzute în alin. (1) este urmarea
nerespectãrii dispoziþiilor legale sau a mãsurilor de prevedere
pentru exerciþiul unei profesii sau meserii ori pentru îndeplinirea
unei anumite activitãþi, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la
un an sau zile-amendã.
Fapta prevãzutã în alin. (2), dacã este urmarea nerespectãrii
dispoziþiilor legale sau a mãsurilor de prevedere arãtate în alin.
(3), se pedepseºte cu închisoare strictã de la un an la 3 ani sau
zile-amendã.
Dacã faptele prevãzute în alin. (3) si (4) sunt sãvârºite de cãtre
o persoanã care se aflã în stare de ebrietate, pedeapsa este
închisoarea strictã de la un an la 3 ani sau zile-amendã, în cazul
alin. (3), ºi închisoarea strictã de la un an la 5 ani, în cazul al. (4).
Pentru faptele prevãzute în alin. (1)-(4), acþiunea penalã se
pune în miºcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate.
Împãcarea parþilor înlãturã rãspunderea penalã.
Întreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, sãvârºitã
în vreuna din urmãtoarele împrejurãri:
Lovirile sau
vãtãmãrile
cauzatoare
de moarte
(art. 183,
C.pen.)
Vãtãmarea
corporalã
din culpã
(art. 184,
C.pen.)
fapta sa ori nu putea fi stãpânã pe actele sale, pedeapsa este
închisoarea strictã de la 3 la 10 ani.
Lovirea sau orice alte acte de violenþã cauzatoare de
suferinþe fizice se pedepseºte cu închisoare de la o lunã la 3 luni
sau cu zile-amendã.
Faptele prevãzute în alin. (1) sãvârºite asupra unui membru
de familie se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu
zile-amendã.
Lovirea sau actele de violenþã care au pricinuit o vãtãmare
ce necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de
zile se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-
amendã.
Faptele prevãzute în alin. (3) sãvârºite asupra unui membru
de familie se pedepsesc cu închisoare strictã de la un an la 2 ani
sau cu zile-amendã.
Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea prealabilã
a persoanei vãtãmate. În cazul faptelor prevãzute în alin. (2) ºi
(4), acþiunea penalã se pune în miºcare ºi din oficiu.
Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã, producându-
ºi efectele ºi în cazul în care acþiunea penalã a fost pusã în
miºcare din oficiu.
Fapta prin care s-a pricinuit integritãþii corporale sau
sãnãtãþii o vãtãmare care necesitã pentru vindecare îngrijiri
medicale de cel mult 60 de zile se pedepseºte cu închisoare
strictã de la un an la 5 ani.
Fapta prevãzutã în alin. (1) sãvârºita asupra membrilor
familiei se pedepseºte cu închisoare strictã de la un an la 6 ani.
Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea prealabilã
a persoanei vãtãmate. În cazul faptei prevãzute în alin. (2),
acþiunea penalã se pune în miºcare ºi din oficiu.
Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã, producându-
ºi efectele ºi în cazul în care acþiunea penalã a fost pusã în
miºcare din oficiu.
Fapta prin care s-a pricinuit integritãþii corporale sau
sãnãtãþii o vãtãmare care necesitã pentru vindecare îngrijiri
medicale mai mult de 60 de zile se pedepseºte cu închisoare
strictã de la 2 la 7 ani.
Vãtãmarea
corporalã
(art. 181,
C.pen.)
Lovirea sau
alte violenþe
(art. 180,
C.pen.)
Vãtãmarea
corporalã
gravã (art.
182, C.pen.)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 205 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 204
• în afara instituþiilor medicale sau cabinetelor medicale
autorizate în acest scop;
• de cãtre o persoanã care nu are calitatea de medic de
specialitate;
• dacã vârsta sarcinii a depãºit paisprezece sãptãmâni, se
pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendã.
Întreruperea cursului sarcinii, sãvârºita în orice condiþii, fãrã
consimþãmântul femeii însãrcinate, se pedepseºte cu închisoare
strictã de la 2 la 7 ani ºi interzicerea unor drepturi.
Dacã prin faptele prevazute în alin. (1) ºi (2) s-a cauzat
femeii însãrcinate o vãtãmare corporalã gravã, pedeapsa este
închisoarea strictã de la 3 la 10 ani ºi interzicerea unor drepturi,
iar dacã fapta a avut ca urmare moartea femeii însãrcinate,
pedeapsa este închisoarea strictã de la 5 la 15 ani ºi interzicerea
unor drepturi.
Nu se pedepseºte întreruperea cursului sarcinii efectuatã de
medic:
• dacã întreruperea cursului sarcinii era necesarã pentru a
salva viaþa, sãnãtatea sau integritatea corporalã a femeii
însãrcinate de la un pericol grav ºi iminent ºi care nu putea fi
înlãturat altfel;
• în cazul prevãzut în alin. (1) lit. c), când întreruperea
cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit
dispoziþiilor legale;
• în cazul prevãzut în alin. (2) când femeia însãrcinatã s-a
aflat în imposibilitatea de a-ºi exprima voinþa, iar întreruperea
cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice potrivit
dispoziþiilor legale.
(Codul Penal al României din 16 aprilie 1997, publicat în 16 aprilie 1997,
Lege nr. 197/2000 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul
penal, Ordonanþa de urgenþã 89/2001 pentru modificarea ºi completarea unor
dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni privind viaþa sexualã, Lege
61/2002 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001
pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare
la infracþiuni privind viaþa sexualã)
Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice formã,
precum ºi privarea copilului de drepturile sale de naturã sã punã în
pericol viaþa, dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau
socialã, integritatea corporalã, sãnãtatea fizicã sau psihicã a
copilului, atât în familie cât ºi în orice instituþie care asigurã
protecþia, îngrijirea ºi educarea copiilor. (art. 90 - Legea 272/2004)
Lovirea sau orice alte acte de violenþã cauzatoare de suferinþe
fizice se pedepseºte cu închisoare de la o lunã la 3 luni sau cu zile-
amendã. Faptele sãvârºite asupra unui membru de familie se
pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendã.
Lovirea sau actele de violenþã care au pricinuit o vãtãmare ce
necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile
se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendã.
Faptele sãvârºite asupra unui membru de familie se pedepsesc cu
închisoare strictã de la un an la 2 ani sau cu zile-amendã.
Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea prealabilã a
persoanei vãtãmate. În cazul faptelor prevãzute în alin. (2), acþiunea
penalã se pune în miºcare ºi din oficiu.
Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã, producându-ºi
efectele ºi în cazul în care acþiunea penalã a fost pusã în miºcare din
oficiu.
Orice persoanã care, prin natura profesiei sau ocupaþiei sale,
lucreazã direct cu un copil ºi are suspiciuni în legãturã cu existenþa
unei situaþii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligatã sã
sesizeze serviciul public de asistenþã socialã sau direcþia generalã de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului în a cãrei razã teritorialã a fost
identificat cazul respectiv.
În cazul în care abuzul sau neglijarea a fost sãvârºitã de cãtre
persoane care, în baza unui raport juridic de muncã sau de altã
naturã, asigurau protecþia, creºterea, îngrijirea sau educaþia
copilului, angajatorii au obligaþia sã sesizeze de îndatã organele de
urmãrire penalã ºi sã dispunã îndepãrtarea persoanei respective de
copiii aflaþi în grija sa.
Violenþa asupra copilului
Interzicerea
pedepselor
fizice ºi a
tratamentelor
umilitoare
(art. 90 -
Legea 272/
2004)
Persoane
obligate sã
sesizeze
Interzicerea
lovirii ºi a
altor acte de
violenþã
(Art. 185 -
Codul Penal)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 207 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 206
• plângerea;
• denunþul.
Plângerea este încunoºtinþarea fãcutã de o persoanã fizicã sau
de o persoanã juridicã, referitoare la o vãtãmare ce i s-a cauzat prin
infracþiune. Plângerea trebuie sã cuprindã: numele, prenumele,
calitatea ºi domiciliul petiþionarului, descrierea faptei ce formeazã
obiectul plângerii, indicarea fãptuitorului dacã este cunoscut ºi a
mijloacelor de probã.
Denunþul este încunoºtinþarea fãcutã de cãtre o persoanã fizicã
sau de cãtre o persoanã juridicã despre sãvârºirea unei infracþiuni.
Denunþul trebuie sã conþinã aceleaºi date ca ºi plângerea.
• pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a
copilului, la nivelul fiecãrei direcþii generale de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului se înfiinþeazã obligatoriu telefonul copilului, al
cãrui numãr va fi adus la cunoºtinþã publicului.
• sã verifice ºi sã soluþioneze toate sesizãrile privind cazurile de
abuz ºi neglijare, inclusiv cele venite din partea asistenþilor familiali;
• sã asigure prestarea serviciilor specializate pentru nevoile
copiilor victime ale abuzului sau neglijãrii ºi ale familiilor acestora.
• pentru verificarea sesizãrilor privind cazurile de abuz ºi
neglijare a copilului, reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã
socialã ºi protecþia copilului au drept de acces, în condiþiile legii, în
sediile persoanelor juridice, precum ºi la domiciliul persoanelor
fizice care au în îngrijire sau asigurã protecþia unui copil. Pentru
efectuarea acestor verificãri, organele de poliþie au obligaþia sã
sprijine reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului.
• în situaþia în care, în urma verificãrilor efectuate,
reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului stabilesc cã existã motive temeinice care sã susþinã
existenþa unei situaþii de pericol iminent pentru copil, datoratã
abuzului ºi neglijãrii, ºi nu întâmpinã opoziþie din partea pãrinþilor
sau a reprezentanþilor sãi legali, directorul direcþiei generale de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului instituie mãsura
plasamentului în regim de urgenþã.
• în situaþia în care persoanele prevãzute la alin. (1) refuzã sau
împiedicã în orice mod efectuarea verificãrilor de cãtre
reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului, iar aceºtia stabilesc cã existã motive temeinice care sã
susþinã existenþa unei situaþii de pericol iminent pentru copil,
datoratã abuzului ºi neglijãrii, direcþia generalã de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului sesizeazã instanþa judecãtoreascã, solicitând
emiterea unei ordonanþe preºedinþiale de plasare a copilului în regim
de urgenþã la o persoanã, la o familie, la un asistent maternal sau într-
un serviciu de tip rezidenþial, licenþiat în condiþiile legii.
În cadrul procesului se poate administra, din oficiu, ca probã,
declaraþia scrisã a copilului referitoare la abuzul sau neglijarea la
care a fost supus. Declaraþia copilului poate fi înregistratã, potrivit
legii, prin mijloace tehnice audio-video. Înregistrãrile se realizeazã
în mod obligatoriu cu asistenþa unui psiholog.
Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea înregistrãrii
declaraþiei sale.
Dacã instanþa judecãtoreascã apreciazã necesar, aceasta îl poate
chema pe copil în faþa ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numai
în camera de consiliu, în prezenþa unui psiholog ºi numai dupã o
prealabilã pregãtire a copilului în acest sens.
Nerespectarea obligaþiei persoanei care, prin natura profesiei
sau ocupaþiei sale, lucreazã direct cu un copil ºi are suspiciuni în
legãturã cu existenþa unei situaþii de abuz sau de neglijare a acestuia,
constituie abatere disciplinarã ºi se sancþioneazã potrivit legii.
Nerespecatarea obligaþiei angajatorului care a luat cunoºtinþã de
abuzul sau neglijarea asupra copilului, de cãtre o persoanã care,
printr-un raport juridic de muncã, asigurã protecþia, creºterea,
educaþia sau îngrijirea copilului de a sesiza organele de urmãrire
penalã ºi de a dispune îndepãrtarea persoanei respective de copiii
aflaþi în grija sa constituie contravenþie ºi se pedepseºte cu amendã
de la 300 la 600 de lei.
În instituþiile publice sau private, precum ºi în serviciile de tip
rezidenþial, publice sau private, care asigurã protecþia, creºterea,
îngrijirea sau educarea copiilor, este interzisã angajarea persoanei
împotriva cãreia a fost pronunþatã o hotãrâre judecãtoreascã
definitivã ºi irevocabilã pentru sãvârºirea, cu intenþie, a unei
infracþiuni.
Moduri de
sesizare
Atribuþiile
DGASPC în
rezolvarea
cazurilor de
violenþã
asupra
copilului
Sancþiuni
Audierea
copilului
(Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,
Codul Penal, Codul de Procedurã Penalã)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 209 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 208
În cazul în care constatã acte de violenþã în familie împotriva
minorilor, asistenþii familiali sunt obligaþi sã acorde de îndatã
asistenþa necesarã ºi sã sesizeze Autoritatea Naþionalã pentru
Protecþia Copilului ºi Adopþie, respectiv serviciul public specializat
de la nivel local.
Asistenþii familiali instrumenteazã cazul împreunã cu persoana
desemnatã de Ministerul Administraþiei ºi Internelor, în condiþiile
prevazute la art. 5.
Persoanele desemnate de autoritãþile publice pentru
instrumentarea cazurilor de violenþã în familie vor avea urmãtoarele
atribuþii principale:
• monitorizarea cazurilor de violenþã în familie din sectorul
sau unitatea teritorialã deservitã; culegerea informaþiilor asupra
acestora; întocmirea unei evidenþe separate; asigurarea accesului la
informaþii la cererea organelor judiciare ºi a pãrþilor sau
reprezentanþilor acestora;
• informarea ºi sprijinirea lucrãtorilor poliþiei care în cadrul
activitãþii lor specifice întâlnesc situaþii de violenþã în familie;
• identificarea situaþiilor de risc pentru pãrþile implicate în
conflict ºi îndrumarea acestora spre servicii de specialitate;
• colaborarea cu instituþii locale de protecþie a copilului ºi
raportarea cazurilor, în conformitate cu legislaþia în vigoare;
• îndrumarea pãrþilor aflate în conflict în vederea medierii;
• solicitarea de informaþii cu privire la rezultatul medierii;
• instrumentarea cazului împreunã cu asistentul familial.
În cazul comiterii actelor de violenþã în familie, organele de
poliþie intervin la sesizarea victimei, a altui membru de familie, a
unei autoritãþi sau din oficiu.
Lucrãtorul de poliþie va anunþa imediat autoritatea competentã
la nivel local, în legãturã cu situaþia victimei.
Cazurile de violenþã în familie pot fi supuse medierii la cererea
pãrþilor. Persoanele cu atribuþii în instrumentarea unui caz de
violenþã în familie vor îndruma pãrþile în acest sens.
Prevenirea situaþiilor conflictuale ºi medierea între membrii
familiei se realizeazã prin intermediul consiliului de familie sau de
cãtre mediatori autorizaþi, dar medierea nu împiedicã desfãºurarea
procesului penal sau aplicarea dispoziþiilor legale.
Medierea în
cazurile de
violenþã în
familie
Atribuþii
Violenþa domesticã
Violenþa în familie reprezintã orice acþiune fizicã sau verbalã
sãvârºitã cu intenþie de cãtre un membru de familie împotriva altui
membru al aceleiaºi familii, care provoacã o suferinþã fizicã, psihicã,
sexualã sau un prejudiciu material. Constituie, de asemenea,
violenþã în familie împiedicarea femeii de a-ºi exercita drepturile ºi
libertãþile fundamentale.
Prin membru de familie se înþelege:
• soþul;
• ruda apropiatã.
De efectele prezentei legi beneficiazã ºi persoanele care au
stabilit relaþii asemãnãtoare acelora dintre soþi sau dintre pãrinþi ºi
copil, dovedite pe baza anchetei sociale.
Asistenþii familiali sunt asistenþi sociali autorizaþi de agenþie
pentru asigurarea asistenþei specifice relaþiilor familiale.
Asistenþii familiali îºi desfãºoarã activitatea în urmãtoarele
instituþii:
• Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Familiei;
• compartimente specializate din cadrul direcþiilor teritoriale
pentru dialog, familie ºi solidaritate socialã;
• servicii publice de asistenþã socialã;
• adãposturi;
• alte unitãþi pentru prevenirea ºi combaterea violenþei în
familie.
În activitatea lor asistenþii familiali au urmãtoarele atribuþii:
• identificã ºi þin evidenþa familiilor în care apar conflicte ce
pot cauza violente;
• urmãresc desfãºurarea activitãþii de prevenire a violenþei în
familie;
• identificã soluþii neviolente prin legãturã cu persoanele în
cauzã;
• solicitã sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru
rezolvarea situaþiilor care genereazã violenþa în familie;
• monitorizeazã respectarea drepturilor persoanelor nevoite sã
recurgã la serviciile adaposturilor.
Definire
Membru de
familie -
defniþie
Atribuþiile
asistenþilor
familiali
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 211 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 210
care asigurã gãzduirea, îngrijirea, precum ºi reabilitarea ºi
reinserþia socialã a acestora.
Centrele de asistenþã destinate agresorilor sunt unitãþi de
asistenþã socialã cu sau fãrã personalitate juridicã care asigurã
în regim rezidenþial sau semirezidenþial reabilitarea ºi reinserþia
socialã a acestora, mãsuri educative, precum ºi consiliere ºi
mediere familialã.
Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare ºi dezintoxicare
acordate prin centrele de asistenþã destinate agresorilor se
asigurã în spitalele sau unitãþile sanitare cu care s-au încheiat
convenþii.
În cursul urmãririi penale sau al judecãþii instanþa de
judecatã, la cererea victimei sau din oficiu, ori de câte ori existã
probe sau indicii temeinice cã un membru de familie a sãvârºit
un act de violenþã cauzator de suferinþe fizice sau psihice asupra
unui alt membru, poate dispune, în mod provizoriu, una dintre
mãsurile prevãzute la art. 113 si 114 din Codul penal, precum ºi
mãsura interzicerii de a reveni în locuinþa familiei.
Mãsurile prevazute la alin. (1) înceteazã la dispariþia stãrii
de pericol care a determinat luarea acestora.
Câte un exemplar al încheierii se înmâneazã pãrþilor, iar în
cazul lipsei unei pãrþi, încheierea se afiºeazã la uºa locuinþei.
Încheierea instanþei poate fi atacatã separat cu recurs, în
termen de 3 zile de la pronunþare pentru cei prezenþi ºi de la
comunicare pentru cei lipsã. Recursul nu este suspensiv de
executare.
Constituie contravenþii, dacã, potrivit legii penale, nu
constituie infracþiuni, ºi se sancþioneazã cu amendã între
10.000.000 lei ºi 50.000.000 lei, urmãtoarele fapte:
• refuzul primirii în adapost ori refuzul de a acorda, la
solicitarea motivatã a asistentului familial, îngrijire medicalã
gratuitã celui aflat în suferinþã vizibilã, pentru înlãturarea
consecinþelor violenþelor;
• nesesizarea de cãtre asistentul familial, în condiþiile
prevãzute la art. 13 alin. (2), a Autoritãþii Naþionale pentru
Protecþia Copilului ºi Adopþie, respectiv a serviciului public
specializat de la nivel local;
• schimbarea destinaþiei adapostului.
Mãsuri de
protejare a
victimelor
violenþei în
familie
Sancþiuni
Centrele
pentru
adãpostirea
victimelor
violenþei în
familie
Centrele pentru adãpostirea victimelor violenþei în familie,
denumite în continuare adãposturi, sunt unitãþi de asistenþã
socialã, cu sau fãrã personalitate juridicã, care asigurã protecþie,
gãzduire, îngrijire ºi consiliere victimelor violenþei în familie,
nevoite sã recurgã la acest serviciu de asistenþã socialã.
Primirea victimelor în adãpost se face numai în caz de
urgenþã sau cu aprobarea scrisã a asistentului familial, atunci
când izolarea victimei de agresor se impune ca mãsura de
protecþie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este
interzis accesul în incinta adãpostului unde se gãsesc victimele.
Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimþãmântul
acestora sau, dupã caz, al reprezentantului legal.
Adãposturile pot fi:
• publice;
• private;
• în parteneriat public-privat li se înfiinþeazã numai cu
avizul agenþiei.
Înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea adãposturilor
publice se aprobã prin hotãrâri ale consiliilor judeþene sau, dupã
caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor mun.
Bucureºti. Finanþarea adãposturilor publice se asigurã din
bugetele locale.
Adãposturile publice trebuie sã asigure gratuit, pe o perioadã
determinatã, asistenþa familialã atât victimei, cât ºi minorilor aflaþi
în îngrijirea acesteia, protecþie împotriva agresorului, îngrijire
medicalã, hranã, cazare, asistenþã psihologicã ºi consiliere
juridicã, potrivit instrucþiunilor de organizare ºi funcþionare.
Adãposturile private ºi cele în parteneriat public-privat pot
fi înfiinþate numai de cãtre furnizorii de servicii sociale,
acreditaþi în condiþiile legii.
În cazul adãposturilor prevãzute la alin. (8), utilizarea
sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupã caz, de la bugetele
locale se supune controlului organelor abilitate de lege.
În cazul acordãrii de subvenþii adãposturilor private sau în
parteneriat public-privat, instituþia care a acordat subvenþia
poate participa la administrarea unitãþii în cauzã sau
monitorizeazã oportunitatea folosirii fondurilor alocate.
Centrele de recuperare pentru victimele violenþei în familie
sunt unitãþi de asistenþã socialã cu sau fãrã personalitate juridicã
Centrele
pentru
adãpostirea
victimelor
violenþei în
familie
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 213 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 212
Consumul de droguri
a) substanþe aflate sub control naþional - drogurile ºi
precursorii înscriºi în tabelele-anexã nr. I-IV care fac parte
integrantã din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin
ordonanþa de urgenþã a Guvernului, prin înscrierea unei noi
plante sau substanþe, prin radierea unei plante sau substanþe ori
prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea
ministrului sãnãtãþii;
b) droguri - plantele ºi substanþele stupefiante ori psihotrope
sau amestecurile care conþin asemenea plante ºi substanþe,
înscrise în tabelele nr. I-III*;
c) droguri de mare risc - drogurile înscrise în tabelele nr. I
ºi II*;
d) droguri de risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III;
e) precursori - substanþele utilizate frecvent în fabricarea
drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV*;
f) inhalanþi chimici toxici - substanþele stabilite ca atare prin
ordin al ministrului sãnãtãþii;
g) consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub
control naþional, fãrã prescripþie medicalã;
h) consumator - persoana care îºi administreazã sau permite
sã i se administreze droguri, în mod ilicit, prin înghiþire, fumat,
injectare, prizare, inhalare sau alte cãi prin care drogul poate
ajunge în organism;
h1) consumator dependent - consumatorul care, ca urmare
a administrãrii drogului în mod repetat ºi sub necesitate ori
nevoie, prezintã consecinþe fizice ºi psihice conform criteriilor
medicale ºi sociale;
h2) program integrat de asistenþã a consumatorilor ºi a
consumatorilor dependenþi de droguri - totalitatea serviciilor de
sãnãtate ºi a serviciilor de asistenþã psihologicã ºi socialã
asigurate în mod integrat ºi coordonat persoanelor
Definiþii
*vezi Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri (versiune actualizatã la data de 07/03/2005) ºi Legea
nr. 522/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000
Constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã între
5.000.000 lei ºi 10.000.000 lei refuzul pãrãsirii adãpostului,
indiferent de motiv, în momentul în care condiþiile care au
determinat internarea au dispãrut.
Constituie contravenþie ºi se sanctioneazã cu amendã între
5.000.000 lei ºi 10.000.000 lei încercarea persoanei care a comis
acte de agresiune de a pãtrunde în incinta adãpostului în care se
aflã sau crede ca se aflã victima.
Contravenþiile se constatã ºi sancþiunile se aplicã, conform
legii, de cãtre asistenþii familiali, primar sau împuterniciþii
acestuia.
(Lege nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei
în familie, cu modificarile si completarile aduse de Ordonanþa nr. 95 din
24 decembrie 2003)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 215 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 214
procurarea, cumpãrarea sau deþinerea de precursori,
echipamente ori materiale, în scopul utilizãrii lor la cultivarea,
producerea sau fabricarea ilicitã de droguri de mare risc, se
pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani ºi interzicerea unor
drepturi.
Organizarea, conducerea sau finanþarea faptelor prevãzute la
art. 2-9 se pedepseºte cu pedepsele prevãzute de lege pentru
aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.
Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace,
dacã este urmat de executare, se pedepseºte cu închisoare de la
6 luni la 5 ani. Dacã îndemnul nu este urmat de executare,
pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
Dacã faptele prevãzute în paragrafele 1, 5, 7 ºi 10 au avut
ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10
la 20 de ani ºi interzicerea unor drepturi.
Cu privire la infracþiunile cuprinse în prezentul capitol, pe
lângã situaþiile prevãzute în Codul penal, constituie circumstanþe
agravante urmãtoarele situaþii:
a) persoana care a comis infracþiunea îndeplinea o funcþie ce
implicã exerciþiul autoritãþii publice, iar fapta a fost comisã în
exercitarea acestei funcþii;
b) fapta a fost comisã de un cadru medical sau de o persoanã
care are, potrivit legii, atribuþii în lupta împotriva drogurilor;
c) drogurile au fost trimise sau livrate, distribuite sau oferite
unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate într-un pro-
gram terapeutic ori s-au efectuat alte asemenea activitãþi
interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dacã
fapta a fost comisã într-o instituþie sau unitate medicalã, de
învãþãmânt, militarã, loc de detenþie, centre de asistenþã socialã,
de reeducare sau instituþie medical-educativã, locuri în care
elevii, studenþii ºi tinerii desfaºoarã activitãþi educative,
sportive, sociale ori în apropierea acestora;
d) folosirea minorilor în sãvârºirea faptelor descrise mai sus;
e) drogurile au fost amestecate cu alte substanþe care le-au
mãrit pericolul pentru viaþa ºi integritatea persoanelor.
În cazul circumstanþei agravante prevãzute la lit. c),
referitoare la sãvârºirea faptelor într-o instituþie de învãþãmânt
ori în locuri în care elevii, studenþii ºi tinerii desfãºoarã activitãþi
educative, sportive, sociale sau în apropierea acestora, la
Circumstanþe
agravante
consumatoare de droguri, prin unitãþile medicale, psihologice ºi
sociale, publice, private ºi mixte.
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea,
extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în
vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea,
transportul, procurarea, cumpãrarea, deþinerea ori alte operaþiuni
privind circulaþia drogurilor de risc, fãrã drept, se pedepsesc cu
închisoare de la 3 la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi. Dacã
faptele au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este
închisoarea de la 10 la 20 de ani ºi interzicerea unor drepturi.
Introducerea sau scoaterea din þarã, precum ºi importul ori
exportul de droguri de risc, fãrã drept, se pedepsesc cu
închisoare de la 10 la 20 de ani ºi interzicerea unor drepturi. Dacã
faptele privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea
de la 15 la 25 de ani ºi interzicerea unor drepturi.
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea,
extragerea, prepararea, transformarea, cumpãrarea sau deþinerea
de droguri de risc pentru consum propriu, fãrã drept, se
pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amenda. Dacã
faptele privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea
de la 2 la 5 ani.
Punerea la dispoziþie, cu ºtiinþã, cu orice titlu, a unui local,
a unei locuinþe sau a oricãrui alt loc amenajat, în care are acces
publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea
consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseºte cu închisoare
de la 3 la 10 ani ºi interzicerea unor drepturi.
Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenþie, de cãtre
medic, fãrã ca aceasta sã fie necesarã din punct de vedere medi-
cal, se pedepseºte cu închisoare de la 1 an la 5 ani. Cu aceeasi
pedeapsa se sancþioneaza ºi eliberarea sau obþinerea, cu intenþie,
de droguri de mare risc, pe baza unei reþete medicale prescrise
sau a unei reþete medicale falsificate.
Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în
afara condiþiilor legale, se pedepseºte cu închisoare de la unu la
5 ani.
Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanþi chimici
toxici unui minor se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea,
vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea,
Sancþionarea
traficului si
a altor
operaþiuni
ilicite
cu
substanþe
aflate sub
control
naþional
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 217 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 216
Programele terapeutice se elaboreazã de cãtre Ministerul
Sãnãtãþii ºi se desfãºoarã în centre stabilite în acest scop, cu
regim deschis sau închis, publice, private sau mixte.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluãrii
consumatorului ºi de derularea programelor psihologice ºi
sociale sunt suportate de la bugetul de stat prin bugetul Agenþiei
Naþionale Antidrog ºi, în funcþie de posibilitãþile materiale, de
cãtre persoana în cauzã, de familie sau de un organism privat, în
condiþiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului
administraþiei ºi internelor, al ministrului sãnãtãþii ºi al
ministrului finanþelor publice.
Cheltuielile ocazionate de aplicarea programului terapeutic
individualizat pentru persoanele asigurate prin sistemul de
asigurãri sociale de sãnãtate sunt suportate de casele de asigurãri
de sãnãtate din Fondul naþional unic de asigurãri sociale de
sãnãtate pentru afecþiunile ce decurg din consumul de droguri ºi
prin programele de sãnãtate ale Ministerului Sãnãtãþii ºi
programele de profilaxie ale Agenþiei Naþionale Antidrog.
În funcþie de posibilitãþile materiale, persoana în cauzã, fa-
milia acesteia sau organisme private pot suporta parþial sau in-
tegral contravaloarea serviciilor de evaluare ºi cheltuielile
ocazionate de participarea la programe psihologice ºi sociale, la
tarifele ºi în conditiile stabilite prin decizie a preºedintelui
Agenþiei Naþionale Antidrog, cu avizul ministerelor interesate.
Sumele încasate de centrele de prevenire, evaluare ºi
consiliere antidrog reprezintã venituri extrabugetare ale Agenþiei
Naþionale Antidrog, cu titlu permanent, ºi se utilizeazã pentru
finanþarea programelor de prevenire a traficului ºi consumului
ilicit de droguri. Sumele neutilizate la sfârºitul anului se
reporteazã în anul urmãtor cu aceeaºi destinaþie.
Ministrul justiþiei ºi ministrul sãnãtãþii vor stabili, prin ordin
comun, mãsurile medicale ºi educative sau programele care vor
fi aplicate consumatorilor de droguri în penitenciare.
Datele personale ale consumatorilor dependenþi de
consumul de droguri, incluºi în programul integrat de asistenþã
a consumatorilor ºi a consumatorilor dependenþi de droguri,
beneficiazã de confidenþialitate, conform normelor în vigoare.
Evidenþa centralizatã a consumatorilor incluºi în circuitul
terapeutic se þine de Observatorul Român de Droguri ºi
Confidenþia-
litatea
datelor
maximul special prevãzut de lege se poate adauga un spor care
nu poate depãºi 5 ani, în cazul închisorii, sau maximul general,
în cazul amenzii.
Consumul de droguri aflate sub control naþional, fãrã
prescripþie medicalã, este interzis pe teritoriul României.
Persoana care consumã ilicit droguri aflate sub control
naþional poate fi inclusã, cu acordul sãu, într-un program integrat
de asistenþã a persoanelor consumatoare de droguri.
Manifestarea acordului de includere în circuitul integrat de
asistenþã a persoanelor consumatoare de droguri se face prin
semnarea unui document, potrivit regulamentului pentru
aplicarea dispoziþiilor prezentei legi.
Stabilirea programului psihologic ºi social individualizat se
face de cãtre centrul de prevenire, evaluare ºi consiliere antidrog,
pe baza evaluãrii psihologice ºi sociale, ºi în concordanþã cu
rezultatele examinãrii medicale solicitate unei unitãþi medicale,
conform criteriilor prevãzute în regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
Stabilirea programului terapeutic individualizat se face con-
form protocoalelor de practicã, elaborate de Ministerul Sãnãtãþii,
prin structurile sale specializate ºi Colegiul Medicilor din
România.
Unitãþile medicale, în care se desfaºoarã programe
terapeutice pentru consumatorii dependenþi, transmit centrelor
de prevenire, evaluare ºi consiliere antidrog datele necesare în
vederea menþinerii continuitãþii programului integrat de
asistenþã a persoanelor consumatoare de droguri, pe baza unui
raport medical.
Programul terapeutic ºi programul psihologic ºi social se
desfãºoarã integrat, astfel încât consumatorul ºi consumatorul
dependent sã poatã beneficia de o asistenþã medicalã,
psihologicã ºi socialã concomitentã ºi continuã, cu respectarea
drepturilor omului ºi a drepturilor pacientului, potrivit legii.
Programele psihologice ºi sociale se elaboreazã de cãtre
Agenþia Naþionalã Antidrog în colaborare, dupã caz, cu
Ministerul Sãnãtãþii, Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi
Familiei ºi Ministerul Justitiei ºi se pot derula în centre
autorizate ºi/sau acreditate în acest sens, cu regim deschis sau
închis, publice, private sau mixte.
Mãsuri
împotriva
consumului
ilicit de
droguri
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 219 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 218
avizul Comisiei
pentru Protecþia
Copilului
• a anula, a suprima o lege sau o altã dispoziþie legalã. Ea are ca
rezultat scoaterea din vigoare, în total sau în parte (abrogarea totalã
sau parþialã) a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeaºi
valoare juridicã sau de o valoare juridicã superioarã.
• depãºire a legalitãþii, fapta ilegalã, abuzul de drept, exercitarea
unui drept împotriva scopului lui economic ºi social.
• mijloc legal prin care se cere instanþei judecãtoreºti soluþionarea
unui conflict care se referã la respectarea unui drept ºi/sau îndeplinirea
unei obligaþii legale;
• acte de pãstrare, întreþinere ºi folosire a lucrurilor copilului, fãrã
a le înstrãina (vinde);
• persoana care prin actul juridic al adopþiei dobândeºte calitatea
de fiu (fiicã) faþã de o persoanã sau familie;
• persoana sau familia care îºi asumã drepturile ºi obligaþiile
pãrinteºti faþã de adoptat;
• suma de bani;
• perioada cuprinsã între 1 ianuarie ºi 31 decembrie;
• cãsãtoria poate fi declaratã nulã în urmãtoarele situaþii: eroarea
asupra identitãþii fizice a celuilalt soþ; eroare provocatã de cãtre unul
dintre soþi (de ex., unul dintre soþi a ascuns, cu intenþie, o boalã gravã
de care suferea); violenþã (de ex., constrângerea prin ameninþare
exercitatã asupra unuia dintre soþi sã-ºi declare consimþãmântul la
cãsãtorie);
• persoana fãrã nici o cetãþenie;
• constatarea fãcutã de cãtre Comisia pentru Protecþia Copilului
conform cãreia familia sau persoana care doreºte sã adopte
îndeplineºte condiþiile materiale ºi garanþiile morale necesare
asigurãrii dezvoltãrii armonioase a copilului;
• organ administrativ (comunal, orãºenesc, municipal sau de sec-
tor al municipiului Bucureºti) cu atribuþii în ceea ce priveºte ocrotirea
copilului;
• în cazul adopþiei, hotãrârea prin care se prelungeºte de drept
perioada pentru care copilul a fost încredinþat în vederea adopþiei,
pânã la încuviinþarea sau respingerea cererii de cãtre instanþã;
Dicþionar
acþiune în justiþie
administrarea
bunurilor
copilului
adoptat
adoptator
alocaþia de
întreþinere
an calendaristic
anularea
cãsãtoriei
(nulitate relativã)
apatrid
atestat
autoritatea
tutelarã
a abroga
abuz
Toxicomanii din cadrul Agenþiei Naþionale Antidrog, în
Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri, pe baza
datelor comunicate de Ministerul Sãnãtãþii ºi de alte instituþii
care coordoneazã programe terapeutice, psihologice ºi sociale,
precum ºi de centrele stabilite, publice sau private.
Ministerul Sãnãtãþii, prin direcþiile desemnate, are acces la
datele din evidenþã.
Persoana care a fost integratã în programul terapeutic ºi
programul psihologic ºi social i se va elibera un certificat nomi-
nal sau o legitimaþie în format electronic codificatã, în care se
vor menþiona: unitatea emitentã, datele de identificare a
persoanei în cauzã, durata, obiectul ºi rezultatul tratamentului,
motivul terminãrii tratamentului, starea sãnãtãþii persoanei în
cauzã la începutul ºi terminarea tratamentului.
Toate datele referitoare la persoanele supuse programului
integrat de asistenþã a consumatorilor ºi a consumatorilor
dependenþi de droguri vor fi distruse dupã 10 ani de la încetarea
supravegherii medicale. În cazul persoanelor supuse de mai
multe ori programelor integrate de asistenþã a consumatorilor ºi
a consumatorilor dependenþi de droguri, datele vor fi distruse
dupã 10 ani de la încetarea ultimei perioade de supraveghere
medicalã.
Orice persoanã care are cunoºtinþã despre un consumator de
droguri poate sesiza una dintre unitãþile medicale stabilite de
Ministerul Sãnãtãþii, care va proceda conform legii.
Sesizarea
(Legea nr. 143/2000 privind prevenirea ºi combaterea traficului ºi consumului
ilicit de droguri ºi Legea nr. 522/2004 pentru modificarea ºi completarea Legii
nr. 143/2000)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 221 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 220
Monitorul Oficial
al României
numele reunite
ale soþilor
încredinþarea
copiluluiunui
SPS sau OPA
încredinþarea
copilului unei
familii sau unei
persoane
încetarea
cãsãtoriei
încredinþarea în
vederea adopþiei
înscris autentic
înscrisuri
judecatã în primã
instanþã
mijloace de
probã
soþi, rudenia (tatãl cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata, bunica
cu nepotul, fratele cu sora, unchiul cu nepoata, mãtuºa cu nepotul,
vãrul cu vara lui), adopþia (între adoptator sau ascendenþii lui, pe de o
parte, ºi adoptat ori descendenþii lui, pe de latã parte; între copiii
adoptatorului, pe de o parte, ºi adoptat ºi copiii acestuia pe de altã
parte; între adoptaþii de cãtre aceeaºi persoanã), tutela (între tutore ºi
copilul aflat sub tutela sa), alienaþia ºi debilitatea mintalã (alienatul
ºi debilul mintal nu se pot cãsãtori atât în momentele în care nu se
gãsesc în stare de luciditate, cât ºi în momentele de luciditate
temporarã);
• organ de jurisdicþie ale cãrui funcþii specifice constau în judecarea
proceselor privind raporturile civile, comerciale, de muncã, de familie,
penale, administrative, precum ºi orice alte cauze pentru care legea nu
stabileºte o altã competenþã. Instanþele judecãtoreºti sunt: judecãtoriile,
tribunalele, curþile de apel ºi Curtea Supremã de Justiþie;
• intervine în cazul decesului unuia dintre soþi, declarãrii
judecãtoreºti a morþii unuia dintre soþi ºi recãsãtoririi unuia dintre soþi
în cazul decesului celuilalt;
• mãsura decisã de Comisia pentru Protecþia Copilului în vederea
adopþiei;
• mãsura de protecþie pe care Comisia pentru Protecþia Copilului
o poate lua dacã nu existã familii sau persoane corespunzãtoare cãrora
sã le fie încredinþat copilul;
• mãsura de protecþie pe care Comisia pentru Protecþia Copilului
o poate lua în cazul în care: pãrinþii copilului sunt decedaþi,
necunoscuþi, puºi sub interdicþie, declaraþi judecãtoreºte morþi ori
dispãruþi sau decãzuþi din drepturile pãrinteºti, ºi nu a fost instituitã
tutela; copilul a fost declarat abandonat prin hotãrâre rãmasã
definitivã;
• în sens larg, orice act scris;
• vezi formã autenticã;
• prima etapã a judecãþii care începe în momentul sesizãrii
instanþei ºi se încheie în momentul pronunþãrii unei hotãrâri
judecãtoreºti definitive;
• înscrisuri, depoziþii ale martorilor, recunoaºterea uneia dintre
pãrþi, expertiza, cercetarea la faþa locului prin care se constatã existenþa
unor situaþii juridice sau elemente de fapt care pot fi folosite ca probã;
• publicaþie în care apar actele normative;
• numele de familie care cuprinde atât numele de familie la
soþului cât ºi numele de familie al soþiei;
instanþã
judecãtoreascã
descendenþi
fireºti
• act de procedurã prin care se sesizeazã instanþa cu judecarea cu
privire la soluþionarea unei cauze civile;
• înscris eliberat de un organ de stat prin care se constatã un fapt
juridic (naºterea etc.);
• razã administrativ - teritorialã;
• hotãrârea de a consimþi la încheierea unui act juridic asupra
cãreia nu se mai poate reveni;
• copil conceput ºi nãscut fãrã ca pãrinþii acestuia sã fie cãsãtoriþi;
• copilul nãscut în timpul cãsãtoriei;
• în context, la aceeaºi valoare;
• o surtã prezentare a experienþei ºi pregãtirii profesionale a unei
persoane, folositã în special la obþinerea unui loc de muncã;
• cãsãtoria poate fi anulatã dacã a fost încheiatã în urmãt. condiþii:
cu încãlcarea legii cu privire la vârsta matrimonialã; de cãtre o persoanã
care este deja cãsãtoritã; între persoane care sunt rude în gradul interzis
de lege; între cel care adoptã sau ascendenþii lui, pe de o parte, ºi cel
adoptat ori descendenþii acestuia, pe de altã parte; de alienatul sau
debilul mintal; fãrã consimþãmântul viitorilor soþi, ori acesta nu a fost
exprimat cu respectarea condiþiilor de formã necesare încheierii
cãsãtoriei; de cãtre un funcþionar care nu avea împuternicirea de delegat
de stare civilã, cu excepþia cazului în care a exercitat în mod public
atribuþiile de delegat de stare civilã; între persoane de acelaºi sex;
• copiii ºi urmaºii lor, fãrã deosebire de sex ºi indiferent dacã sunt
din aceeaºi cãsãtorie sau din cãsãtorii diferite;
• locuinþa statornicã (permanentã) ºi principalã a unei persoane;
• dreptul pe care îl are copilul de a cere ºi obþine întreþinere de la
persoanele prevãzute de lege;
• în context, dreptul copiilor de a-i moºteni pe pãrinþi;
• legãtura de sânge dintre copil ºi pãrinþi care rezultã din faptul
concepþiei ºi al naºterii;
• reprezentarea graficã a unei structuri familale pe diferite
niveluri generaþionale;
• forma pe care trebuie sã o îndeplineascã un înscris întocmit cu
respectarea anumitor condiþii de cãtre un funcþionar de stat;
• actul adoptat de instanþa judecãtoreascã care poate fi pus în executare;
• în sens restrâns, împrejurãri care împiedicã încheierea
cãsãtoriei: existenþa unei cãsãtorii nedesfãcute a unuia dintre viitorii
consimþãmânt
irevocabil
copil conceput ºi
nãscut în afara
cãsãtoriei / copil
din cãsãtorie
cuantum egal
curriculum vitae
declararea
nulitãþii
cãsãtoriei
(nulitate
absolutã)
domiciliu
dreptul la
întreþinere
dreptul la
moºtenire
filiaþia
formã autenticã
hotãrâre judec.
definitivã si
irevocabilã
impedimente la
cãsãtorie
genogramã
cerere de
chemare în
judecatã
certificat
constatator
circumscripþie
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 223 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 222
reºedinþã
serviciul de stare
civilã
schimbarea
numelui de
familie/ prenu-
melui pe cale
administrativã
sub tutelã
tutore
• document aflat la primãrii în care se înregistreazã actele ºi
faptele de stare civilã;
• persoana care a pierdut cetãþenia românã ºi care doreºte sã ºi-o
redobândeascã prin revenirea în þarã;
• revenirea definitivã în România a unei persoane care a pierdut
cetãþenia românã;
• persoana (pãrinte, tutore, curator) sau instituþia de ocrotire care
încheie un act juridic în numele ºi pe seama copilului;
• împuternicirea legalã prin care o persoanã (pãrinte, tutore, cu-
rator) sau instituþia de ocrotire încheie un act juridic în numele ºi pe
seama copilului;
• locuinþa vremelnicã (temporarã) a unei persoane;
• organ al administraþiei publice locale care întocmeºte,
înregistreazã acte sau fapte de stare civilã ºi înscrie menþiuni în actele
de stare civilã;
• înlocuirea, printr-o cerere motivatã adresatã primãriei în a cãrei
razã teritorialã se aflã domiciliul solicitantului, a numelui de familie
sau a prenumelui cu un alt nume sau prenume. Cererea se înainteazã
de cãtre primãrie, prin organele de poliþie, Inspectoratului General al
Poliþiei care soluþioneazã cererea.
• situaþia în care copilul se aflã sub ocrotirea unei alte persoane,
alta decât pãrinþii lui;
• persoana desemnatã sã ocroteascã un copil, în situaþiile în care
pãrinþii nu o pot face.
reprezentant
legal
reprezentarea
copilului
registrul de stare
civilã
repatriat
repatriere
• numele pe care s-au înþeles sã-l poarte ambii soþi;
• îndatorirea impusã de lege unei persoane de a acorda copilului
mijloacele necesare pentru educarea, pregãtirea ºcolarã ºi
profesionalã;
• sunt pãrinþii, tutorii, curatorii, persoana, familia sau serviciul
specializat cãrora le-a fost încredinþat sau dat în plasament copilul;
• legãtura juridicã dintre copil ºi tatãl sãu;
• pãrinþii care au dat viaþã copilului;
• suma de bani, stabilitã de cãtre instanþa de judecatã, pe care unul
dintre soþi este obligat sã o plãteascã celuilalt pentru întreþinerea
copiilor;
• pericolul care este pe cale sã se producã;
• în context, copilul recunoscut ºi moºtenitorii sãi, mama copilului
recunoscut, bãrbatul care a fãcut recunoaºterea ºi moºtenitorii acestuia,
procurorul când considerã cã este în interesul copilului;
• persoana care nu are discernãmânt datoritã faptului cã suferã de
alienaþie ºi debilitate mintalã;
• mãsura de protecþie pe care serviciul public specializat pentru
protecþia copilului o poate lua în situaþii excepþionale dacã: pãrinþii
sau unul dintre aceºtia pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau
integritatea moralã a copilului prin exercitarea în mod abuziv a
drepturilor pãrinteºti sau prin neglijenþã gravã în îndeplinirea
obligaþiilor de pãrinte; copilul este gãsit lipsit de supraveghere sau este
pãrãsit de pãrinþi.
• mãsura de protecþia pe care Comisia pentru Protecþia Copilului
o poate lua dacã securitatea, dezvoltarea sau integritatea moralã a
copilului este periclitatã în familie din motive independente de voinþa
pãrinþilor;
• mãsura de protecþie pe care Comisia pentru Protecþia Copilului
o poate lua dacã nu existã persoane sau familii corespunzãtoare la care
copilul sã poatã fi dat în plasament;
• în context, depãºirea termenul prevãzut de lege pentru
exercitarea dreptului de a introduce acþiunea în justiþie;
• teritoriul (judeþ, municipiu, oraº, comunã) în limitele cãruia
autoritatea administrativã este competentã;
• exercitarea în mod abuziv a unui drept, ignorând drepturile
celorlalþi;
pensie de
întreþinere
pericol iminent
persoanã
interesatã
persoana pusã
sub interdicþie
plasamentul în
regim de urgenþã
plasamentul
copilului la o
familie sau la o
persoanã
plasamentul la
SPS sau la un
OPA
razã
administrativ-
teritorialã
rea-credinþã
prescriere
paternitatea
pãrinþi naturali
nume de familie
comun
obligaþia de
întreþinere a
copilului
ocrotitori legali
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 224 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 225
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul .................... (numele ºi prenumele reclamantului),
domiciliat în localitatea .............., judeþul ............., str. ..............., nr. ......, etajul
......, apart. ......, chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe ..................
(numele ºi prenumele pârâtei), domiciliatã în localitatea ..............., judeþul
............., str. ................, nr. ......., etajul ....., apart. ......., în nume propriu ºi ca
reprezentantã legalã a minorului pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþa sã
hotãrâþi cã recunoaºterea de cãtre pârâtã a numitului minor nu corespunde
realitãþii. Cer, de asemenea cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat.
Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:
În fapt, subsemnatul sunt nãscut din cãsãtoria pârâtei cu soþul ei ..........
Dupã moartea acestuia din urmã, pârâta, prin declaraþia declaraþia
autentificatã sub nr. ...... din ............ la Biroul notarial ......... a recunoscut pe
minorul ........... ca fiind copilul ei, nãscut în afara cãsãtoriei cu tatãl meu, deºi
în registrul de stare civilã al Serviciului de stare civilã din ........ sub nr. ..... din
......, aceastã naºtere a fost înregistratã cu menþiunea “din pãrinþi necunoscuþi”.
În realitate, recunoaºterea nu corespunde realitãþii pentru urmãtoarele
motive:
1. copilul recunoscut nu a folosit ºi nu foloseºte nici în prezent starea
civilã a pârâtei, ci a fost ºi este îngrijit ºi crescut de soacra ei;
2. aceasta din urmã a prezentat în perioada anterioarã naºterii copilului,
toate semnele de sarcinã, fãrã sã se ºtie sã fi nãscut un copil sau sã fi suferit
vreun accident care sã compromitã sarcina;
3. pârâta a afirmat faþã de martori cã, în realitate, copilul recunoscut de
ea este nepotul, nu fiul ei.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 49 din Codul familiei.
Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtei - care urmeazã a fi citatã
cu aceastã menþiune - de proba cu acte, ºi anume de certificatul constatator al
naºterii mele ºi de certificatul constatator al naºterii minorului recunoscut,
precum ºi de dovada cu martori, pentru care propun pe:
1. ...................... (numele ºi prenumele martorului), din localitatea
............, judeþul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;
2. ....................., din localitatea ............., judeþul ........., str. .................,
nr. ......, etajul ......, apart. .......;
Depun prezenta cerere, precum ºi copii de pe actele de care înþeleg sã mã
folosesc, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi celãlalt pentru
a fi comunicat pârâtei:
Data ..........
Semnãtura reclamantului, ........................
DOMNULUI PREªEDINTE AL ............................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnata .................. (numele ºi prenumele reprezentantului legal al
reclamantei) domiciliatã în localitatea ................, judeþul ............., str.
.............., nr. ......, etajul ...... apart. ......, în calitate de reprezentantã legalã a
fiului meu minor ....................., chem în judecatã ºi personal la interogatoriu
Acþiune în
contestarea
recunoaºterii
copilului de
cãtre mama
Acþiune în
stabilirea
filiaþiei faþã
de tatã (în
stabilirea
paternitãþii)
Anexã (modele de acþiuni
în justiþie, cereri, contestaþii)
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul .................. (în cazul în care copilul este minor sau pus sub
interdicþie, acþiunea se porneºte de reprezentantul sãu legal al cãrui nume ºi
calitate se trec în acþiune), domiciliat în localitatea .............., judeþul ........,
str. ....., nr. ..., etajul ...., apart. ......, chem în judecatã ºi personal la
interogatoriu pe ..........., domiciliatã în localitatea ..........., judeþul ..........., str.
........, nr. ......, etajul ......, apart. ......, pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþa
sã stabiliþi cã subsemnatul sunt fiul pârâtei ºi s-o obligaþi pe aceasta sã-mi
plãteascã cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat. Vã rog, de asemenea,
sã dispuneþi comunicarea hotãrârii de admitere a prezentei acþiuni Serviciului
de stare civilã al ............ pentru a opera menþiunea stabilirii filiaþiei.
Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:
În fapt, în actul de naºtere înregistrat la nr. .............. din ............. la
Serviciul de stare civilã al ..............., prin care se constatã naºterea
subsemnatului, a fost fãcutã menþiunea cã sunt nãscut din pãrinþi necunoscuþi.
Aceastã menþiune nu corespunde realitãþii în ceea ce priveºte filiaþia maternã,
aºa cum rezultã dintr-o serie de fapte, ºi anume:
1. pârâta mi-a acordat îngrijirea ºi creºterea pe care ar fi acordat-o
propriului ei fiu timp de ani, stabilind între ea ºi subsemnatul raporturile
dintre mamã ºi copil;
2. ea a recunoscut în repetate rânduri faþã de prietenii apropiaþi cã sunt
copilul ei nãscut în afara cãsãtoriei;
3. în perioada anterioarã naºterii mele, ea a fost însãrcinatã ºi nu este
cunoscut cã ar fi nãscut un alt copil sau cã ar fi suferit vreun accident care sã
compromitã sarcina.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 50, 51 ºi 52 din Codul
familiei.
Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtei - care urmeazã a fi citatã
cu aceastã menþiune, de proba cu acte, ºi anume de certificatul constatator al
naºterii mele precum ºi de dovada cu martori, pentru care propun pe:
1. ...................... (numele ºi prenumele martorului), din localitatea
............, judeþul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;
2. ....................., din localitatea ............., judeþul ........., str. .................,
nr. ......, etajul ......, apart. .......;
Depun prezenta cerere, precum ºi copii dupã certificatul constatator al
naºterii mele, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi celãlalt
pentru a fi comunicat pârâtei.
Data ..........
Semnãtura reclamantului, ........................
DOMNULUI PREªEDINTE AL .......................
Acþiune în
stabilirea
filiaþiei faþã
de mamã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 227 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 226
notarial .............. sub nr. ..........., din .........., nu corespunde realitãþii ºi sã
dispuneþi anularea menþiunii fãcute în acest sens în registrul de stare civilã al
............ Cer, de asemenea, cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat.
Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:
În fapt, subsemnatul sunt fiul pârâtului nãscut din cãsãtoria sa cu
.................., Prin actul autentic sus-menþionat, tatãl meu a recunoscut, însã,
cã ar fi tatã al minorului ................., nãscut în afara cãsãtoriei, din relaþiile
sale cu .................. În realitate, aceastã declaraþie este cu totul
necorespunzãtoare situaþiei adevãrate, întrucât la data concepþiei minorului,
tatãl meu se gãsea în strãinãtate. Într-adevãr, pârâtul a lipsit din þarã în lunile
ianuarie - mai 199...., iar minorul s-a nãscut la 10 decembrie din acelaºi an.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 58 din Codul familiei.
Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtului - care urmeazã a fi citat
cu aceastã menþiune de proba cu acte, ºi anume de certificatele constatatoare
a naºterii mele ºi a naºterii minorului recunoscut, precum ºi de proba cu
martori, pentru care propun pe:
1. ...................... (numele ºi prenumele martorului), din localitatea
............, judeþul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;
2. ....................., din localitatea ............., judeþul ........., str. .................,
nr. ......, etajul ......, apart. .......;
Depun prezenta acþiune, precum ºi copii certificate de pe actele sus-
menþionate, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi altul pentru
a fi comunicat pârâtului.
Semnãtura reclamantului, ........................
DOMNULUI PREªEDINTE AL .................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul ................ domiciliat în ..........., judeþul ........., str. .............,
nr. ......., ap. ...., chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe .......................
domiciliatã în ............, judeþul ........, str. ........, nr. ...., ap. ....., în nume propriu
ºi în calitate de reprezentantã a copilului minor .............., pentru ca prin
hotãrârea ce veþi da, sã constataþi cã numitul minor nu este fiul meu rezultat din
cãsãtoria cu pârâta ºi sã anulaþi menþiunea fãcutã în acest sens în actul de naºtere
înregistrat sub nr. ........ din ............... în registrul Serviciului de stare civilã al
.............. Cer, de asemenea cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat.
Motivele acþiunii:
În fapt, am fost cãsãtorit cu pârâta de la .............. pânã la .........., când
sentinþa civilã nr. ......... din .............. a ...................., a fost admisã acþiunea
mea de divorþ. în timpul cãsãtoriei, soþia mea a nãscut pe minorul pârât, a cãrui
naºtere a fost înregistratã sub nr. .......... din .......... la serviciul de stare civilã
al ..............., cu menþiunea numelui meu ca tatã. În realitate în timpul cuprins
între a trei suta ºi a suta optzecea zi dinaintea naºterii copilului, subsemnatul
am lipsit din þarã, fiind plecat în ........... între datele de .......... ºi de ............
Este evident, deci, cã eu nu pot fi tatãl minorului pârât.
În drept, îmi întemeiez cererea pe disp. art. 54 ºi 55 din Codul familiei.
Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtei, de dovada cu acte
(certificat constatator al cãsãtoriei subsemnatului cu pârâta, certificat
Acþiune în
tãgãduirea
paternitãþii
Acþiune în
contestarea
recunoaºterii
paternitãþii
pe ................ (numele ºi prenumele pârâtului), domiciliat în localitatea
.........., judeþul ..........., str. .........., nr. ..., etajul ....., apart. ......, pentru ca prin
hotãrârea ce veþi pronunþa sã stabiliþi cã sus-numitul minor este copilul din
afara cãsãtoriei al pârâtului ºi sã-l obligaþi pe acesta din urmã sã-mi plãteascã
cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat. Vã rog, de asemenea, sã dispuneþi
comunicarea hotãrârii de admitere a prezentei acþiuni la Serviciul de stare
civilã al ........... pentru a opera menþiunea stabilirii filiaþiei în actul de naºtere.
Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:
În fapt, pârâtul a convieþuit cu mine cu începere de la ............. ºi pânã la
............ Din aceste relaþii s-a nãscut la data de .............. copilul nostru
......................... a cãrui naºtere a fost înregistratã în registrul Serviciului de stare
civilã de pe lângã Consiliul Local al ..................... sub nr. ............... din
................... În actul de naºtere întocmit cu aceastã ocazie, s-a trecut numele
meu ca mamã, iar în ceea ce priveºte tatãl s-a trecut menþiunea necunoscut. De
la naºterea copilului ºi pânã la data la care pârâtul a încetat sã convieþuiascã cu
mine, acesta din urmã s-a comportat ca tatã al copilului, îngrijindu-se de
creºterea ºi întreþinerea lui ºi oferindu-i mijloacele necesare în acest scop.
Dat fiind cã perioada de concepere a copilului coincide cu perioada de
convieþuire a pârâtului cu mine ºi þinând seama de faptul cã pârâtul s-a comportat
timp de ani ca tatã al copilului meu, sunt întrunite condiþiile necesare pentru
stabilirea paternitãþii. În ceea ce priveºte termenul de introducere a acestei
cereri, menþionez cã ea este fãcutã înãuntrul timpului de un an de la data la care
pârâtul a încetat sã mai convieþuiascã cu mine ºi sã mai întreþinã pe copil.
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 56, art. 59, art. 60, art.
64 ºi art. 86 din Codul familiei.
Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtului - care urmeazã a fi citat
cu aceastã menþiune - de proba cu acte, ºi anume de certificatul consta-tator al
naºterii fiului meu ºi de scrisorile pârâtului prin care recunoaºte pater-nitatea
copilului, precum ºi de dovada cu martori pentru care propun pe:
1. ...................... (numele ºi prenumele martorului), din localitatea ............,
judeþul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;
2. ....................., din localitatea .............., judeþul ........., str. ..............., nr.
......, etajul ......., apart. ........
Depun prezenta cerere, precum ºi copii de pe actul de care înþeleg sã mã
servesc, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi altul pentru a fi
comunicat pârâtului.
Semnãtura reclamantei, ......................
DOMNULUI PREªEDINTE AL .............................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul ................. (numele ºi prenumele reclamantului) domiciliat
în localitatea .........., judeþul .........., str. ............, nr. ...., etajul ...., apart. ......,
chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe ............ (numele ºi prenumele
pârâtului) domiciliat în ............ judeþul .........., str. ............, nr. ......, etajul
......., apart. ......., în nume propriu ºi ca reprezentant legal al minorului ............
(numele ºi prenumele celui recunoscut), pentru ca prin hotãrârea ce veþi
pronunþa sã constataþi cã recunoaºterea de cãtre pârât a paternitãþii asupra
numitului minor, recunoaºtere constatatã prin actul autentificat de Biroul
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 229 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 228
cheltuieli de judecatã.
Motivele acþiunii:
În fapt, sunt cãsãtorit(ã) cu pârâtul(a) de la data de .........., iar din
cãsãtorie a rezultat minorul .........., nãscut la data de ...........
Datoritã unor neînþelegeri ne-am despãrþit în fapt la data de .............
Minorul a fost luat de pârât(ã) ºi dus la pãrinþii lui(ei). Aceºtia sunt în vârstã,
nu au locuinþã corespunzãtoare ºi condiþii materiale suficiente pentru a asigura
copilului o bunã creºtere ºi dezvoltare. Copilul a fost luat ºi dus la ei numai
în scopul ca pârâtul(a) sã nu poatã fi obligat(ã) la întreþinere, dovadã cã nici
acum nu contribuie cu nimic la creºterea ºi educarea copilului.
Având în vedere cã pânã în prezent copilul a fost crescut de mine, din care
cauzã îmi este puternic ataºat sufleteºte, vârsta sa, împrejurarea cã eu mã pot
ocupa personal de creºterea ºi educarea lui, cã am condiþii materiale mai bune
decât pârâtul(a) ºi pãrinþii sãi, vã rog sã-mi încredinþaþi mie copilul spre
creºtere ºi educare.
De asemenea, vã rog ca pârâtul(a) sã fie obligat(ã) la întreþinerea
minorului, în raport de veniturile pe care le realizeazã ºi de nevoile copilului,
precum ºi la cheltuieli de judecatã.
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 100 C. fam. raportat
la art. 42 C. fam. care se aplicã prin asemãnare, ºi pe dispoziþiile art. 107, art.
86 ºi art. 94 C. fam. cu privire la obligarea pârâtului(ei) la întreþinere.
În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã servesc de interogatoriul pârâtului(ei),
de ancheta socialã pe care o va face autoritatea tutelarã ºi de declaraþiile
martorilor: ............. .................. ..................
Depun cererea de chemare în judecatã în dublu exemplar, timbru fiscal
în valoare de ........ lei ºi timbrul judiciar în valoare de ......... lei.
Anexez copia certificatului de cãsãtorie ºi copia certificatului de naºtere
al copilului minor.
Data depunerii ..............
Semnãtura, ..........
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnata(ul) ....................., domiciliat() în .............. chem în judecat
ºi personal la interogatoriu pe pârâtul(a) domiciliat() în .........., pentru ca prin
hotãrârea pe care o veþi pronunþa, sã
MODIFICAÞI MÃSURA DE STABILIREA DOMICILIULUI
minorului .......... (sau de încredinþare a minorului spre creºtere ºi
educare) în sensul de a se stabili domiciliul minorului la mine (sau ca minorul
sã-mi fie mie încredinþat spre creºtere ºi educare).
Vã rog, de asemenea, ca pârâtul(a) sã fie obligat() sã contribuie la
cheltuielile de creºtere, educare, învãþãtur ºi pregãtire profesionalã a copilului
ºi sã-mi plãteascã cheltuielile de judecatã.
Motivele acþiunii:
În fapt, prin sentinþa civilã nr ...... din .......... pronunþatã de ........ s-a stabilit
la pârât() domiciliul minorului mai sus-numit (sau minorul mai sus-numit a fost
încredinþat spre creºtere ºi educare pârâtei (ului). Modificarea acestei mãsuri
este cerutã de interesele minorului, cãruia pârâta(ul) nu-i poate asigura condiþii
Chemare în
judecatã
pentru
modificarea
domiciliului
stabilit
copilului
Cerere de
chemare în
judecatã
pentru
acordarea
pensiei de
întreþinere
copilului
Cerere pen-
tru încre-
dinþarea
copilului
spre
creºtere ºi
educare
unui pãrinte
constatator al naºterii minorului pârât, adeverinþa eliberatã de ........... din care
rezultã perioada lipsei mele neîntrerupte din þarã), precum ºi de dovada cu
martori, pentru care propun pe: ..............................
Depun prezenta acþiune, precum ºi copii certificate de pe actele sus-
menþionate, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi celãlalt
pentru a fi comunicate pârâtei.
Semnãtura reclamantului, ......................
DOMNULUI PREªEDINTE AL ............................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnata(ul) .............. domiciliat(ã) în ............., în numele ºi ca
reprezentant(ã) legal(ã) a(al) minorului ............, chem în judecatã ºi personal
la interogatoriu pe pârâtul(a) ..........., domiciliat(ã) în ........., pentru a fi
obligat(ã) la
PENSIE DE ÎNTREÞINERE
urmând sã contribuie lunar la cheltuielile de întreþinere a minorului mai
sus-numit ºi sã-mi plãteascã cheltuielile de judecatã pe care le voi face cu
acest proces.
Motivele acþiunii:
În fapt, din cãsãtoria mea cu pârâtul(a) a rezultat minorul mai sus-numit.
La data de .......... pârâtul(a) a pãrãsit domiciliul comun. Copilul a rãmas sub
îngrijirea mea ºi pentru cã pârâtul(a) refuzã sã acorde de bunãvoie întreþinere
minorului, vã rog sã fie obligat la întreþinere în raport de posibilitãþile
materiale pe care le are. Este salariat(ã) la ..........., ºi totodatã posedã alte
bunuri aducãtoare de venituri, printre care un teren în suprafaþã de ......
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 107 raportat la art. 86
ºi art. 94, C. fam. ºi vã rog sã admiteþi acþiunea ºi sã obligaþi pe pârât(ã) sã
contribuie lunar la cheltuielile de întreþinere a copilului minor.
În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul
pârâtului(ei) ºi de relaþiile pe care instanþa urmeazã sã le cearã în legãturã cu
veniturile pe care le realizeazã.
Depun acþiunea în dublu exemplar la care anexez copia certificatului de
cãsãtorie ºi copia certificatului de naºtere al copilului minor.
Data depunerii ..............
Semnãtura, ..........
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnata(ul) ............ domiciliat(ã) în ............., în numele ºi ca
reprezentant(ã) legal(ã) a copilului meu minor .........., chem în judecatã ºi
personal la interogatoriu pe soþul(ia) pârât(ã) ............ domiciliat(ã) în
............, pentru
ÎNCREDINÞAREA COPILULUI MINOR
urmând ca, prin hotãrârea ce veþi pronunþa, sã-mi încredinþaþi mie spre
creºtere ºi educare pe sus-numitul minor. Cer, de asemenea, ca pârâtul(a) sã
fie obligat(ã) sã contribuie la întreþinerea minorului ºi sã-mi plãteascã
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 231 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 230
În drept, ne întemeiem cererea pe dispoziþiile art. 103 din Codul familiei.
Înþelegem sã ne folosim de proba cu interogatoriul pârâtului - care urmeazã
a fi citat cu aceastã menþiune ºi de proba cu martori, pentru care propunem pe:
1. ................. (numele ºi prenumele martorului), din ................, judeþul
..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;
2. ................, din ..............., judeþul .............., str. ..............., nr. ......,
etajul ......, apart. ......;
Depunem prezenta cerere în dublu exemplar, dintre care unul pentru
instanþã ºi altul pentru a fi comunicat pârâtului.
Semnãtura reclamanþilor, ........................
DOMNULUI PREªEDINTE AL .....................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul(a) ............., domiciliat(ã) în ............. în numele ºi ca
reprezentant(ã) legal(ã) a-l (a) minorului ............ nãscut la data de ..........,
chem la judecatã ºi personal la interogatoriu pe pârâtul(a) ...............,
domiciliat(ã) în .............. pentru ca, prin hotãrârea ce veþi pronunþa, sã-l(o)
obligaþi sã-mi
ÎNAPOIEZE MINORUL,
pe care îl þine fãrã drept.
De asemenea, cer ca pârâtul(a) sã fie obligat(ã) sã-mi plãteascã cheltuieli
de judecatã.
Motivele acþiunii:
În fapt, prin sentinþa civilã nr. .......... din ........... pronunþatã de
judecãtoria ........... minorul sus-numit mi-a fost încredinþat spre creºtere ºi
educare (sau i s-a stabilit domiciliul la mine).
La data de .........., în lipsa mea, pârâtul(a) a luat copilul ºi l-a dus la
domiciliul sãu (al pãrinþilor sau al concubinei(ului) etc.), faptã care poate avea
consecinþe grave asupra bunei dezvoltãri fizice, asupra creºterii ºi dezvoltãrii
minorului. De aceea, vã rog sã apreciaþi cã este în interesul minorului sã-mi
fie înapoiat ºi sã pronunþaþi în acest sens o hotãrâre.
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþia art. 103 C. fam.
În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã servesc de interogatoriul pârâtului(ei),
de ancheta socialã care va fi efectuatã de autoritatea tutelarã ºi de declaraþiile
martorilor: ............... ................... .................
Depun acþiunea în dublu exemplar, timbratã cu timbru fiscal în valoare de
....... lei, copia sentinþei civile precitatã ºi timbrul judiciar în valoare de ...... lei.
Data depunerii ..............
Semnãtura, ..........
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ...............
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul ................ (numele ºi prenumele petiþionarului),
domiciliat în ............., judeþul ........., str. ............., nr. ...., etajul ....., apart.
........, în calitate de reprezentant legal al fiului meu minor vã rog sã
Cerere de
chemare în
judecatã
pentru
înapoierea
copilului de
la persoana
care îl þine
fãrã drept
Încuviinþarea
copilului sã
poarte nu-
mele
pãrintelui
faþã de care
s-a stabilit
filiaþia
Cererea
pãrinþilor
pentru
înapoierea
copilului de
la o
persoanã
care îl þine
fãrã drept
necesare pentru o dezvoltare corespunzãtoare atât sub aspect material, cât ºi sub
aspect moral ºi afectiv. Motivul îl constituie împrejurarea cã pârâta(ul):
a) a fost condamnat(ã) la o pedeapsã cu privare de libertate;
b) a fost arestat(ã);
c) este grav bolnav(ã) ºi se afl internat(ã) într-un spital unde va sta o
lungã perioadã;
d) a pãrãsit pe minor, care se aflã sub îngrijirea bunicilor sau a altor
persoane etc. În aceastã situaþie, menþinerea mãsurii respective ar avea
consecinþe dãunãtoare asupra bunei dezvoltãri fizice, creºterii ºi educãrii
minorului.
De aceea, vã rog sã admiteþi acþiunea ºi sã modificaþi mãsura respectivã,
în sensul ca domiciliul minorului sã fie stabilit la mine (sau minorul sã-mi fie
încredinþat spre creºtere ºi educare), deoarece dispun de posibilitãþi materiale
suficiente, am o bunã comportare moralã, astfel încât pot asigura minorului o
mai bunã creºtere ºi educare.
Vã rog, de asemenea, ca pârâta(ul) sã fie obligat(ã) sã contribuie la
cheltuielile de creºtere ºi educare a copilului minor, sub forma plãþii unei
pensii lunare.
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 44 C. fam., iar în ceea
ce priveºte obligaþia de întreþinere pe dispoziþiile art. 107 raportat la art. 86 ºi
art. 94 C. fam.
În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtei(ului),
de ancheta socialã care va fi efectuatã de autoritatea tutelarã, urmãtoarele acte:
............, precum ºi de declaraþiile urmãtorilor martori: .............
Depun acþiunea în dublu exemplar, timbrat cu timbru fiscal în valoare de
........ lei, la care anexez copia sentinþei civile, prin care s-a dispus mãura ce
urmeazã a fi modificat ºi timbrul judiciar în valoare de ......... lei.
Data depunerii . .................
Semnãtura,
..............
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ............................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnaþii (numele ºi prenumele ambilor reclamanþi), ambii
domiciliaþi în localitatea ................., judeþul .............., str. ............., nr. ........,
etajul ........., apart. ........, chemãm în judecatã ºi personal la interogatoriu pe
(numele ºi prenumele pârâtului), domiciliat în localitatea ................ judeþul
..........., str. ............., nr. ......., etajul ........, apart. ........, pentru ca prin
hotãrârea ce veþi pronunþa sã-l obligaþi sã ne înapoieze pe fiul nostru în vârstã
de ...... ani, pe care îl þine fãrã drept. Cerem, de asemenea, cheltuieli de
judecatã ºi onorariu de avocat.
Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:
În fapt subsemnaþii suntem pãrinþii copilului, iar pârâtul este bunicul
matern. La data de ............, fiul nostru a fost trimis de noi sã-ºi petreacã vara
la pârât. Ulterior, însã, acesta din urmã a refuzat sã ne restituie copilul ºi când
ne-am prezentat la domiciliul pârâtului pentru a-l lua cu noi, am constatat cã
fusese trimis de pârât într-un loc necunoscut.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 233 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 232
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnata ....., domiciliatã în ....., în numele ºi ca reprezentantã legalã a
minorului ......, chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe soþul meu, pârâtul
..... domiciliat în ...., pentru ca prin hotãrârea ce o veþi pronunþa, sã-l obligaþi sã-mi
REMITÃ ALOCAÞIA DE STAT
pe care a încasat-o, în sumã de .............. lei, în perioada .............., cu titlu
de alocaþie de stat
sau
neîncasatã, din vina lui, pentru perioada ......, reprezentând alocaþia de
stat cuvenitã minorului, ºi în continuare sã fie obligat la plata alocaþiei de stat ce
o va primi de la unitatea la care este salariat, precum ºi cheltuielile de judecatã.
Motivele acþiunii:
În fapt, din cãsãtoria noastrã a rezultat minorul ...., nãscut la data de ....
De la data de .............. suntem despãrþiþi în fapt, iar minorul se aflã în
întreþinerea mea exclusivã.
Pârâtul este (sau a fost) încadrat la .............. ºi a încasat (sau din vina lui
nu a încasat) alocaþia de stat cuvenitã minorului pentru perioada .............. ºi
nu mi-a remis-o (sau din aceastã cauzã nu mi-a remis-o).
În baza principiului îmbogãþirii fãrã just temei (sau în baza art. 998-999 C.
civ.), vã rog ca pârâtul sã fie obligat sã-mi remitã suma încasatã (sau sã fie obligat
sã mã despãgubeascã cu suma cuvenitã copilului ºi neîncasatã din vina lui).
De asemenea, vã rog sã obligaþi pe pârât ºi la plata alocaþiei de stat ce o
va primi în viitor de la unitatea la care este încadrat.
Dovada acþiunii înþeleg sã o fac cu adresa nr. ........... din ........... ce mi-
a fost trimisã de la unitatea la care lucreazã (sau a lucrat) pârâtul, din care
rezultã cã a încasat suma de ...........lei, pentru perioada ..........., cu titlu de
alocaþie de stat (sau din vina lui nu a încasat alocaþia de stat cuvenitã pentru
cã nu a întocmit formele necesare sau a refuzat sã încaseze alocaþia).
În caz de nevoie vã rog sã cereþi oficiului relaþii de la unitatea amintitã.
Depun acþiunea în dublu exemplar ºi copia certificatului de naºtere a copilului.
Data depunerii ..............
Semnãtura, ..........
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI .................
DOMNULE PREªEDINTE,
Autoritatea tutelarã (sau Parchetul ..............).
În temeiul art. 109 C. fam. ºi art. 45 C. proc. civ., (completat ºi modificat
de art. 1 din Ordonanþa de Urgenþã nr. 138/2000),
Chemãm în judecatã ºi personal la interogatoriu pe ......., domiciliat(ã,
þi) în ............, nãscut(ã, þi) la ..........., în ............., pentru a se pronunþa
DECÃDEREA ACESTUIA(EIA, ORA) DIN DREPTURILE
PÃRINTEªTI
Motivele acþiunii:
În fapt, (se enunþã motivele ºi probele care justificã luarea mãsurii
decãderii drepturilor pãrinteºti).
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe disp. art. 109 C. fam. (ºi art. 45 C. pr. c.).
Dovada acþiunii o facem cu interogatoriul pãrþii pârâte, acte ºi martori.
Acþiune în
justiþie
pentru plata
alocaþiei de
stat
Acþiune în
justiþie
pentru
decãderea
din
drepturile
pãrinteºti
Chemare în
judecatã
pentru a
avea legãturi
personale
cu copilul
încuviinþaþi ca numitul minor sã poarte numele subsemnatului, dispunând
totodatã sã se facã cuvenita menþiune în actul constatator al naºterii sale,
înregistrat sub nr. ....... din ........ în registrul Serviciului de stare civilã al .......
Motivele cererii mele sunt urmãtoarele:
În fapt, numitul minor s-a nãscut la data de ............., naºterea sa fiind
înregistratã sub nr. ............ din .............. în registrul Serviciului de stare civilã
al ............... ca fiu al ................. (numele ºi prenumele mamei) ºi din tatã
necunoscut. Prin declaraþia autentificatã sub nr. ........... de Biroul notarial
............, subsemnatul am recunoscut cã sunt tatãl acestui copil.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 64 alin. 2 din Codul
familiei.
Depun, o datã cu prezenta, copii certificate de pe certificatul constatator
al naºterii fiului meu ºi de pe declaraþia autenticã a subsemnatului prin care
am recunoscut filiaþia sa.
Semnãtura petiþionarului, .............................
DOMNULUI PREªEDINTE AL ...............................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul(a) ............., domiciliat(ã) în ............, chem în judecatã (pe
cale de ordonanþã preºedinþialã) pe pârâtul(a) .............., domiciliat(ã) în
.............., pentru ca, prin hotãrârea ce veþi pronunþa, sã-l (o) obligaþi sã-mi
permitã
SÃ AM LEGÃTURI PERSONALE CU MINORUL
nãscut la data de ........., care se aflã sub creºterea ºi îngrijirea sa.
De asemenea, cer ca pârâtul(a) sã fie obligat(ã) sã-mi plãteascã cheltuieli
de judecatã.
Motivele acþiunii:
În fapt, din cãsãtorie (sau concubinaj) a rezultat minorul mai sus-numit,
care se aflã sub îngrijirea pârâtului(ei), fiindu-i încredinþat (sau la care s-a
stabilit domiciliul) prin sentinþa civilã nr. .......... din ............... pronunþatã de
Judecãtoria .............
Pârâtul(a) îmi interzice sã am legãturi personale cu copilul, motiv care
mã determinã sã introduc prezenta acþiune.
Rog sã fie obligat(ã) sã-mi permitã sã am legãturi personale cu minorul,
în modul urmãtor (se enunþã modalitatea propusã).
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 43 alin. 3 raportat la
art. 97 C. fam. (sau pe dispoziþiile art. 581 C. proc. civ. modificat de art. 1
din Ordonanþa de Urgenþã nr. 138/2000).
În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã servesc de interogatoriul pârâtei(ului)
ºi de declaraþiile martorilor: ............... ................ ................
Anexez copia certificatului de naºtere al copilului ºi copia sentinþei civ-
ile precizatã.
Depun acþiunea în dublu exemplar, chitanþa de plata taxei de timbru în
valoare de ......... lei ºi timbrul judiciar în valoare de ......... lei.
Data depunerii . .......................
Semnãtura, ..............
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ............................
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 235 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 234
b) în baza art. 42 alin. 1 C. fam., sã-mi fie încredinþat spre creºtere ºi
educare copilul minor .........., nãscut la data de .........., conform certificatului
de naºtere nr. ......... înregistrat la ..........
c) în baza art 42 alin. 3 C. fam., obligarea pârâtului(ei) sã contribuie la
cheltuielile de creºtere, învãþãturã, educare ºi pregãtire profesionalã a
copilului, potrivit dispoziþiilor art. 94 C. fam.
d) în baza art. 36 alin. 1 C. fam., împãrþirea bunurilor comune
dobândite în timpul cãsãtoriei;
e) în baza art. 41 C. fam., pârâtul(a) sã fie obligat(ã) sã-mi acorde
întreþinere pentru cã mã aflu în nevoie din pricina incapacitãþii de muncã
survenitã înainte de cãsãtorie (ori în timpul cãsãtoriei);
g) în baza art. 40 C. fam., sã reluãm numele avute înainte de cãsãtorie.
Rog ca pârâtul(a) sã fie obligat(ã) la plata cheltuielilor de judecatã pe
care le voi face cu acest proces.
Motivele acþiunii:
În fapt, ne-am cãsãtorit la data de .........., iar din cãsãtorie au rezultat
(sau nu) copii minori.
În continuare trebuie fãcute referiri scurte la toate capetele de cerere
enunþate mai sus, ºi anume:
a) precizarea dacã sunt despãrþiþi în fapt, de la ce datã, ºi apoi
prezentarea motivelor temeinice datoritã cãrora raporturile dintre soþi sunt atât
de grav ºi iremediabil vãtãmate, încât continuarea cãsãtoriei este vãdit
imposibilã pentru cel care cere desfacerea ei;
b) dacã din cãsãtorie au rezultat copii minori, trebuie arãtat sub a cui
creºtere ºi îngrijire se gãsesc ºi motivat cui anume trebuie încredinþaþi în
continuare;
c) dacã se solicitã întreþinere pentru copiii minori, se vor indica date
privitoare la starea materialã a pãrinþilor;
d) dacã soþul reclamant este în nevoie ºi solicitã întreþinere, trebuie
arãtat dacã incapacitatea de muncã s-a ivit înainte de cãsãtorie ori în timpul
cãsãtoriei, dacã este totalã sau parþialã, temporarã sau permanentã ºi cum o
dovedeºte;
e) dacã se cere împãrþirea bunurilor comune, acestea trebuie enunþate
ºi trecutã valoarea fiecãrui bun, pentru cã dacã soþul pârât contestã existenþa
unor bunuri, reclamantul(a) este obligat(ã) sã mai timbreze acþiunea la
valoarea bunurilor nerecunoscute;
f) cât priveºte acordarea beneficiului contractului de închiriere, trebuie
date relaþii despre locuinþa respectivã, ataºat contractul de închiriere ºi arãtate
motivele pentru care o cere;
g) cu privire la numele pe care urmeazã sã-l poarte dupã desfacerea
cãsãtoriei, dacã reclamanta doreºte sã poarte numele de familie al celuilalt soþ ºi
dupã desfacerea cãsãtoriei, trebuie arãtate motivele care justificã aceastã cerere;
h) dacã se cer cheltuieli de judecatã, trebuie arãtat din ce se compun.
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 37 alin. 2 ºi art. 38
C. fam., cât ºi pe dispoziþiile celorlalte texte enunþate mai sus.
Pentru dovedirea acþiunii înþeleg sã mã folosesc de proba cu acte ºi
proba cu urmãtorii martori ..................... .................. ....................
Depunem acþiunea în ..... exemplare pentru a se comunica pãrintelui
(pãrinþilor) pârât (pârâþi) ºi autoritãþii tutelare (dacã este fãcutã de parchet).
Data depunerii ..............
Semnãtura ºi parafa, ....................
DOMNULUI PREªEDINTE AL TRIBUNALULUI ...............
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul ........ (numele ºi prenumele petiþionarului) domiciliat în
localitatea ....., judeþul ......, str. ......, nr. ....., etajul ........, apart. ......, vã rog
sã hotãrâþi, dupã ascultarea autoritãþii tutelare de pe lângã Consiliul Local al
..... ºi a soþiei mele ........... (numele ºi prenumele celuilalt pãrinte), domiciliatã
în localitatea ........, judeþul ......., str. ......., nr. ....., etajul ...., apart. ......, sã
mi se redea exerciþiul drepturilor pãrinteºti asupra fiului meu ....., în vârstã
de ...., exerciþiu care mi-a fost ridicat prin sentinþa civilã nr. .... din ..... a ......
Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:
În fapt, prin hotãrârea sus-menþionatã, ............. s-a pronunþat decãderea
subsemnatului din drepturile pãrinteºti asupra fiului meu ..........., reþinând în
fapt cã din cauza alcoolismului am dovedit o atitudine abuzivã ºi neglijentã
care a pus în primejdie sãnãtatea ºi dezvoltarea fizicã a copilului. La scurt timp
dupã pronunþarea acestei hotãrâri, subsemnatul m-am supus unui tratament de
dezintoxicare, fiind internat timp de .......... la Spitalul ..................., de unde
am ieºit complet vindecat. De atunci, am dus o viaþã ordonatã ºi m-am încadrat
în muncã, unde depun o activitate apreciatã.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 112 din Codul familiei.
Înþeleg sã mã folosesc de dovada cu acte, ºi anume de hotãrârea de
decãdere a subsemnatului din drepturile pãrinteºti ºi de certificatul medical
din care rezultã completa mea vindecare, precum ºi de proba cu martori,
pentru care propun pe:
1. ................. (numele ºi prenumele martorului), din ................, judeþul
..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;
2. ................, din ..............., judeþul .............., str. ..............., nr. ......,
etajul ......, apart. .......
Depun prezenta cerere, precum ºi copii certificate de pe actele sus-
menþionate, în triplu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi alte douã
pentru a fi comunicate autoritãþii tutelare ºi soþiei mele.
Semnãtura petiþionarului, .........................
DOMNULUI PREªEDINTE AL ............................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnata(ul) ..........., domiciliat(ã) în .............., chem în judecatã pe
soþul(ia) meu(a) ............., domiciliat(ã) în ............, pentru
DIVORÞ
urmând ca pe baza probelor ce vor fi administrate instanþa sã hotãrascã:
a) în baza art. 37 alin. 2 C. fam., desfacerea cãsãtoriei înregistratã sub
nr. ......... din ......... la ......... din vina pârâtului(ei).
Cererea
pãrintelui
decãzut din
drepturile
pãrinteºti de
a i se reda
exerciþiul
acestor
drepturi
Chemare în
judecatã
pentur
divorþ (1)
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 237 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 236
În fapt, sunt cãsãtorit(ã) cu pârâtul(a) ºi domiciliul comun îl constituie
imobilul situat în ............., compus din ..... camere, cu douã intrãri separate.
Pârâtul(a) are o comportare violentã faþã de mine ºi de copii, în sensul
cã zilnic ne bate, ne ameninþã cu moartea ºi ne alungã din domiciliu. Datoritã
acestei comportãri am fost internat(ã) în mai multe rânduri în spital, sunt
nevoit(ã) sã dorm împreunã cu copiii pe la diferiþi cunoscuþi ºi vecini.
Pentru evitarea pericolului unor noi violenþe din partea soþului(ei), vã rog
sã hotãrâþi împãrþirea provizorie a folosinþei locuinþei comune. În acest scop
cer sã mi se atribuie folosinþa celor douã camere cu intrare din strada
principalã, iar pârâtului(ei) sã-i fie repartizate celelalte douã camere.
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 36 alin. 2 C. fam. (ºi
art. 581 C. proc. civ., modificat de art. 1 din Ordonanþa de Urgenþã nr. 138/
2000, în cazul când se cere împãrþirea pe cale de ordonanþã preºedinþialã).
Dovada acþiunii înþeleg sã o fac cu rãspunsurile pe care pârâtul(a) le va
da la interogatoriul ce i se va lua, de proba cu o cercetare la faþa locului pe
care urmeazã sã o efectueze instanþa, de dovada cu acte medicale ºi proba cu
martorii: .............. .................... ..................
Depun prezenta cerere în dublu exemplar, timbru fiscal în valoare de .......
lei ºi timbrul judiciar în valoare de ........ lei.
Data depunerii .............. Semnãtura, ..........
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI .................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnata(ul) ............, domiciliat(ã) în ............., chem în judecatã ºi
personal la interogatoriu pe soþul(ia) meu(a) .............., domiciliat(ã) în
............. pentru a fi
EVACUAT(Ã)
din locuinþa care constituie domiciliul comun ºi totodatã sã fie obligat(ã)
sã-mi plãteascã cheltuieli de judecatã.
Motivele acþiunii:
În fapt sunt cãsãtorit(ã) cu pârâtul(a), iar din cãsãtorie au rezultat
minorii: ............. .....................
Pârâtul(a) are viciul beþiei, este violent(ã), provoacã scandaluri, tulburã
liniºtea colocatarilor. Searã de searã vine acasã în stare de ebrietate, mã bate
atât pe mine cât ºi pe copii ºi suntem permanent ameninþaþi cu moartea.
Comportarea lui constituie o ameninþare permanentã asupra sãnãtãþii ºi
vieþii noastre.
Întrucât locuinþa se compune dintr-o singurã camerã ºi practic nu poate
fi împãrþitã vã rog sã dispuneþi evacuarea pârâtului (chiar dacã este
proprietarul locuinþei).
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 24 lit. b Legea nr. 5/
1973 (ºi art. 581 C. proc. civ. când se cere pe cale de ordonanþã preºedinþialã).
Vã rog sã hotãrâþi evacuarea pârâtului(ei) (fãrã somaþie sau trecerea
vreunui termen).
Depun acþiunea în dublu exemplar ºi chitanþa de plata taxei de timbru în
valoare de ......... lei ºi timbrul judiciar în valoare de ............ lei.
Data depunerii ..............
Semnãtura, ..........
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ................
Cerere de
chemare în
judecatã
pentru
evacuarea
soþului
turbulent
Anexez la prezenta acþiune, pe care o depun în dublu exemplar,
urmãtoarele acte: certificatul de cãsãtorie, copia certificatului de naºtere al
copilului minor, copia contractului de închiriere.
Pentru stabilirea taxei de timbru depun adeverinþa privind veniturile
din muncã realizate în ultimele 12 luni, certificatul de la primãria ...............
privind starea materialã ºi declaraþia autenticã de la Notarul public privind
veniturile realizate în ultimele 12 luni.
Depun timbrul judiciar în valoare de ........... lei.
Data depunerii ..........................
Semnãtura, ..............
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..........................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnata ................... (numele ºi prenumele reclamantei) domiciliatã în
localitatea ....... judeþul ............., str. ............., nr. ........, etajul ........, apart. .........,
chem în judecatã Comitetul executiv al Consiliului Local al ......, cu sediul în
localitatea ........, judeþul ..........., str. ........., nr. ....., pentru ca, prin hotãrârea ce
veþi pronunþa, sã dispuneþi înregistrarea în registrul de nãscuþi pe anul ......., a
naºterii fiicei mele ........, nãscutã la data de ........ în localitatea ......., judeþul .........,
str. ....., nr. ......, etajul ...., apart. ...., din pãrinþii .......
Motivele cererii sunt urmãtoarele:
În fapt, naºterea fiicei mele la data ºi locul menþionate mai sus nu a fost
declaratã ºi înregistratã la Serviciul de stare civilã, la timpul cuvenit.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 23, alin. 2 din Decretul nr.
31/1954 ºi ale art. 21 din Legea nr. 119/1996.
Înþeleg sã mã folosesc de dovada ce va rezulta din cercetãrile organelor de
poliþie - cercetãri pe care vã rog sã le ordonaþi - ºi de proba cu martori pentru care
propun pe:
1. ............. (numele ºi prenumele martorului), din ............., judeþul ...........,
str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;
2. ........., din ........, judeþul .........., str. ..........., nr. ...., etajul ....., apart. ....;
Depun prezenta cerere, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã
ºi altul pentru a fi comunicat Comitetului executiv al Consiliului Local al
...................
Semnãtura reclamantei, ......................
DOMNULUI PREªEDINTE AL .........................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(ã) în ..........., chem în judecatã ºi per-
sonal la interogatoriu pe soþul(ia) meu(a) ............, domiciliat(ã) în ..............,
pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþa sã dispuneþi
ÎMPÃRÞIREA PROVIZORIE A LOCUINÞEI
care constituie domiciliul nostru comun, precum ºi obligarea sa la plata
cheltuielilor de judecatã.
Motivele acþiunii:
Cerere
pentru
înregistra-
rea tardivã
a naºterii
Chemare în
judecatã
pentru
împãrþirea
provizorie a
locuinþei
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 239 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 238
Cu începere de la data de ............., însã, subsemnatul primesc un salariu
mai mic ºi anume de .................... lei iar pe de altã parte pârâta este în prezent
funcþionarã, primind un salariu de ................... lei. Dat fiind cã s-a schimbat
situaþia de fapt care a dus la stabilirea cuantumului pensiei, urmeazã ca acest
cuantum sã fie reapreciat.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 44 raportat la art. 94
C. fam.
Înþeleg sã mã folosesc de proba cu interogatoriul pârâtei - care urmeazã
a fi citatã cu aceastã menþiune - ºi de proba cu acte, ºi anume de adeverinþa
din care rezultã salariul meu în prezent. În acelaºi timp, vã rog sã obligaþi pe
pârâtã sã facã dovada veniturilor sale.
Depun prezenta cerere, precum ºi copii de pe adeverinþa sus-menþionatã,
în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi altul pentru a fi
comunicat pârâtei.
Semnãtura reclamantului, ........................
DOMNULUI PREªEDINTE AL ...................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul .............................. domiciliat în ..............., judeþul
..........., str. ..................., nr. ......., ap. ....., în calitate de tutore al minorului
chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe ................. domiciliat în
...................., judeþul ..............., str. ..........., nr. ....., ap. ....., pentru ca prin
hotãrârea ce veþi pronunþa sã anulaþi contractul de vânzare-cumpãrare având
ca obiect..........., intervenit la data de ............. între numitul minor, ca
vânzãtor pe de o parte, ºi pârât, ca cumpãrãtor, pe de altã parte. Cer, de
asemenea, cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat.
Motivele acþiunii:
În fapt, la data de ........... minorul .............. a vândut pârâtului la preþul
de ....... lei, un ............ aºa cum rezultã din actul încheiat sub semnãturã
privatã încheiat cu acea ocazie. Deoarece, minorul vânzãtor are ........ ani, deci
o capacitate de exerciþiu restrânsã, el nu putea sã înstrãineze un bun al sãu fãrã
încuviinþarea prealabilã a tutorelui, adicã a mea ºi a autoritãþii tutelare.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 129 ºi 133 din Codul
familiei ºi ale art. 9 din Decretul nr. 31/1954.
Înþeleg sã mã folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului, care urmeazã
a fi citat cu aceastã menþiune, de proba cu acte (actul sub semnãturã privatã
încheiat cu ocazia vânzãrii ºi certificatul constator al naºterii minorului),
precum ºi de proba cu martori.
Depun prezenta acþiune, precum ºi copii certificate de pe actele sus-
menþionate ºi de pe decizia de numire a mea ca tutore, în dublu exemplar,
dintre care unul pentru instanþã ºi altul pentru a fi comunicat pârâtului.
Semnãtura reclamantului, .........
DOMNULUI PREªEDINTE AL .....................
Acþiune în
anularea
unei
înstrãinãri,
fãrã
încuviinþarea
prealabilã a
reprezentan-
tului legal ºi
autoritãþii
tutelare, de
cãtre copilul
care a împli-
nit 14 ani
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnata(ul) ............. domiciliat(ã) în ............... în numele ºi ca
reprezentant(ã) legal(ã) a minorului ............., chem în judecatã ºi personal la
interogatoriu pe pârâtul(a) ............., domiciliat(ã) în ................, pentru ca, pe
baza hotãrârii ce veþi pronunþa, sã dispuneþi
MAJORAREA PENSIEI DE ÎNTREÞINERE
la care a fost obligat(ã) prin sentinþa civilã nr. ........ din ............,
pronunþatã de judecãtoria ...............
De asemenea, cer obligarea sa la plata cheltuielilor de judecatã pe care
le voi face cu acest proces.
Motivele acþiunii:
În fapt, prin hotãrârea mai sus menþionatã pârâtul(a) a fost obligat(ã) sã
plãteascã lunar suma de .......... lei pensie de întreþinere pentru minorul nãscut
la data de ......... La stabilirea acestei pensii s-au avut în vedere nevoile
minorului ºi posibilitãþile materiale ale pârâtului(ei), care se cifrau la un venit
mediu net lunar de .......... Aceastã situaþie de fapt s-a schimbat. Nevoile
minorului, care acum este în vârstã de ...... ani ºi este elev, au crescut ºi în
acelaºi timp au crescut ºi posibilitãþile materiale ale pârâtului(ei), care
realizeazã din salariu un venit mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea
pensiei de întreþinere, a cãrei majorare o solicit.
În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 44 raportat la art. 94
C. fam.
În dovedirea acþiunii, înþeleg sã mã folosesc de rãspunsurile pârâtului(ei)
la interogatoriu, de relaþiile pe care vã rog sã le cereþi de la unitatea ...........
unde pârâtul(a) este salariat(ã), în legãturã cu venitul net lunar realizat în
ultimele 8 luni.
Depun acþiunea în dublu exemplar, precum ºi copia sentinþei civile nr.
........ din ..........
Data depunerii ..............
Semnãtura, ..........
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul ........ (numele ºi prenumele reclamantului) domiciliat în
localitatea .......... judeþul ..........., str. ......, nr. ..., etajul ......., apart. ......, chem
În judecatã ºi personal la interogatoriu pe ........... (numele ºi prenumele
pârâtei), domiciliatã în localitatea ........ judeþul ........, str. ........, nr. ...., etajul
....., apart. ......, pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþa sã hotãrâþi reducerea
pensiei de întreþinere pe care o datorez pârâtei pentru întreþinerea fiului nostru
......... ºi la plata cãreia am fost obligat prin sentinþa nr. ........ din ............. a
........... de la suma de ........... lei lunar la suma de ........ lei lunar.
Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:
În fapt, prin sentinþa sus-menþionatã am fost obligat sã plãtesc pârâtei o
pensie lunarã de .............. lei, pentru întreþinerea fiului nostru.
Cuantumul pensiei a fost fixat în funcþie de salariul subsemnatului la acea
datã, care era de ............. lei, ºi de lipsa de venituri a pârâtei.
Cerere de
majorare a
pensiei de
întreþinere
Cerere de
reducere a
pensiei de
întreþinere
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 241 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 240
Anexez chitanþa de plata taxei de timbru în valoare de ....... lei ºi timbrul
judiciar în valoare de ......... lei.
Data depunerii . ...................... Semnãtura, ..............
DOMNULUI PREªEDINTE AL TRIBUNALULUI .........................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul(a) .............., domiciliat(ã) în ..........., chem în judecatã ºi
personal la interogatoriu pe pârâtul(a) .........., domiciliat(ã) în ......., pentru ca
pe baza probelor ce vor fi administrate, sã hotãrâþi:
- CONSTATAREA NULITÃÞII ADOPÞIEI;
- ANULAREA ADOPÞIEI;
- DESFACEREA ADOPÞIEI,
minorului(ei) ..........., încuviinþatã prin decizia nr. ....... din ........ emisã de
........... (sau sentinþa civilã nr. ...... din ........ a Judecãtoriei (sau Tribunalului).
Rog ca pârâtul(a) sã fie obligat(ã) la plata cheltuielilor de judecatã.
Motivele acþiunii:
În fapt, prin decizia nr. ............ (sau sentinþa civilã nr. ........) din data de
.......... emisã de ................., s-a dispus încuviinþarea adopþiei minorului(ei)
............. nãscut(ã) la data de ............., având ca pãrinþi fireºti pe .......... ..........
(În continuare se prezintã, pe scurt ºi concis, starea de fapt, motivul care
justificã introducerea ºi admiterea acþiunii).
În drept îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 22 din O.U.G. nr. 25/
1997. (completat ºi modificat de art. 6 din Ordonanþa de Urgenþã nr. 138/2000).
În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã servesc de interogatoriul pârâtului(ei),
de proba cu acte, martori ºi expertizã medico-legalã etc.
Depun prezenta cerere în .... exemplare ºi timbru fiscal în valoare de ......
lei ºi timbrul judiciar în valoare de .......... lei.
Data depunerii . ................... Semnãtura, ..............
DOMNULUI PREªEDINTE AL TRIBUNALULUI .........................
DOMNULE NOTAR PUBLIC,
Subsemnatul(a) ........., domiciliat(ã) în ........, în calitate de reprezentant
legal al minorului (sau interzisului) .........., fiul lui ...... ºi al ...., nãscut la data
de ......., declar cã
ACCEPT PENTRU EL, SUB BENEFICIU DE INVENTAR,
SUCCESIUNEA DEFUNCTULUI(EI) ........., decedat(ã) la ........., în ..........,
cu ultimul domiciliu în ............, al cãrui(ei) moºtenitor legal(ã) sau
testamentar este minorul interzis în calitate de ..................
Anexez copia certificatului de naºtere al minorului (sau interzisului), cât
ºi decizia nr. ......... din .......... a autoritãþii tutelare ........... care stabileºte
calitatea mea de reprezentant legal ºi cã sunt autorizat sã accept succesiunea
sub beneficiu de inventar.
Data depunerii .............. Semnãtura, ..........
DOMNULUI NOTAR PUBLIC ................
Cerere de
constatare
a nulitãþii
adopþiei
Acceptarea
succesiunii
sub
beneficiu de
inventar
facutã
pentru un
minor sub
14 ani sau
pentur un
interzis de
cãtre
reprezentanþii
lor legal
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul ........... domiciliat în ......... judeþul ...... str. ......... nr. ....
etajul .... apart. nr. ...., chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe ..........
ºi pe ........... ambii domiciliaþi în ............ judeþul ........ str. .......... nr. .... etajul
.... apart. nr. .... pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþa sã-i obligaþi sã-mi
plãteascã suma de lei ...... ce reprezintã repararea prejudiciului pe care mi l-
a cauzat fiul lor minor ....... în ziua de .........
Cer, de asemenea, cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat.
Motivele acþiunii:
În fapt, numitul minor are ..... ani, este fiul pârâþilor ºi locuieºte la
aceºtia. În ziua de ..... el a intrat cu un câine în grãdina mea de zarzavat ºi,
jucându-se ºi alergând, a distrus întreaga mea recoltã de toamnã, provocându-
mi un prejudiciu de ........ lei.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 1000, alin. 2 Codul civil
Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâþilor - care urmeazã a fi citaþi
cu aceastã menþiune ºi de proba cu martori, pentru care propun pe:
1. .......... din ......... judeþul ....... str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. ....
2. ......... din ........... judeþul ....... str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. ....
Depun prezenta acþiune în trei exemplare, dintre care unul pentru instanþã
ºi celelalte douã pentru a fi comunicate pârâþilor.
Data ..............
Semnãtura reclamantului, ........................
DOMNULUI PREªEDINTE AL ...................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul(a) ......................., domiciliat(ã) în ...................,
Formulez
CERERE PENTRU ÎNCUVIINÞAREA ADOPÞIEI
minorului(ei) .........., fiul (fiica) lui ............ ºi al (a) ............, nãscut(ã)
la .........., în ........., cu domiciliul în ............., urmând sã citaþi în cauzã pe:
- pãrinþii minorului: ............. ..........., domiciliaþi în ............,
- pe minor (dacã a împlinit 10 ani);
- Comisia pentru protecþia copilului;
- Comitetul Român pentru adopþii.
Motivele acþiunii:
In fapt, (se prezintã motivele ºi probele care justificã încuviinþarea
adopþiei).
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 14 ºi urm. din O.U.G.
nr. 25/1997 privind adopþia. (modificate de Legea nr. 385/2000 ºi Legea nr.
87/1998).
Dovada cererii o fac cu declaraþiile pe care le vor face în instanþã pãrþile
ce urmeazã a fi citate, acte ºi martori.
Depun cererea în .... exemplare pentru a se comunica pãrinþilor
minorului(ei) ºi autoritãþii tutelare.
Acþiune în
justiþie
pentru
repararea
prejudiciului
cauzat de
copil
Cerere
pentru
încuviinþarea
adopþiei
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 243 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 242
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(ã) în ............, vã rog sã hotãrâþi
AMÂNAREA EXECUTÃRII SANCÞIUNII CONTRAVENÞIO-NALE
DE ... ÎNCHISOARE CONTRAVENÞIONALÃ,
deoarece mã aflu într-una din situaþiile prevãzute de lege care vã permite sã
amânaþi executarea.
Motive:
În fapt, prin sentinþa penalã (civilã) nr. .........., din ..........., pronunþatã de
............, în dosarul nr. ............, s-a dispus, în baza art. ....., sancþionarea mea cu ...........
închisoare contravenþionalã;
S-a reþinut în sarcina mea faptul cã .............
Hotãrârea este definitivã, urmând sã fie pusã în executare.
Cer amânarea executãrii hotãrârii, deoarece:
- sufãr de o boalã care mã pune în imposibilitate de a executa pedeapsa sau
mãsura educativã anunþatã, dovadã care o fac cu actul medico-legal pe care-l anexez
la prezenta cerere ºi, dacã este nevoie, vã rog a se încuviinþa efectuarea unei expertize
medico-legale;
- sunt gravidã, dovadã actul medical pe care-l anexez;
- am un copil mai mic de un an, dovadã copia legalizatã de pe certificatul de
naºtere al copilului, pe care o anexez;
- din cauza unor împrejurãri speciale ºi anume .............. executarea imediatã a
sancþiunii va avea consecinþe grave pentru mine, familie sau unitatea la care lucrez.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 453 lit. a, b ºi c din C. proc.
pen.
Dovada cererii înþeleg s-o fac cu actele enunþate ºi cu orice mijloc de probã
admis de lege.
Data depunerii ..............
Semnãtura, ..........
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..........
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul(a) .................., domiciliat(ã) în .............., vã rog sã
hotãrâþi
AMÂNAREA EXECUTÃRII:
a) pedepsei de ............ închisoare;
b) sancþiunii contravenþionale de .............. închisoare contravenþionalã;
c) mãsurii educative a internãrii într-un institut de reeducare, luatã
împotriva mea prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, deoarece mã aflu într-
una din situaþiile prevãzute de lege care vã permite sã amânaþi executarea.
Motive:
În fapt, prin sentinþa penalã (civilã) nr. .........., din .................,
pronunþatã de ............, în dosarul nr. ............, s-a dispus:
a) în baza art. ..... condamnarea mea la pedeapsa ........ închisoare;
b) în baza art. ..... sancþionarea mea cu ...... închisoare contravenþionalã;
Cererea de
amânare a
executãrii
sancþiunii
contravenþio-
nale cu
închisoare
contravenþio-
nalã
Întreruperea
executãrii
pedepsei cu
închisoare,
a sancþiunii
contravenþionale
cu
închisoarea
sau a
mãsurii
educative a
internãrii
într-un
institut de
reeducare
DOMNULE NOTAR PUBLIC,
Subsemnatul(a) ............., fiul lui ºi al ............., nãscut(ã) la data de
.........., domiciliat(ã) în ..............., în calitate de moºtenitor legal sau
testamentar al defunctului (ei) .......... decedat(ã) la în ............, cu ultimul
domiciliu în ........... declar cã ACCEPT SUCCESIUNEA RESPECTIV SUB
BENEFICIU DE INVENTAR, declaraþie pe care o fac în prezenþa
reprezentantului meu legal ............, domiciliat în .............
Anexãm urmãtoarele acte: ........ care stabilesc calitatea mea de
moºtenitor.
Data ........
Semnãtura minorului, ....................
Semnãtura reprezentantului legal, ....................
DOMNULUI NOTAR PUBLIC .................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(ã) în ............, vã rog sã hotãrâþi
AMÂNAREA EXECUTÃRII PEDEPSEI DE ... ÎNCHISOARE,
deoarece mã aflu într-una din situaþiile prevãzute de lege care vã permite
sã amânaþi executarea.
Motive:
În fapt, prin sentinþa penalã (civilã) nr. .........., din ..........., pronunþatã
de ............, în dosarul nr. ............, s-a dispus în baza art. ..... condamnarea mea
la pedeapsa de ..... închisoare;
S-a reþinut în sarcina mea faptul cã .............
Hotãrârea este definitivã, urmând sã fie pusã în executare.
Cer amânarea executãrii hotãrârii, deoarece:
- sufãr de o boalã care mã pune în imposibilitate de a executa pedeapsa
sau mãsura educativã anunþatã, dovadã care o fac cu actul medico-legal pe
care-l anexez la prezenta cerere ºi, dacã este nevoie, vã rog a se încuviinþa
efectuarea unei expertize medico-legale;
- sunt gravidã, dovadã actul medical pe care-l anexez;
- am un copil mai mic de un an, dovadã copia legalizatã de pe certificatul
de naºtere al copilului, pe care o anexez;
- din cauza unor împrejurãri speciale ºi anume .............. executarea
imediatã a sancþiunii va avea consecinþe grave pentru mine, familie sau
unitatea la care lucrez.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 453 lit. a, b ºi c din C.
proc. pen.
Dovada cererii înþeleg s-o fac cu actele enunþate ºi cu orice mijloc de
probã admis de lege.
Data depunerii ..............
Semnãtura, ..........
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..........
Acceptarea
succesiunii
sub
beneficiu de
inventar
facutã
pentru un
minor sub
14 ani de
cãtre
reprezentanþii
lor legal
Cererea de
amânare a
executãrii
pedepsei cu
închisoarea,
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 245 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 244
Motive:
În fapt, prin hotãrârea precitatã s-a reþinut cã minorul a sãvârºit
infracþiunea prevãzutã ºi pedepsitã de art. ...... ºi în baza art. 101 lit. c (sau d)
din C. penal, s-a dispus internarea sa într-un centru de reeducare.
Punându-se în executare aceastã hotãrâre, minorul a fost internat în
unitatea noastrã ºi la data de ......... a sãvârºit o nouã infracþiune, respectiv .......
............ pentru care este judecat.
Dat fiind comportamentul periculos pe care minorul continuã sã-l aibã,
socotim cã se impune aplicarea pedepsei închisorii ºi revocarea internãrii.
În drept, ne întemeiem cererea pe dispoziþiile art. 108 alin. 2 C. pen.
Semnãtura ºi parafa ...................
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI .................
c) în baza art. 101 lit. c, C. pen., aplicarea mãsurii educative de
trimitere a mea într-un centru de reeducare, pe timp de ...........
S-a reþinut în sarcina mea faptul cã .............
Hotãrârea este definitivã, urmând sã fie pusã în executare.
Cer amânarea executãrii hotãrârii, deoarece:
- sufãr de o boalã care mã pune în imposibilitate de a executa pedeapsa
sau mãsura educativã anunþatã, dovadã care o fac cu actul medico-legal pe
care-l anexez la prezenta cerere ºi, dacã este nevoie, vã rog a se încuviinþa
efectuarea unei expertize medico-legale;
- sunt gravidã, dovadã actul medical pe care-l anexez;
- am un copil mai mic de un an, dovadã copia legalizatã de pe
certificatul de naºtere al copilului, pe care o anexez;
- din cauza unor împrejurãri speciale ºi anume .......... executarea
imediatã a sancþiunii va avea consecinþe grave pentru mine, familie sau
unitatea la care lucrez.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 453 lit. a, b ºi c din
C. proc. pen.
Dovada cererii înþeleg s-o fac cu actele enunþate ºi cu orice mijloc de
probã admis de lege.
Data depunerii . ..................... Semnãtura, ..............
DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..........................
DOMNULE PREªEDINTE,
Subsemnatul(a) ......... minor(ã), aflat(ã) la centrul de reeducare de la data
........... vã rog sã dispuneþi
LIBERAREA MEA ÎNAINTE DE A DEVENI MAJOR.
Motivele cererii:
În fapt, la data de ...... am comis fapta constând în ..... ºi prin hotãrârea
penalã nr. ..... din ...... a ...... în dosarul penal nr. ......, în baza art. .... s-a dispus
internarea mea în centrul de reeducare, în care mã aflu de la data de ......
Întrucât de la data internãrii a trecut mai mult de un an ºi am dat dovezi
temeinice de îndreptare, de sârguinþã ºi învãþãturã, vã rog sã dispuneþi
liberarea mea înainte de a împlini 18 ani.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 107 C. pen.
Data depunerii ..............
Semnãtura, ..........
DOMNULUI PREªEDINTE AL ...............
DOMNULE PREªEDINTE,
Centrul de reeducare cu sediul în .......... solicitãm:
REVOCAREA INTERNÃRII MINORULUI
............ fiul lui ........ºi al ........, nãscut la data de ....... cu domiciliul în
......., care în prezent se aflã internat în unitatea noastrã, mãsurã dispusã prin
sentinþa penalã nr. ........ din ......... a .............
Cerere de
liberare a
minorului
din centrul
de
reeducare
înainte de a
deveni
major
Revocare
a internarii
minorului
aflat într-un
centru de
reeducare
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 247 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 246
este datoare sã aibã rol activ, conform art. 4 Cod procedurã penalã. Aceastã cerinþã este
îndeplinitã în situaþia când s-au acordat în cauzã cinci termene de judecatã, la una din ele
inculpatul angajîndu-se sã plãteascã pensia restantã, iar la termenul urmãtor nu s-a mai
prezentat la proces, neachitîndu-ºi nici obligaþia.
Împrejurarea cã dupã rãmînerea definitivã a hotãrîrii inculpatul a achitat cea mai mare
parte din pensia de întreþinere restantã este lipsitã de efect juridic.
Inculpatul a fost condamnat pentru sãvârºirea infracþiunii de abandon de familie prevãzutã
de art. 305 lit. c Cod penal.
Instanþa a reþinut cã inculpatul a fost obligat prin sentinþã civilã la plata unei pensii de
întreþinere în sumã de 400 lei pentru copilul sãu minor; ulterior a fost redusã la 200 lei lunar.
S-a mai reþinut cã de doi ani inculpatul, cu rea-credinþã, a refuzat sã mai plãteascã pensia
de întreþinere, rãmînînd restantã - pânã la sesizarea instanþei - cu suma de 7.800 lei.
Recursul extraordinar declarat în cauzã, pentru lipsa rolului activ al instanþei, nu este
întemeiat.
Aºa cum rezultã din actele aflate la dosar, prima instanþã s-a conformat dispoziþiilor art.
4 Cod procedurã penalã, depunînd stãruinþã pentru ca inculpatul sã-ºi îndeplineascã obligaþia de
întreþinere a copilului sãu, scop în care a acordat cinci termene de judecatã, inculpatul fiind citat
ºi cu mandat de aducere.
Prezent la termenul din 30 ianuarie 1990, inculpatul s-a angajat sã achite întreaga datorie,
prima instanþã acordîndu-i un nou termen la 27 februarie 1990, când acesta nu s-a prezentat, ceea
ce confirmã reaua sa credinþã privind neplata pensiei datorate copilului sãu minor.
Deºi inculpatul a achitat în cursul lunii aprilie 1990 suma de 7.900 lei, el nu poate benefi-
cia de art. 305 alin. 4 Cod penal, întrucît plata - doar parþialã la acea datã a pensiei de întreþinere
restantã - nu s-a fãcut, aºa cum prevede textul citat, în cursul judecãþii, ci dupã rãmînerea
definitivã a hotãrîrii de condamnare.
__________
Publicatã în “Drept” nr. 3, p. 69.
Publicatã în SET nr. 1/1992 al C.S.J.
Secþia penalã a Curþii supreme de justiþie
Decizie nr. 1798/2001 din 04/04/2001
Abandon de familie. Rea-credinþã.
Neplata timp de peste 2 luni, în întregime, a pensiei de întreþinere pentru copiii minori, în
situaþia în care cel obligat la întreþinere este ºomer, mai are o persoanã de întreþinut, a achitat
o parte din pensie, iar unul dintre cei doi copii a fost cea mai mare parte din perioadã în
îngrijirea sa exclusivã, nu se datoreazã relei-credinþe; în consecinþã, elementele constitutive
ale infracþiunii de abandon de familie prevãzutã în art. 305 alin. 1 lit. c C. pen. nu sunt întrunite
într-un atare caz.
Judecãtoria Constanþa, prin sentinþa penalã nr. 1607 din 29 septembrie 2000, rãmasã
definitivã prin neapelare, a condamnat pe inculpatul I.I. pentru sãvârºirea infracþiunii de abandon
de familie prevãzutã în art. 305 alin. 1 lit. c C. pen.
Instanþa a reþinut cã, din ianuarie 1998 pânã în septembrie 1999, cu rea-credinþã, inculpatul
nu a plãtit pensia de întreþinere datoratã celor doi copii minori ai sãi.
Recursul în anulare declarat în cauzã, cu motivarea cã elementele constitutive ale infracþiunii
de abandon de familie nu sunt întrunite, este fondat.
Din probele administrate rezultã cã, din motive independente de voinþa sa, inculpatul nu a
avut posibilitatea materialã sã-ºi îndeplineascã, la timp, obligaþia de întreþinere a celor doi copii.
În perioada menþionatã el nu a fost încadrat în muncã, iar din ajutorul de ºomaj, în sumã totalã
de 6.500.000 de lei, a trimis, pentru întreþinerea minorilor, suma de 1.250.000 de lei.
Anexã (decizii, hotãrâri ale
instanþelor judecãtoreºti)
Secþia civilã a Curþii de apel
Decizie nr. 12RA/2000 din 04/01/2000
(Galaþi). Nerespectarea unor dispoziþii legale privind abandonul de familie atunci când, deºi
pãrþile nu s-au împãcat în timpul judecãþii, inculpatul îºi îndeplineºte obligaþiile (art. 305 alin.
4 cod penal).
Prin decizia penalã nr. 12/R/4.01.2000 a Curþii de Apel Galaþi s-a admis recursul declarat de
inculpatul P.C.
S-a casat în totalitate decizia penalã nr. 764/18.10.1999 a Tribunalului Vrancea ºi în parte
sentinþa penalã nr. 1592/5.07.1999 a Judecãtoriei Focºani, numai în ceea ce priveºte
individualizarea modalitãþii de executare a pedepsei ºi în rejudecare, conform disp. art. 305 alin. 4
C. pen. s-a dispus suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei de 6 luni închisoare aplicatã prin
sentinþa recuratã pentru sãvârºirea infracþiunii prevãzutã de art. 305 alin. 1 lit. c C. pen., pe durata
termenului de 2 ani ºi 6 luni stabilit în baza art. 82 C. pen.
A înlãturat din sentinþã disp. art. 71 C. pen. privind aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii
drepturilor prev. de art. 64 C. pen.
Pentru a decide astfel s-au reþinut urmãtoarele:
Prin sentinþa civilã nr. 3760/24.05.1994 pronunþatã de Judecãtoria Focºani, inculpatul a fost
obligat sã plãteascã pãrþii vãtãmate câte 50.000 lei lunar cu titlu de pensie de întreþinere în favoarea
minorului T.C.A.
S-a reþinut în sarcina inculpatului cã din luna august 1997, acesta, cu rea credinþã, nu ºi-a mai
îndeplinit obligaþia de platã a pensiei de întreþinere, rãmânând restant cu suma de 1.200.000 lei pânã
la 24.08.1999.
Or, cu chitanþele ºi recipisele aflate la dosar, inculpatul a remis pãrþii vãtãmate suma de
1.250.000 lei pânã în luna septembrie 1999.
Infracþiunea de abandon de familie, prev. de art. 305 lit. c C. pen. este o infracþiune continuã
a cãrei consumare are loc la data expirãrii a douã luni în care fãptuitorul nu-ºi îndeplineºte cu rea
credinþã, obligaþia de întreþinere stabilitã printr-o hotãrâre judecãtoreascã.
Dupã acest moment, fapta penalã continuã pânã la epuizare, care are loc la data încetãrii faptei
fie prin plata obligaþiei de întreþinere, fie prin pronunþarea unei hotãrâri de condamnare.
În speþã, inculpatul ºi-a îndeplinit obligaþia de întreþinere de câte 50.000 lei, iar infracþiunea
s-a consumat la momentul achitãrii sumei restante, când s-a încheiat ciclul procesual.
Dupã acest moment nu mai continuã aceastã infracþiune, ci poate începe un nou ciclu
procesual, care se constituie într-o nouã infracþiune de abandon de familie, dacã sunt întrunite
condiþiile cerute de lege.
Întrucât inculpatul, în cursul judecãþii a achitat pensia restantã, în speþã sunt aplicabile disp.
art. 305 alin. ultim C. pen.
Secþia penalã a Curþii supreme de justiþie
Decizie nr. 374/1991 din 08/03/1991
Abandon de familie, rol activ al instanþei.
În vederea îndeplinirii obligaþiilor de platã a pensiei de întreþinere de cãtre inculpat, în
cursul procesului, cu consecinþele decurgînd din prevederile art. 305 alin. 4 Cod penal, instanþa
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 249 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 248
Recursul urmeazã sã fie admis, hotãrârile casate conform art. 414
1
Cod procedurã penalã cu
referire la art. 385
15
pct. 2 lit. d Cod procedurã penalã ºi în rejudecare va fi înlãturatã dispoziþia
de graþiere a pedepsei ºi prin aplicarea art. 305 alin. 4 din Codul penal se va dispune suspendarea
condiþionatã a executãrii pedepsei de un an ºi 6 luni închisoare pe termenul de încercare de 3 ani
ºi 6 luni.
Se va face, în scris, aplicarea art. 359 Cod procedurã penalã.
Având în vedere motivele expuse mai sus, curtea:
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea
Supremã de Justiþie, împotriva sentinþei penale nr. 174 din 6 martie 1998 a Judecãtoriei Turda ºi
deciziei penale nr. 915 din 25 noiembrie 1998 a Tribunalului Cluj, privind pe inculpatul C.V.L.
Caseazã hotãrârile atacate cu privire la aplicarea dispoziþiilor art. 1 lit. a din Legea nr. 137/
1997 pentru pedeapsa de 1 an ºi 6 luni închisoare ºi pentru omisiunea aplicãrii art. 305 alin. 4 din
Codul penal.
Înlãturã dispoziþia de graþiere a pedepsei.
În baza art. 305 alin. 4 din Codul penal dispune suspendarea condiþionatã a executãrii
pedepsei de 1 an ºi 6 luni închisoare pe termenul de încercare de 3 ani ºi 6 luni.
Face aplicarea art. 359 Cod procedurã penalã.
Dosar nr. 4747/2002
Secþia penalã a Curþii de apel
Decizie nr. 556R/1999 din 01/01/1999
(Ploieºti). Abandonul de familie, neplata cu rea-credinþã timp de douã luni a pensiei
de întreþinere stabilitã pe cale judecãtoreascã, infracþiune continuã, îndeplinirea obligaþiilor
civile în cursul procesului penal, suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei.
Prin sentinþa penalã nr. 2.063 din 4 septembrie 1998, Judecãtoria Ploieºti a condamnat
inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abandon de familie
prev. de art. 305 lit. c, C. pen.
În fapt s-a stabilit cã din rea-credinþã nu a plãtit pensia de întreþinere stabilitã în folosul
copilului sau minor, prin sentinþa civilã nr. 12.102 din 5 noiembrie 1997 a aceleiaºi instanþe,
începând cu luna septembrie 1997 ºi pânã la data judecãrii cauzei.
Tribunalul Prahova a menþinut aceastã soluþie, respingând ca nefondat apelul declarat de
inculpat, deºi s-a fãcut dovada achitãrii pensiei restante calculate cu ocazia judecãrii fondului.
S-a motivat cã el nu poate beneficia de suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei în
condiþiile art. 305 alin. 4 C. pen., întrucât nu a achitat la timp pensia stabilitã de instanþa civilã ºi
nu ar fi plãtit pãrþii vãtãmate sumele datorate dupã pronunþarea sentinþei atacate.
Decizia este nelegalã.
Este ºtiut cã infracþiunea de abandon de familie, incriminatã prin dispoziþiile art. 305 lit. c
C. pen., face parte din categoria acelora omisive.
Ca urmare, în raport cu modalitatea normativã expusã, latura obiectivã se realizeazã la
momentul împlinirii celor douã luni ºi dureazã pe toatã perioada cât persoana îndreptãþitã este
limitatã de pensia de întreþinere stabilitã prin hotãrârea judecãtoreascã de cãtre instanþa civilã.
De aceea, când fãptuitorul pune el însuºi capãt actelor omisive, îndeplinindu-ºi obligaþia
civilã, ciclul infracþional se întrerupe, autonomizând fapta pe data pronunþãrii sentinþei de cãtre
instanþa de fond, prin care s-a dispus condamnarea în temeiul art. 305 lit. c C. pen.
În atare situaþie, eventualele acte de omisiune a plãþii pensiei de întreþinere constatate dupã
data pronunþãrii acesteia din urmã, constituie o altã infracþiune, autonomã, pentru care se impune
declanºarea unei urmãriri penale separate, nefiind îndeplinite condiþiile extinderii procesului pe-
nal dupã regulile înscrise sub art. 335-336 C. pr. pen.
Din ajutorul de ºomaj inculpatul a întreþinut ºi pe mama sa, iar începând din 1 august 1998
unul dintre cei doi copii a locuit cu inculpatul ºi a fost întreþinut exclusiv de acesta.
S-a mai dovedit cã, dupã despãrþirea de mama minorilor, inculpatul a cedat acesteia un teren
în suprafaþã de 5000 de mp, pentru a o ajuta la întreþinerea copiilor.
Se constatã, deci, cã neîndeplinirea întocmai a obligaþiei de întreþinere a celor doi copii minori
nu s-a datorat relei-credinþe a inculpatului, motiv pentru care recursul în anulare a fost admis, s-a
casat sentinþa ºi s-a dispus achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d
C. proc. pen.
__________
Publicatã în SET nr. 4/2001 al C.S.J.
Secþia penalã a Curþii supreme de justiþie
Decizie nr. 267/2003 din 21/01/2003
Abandon de familie. Achitarea pensiei de întreþinere restante. Suspendarea condiþionatã
a executãrii pedepsei.
Prin sentinþa penalã nr. 174 din 6 martie 1998 Judecãtoria Turda, a condamnat pe inculpatul
C.V.L. la un an ºi 6 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abandon de familie prevãzutã
de art. 305 alin. 1 lit. c din Codul penal.
În baza art. 1 lit. a din Legea nr. 137/1997 a constatat graþiatã pedeapsa aplicatã.
S-a reþinut cã inculpatul nu a achitat, cu rea-credinþã, pensia de întreþinere la care a fost obligat,
prin hotãrâre judecãtoreascã, pe un interval de timp mai mare de douã luni, începând cu luna august
1993.
Tribunalul Cluj a respins, prin decizia penalã nr. 915 din 25 noiembrie 1998, apelul declarat
de procuror.
În temeiul art. 409 ºi a art. 410 alin. 1 partea I pct. 71 teza I din Codul de procedurã penalã,
procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a declarat recurs în anulare,
considerând cã hotãrârile pronunþate de cele douã instanþe sunt contrare legii. S-a motivat cã prima
instanþã a aplicat greºit dispoziþiile art. 1 lit. a din Legea de graþiere a unor pedepse 137/1997 - 24
iulie, infracþiunea de abandon de familie fiind o infracþiune continuã omisivã.
De asemenea s-a omis aplicarea dispoziþiilor art. 305 alin. 4 din Codul penal.
Recursul în anulare este fondat.
Infracþiunea de abandon de familie prevãzutã de art. 305 lit. c Cod penal este o infracþiune
continuã omisivã. Spre deosebire de infracþiunea unicã instantanee, infracþiunea de abandon de
familie se consumã din momentul când se împlinesc douã luni de când fãptuitorul nu plãteºte cu
rea-credinþã pensia de întreþinere ºi dureazã, conform art. 144 din Codul penal, pânã la plata
voluntarã sau pronunþarea unei hotãrâri de condamnare în primã instanþã (momentul epuizãrii).
Prin actele depuse de inculpat aflate la dosarul cauzei rezultã cã acesta a dovedit cã a achitat
integral pensia restantã în sumã de 500.000 lei la data de 11 februarie 1998.
Aºa fiind, cum infracþiunea s-a epuizat la aceastã datã, care nu este anterioarã actului de
graþiere - 26 mai 1997, în mod greºit s-a dispus graþierea pedepsei conform art. 1 lit. a din Legea
nr. 137/1997.
Potrivit art. 305 alin. 4 din Codul penal, dacã pãrþile nu s-au împãcat, dar în cursul judecãþii,
inculpatul îºi îndeplineºte obligaþiile, instanþa în cazul în care stabileºte vinovãþia, pronunþã
împotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei, chiar dacã
nu sunt îndeplinite prevederile art. 81 din Codul penal.
Cu toate cã inculpatul ºi-a îndeplinit obligaþiile de platã a pensiei în cursul judecãrii procesului
- partea vãtãmatã a refuzat sã se împace cu acesta. În situaþia datã, instanþele trebuiau sã facã
aplicarea dispoziþiilor art. 305 alin. 4 Cod penal ºi, deoarece nu au procedat în acest fel, au pronunþat
hotãrâri nelegale ºi netemeinice de naturã sã-l prejudicieze pe inculpat.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 251 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 250
Potrivit dispoziþiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare
a fost comunicatã preºedinþilor celor douã Camere ale Parlamentului ºi Guvernului, pentru a-ºi
exprima punctele de vedere asupra excepþiei de neconstituþionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã excepþia de neconstituþionalitate invocatã este
întemeiatã numai în ceea ce priveºte dispoziþiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei. Se aratã în acest
sens cã “este necesarã intervenþia legiuitorului... pentru a se da o altã reglementare acþiunii în tãgada
paternitãþii, care sã fie în acord cu dreptul la respectarea vieþii familiale ºi private, precum ºi cu
egalitatea între soþi”.
Preºedinþii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra
excepþiei de neconstituþionalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de
judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziþiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituþiei, precum ºi dispoziþiile Legii nr. 47/1992, reþine urmãtoarele:
Curtea Constituþionalã constatã cã a fost legal sesizatã ºi este competentã, potrivit dispoziþiilor
art. 144 lit. c) din Constituþie, precum ºi ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 ºi 23 din Legea nr. 47/1992,
republicatã, sã soluþioneze excepþia de neconstituþionalitate ridicatã.
Prin încheierea instanþei de judecatã Curtea a fost sesizatã cu excepþia de neconstituþionalitate
a dispoziþiilor art. 53 ºi 54 din Codul familiei, dispoziþii care au urmãtorul conþinut:
- Art. 53: “Copilul nãscut în timpul cãsãtoriei are ca tatã pe soþul mamei.
Copilul nãscut dupã desfacerea, declararea nulitãþii sau anularea cãsãtoriei are ca tatã pe fostul
soþ al mamei, dacã a fost conceput în timpul cãsãtoriei ºi naºterea sa a avut loc înainte ca mama sã
fi intrat într-o nouã cãsãtorie.
Dispoziþiile art. 51 sunt aplicabile ºi situaþiilor prevãzute în prezentul articol.”;
- Art. 54: “Paternitatea poate fi tãgãduitã, dacã este cu neputinþã ca soþul mamei sã fie tatãl
copilului.
Acþiunea în tãgãduirea paternitãþii poate fi pornitã numai de soþ; moºtenitorii acestuia pot
continua acþiunea pornitã de el.
Dacã soþul este pus sub interdicþie, acþiunea va putea fi pornitã de tutore, însã numai cu
încuviinþarea autoritãþii tutelare.
În toate cazurile, mama copilului va fi citatã.”
Autorul excepþiei susþine cã dispoziþiile legale criticate încalcã prevederile constituþionale ale
art. 16 alin. (1) ºi (2), privind egalitatea în drepturi, art. 26, referitor la viaþa intimã, familialã ºi
privatã, art. 44 alin. (1), privind familia, ºi art. 45 alin. (1), privind protecþia copiilor ºi a tinerilor.
Aceste texte constituþionale au urmãtorul conþinut:
- Art. 16 alin. (1) ºi (2): “(1) Cetãþenii sunt egali în faþa legii ºi a autoritãþilor publice, fãrã
privilegii ºi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;
- Art. 26: “(1) Autoritãþile publice respectã ºi ocrotesc viaþa intimã, familialã ºi privatã.
(2) Persoana fizicã are dreptul sã dispunã de ea însãºi, dacã nu încalcã drepturile ºi libertãþile
altora, ordinea publicã sau bunele moravuri.”;
- Art. 44 alin. (1): “ Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitã între soþi, pe egalitatea
acestora ºi pe dreptul ºi îndatorirea pãrinþilor de a asigura creºterea, educaþia ºi instruirea copiilor.”;
- Art. 45 alin. (1): “Copiii ºi tinerii se bucurã de un regim special de protecþie ºi de asistenþã
în realizarea drepturilor lor.”
Examinând excepþia de neconstituþionalitate, Curtea constatã cã, în realitate, astfel cum rezultã
din motivarea cererii prin care a fost ridicatã excepþia, autorul acesteia contestã constituþionalitatea
prevederilor art. 53 ºi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei.
Pe de altã parte, cum legea penalã este de strictã interpretare, în raport cu prevederile art. 305
alin. 4 C. pen., dacã se stabileºte cã inculpatul trimis în judecatã este vinovat, instanþele sunt obli-
gate sã pronunþe o pedeapsã cu suspendarea condiþionatã a executãrii ori de câte ori acesta îºi achitã
obligaþia în cursul procesului ºi nu intervine împãcarea pãrþilor, chiar dacã nu sunt întrunite
condiþiile prevãzute de art. 81 C. pen.
Ori, în raport cu textele de lege expuse ºi consideraþiile fãcute pe marginea acestora, rezultã
cã tribunalul ca instanþã de apel a încãlcat dispoziþiile art. 317 C. proc. pen., el fiind competent sã
verifice legalitatea ºi temeinicia sentinþei atacate în raport cu prejudiciul produs de inculpat, prin
activitatea infracþionalã desfãºuratã pânã la pronunþarea acesteia, neputându-se investi cu acte
materiale pretins a fi comise dupã aceastã datã ºi care intrã în compunerea altei infracþiuni
autonome, supusã regulilor de sesizare arãtate în prevederile art. 279 alin. 3 lit. b ºi urm. C. pr. pen.
În continuare, faþã de conþinutul art. 305 alin. 3 C. pen., indiferent cã a constatat cã recurentul
persistã în sãvârºirea infracþiunilor de acelaºi gen, întrucât în cursul procesului el a achitat pensia
restantã ce a format obiectul material al faptei dedusã judecãþii, tribunalul era obligat sã admitã
apelul declarat ºi pe fond, pentru cã pãrþile nu s-au împãcat, sã dispunã suspendarea condiþionatã
a executãrii pedepsei de 6 luni închisoare.
Neprocedând astfel, rezultã cã hotãrârea adoptatã este contrarã legii în sensul art. 385 indice
9 alin. 1 pct. 17 indice 1 C. proc. pen., impunându-se casarea acesteia în latura penalã ºi înlãturarea
ilegalitãþii expuse.
Curtea Constituþionalã
Decizie nr. 349/2001 din 19/12/2001
referitoare la excepþia de neconstituþionalitate a prevederilor art. 53 ºi ale art. 54 alin. 2
din Codul familiei
C U R T E A,
având în vedere actele ºi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 martie 2001, pronunþatã în Dosarul nr. 3.042/2001, Judecãtoria Alba
Iulia a sesizat Curtea Constituþionalã cu excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 53 ºi
54 din Codul familiei, excepþie ridicatã de Letiþia Juletecan, în nume propriu ºi în numele fiicei
sale minore, Czako Maria Livia.
În motivarea excepþiei de neconstituþionalitate se susþine cã dispoziþiile legale criticate încalcã
urmãtoarele prevederi constituþionale:
- art. 16 alin. (1) ºi (2), prin crearea unei discriminãri, pe planul drepturilor procesuale, între
soþul mamei, respectiv mamã ºi copil;
- art. 26 alin. (2), deoarece “copilul rezultat din afara cãsãtoriei... este împiedicat sã promoveze
o acþiune prin care sã dispunã asupra constatãrii filiaþiei sale fireºti”;
- art. 44 alin. (1), care consfiinþeºte egalitatea între soþi “prin aceea cã numai soþul poate
tãgãdui paternitatea, deºi acesta este egal în drepturi cu soþia”;
- art. 45 alin. (1), întrucât copilul este lipsit de posibilitatea de a rãsturna prezumþia legalã de
paternitate, punând de acord situaþia de drept cu cea realã.
Judecãtoria Alba Iulia, exprimându-ºi opinia, apreciazã cã excepþia este întemeiatã. Se aratã
în acest sens cã, în reglementarea actualã, “persoana cea mai interesatã în stabilirea statutului sãu
ºi a filiaþiei, copilul, nu are dreptul sã porneascã o asemenea acþiune”, iar “art. 54 din Codul familiei
înfrânge principiul egalitãþii soþilor în familie, dând dreptul doar unuia dintre soþi sã promoveze
un anumit tip de acþiune, respectiv acþiunea în tãgada paternitãþii”. Se mai aratã cã, deºi intenþia
legiuitorului, în cazul stabilirii acestei prezumþii, a fost de a proteja copilul, “minorul trebuie sã
aibã dreptul de a-ºi pune în concordanþã situaþia realã cu cea de drept”.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 253 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 252
septembrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 20 decembrie
1995), urmând sã constate cã textul în cauzã contravine prevederilor art. 16 alin. (1), art. 26, art.
44 alin. (1) ºi ale art. 45 alin. (1) din Constituþie, aspecte în raport cu care excepþia de
neconstituþionalitate a art. 54 alin. 2 din Codul familiei urmeazã sã o considere ca fiind întemeiatã.
Într-adevãr, consacrarea prin dispoziþiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei a dreptului la
promovarea unei acþiuni în tãgãduirea paternitãþii prezumate doar în favoarea tatãlui prezumtiv, cu
excluderea mamei ºi a copilului nãscut în timpul cãsãtoriei, în egalã mãsurã titulari ai unui interes
legitim în promovarea unei asemenea acþiuni, constituie o încãlcare a principiului egalitãþii în
drepturi prevãzut la art. 16 alin. (1) din Constituþie.
Faptul de necontestat cã tatãl prezumtiv ºi mama copilului pot avea ºi, de regulã, au fiecare o
motivaþie proprie ºi distinctã în rãsturnarea prezumþiei de paternitate nu poate fi reþinut ca un argument
peremptoriu în justificarea regimului discriminatoriu instituit prin textul criticat. Esenþialã din punctul
de vedere care intereseazã aici este, dincolo de mobilurile particulare care pot fi diferite, raþiunea
comunã constând în asigurarea prevalenþei realitãþii asupra ficþiunii. Or, potrivit unui principiu juridic
de maximã generalitate, identitatea de raþiune impune identitate de soluþii.
Totodatã prevederile art. 54 alin. 2 din Codul familiei, în mãsura în care refuzã recunoaºterea
ºi pentru mamã a dreptului la acþiune în tãgãduirea paternitãþii prezumate, contravin ºi dispoziþiilor
art. 44 alin. (1) din Constituþie care consacrã egalitatea dintre soþi ca unul dintre principiile pe care
se întemeiazã instituþia familiei.
Cu referire la dispoziþiile art. 26 din Constituþie Curtea constatã cã, prin consacrarea
monopolului tatãlui prezumtiv în promovarea acþiunii în tãgãduirea paternitãþii prezumate, art. 54
alin. 2 din Codul familiei nu dã expresie exigenþelor alin. (1) al textului constituþional, de a ocroti
viaþa intimã, familialã ºi privatã, ci, dimpotrivã, relevã o imixtiune în aceasta, în mãsura în care
restrânge drastic posibilitatea de a conferi semnificaþie juridicã unei realitãþi biologice, fãcând-o
dependentã exclusiv de bunul plac al unei singure persoane, cu ignorarea intereselor legitime ºi ale
altor persoane.
Curtea reþine, de asemenea, cã textul criticat contravine ºi alin. (2) al art. 26 din Constituþie,
în condiþiile în care nu recunoaºte ºi copilului dreptul la acþiune în contestarea paternitãþii
prezumate, împrejurare de naturã sã îi impunã acestuia un anumit statut juridic stabilit prin voinþa
altuia, pe care este þinut sã îl accepte în mod pasiv, fãrã a putea acþiona în sensul modificãrii sale,
ceea ce nu poate avea decât semnificaþia unei negãri a dreptului recunoscut oricãrei persoane fizice
prin articolul constituþional mai sus menþionat, de a dispune de ea însãºi.
Curtea considerã cã recunoaºterea, în favoarea copilului, a dreptului la acþiune în contestarea
paternitãþii prezumate, ca expresie a dreptului constituþional al oricãrei persoane de a dispune de
ea însãºi, nu este de naturã sã încalce drepturile ºi libertãþile altora, ordinea publicã sau bunele
moravuri ºi, ca atare, nu reþine nici o justificare pentru încãlcarea dispoziþiei constituþionale.
În sfârºit, Curtea constatã cã art. 54 alin. 2 din Codul familiei contravine ºi art. 45 alin. (1)
din Constituþie.
Într-adevãr, acest text recunoaºte copiilor ºi tinerilor un regim special de protecþie ºi de
asistenþã în realizarea drepturilor lor, ceea ce nu poate avea decât semnificaþia instituirii în sarcina
statului a obligaþiei de a le asigura mijloace juridice mai numeroase ºi mai eficiente decât cele aflate
la dispoziþia persoanelor fizice mature, în vederea realizãrii finalitãþii urmãrite.
Aºa fiind, nerecunoaºterea, în ceea ce îl priveºte pe copil, a dreptului de a-ºi stabili propria
filiaþie faþã de tatã, în concordanþã cu realitatea, împotriva unei ficþiuni, drept, recunoscut totuºi
tatãlui prezumtiv, constituie o evidentã încãlcare a textului constituþional.
Pentru considerentele arãtate, urmeazã ca excepþia de neconstituþionalitate privind dispoziþiile
art. 54 alin. 2 din Codul familiei sã fie admisã.
Faþã de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) ºi al art. 145 alin. (2) din Constituþie, precum
ºi al art. 2 alin. (2), al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 ºi al art. 25 alin. (1) ºi (4) din Legea nr. 47/
1992, republicatã, cu majoritate de voturi privind dispoziþiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei,
I. În ceea ce priveºte critica de neconstituþionalitate a art. 53 din Codul familiei, în sensul cã
acest text ar încãlca dispoziþiile constituþionale ale art. 16 alin. (1) ºi (2), Curtea constatã cã aceasta
este neîntemeiatã.
În jurisprudenþa sa Curtea a decis în mod constant cã principiul egalitãþii implicã un tratament
juridic egal pentru toþi cetãþenii aflaþi în situaþii egale.
Întrucât însã nu s-ar putea susþine existenþa unei egalitãþi între soþul mamei ºi ceilalþi bãrbaþi,
din punctul de vedere care aici intereseazã, instituirea prezumþiei de paternitate în favoarea primului
nu contravine dispoziþiilor art. 16 din Constituþie.
Totodatã Curtea constatã cã instituirea acestei prezumþii are puternice ºi incontestabile raþiuni
în ideea de protecþie a ordinii publice ºi a bunelor moravuri, ceea ce face ca prevederile art. 53 din
Codul familiei sã nu contravinã nici dispoziþiilor art. 26 din Constituþie.
De asemenea, Curtea constatã cã prevederile art. 53 din Codul familiei nu încalcã în nici un
mod dispoziþiile art. 44 alin. (1) ºi ale art. 45 alin. (1) din Constituþie, ci, dimpotrivã, constituie un
adevãrat reflex al lor, prezumþia pe care o instituie dând expresie, în mod adecvat, principiilor
constituþionale consacrate de acestea.
Din cele arãtate rezultã cã excepþia de neconstituþionalitate a art. 53 din Codul familiei este
nefondatã ºi urmeazã sã fie respinsã.
II. Cu privire la dispoziþiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei, autorul excepþiei susþine cã ºi
acestea contravin prevederilor constituþionale ale art. 16 alin. (1) ºi (2), privind egalitatea în
drepturi, ale art. 26 alin. (2), referitoare la viaþa intimã, familialã ºi privatã, ale art. 44 alin. (1),
privind familia, ºi ale art. 45 alin. (1), privind protecþia copiilor ºi a tinerilor.
Curtea reþine cã invocarea neconstituþionalitãþii dispoziþiilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei
vizeazã dreptul constituþional la viaþa familialã ºi privatã, reglementat ca atare în Convenþia pentru
apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale.
Astfel, art. 8 din aceastã convenþie prevede cã: “1. Orice persoanã are dreptul la respectarea
vieþii sale private ºi de familie, a domiciliului sãu ºi a corespondenþei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritãþi publice în exercitarea acestui drept decât în mãsura
în care acest amestec este prevãzut de lege ºi dacã constituie o mãsurã care, într-o societate
democraticã, este necesarã pentru securitatea naþionalã, siguranþa publicã, bunãstarea economicã
a þãrii, apãrarea ordinii ºi prevenirea faptelor penale, protejarea sãnãtãþii sau a moralei, ori
protejarea drepturilor ºi libertãþilor altora.”
Întrucât, ca urmare a ratificãrii de cãtre România a Convenþiei pentru apãrarea drepturilor
omului ºi a libertãþilor fundamentale, în conformitate cu prevederile art. 11 ºi 20 din Constituþie,
aceastã convenþie a devenit parte a dreptului intern, se impune ca în examinarea excepþiei sã se aibã
în vedere prevederile sale, precum ºi practica jurisdicþionalã a Curþii Europene a Drepturilor
Omului în aplicarea ºi interpretarea convenþiei menþionate.
Având a se pronunþa asupra faptului dacã interdicþia instituitã de o lege naþionalã pentru femeia
cãsãtoritã, de a contesta prezumþia de paternitate a soþului sãu cu privire la copilul conceput în
timpul cãsãtoriei, contravine art. 8 mai sus menþionat din convenþie, Curtea Europeanã a Drepturilor
Omului a decis în sens afirmativ în cazul Kroon ºi alþii împotriva Olandei.
În acest sens, prin Hotãrârea din 27 octombrie 1994, s-a statuat cã “respectul faþã de viaþa de
familie cere ca realitatea biologicã ºi socialã sã prevaleze asupra unei prezumþii legale care loveºte
frontal atât faptele stabilite cât ºi dorinþele persoanelor în cauzã, fãrã a aduce beneficii reale cuiva.
De aici, chiar având în vedere marja de apreciere de care se bucurã, Olanda a omis sã garanteze
petiþionarilor respectul faþã de viaþa de familie. Pornind de la aceasta, a avut loc o încãlcare a art. 8”.
Faþã de aceastã interpretare ºi aplicare a Convenþiei pentru apãrarea drepturilor omului ºi a
libertãþilor fundamentale de cãtre Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, Curtea Constituþionalã
apreciazã cã se impune o reconsiderare a jurisprudenþei sale cu privire la soluþionarea excepþiei de
neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei (Decizia nr. 78 din 13
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 255 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 254
ea a pãºit în cãsãtorie. Altminteri, el, copilul, nu are a suferi, într-un asemenea sistem de ocrotire,
nici mãcar în situaþia în care cãsãtoria pãrinþilor a fost desfiinþatã ca nulã ori a fost anulatã; el,
copilul, nu va trebui sã-ºi caute un tatã, indiferent dacã pãrinþii, ori numai unul dintre ei, se bucurã
de beneficiul putativitãþii. Nu ne vom referi aici, în chip asemãnãtor, la protecþia copilului prin
adopþie, instituþie în care, de asemenea, interesele acestuia prevaleazã în toate împrejurãrile,
legãturile de sânge fiind complet abolite în favoarea raporturilor decurgând din adopþie.
Pentru copil, oricum ar sta, în fapt, lucrurile, interesul major este ºi acela de a fi nãscut în
timpul cãsãtoriei; într-adevãr, puþine lucruri sunt mai importante pentru el decât acela de a avea de
la început nu unul, ci pe ambii ocrotitori legali, împreunã.
Aºadar, dacã tãgada paternitãþii poate fi acceptatã când este opera voinþei tatãlui, o asemenea
acþiune ni se pare a lovi, în oricare altã ipotezã, în interesele copilului, tinzând a-l lipsi de protecþia
paternã în schimbul, eventual, al unui iluzoriu succes în stabilirea ulterioarã a unei alte paternitãþi.
A se îngãdui mamei sã deschidã, în numele copilului, o asemenea cale de prejudiciere a
intereselor acestuia ni se pare a da expresie ipocriziei ºi a încuraja imoralitatea. Ceea ce n-ar putea
face în nume propriu - cãci ar fi sã invoce propria ei culpã - ar fi sã poatã face în “interesul” copilului
- al copilului minor, bineînþeles... Despre copilul major, deocamdatã, nu se spune nimic, deºi
dispozitivul deciziei adoptate cu majoritate de voturi de Plenul Curþii Constituþionale pare sã aibã
în vedere, alãturi de dreptul mamei de a tãgãdui paternitatea, acelaºi drept al copilului nãscut în
timpul cãsãtoriei.
În ceea ce o priveºte pe mamã, nimeni nu pare preocupat sã stabileascã ce anume interes le-
gitim propriu (bazat, eventual, pe egalitatea soþilor în timpul cãsãtoriei) ar îngãdui judecãtorului
sã accepte o acþiune adesea imoralã, în dispreþul - de cele mai multe ori - al interesului copilului.
ªi aceeaºi persoanã - mama - ar fi sã-l reprezinte pe copilul minor - aºa cum pare sã rezulte din
decizie - în ipoteza în care acesta ar cuteza sã punã în discuþie (de la ce vârstã anume?) chestiuni de
alcov ale convieþuirii pãrinþilor.
De aici ºi pânã la luarea în seamã a intereselor “legitime” de a contesta paternitatea copilului
respectiv, atunci când asemenea interese ar aparþine altora - moºtenitorii tatãlui sau ai copilului,
tatãl “biologic” (complice al mamei), creditorii copilului ori ai tatãlui etc., nu mai este decât un
pas, în ciuda caracterului personal al unei acþiuni în aceastã materie; în definitiv, ºi în prezent
moºtenitorii tatãlui pot continua acþiunea începutã de acesta înainte de a fi murit.
Pentru noi este evident ce “cutie a Pandorei” poate deschide soluþia cu care nu suntem de acord.
Vom preciza totuºi cã, în opinia noastrã, aceastã soluþie ar putea fi consacratã legislativ, dar numai
în urma unei analize complexe a consecinþelor pe care ea le-ar genera în familia ºi în societatea
româneascã. O asemenea reglementare legalã ar cuprinde, inevitabil, ipoteze nuanþate, rezerve,
excepþii, termene ºi alte elemente de prudenþã legislativã indispensabilã. În momentul actual este
vorba de a schimba o soluþie strãveche într-un mod ce nu poate sta la îndemâna Curþii, care se
transformã, volens-nolens, în “legislator pozitiv”. Nenumãratele aspecte rãmân nerezolvate ºi
decizia este, inevitabil, lipsitã de precizãri fãrã de care instanþele nu se vor putea pronunþa.
Nu poate fi, pe de altã parte, ignoratã împrejurarea cã, în ultima jumãtate de secol, mijloacele
de stabilire a filiaþiei au evoluat în mod spectaculos, în prezent tehnicile biologice putând pune la
dispoziþia justiþiei, inclusiv în þara noastrã, expertize ce exclud orice îndoialã asupra filiaþiei unei
persoane.
Dincolo de toate cele arãtate vom stãrui asupra motivãrii soluþiei adoptate de Curtea
Constituþionalã. Este, oare, actuala reglementare - art. 54 alin. 2 din Codul familiei - cu adevãrat
potrivnicã textelor Constituþiei - ºi anume art. 16 alin. (1), art. 26, art. 44 alin. (1) ºi art. 45 alin.
(1) din Legea fundamentalã?
Nu credem cã o asemenea neconstituþionalitate ar exista cu adevãrat. Egalitatea prevãzutã de
art. 16 din Constituþie nu este, în situaþia la care ne referim, sorgintea unor privilegii pentru tatãl
copilului în raport cu soþia sa; pretenþia egalitãþii în cãsnicie nu presupune dreptul mamei de a
C U R T E A
În numele legii
D E C I D E:
1. Admite excepþia de neconstituþionalitate ridicatã de Letiþia Juletecan în Dosarul nr.
3.042/2001 al Judecãtoriei Alba Iulia ºi constatã cã dispoziþiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei
sunt neconstituþionale în mãsura în care nu recunosc decât tatãlui, iar nu ºi mamei ºi copilului
nãscut în timpul cãsãtoriei, dreptul de a porni acþiunea în tãgãduirea paternitãþii.
2. Respinge excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 53 din Codul familiei, excepþie
ridicatã de acelaºi autor în acelaºi dosar.
Definitivã ºi obligatorie.
Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului ºi Guvernului.
Pronunþatã în ºedinþa publicã din data de 19 decembrie 2001.
PREªEDINTELE CURÞII CONSTITUÞIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
OPINIE SEPARATÃ
Nu vom insista prea mult asupra chestiunilor de fond - complicate ºi dificile - ale admiterii,
în favoarea altor persoane decât tatãl prezumtiv, a dreptului de a tãgãdui paternitatea copilului
nãscut în timpul cãsãtoriei. Existã, desigur, unele raþiuni practice ale acceptãrii acestei soluþii, mai
ales într-o societate - cum este cea româneascã, cu deosebire în ultimele decenii - în care disciplina
conjugalã nu este principala virtute a soþilor ºi în care, prin costurile bãneºti ºi prin complicatele
proceduri judecãtoreºti, divorþul nu reprezintã o soluþie accesibilã pentru a pune ordine în viaþa
multor cupluri care au încetat, uneori de lungã vreme, sã existe în fapt.
Prezumþia de paternitate este menitã sã dea expresie, în acelaºi timp, protecþiei cãsãtoriei (im-
plicit, descurajãrii concubinajului) ºi protecþiei copilului legitim (ºi, având acelaºi statut juridic, dar
numai dupã ce ºi-a stabilit filiaþia faþã de tatã, a celui nãscut în afara cãsãtoriei) - favor matrimonii ºi,
respectiv, favor filiationis. Sunt preocupãri ce pot fi uºor recunoscute în textele Constituþiei (art. 44
ºi 45) ºi cãrora Codul familiei le consacrã nenumãrate prevederi. Iar prezumþia de paternitate creeazã
cele mai potrivite condiþii pentru exercitarea, în familie, de cãtre pãrinþi, într-o deplinã egalitate, a
drepturilor ºi îndatoririlor ce tind sã asigure creºterea, educaþia ºi instruirea copiilor. În fine, pentru
copilul nãscut în timpul cãsãtoriei prezumþia de paternitate consacrã privilegiul de a fi dispensat - spre
deosebire de cel din afara cãsãtoriei - de obligaþia de a-ºi vedea stabilitã filiaþia faþã de tatã, pe calea
recunoaºterii voluntare de cãtre acesta ori asumându-ºi, prin mama sa, povara cãii judiciare.
În acelaºi timp, prezumþia pater is est quem nuptiae demonstrant conferã stabilitate raporturilor
din cãsãtorie, punând la adãpost pe soþul mamei de consecinþele grave ale incertitudinii privind
respectarea, de cãtre aceasta, a obligaþiei de fidelitate. Singur soþul mamei poate, în sistemul
Codului familiei, sã tãgãduiascã paternitatea, dovedind cã este cu neputinþã ca el sã fie tatãl
copilului. Legitimitatea unei asemenea acþiuni din partea soþului mamei nu poate fi contestatã câtã
vreme, izbândind în întreprinderea sa, acesta va sancþiona, prin înlãturarea efectelor prezumþiei,
urmarea adulterului femeii. Soluþia este, bineînþeles, potrivnicã intereselor copilului, acesta având,
de altfel, poziþia procesualã de pârât ºi fiind reprezentat, cu acel prilej, de mamã. Oricât de dureroasã
ar fi pentru copil reglementarea actualã, nimeni nu a contestat-o pânã în prezent.
Este, într-adevãr - într-un sistem de reglementare care aºazã pe primul loc, în toate situaþiile,
interesele copilului -, singura ipotezã în care copilul îºi vede pierdutã poziþia de copil din cãsãtorie,
suportând în chip dramatic urmãrile libertinajului mamei sale ori, cel puþin, ale frivolitãþii cu care
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 257 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 256
53 ºi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei, pentru care am votat.
Consider însã cã motivarea admiterii excepþiei de neconstituþionalitate a prevederilor art. 54
alin. 2 din Codul familiei pe încãlcarea dispoziþiilor art. 61 alin. (1) ºi (2) din Constituþie, în cazul
dat, nu este adecvatã, de vreme ce admiterea excepþiei se întemeiazã, în ce priveºte dreptul soþiei,
în mod corect, pe dispoziþiile art. 44 alin. (1), care consacrã, între altele, ºi egalitatea soþilor.
A admite faptul cã îndreptãþirea mamei ºi a copilului de a porni, alãturi de tatã, acþiunea în
tãgãduirea paternitãþii decurge din principiul general al egalitãþii în drepturi a cetãþenilor, consacrat
de art. 16 alin. (1) ºi (2) din Constituþie, înseamnã, în opinia mea, a admite concluzia cã orice
persoanã (cetãþean) ar putea porni acþiunea în tãgãduirea paternitãþii, ceea ce ar fi de neconceput.
În realitate, întreaga problematicã a acþiunii în tãgãduirea paternitãþii, ca ºi a filiaþiei în gen-
eral, se circumscrie sferei relaþiilor de familie, aºa cum rezultã din reglementarea Codului familiei,
relaþii în cadrul cãrora nu poate opera principiul general al egalitãþii în drepturi a cetãþenilor, ci
numai egalitatea dintre soþi.
În ceea ce priveºte dreptul copilului de a porni o asemenea acþiune, în mod corect, în opinia
mea, se motiveazã admiterea excepþiei pe dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însãºi, drept
prevãzut de art. 26 alin. (2) din Constituþie.
Judecãtor,
Constantin Doldur
Secþia de contencios administrativ a C.S.J.
Decizie nr. 762/2000 din 06/03/2000
Alocaþie suplimentarã pentru copii. Sistare. Nelegalitate.
În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1997 familia care are în întreþinere doi
sau mai mulþi copii are dreptul la alocaþie suplimentarã, al cãrei cuantum este în funcþie de numãrul
copiilor.
Reclamanþii au contestat dispoziþia Direcþiei Generale de Muncã ºi Protecþie Socialã Prahova
Ploieºti de a sista plata alocaþiei suplimentare pentru cei doi copii minori ai lor, în sumã de 40.000 lei
lunar.
Tribunalul Prahova, ºi-a declinat competenþa în favoarea Curþii de apel Ploieºti, care a respins
acþiunea pe considerentul cã reclamanþii nu au fãcut dovada domiciliului comun, situaþie în care
nu puteau beneficia de plata alocaþiei suplimentare pentru copii lor minori nefiind îndeplinite
condiþiile legii.
Recursul declarat de reclamanþi este fondat.
În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1997 familia care are în întreþinere doi
sau mai mulþi copii are dreptul la alocaþie suplimentarã, al cãrei cuantum este în funcþie de numãrul
copiilor.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 lit. a din aceeaºi lege, prin familie se înþelege soþul, soþia ºi
copii lor sau a oricãruia dintre ei, având domiciliul comun.
Dacã soþii nu au domiciliu comun, fãrã a fi divorþat, aceºtia stabilesc de comun acord care
dintre ei este reprezentantul legal al familiei, acea persoanã urmând a încasa alocaþiile cuvenite.
În caz de neînþelegere, conform art. 3 alin. 2 din Legea precizatã, autoritatea tutelarã sau
instanþa de judecatã va stabili care dintre soþi are calitatea de reprezentant legal al familiei.
În speþã, s-a efectuat o anchetã socialã de cãtre autoritatea tutelarã de la domiciliul reclamantei
prin care s-a stabilit cã minorele rezultate din cãsãtorie locuiesc împreunã cu mama lor, învaþã la
ºcoala din localitate, sunt sãnãtoase, au comportare corespunzãtoare ºi se bucurã de condiþii sociale
ºi morale corespunzãtoare. S-a precizat în finalul anchetei cã aceasta a fost efectuatã pentru a fi
prezentatã Direcþiei Generale de Muncã ºi Protecþie socialã Prahova în vederea încasãrii alocaþiei
suplimentare pentru minori de cãtre persoana care îi are în întreþinere efectivã, respectiv reclamanta.
invoca o egalitate ce nu justificã, din partea ei, nici un interes bazat pe bunã-credinþã ºi care este
oricum potrivnicã intereselor copilului. În realitate, o poziþie de egalitate a mamei ar putea privi
cel mult dreptul ei propriu de a cere sã se stabileascã inexistenþa filiaþiei sale cu copilul respectiv,
iar nu de a tãgãdui paternitatea. Dacã existã o inegalitate între soþi, atunci aceasta este inegalitatea
naturalã, care nu poate fi ignoratã nici pe planul dreptului. “Îndreptãþirea” mamei ºi a copilului de
a tãgãdui paternitatea nu are, în convingerea noastrã, nici o legãturã cu respectul ºi ocrotirea de cãtre
autoritãþile publice a vieþii intime, familiale ºi private ºi nici cu dreptul persoanei fizice de a dispune
de ea însãºi [în sensul art. 26 alin. (1) ºi (2) din Constituþie]. Cu atât mai puþin, o asemenea pretenþie
s-ar acorda cu dreptul ºi îndatorirea pãrinþilor de a asigura creºterea, educaþia ºi instruirea copiilor
ori cu regimul special de protecþie ºi de asistenþã statornicit prin lege în favoarea copiilor ºi a
tinerilor [art. 44 alin. (1) ºi art. 45 alin. (1) din Constituþie]. Credem chiar cã textele constituþionale
ordonã, mai degrabã, soluþia potrivnicã.
Suntem, în concluzie, într-o materie în care, cum s-a spus adesea, biologicul trebuie
subordonat instituþionalului. Fãrã aceastã subordonare bazele familiei ar putea fi, în practicã, minate
de imoralitate arogantã, de ingratitudine, de îndoieli distructive. Credem, de aceea, cã argumentele
de principiu avute în vedere de Curtea Constituþionalã în Decizia nr. 78 din 13 septembrie 1995 îºi
menþin valabilitatea ºi în cauza de faþã ºi cã soluþia contrarã nu se justificã.
În acest sens apreciem cã soluþia de admitere a excepþiei de neconstituþionalitate stânjeneºte
protecþia vieþii familiale ºi protecþia interesului copilului, astfel cum sunt ocrotite de textele
constituþionale ale art. 44 ºi 45. Mai mult chiar, funcþia autoritãþilor publice de respectare ºi ocrotire
a vieþii familiale, aºa cum este prevãzutã la art. 26 din Constituþie, este la rândul sãu înfrântã de
aceastã soluþie, deoarece încurajeazã decãderea moralei publice, care se impune a fi apãratã prin
restrângerea, prin lege (aºa cum este Codul familiei), a exerciþiului unor drepturi sau al unor
libertãþi. Or, ipoteza în care se recunoaºte ºi mamei ºi copilului nãscut sau conceput în timpul
cãsãtoriei dreptul de a porni acþiunea în tãgãduirea paternitãþii, considerãm cã duce la imoralitate,
chiar la instituþionalizarea relaþiilor adulterine, ceea ce înlãturã cu desãvârºire aplicarea textelor
constituþionale invocate.
De asemenea, apreciem cã în afara acestor considerente se impunea cu prioritate o soluþie
radicalã, ºi anume aceea de respingere a excepþiei de neconstituþionalitate, ca fiind inadmisibilã.
Aceasta deoarece se putea observa cu uºurinþã cã actul de sesizare a Curþii este vulnerabil. Con-
form art. 23 alin. (1) ºi (6) din Legea nr. 47/1992, republicatã, instanþa de judecatã avea obligaþia
sã examineze dacã soluþionarea cauzei depinde de dispoziþiile legale criticate. Nu se poate susþine
sub nici un motiv cã autoarea excepþiei avea drept la acþiune în tãgada paternitãþii, iar formularea
unei “contestaþii a paternitãþii prezumate”, ca cea din discuþie, nu este reglementatã de Codul
familiei. În aceastã ordine de idei, considerãm cã în mod nejustificat Curtea Constituþionalã a
abdicat de la jurisprudenþa sa constantã, potrivit cãreia Curtea nu se poate pronunþa asupra
constituþionalitãþii unei omisiuni legislative, deoarece aceasta ar avea semnificaþia unei ingerinþe
în sfera de competenþã a Parlamentului; or, acesta este, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituþie, unica
autoritate legiuitoare a þãrii.
În concluzie, opinia noastrã este în deplinã concordanþã cu scopul Curþii Constituþionale, astfel
cum este stabilit în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentalã, ºi anume acela de garantare a supremaþiei
Constituþiei.
Judecãtori,
Petre Ninosu,
Lucian Stângu
OPINIE CONCORDANTÃ
Sunt de acord cu soluþia adoptatã de Curtea Constituþionalã, cu majoritate de voturi, prin
Decizia nr. 349 din 19 decembrie 2001, asupra excepþiei de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 259 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 258
Exercitarea drepturilor ºi îndatoririlor pãrinþilor faþã de minori impune, pe lângã existenþa, de
regulã, a unui domiciliu comun, în cadrul cãruia sã poatã fi realizatã paza fizicã ºi juridicã a minorului,
ºi asigurarea nemijlocitã de cãtre pãrinþi a unor alte cerinþe cu privire la obligaþia de întreþinere, de
îngrijire, de dezvoltare, de educaþie, inclusiv îndatorirea de a administra bunurile minorului.
Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti sunt enumerate generic în conþinutul art. 101, 105, 107 º.a.
din Codul familiei, texte aflate sub Titlul III privind “Ocrotirea celor lipsiþi de capacitate, a celor
cu capacitate restrânsã ºi a altor persoane” din Codul Familiei.
În raport cu dispoziþiile legale mai sus citate ca ºi, în general, cu economia reglementãrilor
aduse prin Codul familiei, care impun în mod imperativ o conduitã juridicã de protecþie, ajutor ºi
pazã a pãrinþilor faþã de minor, se impune cu rigoare concluzia cã minorul trebuie sã trãiascã de
regulã alãturi de pãrinþii sãi precum ºi cã orice separare de aceºtia nu este validã decât în
cazuri de excepþie, anume prevãzute de lege ºi reglementate prin lege. Despãrþirea copilului
de pãrinþi, afarã de asemenea cazuri de excepþie, este un act imoral ºi antisocial, dupã cum ºi
instituirea sau confirmarea prin mãsuri de fapt a statutului juridic al minorului din cadrul
familiei, în despãrþire de statutul juridic al pãrinþilor care-l au în îngrijire, constituie în
aceeaºi mãsurã o încãlcare a principiilor legii.
Din aceastã perspectivã, concluzia la care se ajunge prin asumarea raþionamentului propus de
recurent cã un minor, mai ales de o vârstã foarte fragedã nu împãrtãºeºte condiþia grav restrictivã
impusã pãrinþilor sãi este eronatã ºi nu poate fi acceptatã, fiind contrarã ordinei publice ºi bunelor
moravuri (art. 5 din Codul civil).
Argumentul dedus de recurentã din invocarea prevederilor art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 31/
1954 este strãin pricinii.
Soluþia ca ºi motivarea adusã de prima instanþã hotãrârii pronunþare sunt în afarã de orice
criticã ºi exprimã un mod corect ºi uman de înþelegere a legii în resorturile ºi finalitatea sa.
Faþã de considerentele mai sus expuse recursul declarat se vãdeºte nefondat ºi urmeazã a fi
respins ca atare, menþinându-se sentinþa criticatã.
Având în vedere motivele expuse mai sus, curtea:
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeþeanã de Pensii Bihor, împotriva sentinþei civ-
ile nr. 258/CA/2002-P din 13 mai 2002 a Curþii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunþatã, în ºedinþa publicã, astãzi 21 ianuarie 2003.
Secþia de contencios administrativ a C.S.J.
Decizie nr. 189/2003 din 22/01/2003
Competenþã generalã. Cereri privind drepturi de asigurãri sociale.
Prin acþiunea formulatã la data de 5 aprilie 2002 reclamanta P.E. a chemat în judecatã Casa de
Asigurãri a Avocaþilor din România, solicitând obligarea pârâtei la plata indemnizaþiei pentru
creºterea minorei G. nãscutã la 31.03.2001, începând cu luna august 2001 ºi pânã la împlinirea
vârstei de 2 ani a copilului.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat cã este avocat în Baroul Mehedinþi ºi a contribuit
cu 10% din venitul brut la Casa de Asigurãri a Avocaþilor.
Refuzul pârâtei de a plãti indemnizaþia cuvenitã pânã la împlinirea de cãtre minorã a vârstei
de 2 ani contravine prevederilor art. 85 lit. a din Statutul Casei de Asigurãri a Avocaþilor, pârâta
interpretând eronat dispoziþiile art. 86 din acelaºi statut, în sensul cã indemnizaþia s-ar acorda numai
în situaþia când ambii pãrinþi ai copilului ar fi avocaþi.
Prin sentinþa nr. 137 din 26 aprilie 2002, Curtea de Apel Craiova, Secþia Contencios
Administrativ a admis acþiunea, a anulat adresa nr. 51/22.01.2002 ºi a dispus obligarea pârâtei sã
achite reclamantei indemnizaþia pentru minorã pânã ce aceasta va împlini 2 ani.
De altfel, instanþa de fond avea oricum obligaþia, potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 119/
1997, sã decidã ei însãºi care este reprezentantul legal al familiei, având la dispoziþie date suficiente
pentru desemnarea acestei persoane, inclusiv elementele de fapt rezultate din ancheta tutelarã.
Respingând totuºi acþiunea, prin raportare la un text care nu este incident în situaþia din speþã,
hotãrârea pronunþatã apare netemeinicã ºi nelegalã.
În consecinþã, recursul fiind fondat urmeazã a fi admis a se casa sentinþa atacatã, iar în fond,
a se admite contestaþia introdusã împotriva deciziei D.G.M.P.S. a judeþului Prahova de sistare a
alocaþiei suplimentare pentru copii urmaºi ai reclamanþilor, a se stabili cã reclamanta are calitate
de reprezentant legal al familiei, fiind îndrituitã sã încaseze alocaþiile suplimentare ale copiilor
minori ºi, drept urmare a fi obligaþi pârâta sã-i achite toate sumele datorate cu acest titlu, din
momentul sistãrii plãþilor, în continuare.
Vizând ºi cererea de daune formulatã în cauzã, se precizeazã cã este fondatã în limita sumei
de 1 milion, reprezentând prejudiciul suferit prin neachitarea alocaþiilor cuvenite, dispunându-se
obligarea pârâtei la plata acestei sume cu titlu de despãgubiri.
Secþia de contencios administrativ a C.S.J.
Decizie nr. 159/2003 din 21/01/2003
Persecutat etnic. Cazul persoanei care era numai conceputã la data strãmutãrii.
Prin acþiunea înregistratã pe data de 22 aprilie 2002 la Curtea de Apel Oradea reclamantul L.M.
a solicitat anularea Hotãrârii nr. 975 din 9 aprilie 2002 emisã de Casa Judeþeanã de Bihor cu care
i s-a respins cererea de stabilire a calitãþii de beneficiar al Ordonanþei de Guvern nr. 105/1999,
aprobatã cu Legea nr. 189/2000 ºi Ordonanþei de Guvern nr. 242/2000, aprobatã cu Legea nr. 367/
2001, precum ºi Hotãrârea de Guvern nr. 127/2002 privind aprobarea Normelor de aplicare a
Ordonanþei de Guvern nr. 105/1999.
În motivarea cererii introduse reclamantul a învederat cã pãrinþii sãi, împreunã cu cei 6 fraþi
ai sãi, au fost expulzaþi în septembrie 1940 de autoritãþile horthyste din localitatea de domiciliu
Mihai Bravu, aflatã pe teritoriul Ardealului de Nord, vremelnic cedat, ºi obligaþi astfel sã se
refugieze în judeþul Timiº Torontal, comuna Urseni. La data când s-a fãcut expulzarea familiei el
era conceput, nãscându-se în comuna Urseni la 2 februarie 1941.
Instanþa sesizatã, prin sentinþa nr. 258/CA din 13 mai 2002 a admis acþiunea, a anulat hotãrârea
atacatã ºi a obligat-o pe pârâtã sã-i recunoascã reclamantului calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/
1999, aprobatã prin Legea nr. 189/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
În considerentele sentinþei pronunþate prima instanþã a reþinut cã strãmutarea din localitatea de
domiciliu într-o alta din afara teritoriului ocupat, este o modalitate de persecuþie etnicã ºi cã aceastã
persecuþie a durat pe toatã perioada strãmutãrii, constând în privarea celor strãmutaþi de folosinþa
locuinþei lor ca ºi de cea a bunurilor. Totodatã, instanþa a apreciat cã ºi copiii nãscuþi în localitatea în
care pãrinþii au fost strãmutaþi au acelaºi statut cu aceºtia, respectiv cã au suferit persecuþii din motive
etnice pe toatã perioada strãmutãrii, care este sinonimã cu refugiul, ºi care este cuprinsã între data
naºterii ºi data retrocedãrii teritoriului românesc, când a încetat motivul strãmutãrii.
Sentinþa a fost recuratã de cãtre intimatã.
Prin motivele de casare formulate în scris, recurentul a susþinut cã strãmutarea în altã localitate
decât cea de domiciliu este o modalitate de persecuþie etnicã, cu condiþia ca persoana care o reclamã
sã existe la data strãmutãrii, ceea ce nu este cazul în speþã, fãtul conceput neavând capacitatea de
folosinþã ºi nici de domiciliu.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziþiile art. 14 din Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la
persoanele fizice ºi persoanele juridice, domiciliul minorului este la pãrinþii sãi, iar potrivit art. 100
din Codul familiei, copilul minor locuieºte la pãrinþii sãi.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 261 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 260
Prin decizia penalã nr. 126 A din 21 februarie 2002, Tribunalul Botoºani a admis apelurile
declarate de procuror ºi de inculpat ºi a desfiinþat parþial sentinþa, în sensul cã a înlãturat executarea
pedepsei de 1 an închisoare Decizia tribunalului a fost menþinutã de Curtea de Apel Suceava, care,
prin decizia penalã nr. 473 din 19 iunie 2002 a respins recursul inculpatului, ca nefondat.
Sentinþa pronunþatã de judecãtorie s-a dat cu încãlcarea legii. Potrivit art. 103 alin. 1 cod penal,
mãsura educativã a libertãþii nesupravegheate constã în lãsarea minorului în libertate pe timp de 1
an, sub supraveghere deosebitã.
Dispunând revocarea mãsurii, instanþa a considerat aceastã perioadã de 1 an, ca o pedeapsã a
cãrei executare a fost suspendatã ºi a adiþionat-o pedepsei aplicate pentru infracþiunea ulterioarã -
procedeu cu totul în afara dispoziþiunilor legale. Speþa ne dã prilejul sã aducem în discuþie
consecinþele pe care trebuie sã le suporte inculpatul minor atunci când în termenul de 1 an prevãzut
de art. 103 alin. 1 cod penal, sãvârºeºte o infracþiune.
Potrivit art. 103 alin. ultim cod penal, dacã înlãuntrul termenului prevãzut în alin. 1 minorul
se sustrage de la supravegherea ce se exercitã asupra lui sau are purtãri rele, ori sãvârºeºte o faptã
prevãzutã de legea penalã, instanþa revocã libertatea supravegheatã ºi ia faþã de minor mãsura
internãrii într-un centru de reeducare. În continuare, textul prevede cã, dacã fapta prevãzutã de legea
penalã constituie infracþiune, instanþa ia mãsura internãrii sau aplicã o pedeapsã.
Acest ultim alineat al art. 103 cod penal prezintã deficiente serioase de aplicare practicã.
În prima situaþie, când inculpatul minor se sustrage de le supraveghere, are purtãri rele ori sãvârºeºte
o faptã prevãzutã de legea penalã (care nu constituie infracþiune), singura alternativã este cea a înlocuirii
mãsurii prev. de art. 103 cod penal, cu cea prev. de art. 104 cod penal. Dar, aceasta din urmã nu poate fi
luatã decât pânã la împlinirea vârstei de 18 ani, aºa cum prevede art. 106 cod penal, ºi, în acelaºi timp,
nu poate fi ca duratã, mai micã de 1 an - fapt ce rezultã din coroborarea art. 106 ºi art. 107 cod penal.
ªi atunci, dacã sustragerea de la supraveghere, purtãrile rele sau fapta prevãzutã de legea
penalã se constatã când minorul are deja peste 17 ani, s-ar pãrea cã textul privind revocarea mãsurii
libertãþii supravegheate nu poate fi aplicat.
În a doua situaþie, când minorul sãvârºeºte o infracþiune în termenul de 1 an prevãzut de art.
103 alin. 1 cod penal, instanþa revocã mãsura educativã a libertãþii supravegheate ºi ia mãsura
internãrii sau aplicã o pedeapsã. În acest caz, dacã minorul are peste 17 ani instanþa are alternativa
aplicãrii pedepsei (nemaiputând lua mãsura educativã a internãrii într-un centru de reeducare).
ªi aceastã alternativã este însã ambiguu reglementatã. Textul vorbeºte de pedeapsã, fãrã însã a
preciza dacã instanþa aplicã o pedeapsã pentru infracþiunea anterioarã (în locul mãsurii educative a
libertãþii supravegheate, ce a fost revocatã) ºi o pedeapsã pentru infracþiunea ulterioarã, fãcând în final
contopirea potrivit art. 40 cod penal, sau aplicã o singurã pedeapsã, pentru infracþiunea sãvârºitã ulterior.
Suntem de pãrere cã, în lipsa unei reglementãri riguroase, instanþele trebuie sã opteze pentru
a doua variantã, respectiv sã aplice o pedeapsã pentru a doua infracþiune, þinând seama doar la
individualizare, cã faþã de inculpat se luase anterior mãsura educativã prev. de art. 103 cod penal,
mãsurã revocatã.
Procedeul aplicãrii unei pedepse pentru infracþiunea anterioarã, în locul mãsurii educative, nu
are suport legal ºi nici principial nu s-ar putea susþine. Acesta ar însemna o discriminare, în sens
negativ, faþã de inculpaþii majori, care, în situaþia revocãrii suspendãrii executãrii sau graþierii
condiþionate, sunt þinuþi sã execute sancþiunile aplicate anterior, nicicum alte sancþiuni mai severe.
Secþia Civilã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie
Decizie nr. 497/2004 din 23/01/2004
Ordonanþã preºedinþialã fondatã pe art. 613
2
C. proc. civ.
Mãsurile vremelnice, cu privire la încredinþarea copiilor minori, la obligaþia de întreþinere, la
alocaþia pentru copii ºi la folosirea locuinþei, se pot lua de instanþa la care s-a îndreptat acþiunea de
divorþ ºi înainte de primul termen de judecatã.
Pentru a pronunþa aceastã hotãrâre, instanþa a reþinut cã potrivit art. 85 din Statutul Casei de
Asigurãri a Avocaþilor, avocaþii au dreptul la indemnizaþie pentru creºterea copilului pânã la
împlinirea vârstei de 2 ani, textul art. 86 referindu-se la cazul când ambii pãrinþi sunt avocaþi,
situaþie când numai unul dintre ei, opþional, are acest drept.
Împotriva sentinþei a declarat recurs pârâta Casa de Asigurãri a Avocaþilor, criticând-o pentru
nelegalitate ºi netemeinicie.
Astfel, pârâta a învederat cã potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000, jurisdicþia de asigurãri
sociale pentru cererile care nu sunt îndreptate împotriva Casei Naþionale de Pensii sau a caselor
teritoriale de pensii, se realizeazã prin tribunalul în a cãrui razã teritorialã îºi are sediul sau
domiciliul pârâtul.
În consecinþã, instanþa de fond nu era competentã material sã judece pricina, competenþa
revenind Tribunalului Bucureºti.
Pârâta a criticat sentinþa ºi cu referire la fondul pretenþiilor, arãtând cã reclamanta nu îndeplineºte
condiþiile prevãzute de art. 78 alin. 2 ºi art. 86 din Statutul Casei de Asigurãri a Avocaþilor.
Examinând cauza în raport de motivele invocate, precum ºi potrivit art. 304 ºi 304
1
Cod
procedurã civilã, Curtea va constata cã recursul este fondat, urmând a fi admis, a fi casatã sentinþa
ºi a se trimite cauza spre competentã soluþionare la Tribunalul Bucureºti.
Astfel, conform art. 134 din Statutul Casei de Asigurãri Sociale a Avocaþilor, jurisdicþia
sistemului autonom de asigurãri sociale pentru avocaþi se realizeazã potrivit sistemului public de
asigurãri sociale, respectiv Legea nr. 19/2000.
În conformitate cu dispoziþiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, litigiile privind pensiile ºi alte
drepturi de asigurãri sociale, inclusiv cele vizând refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri
privind drepturile de asigurãri sociale se soluþioneazã de tribunale.
Referitor la competenþa teritorialã, art. 156 din acelaºi act normativ prevede competenþa
instanþei în a cãrei razã teritorialã îºi are domiciliul reclamantul, în cazul cazul cererilor îndreptate
împotriva Casei Naþionale de Pensii sau a caselor judeþene de pensii, iar în situaþia celorlalte cereri,
competenþa tribunalului în a cãrei razã teritorialã îºi are sediul pârâtul.
În consecinþã, în cauzã fiind incidente aceste din urmã dispoziþii legale, Curtea va constata cã
Tribunalul Bucureºti este competent sã soluþioneze prezentul litigiu.
În consecinþã, Curtea va admite recursul ºi va casa sentinþa, cu trimiterea cauzei spre
competentã soluþionare la Tribunalul Bucureºti.
Având în vedere soluþia datã recursului, Curtea nu va mai analiza ºi motivul invocat de pârâtã
vizând fondul litigiului, ce urmeazã a fi avut în vedere de instanþa de trimitere.
Având în vedere motivele expuse mai sus, curtea:
Admite recursul declarat de Casa de Asigurãri a Avocaþilor din România împotriva sentinþei
civile nr. 137 din 26 aprilie 2002 a Curþii de Apel Craiova Secþia de contencios administrativ.
Caseazã sentinþa atacatã ºi trimite cauza spre competentã soluþionare la Tribunalul Bucureºti.
Secþia penalã a Curþii de apel
Decizie nr. 473/2002 din 19/06/2002
(Suceava). Mãsura educativã a libertãþii supravegheate. Revocare.
Prin sentinþa penalã nr. 59 din 8 februarie 2001 a Judecãtoriei Dorohoi, s-a luat faþã de
inculpatul minor mãsura educativã a libertãþii supravegheate prev. de art. 103 cod penal.
La data de 9 mai 2001 acesta a sãvârºit o infracþiune de tâlhãrie, astfel cã, prin sentinþa penalã
nr. 511 din 26 noiembrie 2001, Judecãtoria Dorohoi l-a condamnat la 2 ani ºi 10 luni închisoare,
potrivit art. 211 alin. 2 lit. d, e cu aplicarea art. 99 alin. 3 cod penal.
În baza art. 103 alin. 6 cod penal, instanþa a revocat mãsura educativã a libertãþii supravegheate
ºi a dispus ca inculpatul sã execute 1 an închisoare, pe lângã pedeapsa de 2 ani ºi 10 luni închisoare
aplicatã pentru infracþiunea de tâlhãrie.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 263 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 262
Cum instanþa nu a pus în discuþia pãrþilor necesitatea numirii unui curator care sã apere
interesele minorului în proces cu mama sa, hotãrârea pronunþatã este nelegalã.
Pentru aceste considerente ºi altele care au fost arãtate în decizie, vãzând ºi disp. art. 312 pct.
5 C. proc. civ. Curtea a dispus admiterea recursului, casarea deciziei tribunalului ºi trimiterea cauzei
spre rejudecare la aceastã instanþã.
Secþia civilã a Curþii de Apel
Decizie nr. 1182/2002 din 29/04/2002
(Timiºoara). Dreptul pãrintelui cãruia nu i-a fost încredinþat minorul de a avea legãturi
personale cu acesta. Exercitarea dreptului.
Dreptul pãrintelui de a-ºi vizita copilul implicã obligaþia legalã de creºtere, educare ºi
supraveghere, astfel cã nu poate fi exercitat cu eficienþã în cazul în care este limitat, prin
restrângerea lui la câteva ore din anumite zile.
Curtea a respins recursul declarat de pârâta C.S.M. împotriva deciziei civile nr. 83 din 13
februarie 2002 pronunþatã de Tribunalul Arad.
Instanþa de recurs a reþinut cã prin decizia recuratã tribunalul a admis apelul declarat de
reclamantul V.M.M. împotriva sentinþei civile nr. 642 din 10 septembrie 2001 pronunþatã de
Judecãtoria Gurahonþ, pe care a schimbat-o în sensul ca a admis acþiunea formulatã de reclamant
în contradictoriu cu pârâta C.S.M., iar în consecinþã a încuviinþat ca reclamantul sã menþinã
legãturi personale cu minorul V.G.M.R. în prima ºi a treia sãptãmânã din fiecare lunã de sâmbãtã
de la orele 10
00
pânã duminicã la orele 18
00
, în vacanþa de iarnã din prima zi a primei sãptãmâni
de la orele 10
00
pânã în a ºaptea zi orele 18
00
, iar în vacanþa de varã de la 1 iulie orele 10
00
pânã
în 15 iulie orele 18
00
, cu obligaþia de a-l lua pe minor de la domiciliul pârâtei ºi de a-l înapoia la
acelaºi domiciliu.
Examinând recursul declarat de pârâtã, Curtea a apreciat cã motivele invocate, prevãzute de
art. 304 pct. 9 ºi 10 C. pr. civ. nu sunt întemeiate.
Astfel, pãrþile au divorþat, conform sentinþei civile nr. 840/2000 pronunþatã de Judecãtoria
Ineu, iar minorul, nãscut la 14 noiembrie 1991, a fost încredinþat mamei pârâte spre creºtere ºi
educare.
Conform dispoziþiilor art. 43 alin. 3 C.fam., pãrintele divorþat, cãruia nu i s-a încredinþat
copilul, pãstreazã dreptul de a avea legãturi personale cu acesta ºi de a veghea la creºterea, educarea,
învãþãtura ºi pregãtirea lui profesionalã.
Dreptul pãrintelui de a-ºi vizita copilul implicã obligaþia legalã de creºtere, educare ºi
supraveghere, astfel cã nu poate fi exercitat cu eficienþã în cazul în care este limitat, prin
restrângerea lui la câteva ore din anumite zile.
În cazul în care, însã pãrintele ºi-ar exercita în mod abuziv dreptul de a-ºi vizita copilul, se va
putea cere încetarea tulburãrii, eventual prin interzicerea vizitelor în anumite ore.
Atâta timp cât o atare situaþie nu s-a ivit, limitarea anticipatã a dreptului pãrintelui de a-ºi vizita
copilul este nejustificatã.
În speþã însã, din probatoriul administrat nu a rezultat cã reclamantul ºi-ar fi exercitat abuziv
dreptul, fiind îndeplinite condiþiile art. 43 alin. 3 C.fam., pentru reglementarea vizitãrii minorului.
Secþia penalã a Inaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,
Decizia nr. 593 din 30 ianuarie 2004
Trafic de minori. Trafic de persoane. Elemente constitutive
Recrutarea unui minor în scopul exploatãrii acestuia prin practicarea cerºetoriei ºi recrutarea
unei persoane majore, prin oferirea ºi darea de bani sau de alte foloase pentru obþinerea
consimþãmântului persoanei care are autoritate asupra acesteia, în acelaºi scop, întrunesc
Reclamanta B.O. a solicitat, prin cererea înregistratã la 2 septembrie 2003, obligarea soþului
sãu, pârâtul B.S.C., pe cale de ordonanþã preºedinþialã, a-i permite sã o ia pe minora L.G., nãscutã
la 11.01.1996, pânã la soluþionarea procesului de divorþ, aflat pe rolul aceleiaºi instanþe, având ca
obiect ºi încredinþarea minorei, mamei, ºi stabilirea pensiei de întreþinere.
Prin sentinþa civilã nr. 3779 din 5.09.2003, Judecãtoria Slatina a respins cererea, având ca
obiect luarea mãsurii vremelnice de încredinþare a minorei, reþinându-se, printre altele, cã nu sunt
aplicabile dispoziþiile art. 613
2
C. proc. civ., deoarece cererea de divorþ nu se aflã în curs de
soluþionare, ea având doar stabilit un prim termen de judecatã la 22.09.2003.
Recursul declarat de reclamantã este întemeiat, întrucât nu sunt întrunite cerinþele art. 613
2
C.
proc. civ., procesul de divorþ nefiind în curs de soluþionare, având fixat numai un prim termen.
Potrivit art. 613
2
C. proc. civ., instanþa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanþã
preºedinþialã, mãsuri vremelnice cu privire la încredinþarea copiilor minori, la obligaþia de
întreþinere, la alocaþia pentru copii ºi la folosirea locuinþei.
Din aceste dispoziþii legale, rezultã cã se pot lua mãsuri vremelnice cu privire la încredinþarea
copiilor “pe timpul procesului de divorþ”.
În speþã, instanþa a apreciat greºit cã aceastã cerinþã nu este îndeplinitã, întrucât procesul are
fixat în viitor un prim termen. De vreme ce procesul de divorþ a fost înregistrat la instanþa de fond
competentã, conform art. 607 C. proc. civ., înseamnã cã litigiul a început, deci pãrþile se aflã în
proces de divorþ, indiferent cã primul termen este fixat, dupã data soluþionãrii mãsurii vremelnice
solicitate. Prin urmare, cerinþele textului aplicabil, respectiv art. 613
2
C. proc. civ., sunt întrunite,
instanþa putând lua mãsurile vremelnice solicitate, pe timpul procesului de divorþ, pe calea
ordonanþei preºedinþiale, dacã sunt întrunite ºi celelalte condiþii prevãzute de art. 581 C. proc. civ.
Aºa fiind, reþinând cã cererea de divorþ se aflã în curs de soluþionare, cã instanþa poate lua
mãsura vremelnicã solicitatã, urmeazã a se dispune reluarea judecãþii.
În acest sens, a fost admis recursul.
Secþia civilã a Curþii de Apel
Decizie nr. 579/2003 din 08/05/2003
(Galaþi). Necesitatea numirii unui curator pentru reprezentarea intereselor minorului
aflat în proces cu unul din pãrinþii sãi.
Prin cererea înregistratã sub nr. 3731/2002 la Judecãtoria Focºani, reclamanþii B.V. ºi B.M.I.,
au chemat în judecatã pe pârâþii B.I.V. ºi B.V.I. solicitând ca prin hotãrârea ce se va pronunþa sã se
dispunã ieºirea din indiviziune asupra bunurilor rãmase de pe urma defunctului B.C.
În urma administrãrii probelor prin sentinþa civilã nr. 4404/2002 a fost admisã acþiunea
reclamanþilor ºi s-a dispus atribuirea imobilului bun succesoral reclamantei B.V., care a fost
obligatã sã plãteascã celui de-al reclamant ºi pârâþilor câte 8.835.428 lei cu titlu de sultã.
Împotriva acestei sentinþe au declarat apel pârâþii care au susþinut cã imobilul a fost subevaluat,
motiv pentru care au solicitat efectuarea unei noi expertize.
Proba a fost admisã ºi în urma administrãrii acesteia prin decizia civilã nr. 94/3.03.2003 a
Tribunalului Vrancea, a fost admis apelul pârâþilor ºi s-a stabilit o valoare a apartamentului mult
mai mare faþã de cea reþinutã de instanþa de fond.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta B.V. care a susþinut cã imobilul supus
partajãrii a fost supraevaluat.
Prin decizia civilã nr. 579/8.05.2003 a Curþii de Apel Galaþi a fost admis recursul reclamantei,
a fost casatã decizia instanþei de apel ºi a fost trimisã cauza spre rejudecare la aceeaºi instanþã.
Pentru a pronunþa aceastã hotãrâre, Curtea a reþinut faptul cã potrivit disp. art. 152 lit. c din
Codul familiei, când un pãrinte din anumite motive nu poate sã îndeplineascã un anume act,
autoritatea tutelarã este în mãsurã sã instituie curatela.
Aºa cum rezultã din conþinutul probelor administrate în cauzã, intereselor reclamanþilor care
au calitatea de mamã ºi fiu sunt contrare, prima fiind obligatã sã plãteascã celui de-al doilea o sultã.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 265 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 264
sau de trafic de minori, dându-se eficienþã principiului potrivit cãruia specialul primeazã
generalului, fapta se încadreazã în prevederile art. 12 ori ale art. 13 din Legea nr. 678/2001, ºi nu
în prevederile art. 329 C. pen.
Secþia penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,
Decizia nr. 593 din 30 ianuarie 2004
Trafic de minori. Trafic de persoane. Elemente constitutive
Recrutarea unui minor în scopul exploatãrii acestuia prin practicarea cerºetoriei ºi recrutarea
unei persoane majore, prin oferirea ºi darea de bani sau de alte foloase pentru obþinerea
consimþãmântului persoanei care are autoritate asupra acesteia, în acelaºi scop, întrunesc
elementele constitutive ale infracþiunilor de trafic de minori ºi trafic de persoane prevãzute în art.
13 ºi art. 12 din Legea nr. 678/2001.
Prin sentinþa penalã nr. 585 din 8 octombrie 2003, Tribunalul Constanþa a condamnat pe
inculpaþii R.B. ºi G.J. pentru sãvârºirea infracþiunilor de trafic de minori ºi trafic de persoane
prevãzute în art. 13 alin. (1), (3) ºi (4) ºi în art. 12 alin. (1) ºi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.
Instanþa a reþinut cã, la 19 mai 2002, inculpatul G.J. s-a deplasat în oraºul Nãvodari ºi,
interesându-se despre existenþa unor copii cu handicap, a fost îndrumat la familia minorei B.M.
Minora, care avea o infirmitate la picior, a acceptat oferta inculpatului de a o duce în strãinãtate
la cerºit, cu condiþia de a fi însoþitã de sora sa B.A.
Inculpatul a convins-o pe mama celor douã surori, B.C., sã fie de acord cu plecarea acestora,
dându-i bani ºi bunuri.
În realizarea scopului propus, inculpatul G.J. a dus pe minorã ºi pe sora acesteia, precum ºi pe
mama lor, la autoritãþi pentru îndeplinirea formalitãþilor de obþinere a paºapoartelor. Inculpatul
R.B. a achitat taxele pentru eliberarea paºapoartelor, pe care, apoi, le-au reþinut cei doi inculpaþi.
La 15 iulie 2002, inculpatul R.B. a fost reþinut la frontierã, încercând sã scoatã din þarã pe B.M.
ºi B.A.
Curtea de Apel Constanþa, prin decizia penalã nr. 354/P din 7 noiembrie 2003, a respins
apelurile inculpaþilor.
Recursurile declarate de inculpaþi sunt nefondate.
Art. 13 din Legea nr. 678/2001 prevede cã „recrutarea, transportarea, transferarea, gãzduirea
sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 18 ani, în scopul exploatãrii acesteia,
constituie infracþiunea de trafic de minori.”
Art. 12 alin. (1) din aceeaºi lege, referindu-se la victime majore, condiþioneazã existenþa
infracþiunii de trafic de persoane de o activitate prealabilã de recrutare, transportare, transferare,
cazare sau primire a unei persoane, prin ameninþare, violenþã sau alte forme de constrângere, prin
rãpire, fraudã ori înºelãciune, prin abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei
persoane de a se apãra sau de a-ºi exprima voinþa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea
de bani ori alte foloase pentru obþinerea consimþãmântului persoanei care are autoritate asupra altei
persoane, în scopul exploatãrii acestei persoane.
Art. 2 pct. (2) lit. b) din Legea nr. 678/2001 prevede cã prin exploatare se înþelege „þinerea în
stare de sclavie sau alte procedee asemãnãtoare de lipsire de libertate ori de aservire”, iar lit. e) a
aceluiaºi articol prevede cã “efectuarea unor alte asemenea activitãþi prin care se încalcã drepturi
ºi libertãþi fundamentale ale omului” constituie, de asemenea, o formã de exploatare, prin “aservire”
în sensul textului citat înþelegându-se “acþiunea de a supune.”
Or, odatã ajunse în strãinãtate, cele douã surori, lipsite de acte de identitate, într-o þarã a cãrei
limbã nu o cunosc, s-ar fi putut întreþine numai din expediente, prin cerºit pentru inculpatul R.B.
Fapta celor doi inculpaþi întruneºte elementele constitutive ale infracþiunii de trafic de
persoane, în condiþiile în care recrutarea persoanei majore B.A., în scopul exploatãrii, s-a fãcut cu
elementele constitutive ale infracþiunilor de trafic de minori ºi trafic de persoane prevãzute în art.
13 ºi art. 12 din Legea nr. 678/2001.
Prin sentinþa penalã nr. 585 din 8 octombrie 2003, Tribunalul Constanþa a condamnat pe
inculpaþii R.B. ºi G.J. pentru sãvârºirea infracþiunilor de trafic de minori ºi trafic de persoane
prevãzute în art. 13 alin. (1), (3) ºi (4) ºi în art. 12 alin. (1) ºi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.
Instanþa a reþinut cã, la 19 mai 2002, inculpatul G.J. s-a deplasat în oraºul Nãvodari ºi,
interesându-se despre existenþa unor copii cu handicap, a fost îndrumat la familia minorei B.M.
Minora, care avea o infirmitate la picior, a acceptat oferta inculpatului de a o duce în strãinãtate
la cerºit, cu condiþia de a fi însoþitã de sora sa B.A.
Inculpatul a convins-o pe mama celor douã surori, B.C., sã fie de acord cu plecarea acestora,
dându-i bani ºi bunuri.
În realizarea scopului propus, inculpatul G.J. a dus pe minorã ºi pe sora acesteia, precum ºi pe
mama lor, la autoritãþi pentru îndeplinirea formalitãþilor de obþinere a paºapoartelor. Inculpatul
R.B. a achitat taxele pentru eliberarea paºapoartelor, pe care, apoi, le-au reþinut cei doi inculpaþi.
La 15 iulie 2002, inculpatul R.B. a fost reþinut la frontierã, încercând sã scoatã din þarã pe B.M.
ºi B.A.
Curtea de Apel Constanþa, prin decizia penalã nr. 354/P din 7 noiembrie 2003, a respins
apelurile inculpaþilor. Recursurile declarate de inculpaþi sunt nefondate.
Art. 13 din Legea nr. 678/2001 prevede cã „recrutarea, transportarea, transferarea, gãzduirea
sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 18 ani, în scopul exploatãrii acesteia,
constituie infracþiunea de trafic de minori.”
Art. 12 alin. (1) din aceeaºi lege, referindu-se la victime majore, condiþioneazã existenþa
infracþiunii de trafic de persoane de o activitate prealabilã de recrutare, transportare, transferare,
cazare sau primire a unei persoane, prin ameninþare, violenþã sau alte forme de constrângere, prin
rãpire, fraudã ori înºelãciune, prin abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei
persoane de a se apãra sau de a-ºi exprima voinþa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea
de bani ori alte foloase pentru obþinerea consimþãmântului persoanei care are autoritate asupra altei
persoane, în scopul exploatãrii acestei persoane.
Art. 2 pct. (2) lit. b) din Legea nr. 678/2001 prevede cã prin exploatare se înþelege „þinerea în
stare de sclavie sau alte procedee asemãnãtoare de lipsire de libertate ori de aservire”, iar lit. e) a
aceluiaºi articol prevede cã “efectuarea unor alte asemenea activitãþi prin care se încalcã drepturi
ºi libertãþi fundamentale ale omului” constituie, de asemenea, o formã de exploatare, prin “aservire”
în sensul textului citat înþelegându-se “acþiunea de a supune.”
Or, odatã ajunse în strãinãtate, cele douã surori, lipsite de acte de identitate, într-o þarã a cãrei
limbã nu o cunosc, s-ar fi putut întreþine numai din expediente, prin cerºit pentru inculpatul R.B.
Fapta celor doi inculpaþi întruneºte elementele constitutive ale infracþiunii de trafic de
persoane, în condiþiile în care recrutarea persoanei majore B.A., în scopul exploatãrii, s-a fãcut cu
consimþãmântul persoanelor care au autoritate asupra acesteia – pãrinþii fetei – cãrora inculpaþii
le-au dat bani ºi bunuri, promiþându-le, totodatã, cã le vor trimite jumãtate din banii câºtigaþi din
cerºit de fiicele lor.
Prin urmare, în cauzã sunt întrunite elementele constitutive ale infracþiunilor de trafic de
minori ºi trafic de persoane, motiv pentru care recursurile inculpaþilor au fost respinse.
Secþia Penalã a Inaltei Curte de Casaþie ºi Justiþie,
Decizia nr. 2550 din 11 mai 2004
Trafic de persoane. Trafic de minori. Proxenetism. Încadrare juridicã
Recrutarea unei minore în scopul exploatãrii acesteia prin obligarea la practicarea prostituþiei
se încadreazã în prevederile art. 13 din Legea nr. 678/2001, iar nu în prevederile art. 329 alin. (2)
C. pen. Ori de câte ori sunt întrunite elementele constitutive ale infracþiunii de trafic de persoane
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 267 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 266
Prin sentinþa penalã nr.165 din 22 decembrie 2003, Tribunalul Cãlãraºi a condamnat pe
inculpatul M.G., între altele, pentru sãvârºirea, infracþiunii de conducere a unui autovehicul fãrã
permis prevãzutã în art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b)
ºi art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.
Instanþa a reþinut cã, în noaptea de 14 august 2002, inculpatul ºi alþi doi inculpaþi condamnaþi
în cauzã, dintre care unul minor, au condus pe drumurile publice un autoturism fãrã permis de
conducere.
Prin decizia nr. 190 din 16 martie 2004, Curtea de Apel Bucureºti, secþia I penalã a admis
apelurile inculpaþilor ºi a desfiinþat hotãrârea cu privire la soluþia datã laturii civile.
Recursul declarat de inculpat este fondat sub aspectul greºitei aplicãri a dispoziþiilor art. 75
alin. (1) lit. c) C. pen. pentru infracþiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice
fãrã a poseda permis de conducere, natura acestei infracþiuni excluzând sãvârºirea acesteia
împreunã de cei trei autori, în condiþii de coautorat, fiecare dintre aceºtia sãvârºind infracþiunea în
mod individual.
În consecinþã recursul a fost admis, s-au casat sub acest aspect hotãrârile atacate ºi s-a înlãturat
aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.
Secþia Penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,
Decizia nr. 2740 din 20 mai 2004
Omor. Tentativã. Latura obiectivã. Intenþie de a ucide
Aruncarea de la micã distanþã a unei pietre de pavaj spre capul unei persoane ºi rãnirea
acesteia, cu urmarea unor leziuni ce necesitã 25 de zile de îngrijiri medicale, constituie
tentativã la infracþiunea de omor sãvârºitã cu intenþie indirectã, iar nu infracþiunea de
vãtãmare corporalã prevãzutã în art. 181 C. pen.
Tribunalul Bucureºti, secþia a II-a penalã, prin sentinþa nr. 170 din 5 februarie 2004, a
condamnat pe inculpatul B.M. pentru sãvârºirea tentativei la infracþiunea de omor calificat
prevãzutã în art. 20 raportat la art. 174 ºi art. 175 lit. e) ºi i) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
Instanþa a reþinut cã, în noaptea de 28 august 2003, inculpatul a provocat un scandal la
domiciliul martorei P.I. Dupã ce mai multe persoane au ieºit din casã, între care ºi copii, inculpatul
a cerut martorei sã se întoarcã la domiciliul lui ºi fiindcã a fost refuzat, a ameninþat cã va face
prãpãd. Apoi, a luat pietre de pavaj ce fuseserã scoase în urma unei lucrãri ºi a aruncat cu ele în
curtea imobilului, fãrã a-l preocupa pe cine poate lovi.
O piatrã a lovit în cap pe minora P.L. în vârstã de 8 ani, care a suferit leziuni ce au necesitat
25 de zile îngrijiri medicale.
Curtea de Apel Bucureºti, secþia II-a penalã, prin decizia nr. 175 din 11 martie 2004, a respins
apelul inculpatului.
Declarând recurs, inculpatul a cerut schimbarea încadrãrii juridice a faptei din tentativã la
infracþiunea de omor calificat în infracþiunea de vãtãmare corporalã prevãzutã în art. 181 C. pen.
Recursul inculpatului nu este fondat sub acest aspect.
Instanþele au reþinut situaþia de fapt ºi vinovãþia inculpatului, în concordanþã cu probele ad-
ministrate, încadrând corect în dispoziþiile legii infracþiunea sãvârºitã.
În adevãr, fapta inculpatului de a arunca de la micã distanþã, de numai 3 m, cu intensitate, un
obiect apt a ucide (piatrã de pavaj stradal de 18/12 cm) spre capul pãrþii vãtãmate constituie
tentativã la infracþiunea de omor sub forma intenþiei indirecte, deoarece, deºi nu a urmãrit uciderea
pãrþii vãtãmate, inculpatul a prevãzut posibilul rezultat mortal al actului sãu de violenþã ºi a acceptat
producerea acestui rezultat.
Cum corect s-a motivat de instanþe, rezultatul nu s-a produs din cauze independente de voinþa
inculpatului, ceea ce a fãcut ca infracþiunea de omor sã rãmânã în faza tentativei.
consimþãmântul persoanelor care au autoritate asupra acesteia – pãrinþii fetei – cãrora inculpaþii
le-au dat bani ºi bunuri, promiþându-le, totodatã, cã le vor trimite jumãtate din banii câºtigaþi din
cerºit de fiicele lor.
Prin urmare, în cauzã sunt întrunite elementele constitutive ale infracþiunilor de trafic de
minori ºi trafic de persoane, motiv pentru care recursurile inculpaþilor au fost respinse.
Secþia penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,
Decizia nr. 1106 din 25 februarie 2004
Începerea urmãririi penale. Infracþiune pentru care urmãrirea penalã se efectueazã în
mod obligatoriu de cãtre procuror. Proces-verbal de începere a urmãririi penale încheiat de
organul de poliþie
Începerea urmãririi penale, din oficiu, prin proces-verbal încheiat de organul de poliþie în cazul
infracþiunilor pentru care urmãrirea penalã se efectueazã în mod obligatoriu de cãtre procuror este
legalã. Procesul-verbal încheiat potrivit art. 224 ºi art. 228 alin. (3) C. proc. pen., prin care se
constatã efectuarea unor acte premergãtoare ºi sesizarea din oficiu, constituie act de începere a
urmãririi penale.
Prin sentinþa penalã nr. 200 din 17 iunie 2003, Tribunalul Giurgiu a condamnat pe inculpatul ª.R.
pentru sãvârºirea infracþiunii de trafic de persoane prevãzutã în art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.
Instanþa a reþinut cã, în august 2002, inculpatul a recrutat pe minora C.I. în scopul de a practica
prostituþia în strãinãtate.
Prin decizia nr. 690 din 13 noiembrie 2003, Curtea de Apel Bucureºti, secþia a II-a penalã, a
respins apelul declarat de inculpat, prin care s-a cerut restituirea cauzei la procuror pentru refacerea
actului de sesizare, întrucât în cauzã nu s-a dispus începerea urmãririi penale prin rezoluþie sau
proces verbal de sesizare din oficiu.
Recursul declarat de inculpat, între altele, cu privire la motivul invocat în apel, este nefondat.
Din actele dosarului rezultã cã organul de poliþie a efectuat acte premergãtoare potrivit art.
224 C. proc. pen., s-a sesizat din oficiu, a încheiat un proces-verbal ºi, constatând cã potrivit art.
21 din Legea nr. 678/2001 competenþa de efectuare a urmãririi penale aparþine procurorului, a trimis
acestuia dosarul pentru a efectua urmãrirea penalã.
Procurorul, primind dosarul, nu a dispus începerea urmãririi penale, însã procesul-verbal
încheiat de organul de poliþie ca urmare a sesizãrii din oficiu constituie, potrivit art. 228 alin. (3)
C. proc. pen., actul de începere a urmãririi penale, astfel cã dispunerea din nou de cãtre procuror,
prin rezoluþie, a începerii urmãririi penale nu este prevãzutã de lege, câtã vreme, în vederea sesizãrii
din oficiu, organele de poliþie au efectuat acte premergãtoare ºi au încheiat proces-verbal, în sensul
art. 228 alin. (3) C. proc. pen.
În consecinþã, recursul inculpatului a fost respins.
Secþia Penalã a Îaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,
Decizia nr. 3666 din 1 iulie 2004
Circumstanþe agravante legale. Sãvârºirea infracþiunii împreunã cu un minor.
Conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fãrã permis. Infracþiuni distincte. Coautorat
Circumstanþa agravantã prevãzutã în art. 75 alin.(1) lit. c) C. pen. presupune sãvârºirea
infracþiunii de cãtre un infractor major ºi unul minor împreunã, în condiþiile participaþiei penale
prevãzute în art. 23 din acelaºi cod.
Conducerea unui autovehicul, succesiv, de un inculpat major ºi de unul minor, ambii fãrã a
avea permis de conducere nu realizeazã cerinþa ca infracþiunea sã fie comisã împreunã, fiecare
sãvârºind o infracþiune distinctã ca autor, prin natura ei fapta nefiind susceptibilã de coautorat.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 269 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 268
La 16 august 2001, învinuiþii s-au deplasat la sonde ºi au sustras þiþei din habele punctelor de
colectare, care constituie depozite în înþelesul art. 209 alin. (3) lit. a) C. pen., cantitatea de þiþei
sustrasã fiind predatã inculpatului; la 17 august 2002, inculpatul, împreunã cu un alt inculpat, s-au
deplasat la sonde ºi au sustras împreunã 560 l de þiþei.
Curtea de Apel Oradea, prin decizia penalã nr. 149 din 3 iulie 2003, a admis apelurile
inculpaþilor, a desfiinþat în parte sentinþa ºi a dispus reducerea pedepselor.
Recursul declarat de inculpatul H.P., între altele, cu privire la greºita încadrare juridicã a
faptelor în infracþiunea de furt calificat în forma continuatã, este nefondat.
Încadrarea juridicã datã faptei este corectã, întrucât inculpatul a acþionat cu aceeaºi intenþie
infracþionalã participând la comiterea faptei ca instigator la unele acþiuni care prezintã conþinutul
infracþiunii ºi în calitate de autor la altele.
Prin urmare, în mod corect, s-a reþinut sãvârºirea infracþiunii de furt calificat în formã
continuatã, calitatea de instigator la infracþiunea de furt fiind absorbitã de cea de autor.
În consecinþã, recursul a fost respins.
În consecinþã aceastã criticã nu a fost primitã, recursul inculpatului fiind admis pentru greºita
reþinere a stãrii de recidivã.
Secþia Penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,
Decizia nr. 2022 din 15 aprilie 2004
Abandon de familie. Infracþiune continuã. Data sãvârºirii infracþiunii. Graþiere
Infracþiunea de abandon de familie prevãzutã în art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen., fiind o
infracþiune continuã, data sãvârºirii infracþiunii în raport cu care se stabileºte incidenþa legilor de
graþiere este cea a epuizãrii infracþiunii constând fie în plata pensiei de întreþinere, fie în
condamnarea inculpatului.
Prin sentinþa penalã nr. 401 din 11 decembrie 2002, Judecãtoria Blaj a condamnat pe inculpata
A.L. pentru sãvârºirea infracþiunii de abandon de familie prevãzutã în art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen.
Instanþa a reþinut cã, din martie 2002, inculpata, cu rea-credinþã, nu a plãtit pensia de întreþinere
stabilitã pe cale judecãtoreascã în favoarea minorului M.C.
Tribunalul Alba, prin decizia penalã nr. 180 din 24 aprilie 2003, a admis apelul inculpatei, a
desfiinþat în parte sentinþa atacatã ºi, în baza art. 305 alin. (4) C. pen., a suspendat condiþionat
executarea pedepsei.
Totodatã, în baza art. 1 ºi art. 8 din Legea nr. 543/2002, modificatã prin O. U. G. nr. 18/2003,
a constatat graþiatã pedeapsa aplicatã inculpatei.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penalã nr. 405 din 26 iunie 2003, a respins ca nefondat
recursul inculpatei.
Recursul în anulare declarat în cauzã, cu privire la greºita aplicare a prevederilor Legii nr. 543/
2002, este fondat.
Infracþiunea de abandon de familie, în varianta prevãzutã în art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen.,
este o infracþiune continuã, deoarece activitatea infracþionalã nu se epuizeazã la expirarea
termenului pentru plata pensiei, în condiþiile în care obligaþia nu a fost îndeplinitã, ci continuã pânã
în momentul efectuãrii plãþii sau pânã când intervine o condamnare.
În raport cu aceastã datã, a epuizãrii infracþiunii continue, se produc ºi consecinþele juridice
referitoare la actul de graþiere. În cauzã, momentul epuizãrii infracþiunii, considerat ca fiind
momentul sãvârºirii acesteia, este ulterior datei de 4 octombrie 2002, data intrãrii în vigoare a Legii
nr. 543/2002, astfel cã inculpatei nu-i erau aplicabile dispoziþiile actului de clemenþã.
Întrucât, acordându-i inculpatei beneficiul graþierii pedepsei aplicate, instanþa de apel ºi cea
de recurs au pronunþat hotãrâri nelegale, recursul în anulare a fost admis, deciziile au fost casate ºi
s-a dispus înlãturarea graþierii pedepsei aplicate inculpatei.
Secþia Penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,
Decizia nr. 2745 din 20 mai 2004
Infracþiune continuatã. Furt calificat
Fapta inculpatului care, în realizarea aceleiaºi rezoluþii, instigã la sustragerea de produse
petroliere ºi, ulterior, sustrage asemenea produse întruneºte elementele infracþiunii de furt
calificat în forma continuatã, calitatea de instigator la infracþiunea de furt calificat fiind absorbitã
de cea de autor.
Prin sentinþa penalã nr. 118 din 19 aprilie 2003, Tribunalul Bihor a condamnat, între alþii, pe
inculpatul H.P. pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat prevãzutã în art. 208 alin. (1) raportat
la art. 209 alin. (1) lit. a) ºi alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaºi cod.
Instanþa a reþinut cã, la 15 august 2001, inculpatul, împreunã cu un alt inculpat, au determinat
pe învinuiþii R.K., B.G. ºi R.A. ºi pe minorii S.E. ºi H.R. sã sustragã þiþei din habele unor sonde.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 271 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 270
ARTICOLUL 34
Dreptul la ocrotirea sãnãtãþii
(1) Dreptul la ocrotirea sãnãtãþii este garantat.
(2) Statul este obligat sã ia mãsuri pentru asigurarea igienei ºi a sãnãtãþii publice.
(3) Organizarea asistenþei medicale ºi a sistemului de asigurãri sociale pentru boalã, accidente,
maternitate ºi recuperare, controlul exercitãrii profesiilor medicale ºi a activitãþilor paramedicale, precum
ºi alte mãsuri de protecþie a sãnãtãþii fizice ºi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
ARTICOLUL 41
Munca ºi protecþia socialã a muncii
(1) Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaþiei, precum ºi
a locului de muncã este liberã.
(2) Salariaþii au dreptul la mãsuri de protecþie socialã. Acestea privesc securitatea ºi sãnãtatea
salariaþilor, regimul de muncã al femeilor ºi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe þarã,
repausul sãptãmânal, concediul de odihnã plãtit, prestarea muncii în condiþii deosebite sau speciale,
formarea profesionalã, precum ºi alte situaþii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normalã a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncã egalã, femeile au salariu egal cu barbaþii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncã ºi caracterul obligatoriu al convenþiilor
colective sunt garantate.
ARTICOLUL 42
Interzicerea muncii forþate
(1) Munca forþatã este interzisã.
(2) Nu constituie muncã forþatã:
a) activitãþile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum ºi cele desfãºurate, potrivit legii, în
locul acestora, din motive religioase sau de conºtiinþã;
b) munca unei persoane condamnate, prestatã în condiþii normale, în perioada de detenþie sau de
libertate condiþionatã;
c) prestaþiile impuse în situaþia creatã de calamitãþi ori de alt pericol, precum ºi cele care fac parte
din obligaþiile civile normale stabilite de lege.
ARTICOLUL 47
Nivelul de trai
(1) Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã ºi de protecþie socialã, de naturã sã
asigure cetãþenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetãþenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenþã medicalã în unitãþile
sanitare de stat, la ajutor de ºomaj ºi la alte forme de asigurãri sociale publice sau private, prevãzute de
lege. Cetãþenii au dreptul ºi la mãsuri de asistenþã socialã, potrivit legii.
ARTICOLUL 48
Familia
(1) Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitã între soþi, pe egalitatea acestora ºi pe dreptul
ºi îndatorirea pãrinþilor de a asigura creºterea, educaþia ºi instruirea copiilor.
(2) condiþiile de încheiere, de desfacere ºi de nulitate a cãsãtoriei se stabilesc prin lege. Cãsãtoria
religioasã poate fi celebratã numai dupã cãsãtoria civilã.
(3) Copiii din afara cãsãtoriei sunt egali în faþa legii cu cei din cãsãtorie.
Constituþia României (extras)
din 31/10/2003
Publicatã in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003
ARTICOLUL 31
Dreptul la informaþie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaþie de interes public nu poate fi îngrãdit.
(2) autoritãþile publice, potrivit competenþelor ce le revin, sunt obligate sã asigure informarea
corectã a cetãþenilor asupra treburilor publice ºi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaþie nu trebuie sã prejudicieze mãsurile de protecþie a tinerilor sau securitatea
naþionalã.
(4) Mijloacele de informare în masã, publice ºi private, sunt obligate sã asigure informarea corectã
a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio ºi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sã garanteze grupurilor
sociale ºi politice importante exercitarea dreptului la antenã. Organizarea acestor servicii ºi controlul
parlamentar asupra activitãþii lor se reglementeazã prin lege organicã.
ARTICOLUL 32
Dreptul la învãþãturã
(1) Dreptul la învãþãturã este asigurat prin învãþãmântul general obligatoriu, prin învãþãmântul liceal
ºi prin cel profesional, prin învãþãmântul superior, precum ºi prin alte forme de instrucþie ºi de
perfecþionare.
(2) Învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în limba românã. În condiþiile legii, învãþãmântul
se poate desfãºura ºi într-o limba de circulaþie internaþionalã.
(3) Dreptul persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale de a învãþa limba lor maternã ºi dreptul
de a putea fi instruite în aceastã limba sunt garantate; modalitãþile de exercitare a acestor drepturi se
stabilesc prin lege.
(4) Învãþãmântul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordã burse sociale de studii copiilor ºi
tinerilor proveniþi din familii defavorizate ºi celor institutionalizaþi, în condiþiile legii.
(5) Învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în unitãþi de stat, particulare ºi confesionale, în
condiþiile legii.
(6) Autonomia universitarã este garantatã.
(7) Statul asigurã libertatea învãþãmântului religios, potrivit cerinþelor specifice fiecãrui cult. În
ºcolile de stat, învãþãmântul religios este organizat ºi garantat prin lege.
ARTICOLUL 33
Accesul la culturã
(1) Accesul la culturã este garantat, în condiþiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-ºi dezvolta spiritualitatea ºi de a accede la valorile culturii naþionale
ºi universale nu poate fi îngrãditã.
(3) Statul trebuie sã asigure pãstrarea identitãþii spirituale, sprijinirea culturii naþionale, stimularea
artelor, protejarea ºi conservarea moºtenirii culturale, dezvoltarea creativitãþii contemporane,
promovarea valorilor culturale ºi artistice ale României în lume.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 273 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 272
Convenþia Naþiunilor Unite cu
privire la drepturile copilului
Organizaþia Naþiunilor Unite
Convenþia din 20 noiembrie 1989
cu privire la drepturile copilului (traducere)
Republicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 314 din 13 iunie 2001
PREAMBUL
Statele pãrþi la prezenta convenþie,
având în vedere cã, în conformitate cu principiile proclamate de Carta Naþiunilor Unite,
recunoaºterea demnitãþii ºi a drepturilor egale ºi inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane
constituie fundamentul libertãþii, dreptãþii ºi pãcii în lume,
având în vedere cã în Cartã popoarele Naþiunilor Unite au proclamat din nou încrederea lor în
drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea ºi valoarea persoanei umane ºi au hotãrât sã
promoveze progresul social ºi condiþii mai bune de trai în contextul unei libertãþi sporite,
recunoscând faptul cã Naþiunile Unite, în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului ºi în pactele
internaþionale privind drepturile omului, au proclamat ºi au convenit cã fiecare poate sã se prevaleze de
drepturile ºi de libertãþile enunþate de acestea, fãrã nici o deosebire de rasã, culoare, sex, limbã, religie,
opinie politicã sau orice altã opinie, naþionalitate ºi origine socialã, situaþie materialã, statut la naºtere
sau alt statut,
amintind faptul cã în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului Naþiunile Unite au proclamat
dreptul copiilor la îngrijire ºi asistenþã speciale,
având convingerea cã familia, ca unitate de bazã a societãþii ºi ca mediu natural destinat creºterii ºi
bunãstãrii tuturor membrilor sãi ºi, în special, a copiilor, trebuie sã beneficieze de protecþia ºi de asistenþa
de care are nevoie pentru a-ºi putea asuma pe deplin responsabilitãþile în cadrul societãþii,
recunoscând cã pentru dezvoltarea plenarã ºi armonioasã a personalitãþii sale copilul trebuie sã
creascã într-un mediu familial, într-o atmosferã de fericire, dragoste ºi înþelegere,
þinând seama de faptul cã un copil trebuie sã fie pe deplin pregãtit sã trãiascã independent în societate
ºi sã fie educat în spiritul idealurilor proclamate în Carta Naþiunilor Unite ºi, în special, în spiritul pãcii,
demnitãþii, libertãþii, toleranþei, egalitãþii ºi solidaritãþii,
având în vedere cã necesitatea de a extinde protecþia specialã acordatã copilului a fost enunþatã în
Declaraþia de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului ºi în Declaraþia drepturilor copilului,
adoptatã de Adunarea Generalã la 20 noiembrie 1959, ºi a fost recunoscutã în Declaraþia Universalã a
Drepturilor Omului, în Pactul internaþional privind drepturile civile ºi politice (în special art. 23 ºi 24),
în Pactul internaþional privind drepturile economice, sociale ºi culturale (în special art. 10) ºi în statutele
ºi instrumentele aplicabile ale instituþiilor specializate ºi ale organizaþiilor internaþionale preocupate de
bunãstarea copilului,
având în vedere cã, aºa cum s-a arãtat în Declaraþia drepturilor copilului, “datã fiind lipsa sa de
maturitate fizicã ºi intelectualã, copilul are nevoie de protecþie ºi îngrijire speciale, inclusiv de o protecþie
juridicã adecvatã, atât înainte cât ºi dupã naºterea sa”,
reamintind dispoziþiile Declaraþiei cu privire la principiile sociale ºi juridice aplicabile protecþiei
ºi bunãstãrii copiilor, cu referire specialã la practicile în materie de plasament familial ºi de adopþie pe
plan naþional ºi internaþional, precum ºi Regulile minimale standard ale Naþiunilor Unite privind
ARTICOLUL 49
Protecþia copiilor ºi a tinerilor
(1) Copiii ºi tinerii se bucurã de un regim special de protecþie ºi de asistenþã în realizarea
drepturilor lor.
(2) Statul acordã alocaþii pentru copii ºi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap.
Alte forme de protecþie socialã a copiilor ºi a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activitãþi care le-ar dãuna sãnãtãþii, moralitãþii sau care
le-ar pune în primejdie viaþa ori dezvoltarea normalã sunt interzise.
(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaþi ca salariaþi.
(5) Autoritãþile publice au obligaþia sã contribuie la asigurarea condiþiilor pentru participarea liberã
a tinerilor la viaþa politicã, socialã, economicã, culturalã ºi sportivã a þãrii.
ARTICOLUL 50
Protecþia persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap se bucurã de protecþie speciala. Statul asigurã realizarea unei politici
naþionale de egalitate a ºanselor, de prevenire ºi de tratament ale handicapului, în vederea participãrii
efective a persoanelor cu handicap în viaþa comunitãþii, respectând drepturile ºi îndatoririle ce revin
pãrinþilor ºi tutorilor.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 275 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 274
capacitãþilor în continuã dezvoltare ale copilului, îndrumarea ºi orientarea necesare în exercitarea de cãtre
copil a drepturilor recunoscute în prezenta convenþie.
ARTICOLUL 6
1. Statele pãrþi recunosc dreptul la viaþã al fiecãrui copil.
2. Statele pãrþi vor face tot ce le stã în putinþã pentru a asigura supravieþuirea ºi dezvoltarea copilului.
ARTICOLUL 7
1. Copilul se înregistreazã imediat dupã naºterea sa ºi are, prin naºtere, dreptul la un nume, dreptul
de a dobândi o cetãþenie ºi, în mãsura posibiliului, dreptul de a-ºi cunoaºte pãrinþii ºi de a fi îngrijit de aceºtia.
2. Statele pãrþi vor veghea ca aplicarea acestor drepturi sã respecte legislaþia lor naþionalã ºi
obligaþiile pe care acestea ºi le-au asumat în temeiul instrumentelor internaþionale aplicabile în materie,
în special în cazul în care nerespectarea acestora ar avea ca efect declararea copilului ca apatrid.
ARTICOLUL 8
1. Statele pãrþi se obligã sã respecte dreptul copilului de a-ºi pãstra identitatea, inclusiv cetãþenia,
numele ºi relaþiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fãrã nici o imixtiune ilegalã.
2. În cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive
ale identitãþii sale, statele pãrþi vor asigura asistenþa ºi protecþia corespunzãtoare pentru ca identitatea
acestuia sã fie restabilitã cât mai repede posibil.
ARTICOLUL 9
1. Statele pãrþi vor veghea ca nici un copil sã nu fie separat de pãrinþii sãi împotriva voinþei acestora,
excepând situaþia în care autoritãþile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare ºi cu respectarea
legilor ºi a procedurilor aplicabile, cã aceastã separare este în interesul suprem al copilului. O astfel de
decizie poate deveni necesarã în cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, în cazul copiilor maltrataþi sau
neglijaþi de pãrinþi sau în cazul în care pãrinþii trãiesc separat ºi se impune luarea unei hotãrâri cu privire
la locul de reºedinþã a copilului.
2. În toate cazurile prevãzute la paragraful 1. din prezentul articol toate pãrþile interesate trebuie sã
aibã posibilitatea de a participa la dezbateri ºi de a-ºi face cunoscute punctele de vedere.
3. Statele pãrþi vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii pãrinþi sau de unul dintre
ei de a întreþine relaþii personale ºi contacte directe cu cei doi pãrinþi ai sãi, în mod regulat, exceptând
cazul în care acest lucru contravine interesului suprem al copilului.
4. Când separarea rezultã din mãsuri luate de cãtre un stat parte, precum detenþia, închisoarea, exilul,
expulzarea sau moartea (inclusiv moartea, indiferent de cauzã, survenitã în timpul detenþiei) ambilor
pãrinþi sau a unuia dintre ei ori a copilului, statul parte va furniza, la cerere, pãrinþilor, copilului sau, dupã
caz, unui alt membru al familiei informaþiile esenþiale despre locul unde se gãsesc membrul sau membrii
familiei, exceptând cazul în care divulgarea acestor informaþii ar aduce prejudicii bunãstãrii copilului.
Statele pãrþi vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri sã nu antreneze prin ea însãºi
consecinþe dãunãtoare pentru persoana sau persoanele interesate.
ARTICOLUL 10
1. În conformitate cu obligaþia ce revine statelor pãrþi potrivit art. 9 paragraful 1., orice cerere depusã
de un copil sau de pãrinþii acestuia, în vederea intrãrii într-un stat parte sau a pãrãsirii acestuia în scopul
reîntregirii familiei, va fi examinatã de statele pãrþi cu bunãvoinþã, umanism ºi cu operativitate. Statele
pãrþi vor veghea, de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri sã nu antreneze consecinþe nefaste
asupra solicitanþilor ºi membrilor familiei acestora.
2. Copilul ai cãrui pãrinþi îºi au reºedinþa în state diferite va avea dreptul de a întreþine, în afara unor
situaþii excepþionale, relaþii personale ºi contacte directe, în mod regulat, cu ambii sãi pãrinþi. În acest
scop ºi în conformitate cu obligaþia care revine statelor pãrþi în temeiul art. 9 paragraful 1., statele pãrþi
administrarea justiþiei în cazul minorilor (Regulile de la Beijing), Declaraþia privind protecþia femeilor
ºi copiilor în caz de stare de urgenþã ºi de conflict armat,
recunoscând cã în toate þãrile lumii existã copii care trãiesc în condiþii extrem de dificile ºi care au
nevoie de o atenþie deosebitã,
þinând seama de importanþa tradiþiilor ºi a valorilor culturale ale fiecãrui popor în protejarea ºi
dezvoltarea armonioasã a copilului,
recunoscând importanþa cooperãrii internaþionale destinate îmbunãtãþirii condiþiilor de trai ale
copiilor din toate þãrile ºi, în special, din þãrile în curs de dezvoltare,
convin dupã cum urmeazã:
PARTEA I
ARTICOLUL 1
În sensul prezentei convenþii, prin copil se înþelege orice fiinþã umanã în vârstã de pânã la 18 ani,
exceptând cazurile în care legea aplicabilã copilului stabileºte limita majoratului sub aceastã vârstã.
ARTICOLUL 2
1. Statele pãrþi se angajeazã sã respecte ºi sã garanteze drepturile stabilite în prezenta convenþie
tuturor copiilor din jurisdicþia lor, indiferent de rasã, culoare, sex, limbã, religie, opinie politicã sau altã
opinie, de naþionalitate, apartenenþa etnicã sau originea socialã, de situaþia materialã, incapacitatea fizicã,
de statutul la naºtere sau de statutul dobândit al copilului ori al pãrinþilor sau al reprezentanþilor legali ai
acestuia.
2. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile de protejare a copilului împotriva oricãrei forme de
discriminare sau de sancþionare pe considerente þinând de situaþia juridicã, activitãþile, opiniile declarate
sau convingerile pãrinþilor, ale reprezentanþilor sãi legali sau ale membrilor familiei sale.
ARTICOLUL 3
1. În toate acþiunile care privesc copiii, întreprinse de instituþiile de asistenþã socialã publice sau
private, de instanþele judecãtoreºti, autoritãþile administrative sau de organele legislative, interesele
copilului vor prevala.
2. Statele pãrþi se obligã sã asigure copilului protecþia ºi îngrijirea necesare în vederea asigurãrii
bunãstãrii sale, þinând seama de drepturile ºi obligaþiile pãrinþilor sãi, ale reprezentanþilor sãi legali sau
ale altor persoane cãrora acesta le-a fost încredinþat în mod legal, ºi în acest scop vor lua toate mãsurile
legislative ºi administrative corespunzãtoare.
3. Statele pãrþi vor veghea ca instituþiile, serviciile ºi aºezãmintele care rãspund de protecþia ºi
îngrijirea copiilor sã respecte standardele stabilite de autoritãþile competente, în special cele referitoare
la securitate ºi sãnãtate, la numãrul ºi calificarea personalului din aceste instituþii, precum ºi la asigurarea
unei supravegheri competente.
ARTICOLUL 4
Statele pãrþi se angajeazã sã ia toate mãsurile legislative, administrative ºi de orice altã naturã
necesare în vederea punerii în aplicare a drepturilor recunoscute în prezenta convenþie. În cazul
drepturilor economice, sociale ºi culturale statele pãrþi se obligã sã adopte aceste mãsuri, fãrã a precupeþi
resursele de care dispun ºi, dacã este cazul, în cadrul cooperãrii internaþionale.
ARTICOLUL 5
Statele pãrþi vor respecta responsabilitãþile, drepturile ºi îndatoririle ce revin pãrinþilor naturali ai
copilului sau, dupã caz ºi conform tradiþiei locale, membrilor familiei lãrgite sau comunitãþii, tutorilor
sau altor persoane care au, prin lege, copii în îngrijire, de a asigura, de o manierã corespunzãtoare
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 277 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 276
2. Copilul are dreptul la protecþia garantatã de lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atacuri.
ARTICOLUL 17
Statele pãrþi vor recunoaºte importanþa funcþiei îndeplinite de mijloacele de informare în masã ºi
vor asigura accesul copilului la informaþie ºi materiale provenind din surse naþionale ºi internaþionale,
în special cele care urmãresc promovarea bunãstãrii sale sociale, spirituale ºi morale ºi a sãnãtãþii sale
fizice ºi morale. În acest scop statele pãrþi:
a) vor încuraja difuzarea, prin mijloacele de informare în masã, de informaþii ºi materiale de interes
social ºi educativ pentru copil ºi care sunt în conformitate cu art. 29;
b) vor încuraja cooperarea internaþionalã în producerea, schimbul ºi difuzarea de astfel de informaþii
ºi materiale provenind din surse culturale, naþionale ºi internaþionale;
c) vor încuraja producerea ºi difuzarea de cãrþi pentru copii;
d) vor încuraja mijloacele de informare în masã sã þinã seama, în mod deosebit, de nevoile
lingvistice ale copiilor autohtoni sau ale celor care aparþin unui grup minoritar;
e) vor favoriza elaborarea unor principii cãlãuzitoare adecvate, destinate protejãrii copilului
împotriva informaþiilor ºi materialelor care dãuneazã bunãstãrii sale, având în vedere prevederile art.
13 ºi 18.
ARTICOLUL 18
1. Statele pãrþi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaºterii principiului potrivit cãruia ambii
pãrinþi au responsabilitãþi comune pentru creºterea ºi dezvoltarea copilului. Pãrinþii sau, dupã caz,
reprezentanþii sãi legali sunt principalii responsabili de creºterea ºi dezvoltarea copilului. Aceºtia trebuie
sã acþioneze, în primul rând, în interesul suprem al copilului.
2. Pentru garantarea ºi promovarea drepturilor enunþate în prezenta convenþie statele pãrþi vor
acorda ajutor corespunzãtor pãrinþilor ºi reprezentanþilor legali ai copilului în exercitarea responsabilitãþii
care le revine în legãturã cu creºterea copilului ºi vor asigura crearea instituþiilor, aºezãmintelor ºi
serviciilor de îngrijire a copiilor.
3. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura copiilor ai cãror pãrinþi
muncesc dreptul de a beneficia de serviciile ºi aºezãmintele de îngrijire a copiilor, pentru care ei
îndeplinesc condiþiile cerute.
ARTICOLUL 19
1. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile legislative, administrative, sociale ºi educative
corespunzãtoare, în vederea protejãrii copilului împotriva oricãror forme de violenþã, vãtãmare sau abuz,
fizic sau mental, de abandon sau neglijenþã, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual,
în timpul cât se aflã în îngrijirea pãrinþilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului ori reprezentanþilor
legali sau a oricãrei persoane cãreia i-a fost încredinþat.
2. Aceste mãsuri de protecþie vor cuprinde, dupã caz, proceduri eficiente pentru stabilirea de
programe sociale care sã asigure sprijinul necesar copilului ºi celor cãrora le-a fost încredinþat, precum
ºi pentru instituirea altor forme de prevenire ºi pentru identificarea, denunþarea, acþionarea în instanþã,
anchetarea, tratarea ºi urmãrirea cazurilor de rele tratamente aplicate copilului, descrise mai sus, ºi, dacã
este necesar, a procedurilor de implicare judiciarã.
ARTICOLUL 20
1. Copilul care este, temporar ori permanent, lipsit de mediul sãu familial sau care, pentru protejarea
intereselor sale, nu poate fi lãsat în acest mediu are dreptul la protecþie ºi asistenþã speciale din partea statului.
2. Statele pãrþi, în conformitate cu legislaþia lor naþionalã, vor asigura protecþie alternativã pentru
un astfel de copil.
3. Aceastã protecþie poate include, mai ales, plasamentul familial, “kafalah” din dreptul islamic,
adopþia sau, în caz de necesitate, plasarea în instituþii corespunzãtoare de îngrijire a copiilor. În alegerea
vor respecta dreptul copilului ºi al pãrinþilor sãi de a pãrãsi orice þarã, inclusiv propria lor þarã, ºi de a
reveni în propria lor þarã. Dreptul de a pãrãsi orice þarã nu poate fi îngrãdit decât de restricþiile prevãzute
în mod expres de lege ºi care sunt necesare pentru protejarea siguranþei naþionale, a ordinii publice, a
sãnãtãþii publice sau a bunelor moravuri ori a drepturilor ºi libertãþilor altora ºi care sunt compatibile cu
celelalte drepturi recunoscute în prezenta convenþie.
ARTICOLUL 11
1. Statele pãrþi vor lua mãsuri pentru a combate acþiunile ilegale de transferare ºi de împiedicare a
reîntoarcerii copiilor în, respectiv din, strãinãtate.
2. În acest scop statele pãrþi vor promova încheierea de acorduri bilaterale ºi multilaterale sau
aderarea la acordurile existente.
ARTICOLUL 12
1. Statele pãrþi vor garanta copilului capabil de discernãmânt dreptul de a-ºi exprima liber opinia
asupra oricãrei probleme care îl priveºte, opiniile copilului urmând sã fie luate în considerare þinându-
se seama de vârsta sa ºi de gradul sãu de maturitate.
2. În acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedurã
judiciarã sau administrativã care îl priveºte, fie direct, fie printr-un reprezentant sau un organism
competent, în conformitate cu regulile de procedurã din legislaþia naþionalã.
ARTICOLUL 13
1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a cãuta, de a primi
ºi de a difuza informaþii ºi idei de orice naturã, indiferent de frontiere, sub formã oralã, scrisã, tipãritã
sau artisticã ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului.
2. Exercitarea acestui drept poate face subiectul restricþiilor, dar numai al acelor restricþii expres
prevãzute de lege ºi absolut necesare pentru:
a) respectarea drepturilor sau a reputaþiei altora; sau
b) protejarea securitãþii naþionale, a ordinii publice, a sãnãtãþii publice ºi a bunelor moravuri.
ARTICOLUL 14
1. Statele pãrþi vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi religie.
2. Statele pãrþi vor respecta drepturile ºi obligaþiile pãrinþilor sau, dupã caz, ale reprezentanþilor
legali ai copilului de a-l îndruma în exercitarea dreptului sus-menþionat, de o manierã care sã corespundã
capacitãþilor în formare ale acestuia.
3. Libertatea de a-ºi manifesta propriile convingeri religioase sau alte convingeri nu poate fi
îngrãditã decât de restricþiile prevãzute în mod expres de lege ºi care sunt necesare pentru protecþia
securitãþii publice, a ordinii publice, a sãnãtãþii publice ºi a bunelor moravuri sau a libertãþilor ºi
drepturilor fundamentale ale altora.
ARTICOLUL 15
1. Statele pãrþi recunosc drepturile copilului la libertatea de asociere ºi la libertatea de întrunire
paºnicã.
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi îngrãditã decât de restricþiile prevãzute în mod expres de
lege ºi care sunt necesare într-o societate democraticã, în interesul securitãþii naþionale, al siguranþei sau
ordinii publice ori pentru a proteja sãnãtatea publicã sau bunele moravuri ori pentru a proteja drepturile
ºi libertãþile altora.
ARTICOLUL 16
1. Nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaþa sa privatã, în familia sa,
în domiciliul sãu ori în corespondenþa sa, precum ºi nici unui fel de atac ilegal la onoarea ºi reputaþia sa.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 279 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 278
ocupãrii unui loc de muncã, activitãþi recreative, de o manierã care sã asigure deplina integrare socialã
ºi dezvoltare individualã a copiilor, inclusiv dezvoltarea lor culturalã ºi spiritualã.
4. În spiritul cooperãrii internaþionale, statele pãrþi vor favoriza schimbul de informaþii relevante
în domeniul medicinei preventive ºi al tratamentului medical, psihologic ºi funcþional al copiilor
handicapaþi, inclusiv prin difuzarea ºi accesul la informaþii referitoare la metodele de recuperare, educare
ºi formare profesionalã, în scopul de a permite statelor pãrþi sã îºi perfecþioneze capacitãþile ºi
competenþele ºi sã îºi extindã experienþa în aceste domenii. În aceastã privinþã se va þine seama, în mod
deosebit, de nevoile þãrilor în curs de dezvoltare.
ARTICOLUL 24
1. Statele pãrþi recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bunã stare de sãnãtate posibilã
ºi de a beneficia de serviciile medicale ºi de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta cã nici
un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii.
2. Statele pãrþi vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectivã a acestui drept ºi, în mod
deosebit, vor lua mãsurile corespunzãtoare pentru:
a) reducerea mortalitãþii infantile ºi a celei în rândul copiilor;
b) asigurarea asistenþei medicale ºi a mãsurilor de ocrotire a sãnãtãþii pentru toþi copiii, cu accent
pe dezvoltarea mãsurilor primare de ocrotire a sãnãtãþii;
c) combaterea maladiilor ºi a malnutriþiei, inclusiv în cadrul mãsurilor primare de ocrotire a
sãnãtãþii, recurgând, printre altele, la tehnologii accesibile ºi la aprovizionarea cu alimente nutritive ºi cu
apã potabilã, luând în considerare pericolele ºi riscurile de poluare a mediului natural;
d) asigurarea ocrotirii sãnãtãþii mamelor în perioada pre ºi postnatalã;
e) asigurarea cã toate segmentele societãþii, în mod deosebit pãrinþii ºi copiii, sunt informate, au
acces la educaþie ºi sunt sprijinite în folosirea cunoºtinþelor de bazã despre sãnãtatea ºi alimentaþia
copilului, despre avantajele alãptãrii, ale igienei ºi salubritãþii mediului înconjurãtor ºi ale prevenirii
accidentelor;
f) crearea serviciilor de medicinã preventivã, de îndrumare a pãrinþilor ºi de planificare familialã,
ºi asigurarea educaþiei în aceste domenii.
3. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile eficiente corespunzãtoare, în vederea abolirii practicilor
tradiþionale dãunãtoare sãnãtãþii copiilor.
4. Statele pãrþi se angajeazã sã favorizeze ºi sã încurajeze cooperarea internaþionalã în vederea
asigurãrii, în mod progresiv, a deplinei înfãptuiri a dreptului recunoscut în prezentul articol. În aceastã privinþã
se va þine seama, în mod deosebit, de nevoile þãrilor în curs de dezvoltare.
ARTICOLUL 25
Statele pãrþi recunosc dreptul copilului care a fost plasat de cãtre autoritatea competentã pentru a
primi îngrijiri, la protejarea sau tratarea afecþiunilor sale fizice ori mentale, dreptul la verificarea periodicã
a tratamentului respectiv ºi a oricãror alte aspecte legate de plasarea sa.
ARTICOLUL 26
1. Statele pãrþi recunosc dreptul oricãrui copil de a beneficia de asistenþã socialã, inclusiv de
asigurãri sociale, ºi vor lua mãsuri pentru asigurarea exercitãrii depline a acestui drept în conformitate
cu legislaþia lor naþionalã.
2. La acordarea indemnizaþiilor prevãzute de lege se va þine seama, când este cazul, de resursele ºi
situaþia copilului ºi ale persoanelor responsabile de întreþinerea sa, precum ºi de orice alte împrejurãri
care au legãturã cu cererea de acordare a indemnizaþiilor, înaintatã de copil sau în numele sãu.
ARTICOLUL 27
1. Statele pãrþi recunosc dreptul oricãrui copil de a beneficia de un nivel de trai care sã permitã
dezvoltarea sa fizicã, mentalã, spiritualã, moralã ºi socialã.
uneia dintre aceste soluþii este necesar sã se þinã seama în mod corespunzãtor de necesitatea unei anumite
continuitãþi în educarea copilului, precum ºi de originea sa etnicã, religioasã, culturalã ºi lingvisticã.
ARTICOLUL 21
Statele pãrþi care recunosc ºi/sau autorizeazã adopþia vor veghea ca interesele supreme ale copilului
sã primeze ºi:
a) vor veghea ca adopþia unui copil sã fie autorizatã numai de autoritãþile competente care verificã,
în conformitate cu legea ºi cu procedurile aplicabile, precum ºi pe baza tuturor informaþiilor pertinente
ºi credibile, cã adopþia se poate realiza luând în considerare statutul copilului în raport cu pãrinþii, cu
rudele ºi cu reprezentanþii sãi legali ºi, dacã este cazul, cã persoanele interesate ºi-au dat consimþãmântul
cu privire la adopþie în cunoºtinþã de cauzã în urma unei consilieri corespunzãtoare;
b) recunosc cã adopþia în strãinãtate poate fi consideratã ca un mijloc alternativ de asigurare a
îngrijirii necesare copilului, dacã acesta, în þara de origine, nu poate fi încredinþat spre plasament familial
sau spre adopþie ori nu poate fi îngrijit în mod corespunzãtor;
c) vor asigura cã, în cazul adopþiei în strãinãtate, copilul beneficiazã de garanþiile ºi standardele
echivalente celor existente în cazul adopþiei naþionale;
d) vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a se asigura cã, în cazul adopþiei în strãinãtate,
plasamentul copilului nu conduce la obþinerea de câºtiguri materiale necuvenite pentru persoanele
implicate;
e) promoveazã obiectivele prezentului articol, încheind aranjamente sau acorduri bilaterale ori
multilaterale, dupã caz, ºi se strãduiesc, în acest cadru, sã asigure ca plasarea copiilor în strãinãtate sã
fie efectuatã de autoritãþile sau organele competente.
ARTICOLUL 22
1. Statele pãrþi vor lua mãsurile necesare pentru ca un copil care cautã sã obþinã statutul de refugiat
sau care este considerat refugiat în conformitate cu reglementãrile ºi procedurile internaþionale ºi
naþionale aplicabile, fie cã este singur sau însoþit de mamã ori de tatã sau de orice altã persoanã, sã beneficieze
de protecþia ºi asistenþa umanitarã corespunzãtoare, pentru a se putea bucura de drepturile recunoscute de
prezenta convenþie ºi de celelalte instrumente internaþionale privind drepturile omului sau ajutorul
umanitar la care respectivele state sunt pãrþi.
2. În acest scop statele pãrþi vor contribui, dupã cum considerã necesar, la toate eforturile întreprinse
de O.N.U. ºi de alte organizaþii guvernamentale sau neguvernamentale competente cooperând cu O.N.U.,
pentru a proteja ºi ajuta copiii care se gãsesc într-o astfel de situaþie ºi pentru a gãsi pãrinþii sau alþi
membri ai familiei oricãrui copil refugiat, în vederea obþinerii informaþiilor necesare pentru reîntregirea
familiei sale. În cazul în care pãrinþii sau alþi membri ai familiei nu pot fi gãsiþi, copilului i se va acorda
aceeaºi protecþie ca oricãrui alt copil care este temporar sau total lipsit de mediul sãu familial, indiferent
de motiv, în conformitate cu principiile enunþate în prezenta convenþie.
ARTICOLUL 23
1. Statele pãrþi recunosc cã pentru copiii handicapaþi fizic ºi mental trebuie sã se asigure o viaþã
împlinitã ºi decentã, în condiþii care sã le garanteze demnitatea, sã le favorizeze autonomia ºi sã le
faciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii.
2. Statele pãrþi recunosc dreptul copiilor handicapaþi de a beneficia de îngrijiri speciale ºi încurajeazã
ºi asigurã, în mãsura resurselor disponibile, la cerere, copiilor handicapaþi care îndeplinesc condiþiile
prevãzute ºi celor care îi au în îngrijire, un ajutor adaptat situaþiei copilului ºi situaþiei pãrinþilor sau a
celor cãrora le este încredinþat.
3. Recunoscând nevoile speciale ale copiilor handicapaþi, ajutorul acordat conform paragrafului 2.
al prezentului articol va fi gratuit ori de câte ori acest lucru este posibil, þinând seama de resursele
financiare ale pãrinþilor sau ale celor care îi au în îngrijire, ºi va fi destinat asigurãrii accesului efectiv al
copiilor handicapaþi la educaþie, formare profesionalã, servicii medicale, recuperare, pregãtire în vederea
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 281 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 280
condiþia ca principiile enunþate în paragraful 1. al prezentului articol sã fie respectate ºi ca educaþia datã
în aceste instituþii sã respecte normele minimale prescrise de stat.
ARTICOLUL 30
În statele în care existã minoritãþi etnice, religioase sau lingvistice ori persoane de origine autohtonã
copilul aparþinând unei astfel de minoritãþi sau având origine autohtonã nu va fi privat de dreptul la viaþã
culturalã proprie, de dreptul de a-ºi declara apartenenþa religioasã ºi de a-ºi practica propria religie,
precum ºi dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alþi membri ai grupului sãu.
ARTICOLUL 31
1. Statele pãrþi recunosc copilului dreptul la odihnã ºi la vacanþã, dreptul de a practica activitãþi
recreative proprii vârstei sale, de a participa liber la viaþa culturalã ºi artisticã.
2. Statele pãrþi respectã ºi promoveazã dreptul copilului de a participa pe deplin la viaþa culturalã
ºi artisticã ºi încurajeazã punerea la dispoziþie acestuia a mijloacelor adecvate de petrecere a timpului
liber ºi de desfãºurare a activitãþilor recreative, artistice ºi culturale, în condiþii de egalitate.
ARTICOLUL 32
1. Statele pãrþi recunosc dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii economice ºi de a
nu fi constrâns la vreo muncã ce comportã vreun risc potenþial sau care este susceptibilã sã îi compromitã
educaþia ori sã îi dãuneze sãnãtãþii sau dezvoltãrii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.
2. Statele pãrþi vor lua mãsuri legislative, administrative, sociale ºi educative pentru a asigura
aplicarea prezentului articol. În acest scop ºi þinând seama de dispoziþiile aplicabile ale celorlalte
instrumente internaþionale, statele pãrþi se obligã, în special:
a) sã fixeze o vârstã minimã sau vârste minime de angajare;
b) sã adopte o reglementare cu privire la orele ºi la condiþiile de muncã;
c) sã prevadã pedepse sau alte sancþiuni corespunzãtoare, pentru a asigura aplicarea întocmai a
prezentului articol.
ARTICOLUL 33
Statele pãrþi vor lua mãsuri corespunzãtoare, inclusiv mãsuri legislative, administrative, sociale ºi
educaþionale, pentru a proteja copiii contra folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope, aºa cum
sunt acestea definite de convenþiile internaþionale în materie ºi pentru a preveni folosirea copiilor în
scopul producerii ºi al traficului ilicit de astfel de substanþe.
ARTICOLUL 34
Statele pãrþi se angajeazã sã protejeze copilul contra oricãrei forme de exploatare sexualã ºi de
violenþã sexualã. În acest scop statele vor lua, în special, toate mãsurile corespunzãtoare pe plan naþional,
bilateral ºi multilateral, pentru a împiedica:
a) incitarea sau constrângerea copiilor sã se dedea la activitãþi sexuale ilegale;
b) exploatarea copiilor în scopul prostituþiei sau al altor practici sexuale ilegale;
c) exploatarea copiilor în scopul producþiei de spectacole sau materiale cu caracter pornografic.
ARTICOLUL 35
Statele pãrþi vor lua toate mãsurile necesare, pe plan naþional, bilateral ºi multilateral, pentru a
preveni rãpirea, vânzarea ºi traficul de copii în orice scop ºi sub orice formã.
ARTICOLUL 36
Statele pãrþi vor proteja copilul contra oricãrei forme de exploatare dãunãtoare oricãrui aspect al
bunãstãrii sale.
2. Pãrinþilor ºi oricãrei alte persoane care au în grijã un copil le revine în primul rând
responsabilitatea de a asigura, în limita posibilitãþilor ºi a mijloacelor lor financiare, condiþiile de viaþã
necesare în vederea dezvoltãrii copilului.
3. Statele pãrþi vor adopta mãsurile corespunzãtoare, þinând seama de condiþiile naþionale ºi în limita
mijloacelor lor, pentru a ajuta pãrinþii ºi alte persoane care au în grijã un copil sã valorifice acest drept
ºi vor oferi în caz de nevoie asistenþã materialã ºi programe de sprijin destinate, în principal, satisfacerii
nevoilor de hranã, îmbrãcãminte ºi locuinþã.
4. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile adecvate pentru recuperarea pensiei alimentare pentru copil
de la pãrinþii sãi sau de la alte persoane care rãspund din punct de vedere financiar pentru acesta, atât pe
teritoriul statului parte, cât ºi în strãinãtate. Astfel, în situaþia în care persoana care rãspunde din punct
de vedere financiar pentru copil nu locuieºte în statul în care locuieºte copilul, statele pãrþi vor încuraja
aderarea la acorduri internaþionale sau încheierea de asemenea acorduri, precum ºi adoptarea oricãror
alte înþelegeri corespunzãtoare.
ARTICOLUL 28
1. Statele pãrþi recunosc dreptul copilului la educaþie ºi, în vederea asigurãrii exercitãrii acestui drept
în mod progresiv ºi pe baza egalitãþii de ºanse, în special, statele membre vor avea obligaþia:
a) de a asigura învãþãmântul primar obligatoriu ºi gratuit pentru toþi;
b) de a încuraja crearea diferitelor forme de învãþãmânt secundar, atât general, cât ºi profesional ºi
de a le pune la dispoziþia tuturor copiilor ºi de a permite accesul tuturor copiilor la acestea, de a lua mãsuri
corespunzãtoare, cum ar fi instituirea gratuitãþii învãþãmântului ºi acordarea unui ajutor financiar în caz
de nevoie;
c) de a asigura tuturor accesul la învãþãmântul superior, în funcþie de capacitatea fiecãruia, prin toate
mijloacele adecvate;
d) de a pune la dispoziþie copiilor ºi de a permite accesul acestora la informarea ºi orientarea ºcolarã
ºi profesionalã;
e) de a lua mãsuri pentru încurajarea frecventãrii cu regularitate a ºcolii ºi pentru reducerea ratei
abandonului ºcolar.
2. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura aplicarea mãsurilor de
disciplinã ºcolarã într-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiinþã umanã ºi în conformitate cu
prezenta convenþie.
3. Statele pãrþi vor promova ºi vor încuraja cooperarea internaþionalã în domeniul educaþiei, mai
ales în scopul de a contribui la eliminarea ignoranþei ºi a analfabetismului în lume ºi de a facilita accesul
la cunoºtinþe ºtiinþifice ºi tehnice ºi la metode de învãþãmânt moderne. În aceastã privinþã se va þine
seama, în special, de nevoile þãrilor în curs de dezvoltare.
ARTICOLUL 29
1. Statele pãrþi sunt de acord cã educaþia copilului trebuie sã urmãreascã:
a) dezvoltarea plenarã a personalitãþii, a vocaþiilor ºi a aptitudinilor mentale ºi fizice ale copilului;
b) cultivarea respectului pentru drepturile omului ºi libertãþile fundamentale, precum ºi pentru
principiile consacrate în Carta Naþiunilor Unite;
c) educarea copilului în spiritul respectului faþã de pãrinþii sãi, faþã de limba sa, de identitatea ºi
valorile sale culturale, faþã de valorile naþionale ale þãrii în care acesta locuieºte, ale þãrii de origine,
precum ºi faþã de civilizaþii diferite de a sa;
d) pregãtirea copilului sã îºi asume responsabilitãþile vieþii într-o societate liberã, într-un spirit de
înþelegere, de pace, de toleranþã, de egalitate între sexe ºi prietenie între toate popoarele ºi grupurile
etnice, naþionale ºi religioase ºi cu persoanele de origine autohtonã;
e) educarea copilului în spiritul respectului faþã de mediul natural.
2. Nici o dispoziþie din prezentul articol sau din art. 28 nu va fi interpretatã de o manierã care sã
aducã atingere libertãþii persoanelor fizice sau juridice de a crea ºi conduce instituþii de învãþãmânt, cu
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 283 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 282
(ii) de a fi informat în cel mai scurt termen ºi direct despre acuzaþiile care i se aduc sau, dacã este
cazul, prin intermediul pãrinþilor sãi sau al reprezentanþilor legali ºi de a beneficia de asistenþã juridicã
sau de orice alt fel de asistenþã corespunzãtoare, în vederea formulãrii ºi susþinerii apãrãrilor sale;
(iii) dreptul la examinarea, fãrã întârziere, a cauzei sale de cãtre o autoritate sau o instanþã judiciarã
competentã, independentã ºi imparþialã, printr-o procedurã de audiere echitabilã ºi conformã cu
prevederile legii, în prezenþa celor care îi asigurã asistenþã juridicã sau de altã naturã, iar dacã acest lucru nu
este considerat contrar interesului major al copilului, þinând seama mai ales de vârsta ori de situaþia acestuia,
în prezenþa pãrinþilor sãi sau a reprezentanþilor sãi legali;
(iv) de a nu fi constrâns sã depunã mãrturie sau sã mãrturiseascã cã este vinovat; dreptul de a
interoga sau de a cere interogarea martorilor acuzãrii, de a obþine aducerea ºi interogarea martorilor
apãrãrii, în condiþii de egalitate;
(v) dacã se dovedeºte cã a încãlcat legea penalã, dreptul de a recurge la o cale de atac cu privire la
decizie ºi la orice mãsurã luatã în consecinþã, în faþa unei autoritãþi sau a unei instanþe judiciare superioare
competente, independente ºi imparþiale, conform legii;
(vi) dreptul de a fi asistat gratuit de un interpret, dacã nu înþelege sau nu vorbeºte limba utilizatã;
(vii) dreptul la respectarea deplinã a vieþii sale private, în toate fazele procedurii.
3. Statele pãrþi se vor strãdui sã promoveze adoptarea de legi ºi proceduri, înfiinþarea de autoritãþi
ºi instituþii, special concepute pentru copiii bãnuiþi, acuzaþi sau gãsiþi vinovaþi de încãlcarea legii penale
ºi, în special:
a) sã stabileascã o vârstã minimã sub care copiii sã fie prezumaþi ca neavând capacitatea de a încãlca
legea penalã;
b) sã ia, ori de câte ori este posibil ºi recomandabil, mãsuri de soluþionare a cazurilor acestor copii,
fãrã a recurge la procedura judiciarã, cu condiþia ca drepturile ºi garanþiile legale sã fie respectate pe
deplin.
4. Va fi prevãzutã o întreagã gamã de dispoziþii, precum cele referitoare la îngrijire, orientare ºi
supraveghere, la îndrumare, la perioadele de probã, la plasamentul familial, la programe de educaþie
generalã ºi profesionalã ºi la soluþii alternative celor privind îngrijirea într-un cadru instituþional, pentru
a asigura copiilor un tratament în interesul bunãstãrii lor ºi proporþional cu situaþia lor ºi cu infracþiunea
sãvârºitã.
ARTICOLUL 41
Nici o dispoziþie din prezenta convenþie nu aduce atingere prevederilor mai favorabile pentru
realizarea acestor drepturi ale copilului care pot figura:
a) în legislaþia unui stat parte; sau
b) în dreptul internaþional în vigoare pentru statul respectiv.
PARTEA a II-a
ARTICOLUL 42
Statele pãrþi se angajeazã sã facã larg cunoscute atât adulþilor, cât ºi copiilor principiile ºi dispoziþiile
prezentei convenþii, prin mijloace active ºi adecvate.
ARTICOLUL 43
1. În vederea examinãrii progreselor înregistrate de statele pãrþi în executarea obligaþiilor pe care
ºi le-au asumat în virtutea prezentei convenþii, se instituie un comitet al drepturilor copilului, ale cãrui
atribuþii sunt descrise mai jos.
2. Comitetul se compune din 10 experþi de o înaltã þinutã moralã ºi care posedã o competenþã
recunoscutã în domeniul reglementat de prezenta convenþie. Membrii Comitetului sunt aleºi de statele
pãrþi din rândul cetãþenilor lor ºi acþioneazã în nume propriu, þinându-se seama de necesitatea asigurãrii
unei repartiþii geografice echitabile ºi a reprezentãrii principalelor sisteme juridice.
ARTICOLUL 37
Statele pãrþi vor veghea ca:
a) nici un copil sã nu fie supus la torturã, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau
degradante. Pedeapsa capitalã sau închisoarea pe viaþã fãrã posibilitatea de a fi eliberat nu va fi pronunþatã
pentru infracþiunile comise de persoane sub vârsta de 18 ani;
b) nici un copil sã nu fie privat de libertate în mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, deþinerea sau
întemniþarea unui copil trebuie sã fie conformã cu legea ºi nu va fi decât o mãsurã extremã ºi cât mai
scurtã posibil;
c) orice copil privat de libertate sã fie tratat cu omenie ºi cu respectul cuvenit demnitãþii umane ºi
de o manierã care sã þinã seama de nevoile persoanelor de vârsta sa. Astfel, orice copil privat de libertate
va fi separat de adulþi, cu excepþia cazurilor în care se apreciazã ca fiind în interesul major al copilului
sã nu se procedeze astfel, ºi va avea dreptul de a menþine contactul cu familia sa prin corespondenþã ºi
vizite, în afara unor cazuri excepþionale;
d) copiii privaþi de libertate sã aibã dreptul de a avea acces rapid la asistenþã juridicã sau la orice
altã asistenþã corespunzãtoare, precum ºi dreptul de a contesta legalitatea privãrii lor de libertate, în faþa
unui tribunal sau a unei alte autoritãþi competente, independente ºi imparþiale, ºi dreptul la judecarea în
procedurã de urgenþã a cazului respectiv.
ARTICOLUL 38
1. Statele pãrþi se angajeazã sã respecte ºi sã asigure respectarea regulilor dreptului umanitar
internaþional aplicabile în caz de conflict armat ºi menite sã garanteze protecþia copilului.
2. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile posibile pentru a garanta ca persoanele care nu au împlinit
vârsta de 15 ani sã nu participe direct la ostilitãþi.
3. Statele pãrþi se vor abþine de a înrola în forþele lor armate persoane care nu au împlinit vârsta de
15 ani. Atunci când încorporeazã persoane mai mari de 15 ani, dar mai mici de 18 ani, statele pãrþi se
vor strãdui sã înroleze, cu prioritate, pe cei mai în vârstã.
4. Conform obligaþiei care le revine în virtutea dreptului umanitar internaþional de a proteja
populaþia civilã în caz de conflict armat, statele pãrþi vor lua toate mãsurile fezabile, astfel încât copiii
afectaþi de conflictul armat sã beneficieze de protecþie ºi de îngrijire.
ARTICOLUL 39
Statele pãrþi vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a facilita recuperarea fizicã ºi psihologicã
ºi reintegrarea socialã a copiilor, victime ale unei forme de neglijenþã, exploatare sau abuz, de torturã
sau pedeapsã ori tratamente crude, inumane sau degradante ori victime ale unui conflict armat. Aceastã
readaptare ºi aceastã reintegrare se vor desfãºura în condiþii care favorizeazã sãnãtatea, respectul de sine
ºi demnitatea copilului.
ARTICOLUL 40
1. Statele pãrþi recunosc oricãrui copil bãnuit, acuzat sau cu privire la care s-a dovedit cã a comis
o încãlcare a legii penale dreptul la un tratament conform cu simþul demnitãþii ºi al valorii personale, care sã
întãreascã respectul sãu pentru drepturile omului ºi libertãþile fundamentale ale altora ºi care sã þinã
seama de vârsta sa, precum ºi de necesitatea de a facilita reintegrarea sa în societate ºi asumarea de cãtre
acesta a unui rol constructiv în societate.
2. În acest scop ºi þinând seama de dispoziþiile în materie ale instrumentelor internaþionale, statele
pãrþi vor veghea, în special:
a) ca nici un copil sã nu fie bãnuit, acuzat sau declarat vinovat de o încãlcare a legii penale datoritã unor
acþiuni sau omisiuni care nu erau interzise de dreptul naþional sau internaþional în momentul comiterii lor;
b) ca orice copil bãnuit sau acuzat de o încãlcare a legii penale sã aibã garantate cel puþin urmãtoarele
drepturi:
(i) de a fi prezumat nevinovat pânã la stabilirea vinovãþiei sale conform legii;
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 285 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 284
ARTICOLUL 45
Pentru a promova aplicarea efectivã a convenþiei ºi a încuraja cooperarea internaþionalã în domeniul
vizat de convenþie:
a) Instituþiile specializate, Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii ºi alte organe ale Naþiunilor Unite
au dreptul de a fi reprezentate la analizarea modului de aplicare a acelor dispoziþii din prezenta Convenþie,
care þin de mandatul lor. Comitetul poate invita instituþiile specializate, Fondul Naþiunilor Unite pentru
Copii ºi orice alte organisme competente pe care le va considera corespunzãtoare sã dea avize specializate
asupra aplicãrii convenþiei în domeniile care þin de mandatele lor respective. Comitetul poate invita
instituþiile specializate, Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii ºi alte organe ale Naþiunilor Unite sã îi
prezinte rapoarte asupra aplicãrii Convenþiei în sectoarele care þin de domeniul lor de activitate.
b) Comitetul transmite, dacã considerã necesar, instituþiilor specializate, Fondului Naþiunilor Unite
pentru Copii ºi altor organisme competente orice raport al statelor pãrþi, care conþine o cerere sau care
specificã necesitatea asigurãrii de consultanþã ori asistenþã tehnicã, însoþit, dacã este cazul, de observaþiile
ºi sugestiile Comitetului referitoare la cererea sau specificaþia respectivã.
c) Comitetul poate recomanda adunãrii generale sã cearã Secretarului General sã dispunã
efectuarea, în numele Comitetului, a unor studii asupra problemelor specifice care afecteazã drepturile
copilului.
d) Comitetul poate face sugestii ºi recomandãri de ordin general, pe baza informaþiilor primite în
conformitate cu art. 44 ºi art. 45. Aceste sugestii ºi recomandãri de ordin general se vor transmite tuturor
statelor pãrþi interesate ºi se vor supune atenþiei adunãrii generale, însoþite, dacã este cazul, de observaþiile
statelor pãrþi.
PARTEA a III-a
ARTICOLUL 46
Prezenta convenþie este deschisã spre semnare tuturor statelor.
ARTICOLUL 47
Prezenta convenþie face subiectul ratificãrii. Instrumentele de ratificare vor fi înaintate Secretarului
General al Organizaþiei Naþiunilor Unite.
ARTICOLUL 48
Prezenta Convenþie va rãmâne deschisã aderãrii oricãrui stat. Instrumentele de aderare vor fi
înaintate Secretarului General al Organizaþiei Naþiunilor Unite.
ARTICOLUL 49
1. Prezenta convenþie va intra în vigoare în a treizecea zi de la depunerea la Secretarul General al
ONU a celui de-al douãzecilea instrument de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta convenþie sau care va adera la aceasta dupã depunerea
celui de-al douãzecilea instrument de ratificare sau de aderare convenþia va intra în vigoare în a treizecea
zi de la depunerea de cãtre statul respectiv a intrumentului sãu de ratificare sau de aderare.
ARTICOLUL 50
1. Orice stat parte poate sã propunã un amendament ºi sã depunã textul acestuia la Secretarul
General al Organizaþiei Naþiunilor Unite. Secretarul General va comunica propunerea de amendament
statelor pãrþi, cerându-le sã îi facã cunoscut dacã sunt în favoarea convocãrii unei conferinþe a statelor
pãrþi, în vederea examinãrii propunerii ºi a supunerii ei la vot. Dacã în termen de 4 luni de la aceastã
comunicare cel puþin o treime din numãrul statelor pãrþi se pronunþã în favoarea convocãrii unei
3. Membrii Comitetului sunt aleºi prin vot secret de pe o listã de persoane desemnate de statele pãrþi.
Fiecare stat parte poate desemna un candidat dintre cetãþenii sãi.
4. Primele alegeri vor avea loc în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenþii,
iar ulterior, la fiecare 2 ani. Cu minimum 4 luni înaintea datei fiecãrei alegeri Secretarul General al
Organizaþiei Naþiunilor Unite va invita în scris statele pãrþi sã propunã candidaþii lor într-un termen de
douã luni. Secretarul General va întocmi apoi o listã alfabeticã a candidaþilor astfel desemnaþi, indicând
statele pãrþi care i-au desemnat, ºi o va comunica statelor pãrþi la convenþie.
5. Alegerile vor avea loc la reuniunile statelor pãrþi, convocate de Secretarul General, la sediul ONU.
La aceste reuniuni, la care cvorumul se întruneºte cu douã treimi din numãrul statelor pãrþi, candidaþii
aleºi în Comitet sunt cei care obþin cel mai mare numãr de voturi ºi majoritatea absolutã a voturilor
reprezentanþilor statelor pãrþi prezente ºi votante.
6. Membrii Comitetului se aleg pentru un mandat de 4 ani. Ei pot fi realeºi la o nouã prezentare a
candidaturii lor. Mandatul a 5 membri desemnaþi la primele alegeri va înceta dupã 2 ani. Numele celor
5 membri vor fi trase la sorþi de cãtre preºedintele reuniunii, imediat dupã prima alegere.
7. În caz de deces sau de demisie a unui membru al Comitetului sau dacã, pentru orice alt motiv, un
membru declarã cã nu îºi mai poate exercita funcþiile sale în cadrul Comitetului, statul parte care a prezentat
candidatura membrului respectiv numeºte un alt expert dintre cetãþenii sãi pentru a ocupa postul vacant pânã
la expirarea mandatului respectiv, sub rezerva aprobãrii de cãtre Comitet.
8. Comitetul aprobã regulamentul sãu de ordine interioarã.
9. Comitetul alege biroul sãu pentru o perioadã de 2 ani.
10. Adunãrile Comitetului se þin, în mod normal, la sediul ONU sau în orice alt loc corespunzãtor
stabilit de Comitet. Comitetul se reuneºte, de regulã, în fiecare an. Durata sesiunilor sale se stabileºte ºi,
dacã este cazul, se modificã de cãtre reuniunea statelor pãrþi la prezenta convenþie, sub rezerva aprobãrii
de cãtre adunarea generalã.
11. Secretarul General al Organizaþiei Naþiunilor Unite pune la dispoziþie Comitetului personalul
ºi dotãrile necesare acestuia pentru a-ºi îndeplini eficient funcþiile încredinþate conform prezentei
convenþii.
12. Membrii Comitetului creat în virtutea prezentei convenþii primesc, cu aprobarea adunãrii
generale, indemnizaþii din resursele Organizaþiei Naþiunilor Unite, în condiþiile ºi modalitãþile fixate de
adunarea generalã.
ARTICOLUL 44
1. Statele pãrþi se angajeazã sã supunã Comitetului, prin intermediul Secretarului General al
Organizaþiei Naþiunilor Unite, rapoarte privitoare la mãsurile pe care le adoptã pentru punerea în vigoare
a drepturilor recunoscute în prezenta convenþie ºi la progresele realizate în exercitarea acestor drepturi:
a) în termen de 2 ani începând de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenþii pentru statele pãrþi
interesate;
b) în continuare, la fiecare 5 ani.
2. Rapoartele întocmite conform prezentului articol trebuie, dacã este cazul, sã arate cauzele sau
dificultãþile care împiedicã statele pãrþi sã se achite pe deplin de obligaþiile prevãzute în prezenta
convenþie. Ele trebuie, de asemenea, sã cuprindã informaþii suficiente pentru a da Comitetului o idee
exactã asupra aplicãrii convenþiei în þara respectivã.
3. Statele pãrþi care au prezentat Comitetului un raport iniþial nu vor repeta în rapoartele pe care le
prezintã ulterior conform prezentului articol, paragraful 1. alin. b), informaþiile de bazã pe care le-au
comunicat anterior.
4. Comitetul poate cere statelor pãrþi toate informaþiile complementare referitoare la aplicarea
convenþiei.
5. Comitetul înainteazã la fiecare 2 ani Adunãrii Generale, prin intermediul Consiliului Economic
ºi Social, un raport de activitate.
6. Statele pãrþi asigurã difuzarea pe scarã largã a propriilor rapoarte pe teritoriul lor.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 287 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 286
Legea copilului
Legea nr. 272/2004 din 21/06/2004
Publicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23/06/2004
privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului
CAPITOLUL I
Dispoziþii generale ºi definiþii
Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeazã cadrul legal privind respectarea, promovarea ºi garantarea
drepturilor copilului.
(2) Autoritãþile publice, organismele private autorizate, precum ºi persoanele fizice ºi persoanele
juridice responsabile de protecþia copilului sunt obligate sã respecte, sã promoveze ºi sã garanteze
drepturile copilului stabilite prin Constituþie ºi lege, în concordanþã cu prevederile Convenþiei
Organizaþiei Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificatã prin Legea nr. 18/1990,
republicatã, ºi ale celorlalte acte internaþionale în materie la care România este parte.
Art. 2. - (1) Prezenta lege, orice alte reglementãri adoptate în domeniul respectãrii ºi promovãrii
drepturilor copilului, precum ºi orice act juridic emis sau, dupã caz, încheiat în acest domeniu se
subordoneazã cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legãturã cu drepturile ºi
obligaþiile ce revin pãrinþilor copilului, altor reprezentanþi legali ai sãi, precum ºi oricãror persoane cãrora
acesta le-a fost plasat în mod legal.
(3) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile ºi deciziile care
privesc copiii, întreprinse de autoritãþile publice ºi de organismele private autorizate, precum ºi în cauzele
soluþionate de instanþele judecãtoreºti.
(4) Persoanele prevãzute la alin. (3) sunt obligate sã implice familia în toate deciziile, acþiunile ºi
mãsurile privitoare la copil ºi sã sprijine îngrijirea, creºterea ºi formarea, dezvoltarea ºi educarea acestuia
în cadrul familiei.
Art. 3. - De dispoziþiile prezentei legi beneficiazã:
a) copiii cetãþeni români aflaþi pe teritoriul României;
b) copiii cetãþeni români aflaþi în strãinãtate;
c) copiii fãrã cetãþenie aflaþi pe teritoriul României;
d) copiii care solicitã sau beneficiazã de o formã de protecþie în condiþiile reglementãrilor legale
privind statutul ºi regimul refugiaþilor în România;
e) copiii cetãþeni strãini aflaþi pe teritoriul României, în situaþii de urgenþã constatate, în condiþiile
prezentei legi, de cãtre autoritãþile publice române competente.
Art. 4. - În sensul prezentei legi, termenii ºi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaþii:
a) copil - persoanã care nu a împlinit vârsta de 18 ani ºi nu a dobândit capacitatea deplinã de
exerciþiu, în condiþiile legii;
b) familie - pãrinþii ºi copiii acestora;
c) familie extinsã - copilul, pãrinþii ºi rudele acestuia pânã la gradul IV inclusiv;
d) familie substitutivã - persoanele, altele decât cele care aparþin familiei extinse, care, în condiþiile
legii, asigurã creºterea ºi îngrijirea copilului;
e) planul individualizat de protecþie - documentul prin care se realizeazã planificarea serviciilor,
prestaþiilor ºi a mãsurilor de protecþie specialã a copilului, pe baza evaluãrii psihosociale a acestuia ºi a
asemenea conferinþe, Secretarul General convoacã conferinþa sub auspiciile Organizaþiei Naþiunilor
Unite. Orice amendament adoptat de majoritatea statelor pãrþi prezente ºi votante la conferinþã este supus
spre aprobare adunãrii generale.
2. Orice amendament adoptat conform dispoziþiilor paragrafului 1. al prezentului articol va intra
în vigoare dupã aprobarea sa de cãtre Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite ºi dupã
acceptarea sa cu o majoritate de douã treimi din numãrul statelor pãrþi.
3. La intrarea sa în vigoare amendamentul are forþã obligatorie pentru statele pãrþi care l-au acceptat,
celelalte state rãmânând legate de dispoziþiile din prezenta convenþie ºi de toate amendamentele
anterioare acceptate de ele.
ARTICOLUL 51
1. Secretarul general al Organizaþiei Naþiunilor Unite va primi ºi va comunica tuturor statelor textul
rezervelor formulate de state la data ratificãrii sau aderãrii.
2. Rezervele incompatibile cu obiectul ºi scopul prezentei convenþii nu sunt admise.
3. Rezervele pot fi retrase în orice moment printr-o notificare în acest sens adresatã Secretarului
General al ONU, care va informa, în consecinþã, toate statele pãrþi la convenþie. Notificarea va produce
efecte de la data la care este primitã de Secretarul General.
ARTICOLUL 52
Orice stat poate denunþa prezenta convenþie printr-o notificare scrisã adresatã Secretarului General
al Organizaþiei Naþiunilor Unite. Denunþarea produce efecte la un an de la data la care notificarea a fost
primitã de Secretarul General.
ARTICOLUL 53
Secretarul General al ONU este desemnat ca depozitar al prezentei convenþii.
ARTICOLUL 54
Originalul prezentei convenþii, ale cãrei texte în limbile arabã, chinezã, englezã, francezã, rusã ºi
spaniolã sunt autentice în egalã mãsurã, va fi depus la Secretarul General al Organizaþiei Naþiunilor Unite.
Drept care plenipotenþiarii subsemnaþi, împuterniciþi în mod corespunzãtor de guvernele lor
respective, au semnat prezenta convenþie.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 289 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 288
CAPITOLUL II
Drepturile copilului
SECÞIUNEA 1
Drepturi ºi libertãþi civile
Art. 8. - (1) Copilul are dreptul la stabilirea ºi pãstrarea identitãþii sale.
(2) Copilul este înregistrat imediat dupã naºtere ºi are de la aceastã datã dreptul la un nume, dreptul
de a dobândi o cetãþenie ºi, dacã este posibil, de a-ºi cunoaºte pãrinþii ºi de a fi îngrijit, crescut ºi educat
de aceºtia.
(3) Pãrinþii aleg numele ºi prenumele copilului, în condiþiile legii.
(4) Copilul are dreptul de a-ºi pãstra cetãþenia, numele ºi relaþiile de familie, în condiþiile prevãzute
de lege, fãrã nici o ingerinþã.
(5) Dacã se constatã cã un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identitãþii
sale sau de unele dintre acestea, instituþiile ºi autoritãþile publice sunt obligate sã ia de urgenþã toate
mãsurile necesare în vederea restabilirii identitãþii copilului.
Art. 9. - (1) În scopul realizãrii dreptului prevãzut la art. 8 alin. (1), unitãþile sanitare care au în
structurã secþii de nou-nãscuþi ºi/sau de pediatrie au obligaþia de a angaja un asistent social sau, dupã
caz, de a desemna o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã.
(2) În vederea stabilirii identitãþii copilului pãrãsit sau gãsit ori a pãrinþilor acestuia, organele de
poliþie competente au obligaþia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu realizarea
demersurilor ce le revin, potrivit legii, pentru înregistrarea naºterii copilului.
Art. 10. - (1) Certificatul medical constatator al naºterii, atât pentru copilul nãscut viu, cât ºi pentru
copilul nãscut mort, se întocmeºte în termen de 24de ore de la naºtere.
(2) Rãspunderea pentru îndeplinirea obligaþiei prevãzute la alin. (1) revine medicului care a asistat
sau a constatat naºterea ºi medicului ºef de secþie.
(3) Când naºterea a avut loc în afara unitãþilor sanitare, medicul de familie având cabinetul
înregistrat în raza teritorialã unde a avut loc naºterea este obligat ca, la cererea oricãrei persoane, în
termen de 24 de ore, sã constate naºterea copilului, dupã care sã întocmeascã ºi sã elibereze certificatul
medical constatator al naºterii copilului, chiar dacã mama nu este înscrisã pe lista cabinetului sãu.
Art. 11. - (1) În situaþia în care copilul este pãrãsit de mamã în maternitate, unitatea medicalã are
obligaþia sã sesizeze telefonic ºi în scris direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ºi
organele de poliþie, în termen de 24 de ore de la constatarea dispariþiei mamei.
(2) În termen de 5 zile de la sesizarea prevãzutã la alin. (1), se întocmeºte un proces-verbal de
constatare a pãrãsirii copilului, semnat de reprezentantul direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului, reprezentantul poliþiei ºi al maternitãþii; când starea de sãnãtate a copilului permite externarea,
în baza procesului-verbal, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului va stabili mãsura
plasamentului în regim de urgenþã pentru copil.
(3) În termen de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal, poliþia este obligatã sã întreprindã
verificãrile specifice privind identitatea mamei ºi sã comunice rezultatul acestor verificãri direcþiei
generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.
(4) În situaþia în care mama este identificatã, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului va asigura consilierea ºi sprijinirea acesteia în vederea realizãrii demersurilor legate de
întocmirea actului de naºtere.
(5) În situaþia în care, în urma verificãrilor efectuate de poliþie, nu este posibilã identificarea mamei,
direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului transmite serviciului public de asistenþã socialã
în a cãrui razã administrativ-teritorialã s-a produs naºterea dosarul cuprinzând certificatul medical
constatator al naºterii, procesul-verbal prevãzut la alin. (2), dispoziþia de plasament în regim de urgenþã
ºi rãspunsul poliþiei cu rezultatul verificãrilor.
(6) În termen de 5 zile de la primirea documentaþiei prevãzute la alin. (5), serviciul public de
asistenþã socialã are obligaþia de a obþine dispoziþia de stabilire a numelui ºi prenumelui copilului, în
familiei sale, în vederea integrãrii copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil
permanent, în cel mai scurt timp posibil;
f) planul de servicii - documentul prin care se realizeazã planificarea acordãrii serviciilor ºi a
prestaþiilor, pe baza evaluãrii psihosociale a copilului ºi a familiei, în vederea prevenirii separãrii
copilului de familia sa;
g) reprezentant legal al copilului - pãrintele sau persoana desemnatã potrivit legii sã exercite
drepturile ºi sã îndeplineascã obligaþiile pãrinteºti faþã de copil;
h) A.N.P.D.C. - Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului;
i) C.P.C. - comisia pentru protecþia copilului;
j) D.G.A.S.P.C. - direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului;
k) S.P.A.S. - serviciul public de asistenþã socialã;
l) O.R.A. - Oficiul Român pentru Adopþii.
Art. 5. - (1) Copiii au dreptul la protecþie ºi asistenþã în realizarea ºi exercitarea deplinã a drepturilor
lor, în condiþiile prezentei legi.
(2) Rãspunderea pentru creºterea ºi asigurarea dezvoltãrii copilului revine în primul rând pãrinþilor,
aceºtia având obligaþia de a-ºi exercita drepturile ºi de a-ºi îndeplini obligaþiile faþã de copil þinând seama
cu prioritate de interesul superior al acestuia.
(3) În subsidiar, responsabilitatea revine colectivitãþii locale din care fac parte copilul ºi familia sa.
Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a sprijini pãrinþii sau, dupã caz, alt reprezentant
legal al copilului în realizarea obligaþiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltând ºi asigurând în acest
scop servicii diversificate, accesibile ºi de calitate, corespunzãtoare nevoilor copilului.
(4) Intervenþia statului este complementarã; statul asigurã protecþia copilului ºi garanteazã
respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specificã realizatã de instituþiile statului ºi de
autoritãþile publice cu atribuþii în acest domeniu.
Art. 6. - Respectarea ºi garantarea drepturilor copilului se realizeazã conform urmãtoarelor
principii:
a) respectarea ºi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea ºanselor ºi nediscriminarea;
c) responsabilizarea pãrinþilor cu privire la exercitarea drepturilor ºi îndeplinirea obligaþiilor
pãrinteºti;
d) primordialitatea responsabilitãþii pãrinþilor cu privire la respectarea ºi garantarea drepturilor
copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protecþie a copilului, intervenþia multisectorialã ºi parteneriatul
dintre instituþiile publice ºi organismele private autorizate;
f) asigurarea unei îngrijiri individualizate ºi personalizate pentru fiecare copil;
g) respectarea demnitãþii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului ºi luarea în considerare a acesteia, þinând cont de vârsta ºi de gradul
sãu de maturitate;
i) asigurarea stabilitãþii ºi continuitãþii în îngrijirea, creºterea ºi educarea copilului, þinând cont de
originea sa etnicã, religioasã, culturalã ºi lingvisticã, în cazul luãrii unei mãsuri de protecþie;
j) celeritate în luarea oricãrei decizii cu privire la copil;
k) asigurarea protecþiei împotriva abuzului ºi exploatãrii copilului;
l) interpretarea fiecãrei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelaþie cu ansamblul
reglementãrilor din aceastã materie.
Art. 7. - Drepturile prevãzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fãrã nici o discriminare,
indiferent de rasã, culoare, sex, limbã, religie, opinie politicã sau altã opinie, de naþionalitate, apartenenþã
etnicã sau origine socialã, de situaþia materialã, de gradul ºi tipul unei deficienþe, de statutul la naºtere
sau de statutul dobândit, de dificultãþile de formare ºi dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale pãrinþilor
ori ale altor reprezentanþi legali sau de orice altã distincþie.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 291 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 290
(2) Exercitarea dreptului prevãzut la alin. (1) va fi facilitatã de Autoritatea Naþionalã pentru
Protecþia Drepturilor Copilului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, pe baza unei proceduri
aprobate prin ordin comun.
Art. 18. - (1) Copiii neînsoþiþi de pãrinþi sau de un alt reprezentant legal ori care nu se gãsesc sub
supravegherea legalã a unor persoane au dreptul de a li se asigura, în cel mai scurt timp posibil,
reîntoarcerea alãturi de reprezentanþii lor legali.
(2) Deplasarea copiilor în þarã ºi în strãinãtate se realizeazã cu înºtiinþarea ºi cu acordul ambilor
pãrinþi; orice neînþelegeri între pãrinþi cu privire la exprimarea acestui acord se soluþioneazã de cãtre
instanþa judecãtoreascã.
(3) Pãrinþii sau, dupã caz, altã persoanã responsabilã de supravegherea, creºterea ºi îngrijirea
copilului sunt obligaþi sã anunþe la poliþie dispariþia acestuia de la domiciliu, în cel mult 24 de ore de la
constatarea dispariþiei.
Art. 19. - (1) Misiunile diplomatice ºi consulare ale României au obligaþia de a sesiza Autoritatea
Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului cu privire la copiii cetãþeni români aflaþi în strãinãtate
care, din orice motive, nu sunt însoþiþi de pãrinþi sau de un alt reprezentant legal ori nu se gãsesc sub
supravegherea legalã a unor persoane din strãinãtate.
(2) Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului va lua mãsurile necesare pentru
întoarcerea copilului la pãrinþi sau la un alt reprezentant legal, imediat dupã identificarea acestora. În
cazul în care persoanele identificate nu pot sau refuzã sã preia copilul, la cererea Autoritãþii Naþionale
pentru Protecþia Drepturilor Copilului, tribunalul de la domiciliul copilului sau Tribunalul Bucureºti, în
situaþia în care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune plasamentul copilului într-un serviciu de
protecþie specialã propus de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului.
(3) Procedura de întoarcere a copiilor în þarã, de identificare a pãrinþilor sau a altor reprezentanþi
legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de întoarcerea în þarã a acestora, precum
ºi serviciile de protecþie specialã, publice sau private, competente sã asigure protecþia în regim de urgenþã
a copiilor aflaþi în situaþia prevãzutã la alin. (1) se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
Art. 20. - (1) Misiunile diplomatice ºi consulare strãine au obligaþia de a sesiza Autoritatea
Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi Autoritatea pentru Strãini despre toate situaþiile în
care au cunoºtinþã de copii cetãþeni strãini aflaþi pe teritoriul României, care, din orice motive, nu sunt
însoþiþi de pãrinþi sau de un alt reprezentant legal ori nu se gãsesc sub supravegherea legalã a unor
persoane. În cazul în care autoritãþile române se autosesizeazã, acestea vor înºtiinþa de urgenþã misiunea
strãinã competentã cu privire la copiii în cauzã.
(2) În situaþia copiilor prevãzuþi la alin. (1), Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor
Copilului, pânã la definitivarea demersurilor legale ce cad în competenþa Autoritãþii pentru Strãini, va
solicita Tribunalului Bucureºti stabilirea plasamentului copilului într-un serviciu de protecþie specialã
propus de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului.
(3) Mãsura plasamentului dureazã pânã la returnarea copilului în þara de reºedinþã a pãrinþilor ori
în þara în care au fost identificaþi alþi membri ai familiei dispuºi sã ia copilul.
(4) În cazul nereturnãrii copilului, acesta beneficiazã de protecþia specialã prevãzutã în prezenta
lege.
Art. 21. - În vederea aplicãrii prevederilor art. 19 ºi 20 se încheie tratatele necesare cu statele sau
cu autoritãþile statelor vizate, pe baza propunerilor Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor
Copilului ºi ale Ministerului Afacerilor Externe, precum ºi a altor instituþii interesate.
Art. 22. - (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime, private ºi
familiale.
(2) Este interzisã orice acþiune de naturã sã afecteze imaginea publicã a copilului sau dreptul acestuia
la viaþã intimã, privatã ºi familialã.
(3) Participarea copilului în vârstã de pânã la 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe
audiovizuale se poate face numai cu consimþãmântul scris al acestuia ºi al pãrinþilor sau, dupã caz, al
altui reprezentant legal.
conformitate cu prevederile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã, cu modificãrile
ulterioare, ºi de a face declaraþia de înregistrare a naºterii la serviciul de stare civilã competent.
(7) Dupã înregistrarea naºterii copilului, serviciul public de asistenþã socialã are obligaþia de a
transmite direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului actul de înregistrare a naºterii
copilului.
Art. 12. - (1) În situaþia copilului gãsit, precum ºi a celui pãrãsit de pãrinþi în alte unitãþi sanitare,
a cãrui naºtere nu a fost înregistratã, obligaþia de a realiza demersurile prevãzute de lege pentru
înregistrarea naºterii copilului revine serviciului public de asistenþã socialã în a cãrui razã administrativ-
teritorialã a fost gãsit sau pãrãsit copilul.
(2) Expertiza medico-legalã necesarã pentru înregistrarea naºterii copilului este gratuitã.
Art. 13. - (1) Unitãþile sanitare, unitãþile de protecþie socialã, serviciile de îngrijire de tip rezidenþial,
entitãþile fãrã personalitate juridicã, alte persoane juridice, precum ºi persoane fizice, care interneazã
sau primesc în îngrijire femei gravide ori copii care nu posedã acte pe baza cãrora sã li se poatã stabili
identitatea, sunt obligate sã anunþe, în termen de 24 de ore, în scris, autoritatea administraþiei publice
locale în a cãrei razã îºi au sediul sau, dupã caz, domiciliul, în vederea stabilirii identitãþii lor.
(2) Cel care ia un copil pentru a-l îngriji sau proteja temporar, pânã la stabilirea unei mãsuri de
protecþie în condiþiile legii, are obligaþia de a-l întreþine ºi, în termen de 48 de ore, de a anunþa autoritatea
administraþiei publice locale în a cãrei razã teritorialã îºi are sediul sau domiciliul.
Art. 14. - (1) Copilul are dreptul de a menþine relaþii personale ºi contacte directe cu pãrinþii, rudele,
precum ºi cu alte persoane faþã de care copilul a dezvoltat legãturi de ataºament.
(2) Copilul are dreptul de a-ºi cunoaºte rudele ºi de a întreþine relaþii personale cu acestea, precum
ºi cu alte persoane alãturi de care copilul s-a bucurat de viaþa de familie, în mãsura în care acest lucru nu
contravine interesului sãu superior.
(3) Pãrinþii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaþiile personale ale acestuia
cu bunicii, fraþii ºi surorile ori cu alte persoane alãturi de care copilul s-a bucurat de viaþa de familie,
decât în cazurile în care instanþa decide în acest sens, apreciind cã existã motive temeinice de naturã a
primejdui dezvoltarea fizicã, psihicã, intelectualã sau moralã a copilului.
Art. 15. - (1) În sensul prezentei legi, relaþiile personale se pot realiza prin:
a) întâlniri ale copilului cu pãrintele ori cu o altã persoanã care are, potrivit prezentei legi, dreptul
la relaþii personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) gãzduirea copilului pe perioadã determinatã de cãtre pãrintele sau de cãtre altã persoanã la care
copilul nu locuieºte în mod obiºnuit;
d) corespondenþã ori altã formã de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informaþii copilului cu privire la pãrintele ori la alte persoane care au, potrivit
prezentei legi, dreptul de a menþine relaþii personale cu copilul;
f) transmiterea de informaþii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluãri medicale sau
ºcolare, cãtre pãrintele sau cãtre alte persoane care au dreptul de a menþine relaþii personale cu copilul.
(2) Transmiterea informaþiilor prevãzute la alin. (1) lit. e) ºi f) se va face cu respectarea interesului
superior al copilului, precum ºi a dispoziþiilor speciale vizând confidenþialitatea ºi transmiterea
informaþiilor cu caracter personal.
Art. 16. - (1) Copilul care a fost separat de ambii pãrinþi sau de unul dintre aceºtia printr-o mãsurã
dispusã în condiþiile legii are dreptul de a menþine relaþii personale ºi contacte directe cu ambii pãrinþi,
cu excepþia situaþiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
(2) Instanþa judecãtoreascã, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate
limita exercitarea acestui drept, dacã existã motive temeinice de naturã a periclita dezvoltarea fizicã,
mentalã, spiritualã, moralã sau socialã a copilului.
Art. 17. - (1) Copilul ai cãrui pãrinþi locuiesc în state diferite are dreptul de a întreþine relaþii
personale ºi contacte directe cu aceºtia, cu excepþia situaþiei în care acest lucru contravine interesului
superior al copilului.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 293 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 292
Art. 28. - (1) Copilul are dreptul la respectarea personalitãþii ºi individualitãþii sale ºi nu poate fi
supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
(2) Mãsurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decât în acord cu demnitatea copilului,
nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se aflã în legãturã cu dezvoltarea fizicã,
psihicã sau care afecteazã starea emoþionalã a copilului.
Art. 29. - (1) Copilul are dreptul sã depunã singur plângeri referitoare la încãlcarea drepturilor sale
fundamentale.
(2) Copilul este informat asupra drepturilor sale, precum ºi asupra modalitãþilor de exercitare a
acestora.
SECÞIUNEA a 2-a
Mediul familial ºi îngrijirea alternativã
Art. 30. - (1) Copilul are dreptul sã creascã alãturi de pãrinþii sãi.
(2) Pãrinþii au obligaþia sã asigure copilului, de o manierã corespunzãtoare capacitãþilor în continuã
dezvoltare ale copilului, orientarea ºi sfaturile necesare exercitãrii corespunzãtoare a drepturilor
prevãzute în prezenta lege.
(3) Pãrinþii copilului au dreptul sã primeascã informaþiile ºi asistenþa de specialitate necesare în
vederea îngrijirii, creºterii ºi educãrii acestuia.
Art. 31. - (1) Ambii pãrinþi sunt responsabili pentru creºterea copiilor lor.
(2) Exercitarea drepturilor ºi îndeplinirea obligaþiilor pãrinteºti trebuie sã aibã în vedere interesul
superior al copilului ºi sã asigure bunãstarea materialã ºi spiritualã a copilului, în special prin îngrijirea
acestuia, prin menþinerea relaþiilor personale cu el, prin asigurarea creºterii, educãrii ºi întreþinerii sale,
precum ºi prin reprezentarea sa legalã ºi administrarea patrimoniului sãu.
(3) În cazul existenþei unor neînþelegeri între pãrinþi cu privire la exercitarea drepturilor ºi
îndeplinirea obligaþiilor pãrinteºti, instanþa judecãtoreascã, dupã ascultarea ambilor pãrinþi, hotãrãºte
potrivit interesului superior al copilului.
Art. 32. - Copilul are dreptul sã fie crescut în condiþii care sã permitã dezvoltarea sa fizicã, mentalã,
spiritualã, moralã ºi socialã. În acest scop pãrinþii sunt obligaþi:
a) sã supravegheze copilul;
b) sã coopereze cu copilul ºi sã îi respecte viaþa intimã, privatã ºi demnitatea;
c) sã informeze copilul despre toate actele ºi faptele care l-ar putea afecta ºi sã ia în considerare
opinia acestuia;
d) sã întreprindã toate mãsurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor;
e) sã coopereze cu persoanele fizice ºi persoanele juridice care exercitã atribuþii în domeniul
îngrijirii, educãrii ºi formãrii profesionale a copilului.
Art. 33. - Copilul nu poate fi separat de pãrinþii sãi sau de unul dintre ei, împotriva voinþei acestora,
cu excepþia cazurilor expres ºi limitativ prevãzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare ºi numai dacã
acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
Art. 34. - (1) Serviciul public de asistenþã socialã va lua toate mãsurile necesare pentru depistarea
precoce a situaþiilor de risc care pot determina separarea copilului de pãrinþii sãi, precum ºi pentru
prevenirea comportamentelor abuzive ale pãrinþilor ºi a violenþei în familie.
(2) Orice separare a copilului de pãrinþii sãi, precum ºi orice limitare a exerciþiului drepturilor
pãrinteºti trebuie sã fie precedate de acordarea sistematicã a serviciilor ºi prestaþiilor prevãzute de lege,
cu accent deosebit pe informarea corespunzãtoare a pãrinþilor, consilierea acestora, terapie sau mediere,
acordate în baza unui plan de servicii.
Art. 35. - (1) Planul de servicii se întocmeºte ºi se pune în aplicare de cãtre serviciul public de
asistenþã socialã, organizat la nivelul municipiilor ºi oraºelor, precum ºi de persoanele cu atribuþii de
asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorialã
unde se aflã copilul, în urma evaluãrii situaþiei copilului ºi a familiei acestuia.
(4) Copiii nu pot fi folosiþi sau expuºi de cãtre pãrinþi, reprezentanþi legali sau alte persoane
responsabile de creºterea ºi îngrijirea lor, în scopul de a obþine avantaje personale sau de a influenþa
deciziile autoritãþilor publice.
(5) Consiliul Naþional al Audiovizualului monitorizeazã modul de derulare a programelor
audiovizuale, astfel încât sã se asigure protecþia ºi garantarea dreptului copilului prevãzut la alin. (1).
Art. 23. - (1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare.
(2) Libertatea copilului de a cãuta, de a primi ºi de a difuza informaþii de orice naturã, care vizeazã
promovarea bunãstãrii sale sociale, spirituale ºi morale, sãnãtatea sa fizicã ºi mentalã, sub orice formã
ºi prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabilã.
(3) Pãrinþii sau, dupã caz, alþi reprezentanþi legali ai copilului, persoanele care au în plasament copii,
precum ºi persoanele care, prin natura funcþiei, promoveazã ºi asigurã respectarea drepturilor copiilor
au obligaþia de a le asigura informaþii, explicaþii ºi sfaturi, în funcþie de vârsta ºi de gradul de înþelegere
al acestora, precum ºi de a le permite sã-ºi exprime punctul de vedere, ideile ºi opiniile.
(4) Pãrinþii nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimare decât în cazurile
prevãzute expres de lege.
Art. 24. - (1) Copilul capabil de discernãmânt are dreptul de a-ºi exprima liber opinia asupra oricãrei
probleme care îl priveºte.
(2) În orice procedurã judiciarã sau administrativã care îl priveºte copilul are dreptul de a fi ascultat.
Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat
ºi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacã autoritatea competentã apreciazã cã audierea lui este
necesarã pentru soluþionarea cauzei.
(3) Dreptul de a fi ascultat conferã copilului posibilitatea de a cere ºi de a primi orice informaþie
pertinentã, de a fi consultat, de a-ºi exprima opinia ºi de a fi informat asupra consecinþelor pe care le
poate avea opinia sa, dacã este respectatã, precum ºi asupra consecinþelor oricãrei decizii care îl priveºte.
(4) În toate cazurile prevãzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare ºi li
se va acorda importanþa cuvenitã, în raport cu vârsta ºi cu gradul de maturitate a copilului.
(5) Orice copil poate cere sã fie ascultat conform dispoziþiilor alin. (2) ºi (3). În caz de refuz,
autoritatea competentã se va pronunþa printr-o decizie motivatã.
(6) Dispoziþiile legale speciale privind consimþãmântul sau prezenþa copilului în procedurile care
îl privesc, precum ºi prevederile referitoare la desemnarea unui curator, în caz de conflict de interese,
sunt ºi rãmân aplicabile.
Art. 25. - (1) Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conºtiinþã ºi de religie.
(2) Pãrinþii îndrumã copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condiþiile legii,
þinând seama de opinia, vârsta ºi de gradul de maturitate a acestuia, fãrã a-l putea obliga sã adere la o
anumitã religie sau la un anumit cult religios.
(3) Religia copilului care a împlinit 14 ani nu poate fi schimbatã fãrã consimþãmântul acestuia;
copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul sã-ºi aleagã singur religia.
(4) Atunci când copilul beneficiazã de protecþie specialã, persoanelor în îngrijirea cãrora se aflã le
sunt interzise orice acþiuni menite sã influenþeze convingerile religioase ale copilului.
Art. 26. - (1) Copilul are dreptul la liberã asociere în structuri formale ºi informale, precum ºi
libertatea de întrunire paºnicã, în limitele prevãzute de lege.
(2) Autoritãþile administraþiei publice locale, unitãþile de învãþãmânt ºi alte instituþii publice sau
private competente iau mãsurile necesare asigurãrii exercitãrii corespunzãtoare a drepturilor prevãzute
la alin. (1).
Art. 27. - (1) Copilul aparþinând unei minoritãþi naþionale, etnice, religioase sau lingvistice are
dreptul la viaþã culturalã proprie, la declararea apartenenþei sale etnice, religioase, la practicarea propriei
sale religii, precum ºi dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alþi membri ai comunitãþii din care
face parte.
(2) Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii asigurã ºi urmãreºte exercitarea drepturilor
prevãzute la alin. (1).
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 295 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 294
(2) Tutela se instituie conform legii de cãtre instanþa judecãtoreascã în a cãrei circumscripþie
teritorialã domiciliazã sau a fost gãsit copilul.
Art. 41. - (1) Pot fi tutori persoanele fizice sau soþul ºi soþia împreunã, care au domiciliul în România
ºi nu se aflã în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute de lege.
(2) Persoana fizicã sau familia care urmeazã a fi tutore trebuie sã fie evaluatã de cãtre direcþia
generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cu privire la garanþiile morale ºi condiþiile materiale
pe care trebuie sã le îndeplineascã pentru a primi un copil în îngrijire. Evaluarea se realizeazã de cãtre
direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la domiciliul persoanei sau familiei,
acordându-se prioritate membrilor familiei extinse a copilului.
Art. 42. - (1) Instanþa judecãtoreascã numeºte cu prioritate ca tutore, dacã motive întemeiate nu se
opun, o rudã sau un afin ori un prieten al familiei copilului, în stare sã îndeplineascã aceastã sarcinã.
(2) Persoana fizicã, respectiv soþii care urmeazã a fi tutori sunt numiþi pe baza prezentãrii de cãtre
direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului a raportului de evaluare a acestora. Propunerea
se va face þinându-se seama de relaþiile personale, de apropierea domiciliilor, precum ºi de opinia
copilului.
SECÞIUNEA a 3-a
Sãnãtatea ºi bunãstarea copilului
Art. 43. - (1) Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bunã stare de sãnãtate pe care o poate
atinge ºi de a beneficia de serviciile medicale ºi de recuperare necesare pentru asigurarea realizãrii
efective a acestui drept.
(2) Accesul copilului la servicii medicale ºi de recuperare, precum ºi la medicaþia adecvatã stãrii
sale în caz de boalã este garantat de cãtre stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul naþional unic
de asigurãri sociale de sãnãtate ºi de la bugetul de stat.
(3) Organele de specialitate ale administraþiei publice centrale, autoritãþile administraþiei publice
locale, precum ºi orice alte instituþii publice sau private cu atribuþii în domeniul sãnãtãþii sunt obligate
sã adopte, în condiþiile legii, toate mãsurile necesare pentru:
a) reducerea mortalitãþii infantile;
b) asigurarea ºi dezvoltarea serviciilor medicale primare ºi comunitare;
c) prevenirea malnutriþiei ºi a îmbolnãvirilor;
d) asigurarea serviciilor medicale pentru gravide în perioada pre- ºi postnatalã, indiferent dacã
acestea au sau nu au calitatea de persoanã asiguratã în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate;
e) informarea pãrinþilor ºi a copiilor cu privire la sãnãtatea ºi alimentaþia copilului, inclusiv cu
privire la avantajele alãptãrii, igienei ºi salubritãþii mediului înconjurãtor;
f) dezvoltarea de acþiuni ºi programe pentru ocrotirea sãnãtãþii ºi de prevenire a bolilor, de asistenþã
a pãrinþilor ºi de educaþie, precum ºi de servicii în materie de planificare familialã;
g) verificarea periodicã a tratamentului copiilor care au fost plasaþi pentru a primi îngrijire, protecþie
sau tratament;
h) asigurarea confidenþialitãþii consultanþei medicale acordate la solicitarea copilului;
i) derularea sistematicã în unitãþile ºcolare de programe de educaþie pentru viaþã, inclusiv educaþie
sexualã pentru copii, în vederea prevenirii contactãrii bolilor cu transmitere sexualã ºi a graviditãþii
minorelor.
(4) Pãrinþii sunt obligaþi sã solicite asistenþã medicalã pentru a asigura copilului cea mai bunã stare
de sãnãtate pe care o poate atinge ºi pentru a preveni situaþiile care pun în pericol viaþa, creºterea ºi
dezvoltarea copilului.
(5) În situaþia excepþionalã în care viaþa copilului se aflã în pericol iminent ori existã riscul
producerii unor consecinþe grave cu privire la sãnãtatea sau integritatea acestuia, medicul are dreptul de
(2) La nivelul municipiului Bucureºti întocmirea ºi punerea în aplicare a planului prevãzut la alin.
(1) se realizeazã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la nivelul fiecãrui
sector.
(3) Planul de servicii se aprobã prin dispoziþia primarului.
(4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separãrii copilului de pãrinþii sãi. În acest scop
serviciul public de asistenþã socialã ori, dupã caz, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului de la nivelul fiecãrui sector al municipiului Bucureºti sprijinã accesul copilului ºi al familiei
sale la serviciile ºi prestaþiile destinate menþinerii copilului în familie.
(5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului a cererii de instituire a unei mãsuri de protecþie specialã a copilului, numai dacã,
dupã acordarea serviciilor prevãzute de acest plan, se constatã cã menþinerea copilului alãturi de pãrinþii
sãi nu este posibilã.
Art. 36. - (1) Dacã existã motive temeinice de a suspecta cã viaþa ºi securitatea copilului sunt
primejduite în familie, reprezentanþii serviciului public de asistenþã socialã ori, dupã caz, ai direcþiei
generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureºti au
dreptul sã viziteze copiii la locuinþa lor ºi sã se informeze despre felul în care aceºtia sunt îngrijiþi, despre
sãnãtatea ºi dezvoltarea lor fizicã, educarea, învãþãtura ºi pregãtirea lor profesionalã, acordând, la nevoie,
îndrumãrile necesare.
(2) Dacã, în urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constatã cã dezvoltarea fizicã, mentalã,
spiritualã, moralã sau socialã a copilului este primejduitã, serviciul public de asistenþã socialã este obligat
sã sesizeze de îndatã direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în vederea luãrii mãsurilor
prevãzute de lege.
(3) Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului este obligatã sã sesizeze instanþa
judecãtoreascã în situaþia în care considerã cã sunt întrunite condiþiile prevãzute de lege pentru decãderea,
totalã sau parþialã, a pãrinþilor ori a unuia dintre ei din exerciþiul drepturilor pãrinteºti.
Art. 37. - (1) Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului va lua toate mãsurile
necesare pentru ca pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti, precum ºi cei cãrora le-a fost limitat
exerciþiul anumitor drepturi sã beneficieze de asistenþã specializatã pentru creºterea capacitãþii acestora
de a se ocupa de copii, în vederea redobândirii exerciþiului drepturilor pãrinteºti.
(2) Pãrinþii care solicitã redarea exerciþiului drepturilor pãrinteºti beneficiazã de asistenþã juridicã
gratuitã, în condiþiile legii.
Art. 38. - Instanþa judecãtoreascã este singura autoritate competentã sã se pronunþe, luând în
considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:
a) persoana care exercitã drepturile ºi îndeplineºte obligaþiile pãrinteºti în situaþia în care copilul
este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea pãrinþilor sãi;
b) modalitãþile în care se exercitã drepturile ºi se îndeplinesc obligaþiile pãrinteºti;
c) decãderea totalã sau parþialã din exerciþiul drepturilor pãrinteºti;
d) redarea exerciþiului drepturilor pãrinteºti.
Art. 39. - (1) Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea pãrinþilor sãi sau care,
în vederea protejãrii intereselor sale, nu poate fi lãsat în grija acestora are dreptul la protecþie alternativã.
(2) Protecþia prevãzutã la alin. (1) include instituirea tutelei, mãsurile de protecþie specialã prevãzute
de prezenta lege, adopþia. În alegerea uneia dintre aceste soluþii autoritatea competentã va þine seama în
mod corespunzãtor de necesitatea asigurãrii unei anumite continuitãþi în educarea copilului, precum ºi
de originea sa etnicã, religioasã, culturalã ºi lingvisticã.
Art. 40. - (1) Tutela se instituie în situaþia în care ambii pãrinþi sunt decedaþi, necunoscuþi, decãzuþi
din exerciþiul drepturilor pãrinteºti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor pãrinteºti, puºi sub
interdicþie, declaraþi judecãtoreºte morþi sau dispãruþi, precum ºi în cazul în care, la încetarea adopþiei,
instanþa judecãtoreascã hotãrãºte cã este în interesul copilului instituirea unei tutele.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 297 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 296
Art. 48. - (1) Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, ca organ de specialitate al administraþiei publice
centrale, precum ºi inspectoratele ºcolare ºi unitãþile de învãþãmânt, ca instituþii ale administraþiei publice
locale cu atribuþii în domeniul educaþiei, sunt obligate sã întreprindã mãsuri necesare pentru:
a) facilitarea accesului la educaþia preºcolarã ºi asigurarea învãþãmântului general obligatoriu ºi
gratuit pentru toþi copiii;
b) dezvoltarea de programe de educaþie pentru pãrinþii tineri, inclusiv în vederea prevenirii violenþei
în familie;
c) organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele
programei ºcolare naþionale, pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii;
d) organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala, în vederea
reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt;
e) respectarea dreptului copilului la timp de odihnã ºi timp liber, precum ºi a dreptului acestuia de
a participa liber la viaþa culturalã ºi artisticã;
f) prevenirea abandonului ºcolar din motive economice, luând mãsuri active de acordare a unor
servicii sociale în mediul ºcolar, cum sunt: hranã, rechizite, transport ºi altele asemenea.
(2) În cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de cãtre
cadrele didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale, precum ºi asupra modalitãþilor de exercitare
a acestora. Pedepsele corporale în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.
(3) Copilul, personal ºi, dupã caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul sãu legal, are dreptul de
a contesta modalitãþile ºi rezultatele evaluãrii ºi de a se adresa în acest sens conducerii unitãþii de
învãþãmânt, în condiþiile legii.
(4) Cadrele didactice au obligaþia de a semnala serviciului public de asistenþã socialã sau, dupã caz,
direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cazurile de rele tratamente, abuzuri sau de
neglijare a copiilor.
Art. 49. - (1) Copilul are dreptul la odihnã ºi vacanþã.
(2) Copilul trebuie sã beneficieze de timp suficient pentru odihnã ºi vacanþã, sã participe în mod
liber la activitãþi recreative proprii vârstei sale ºi la activitãþile culturale, artistice ºi sportive ale
comunitãþii. Autoritãþile publice au obligaþia sã contribuie, potrivit atribuþiilor ce le revin, la asigurarea
condiþiilor exercitãrii în condiþii de egalitate a acestui drept.
(3) Autoritãþile publice au obligaþia sã asigure, potrivit atribuþiilor care le revin, locuri de joacã
suficiente ºi adecvate pentru copii, în mod special în situaþia zonelor intens populate.
CAPITOLUL III
Protecþia specialã a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi
SECÞIUNEA 1
Dispoziþii comune
Art. 50. - Protecþia specialã a copilului reprezintã ansamblul mãsurilor, prestaþiilor ºi serviciilor
destinate îngrijirii ºi dezvoltãrii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi sau a
celui care, în vederea protejãrii intereselor sale, nu poate fi lãsat în grija acestora.
Art. 51. - (1) Copilul beneficiazã de protecþia specialã prevãzutã de prezenta lege pânã la dobândirea
capacitãþii depline de exerciþiu.
(2) La cererea tânãrului, exprimatã dupã dobândirea capacitãþii depline de exerciþiu, dacã îºi
continuã studiile într-o formã de învãþãmânt de zi, protecþia specialã se acordã, în condiþiile legii, pe toatã
durata continuãrii studiilor, dar fãrã a se depãºi vârsta de 26 de ani.
(3) Tânãrul care a dobândit capacitate deplinã de exerciþiu ºi a beneficiat de o mãsurã de protecþie
specialã, dar care nu îºi continuã studiile ºi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind
confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiazã, la cerere, pe o perioadã de pânã la 2 ani, de protecþie
a efectua acele acte medicale de strictã necesitate pentru a salva viaþa copilului, chiar fãrã a avea acordul
pãrinþilor sau al altui reprezentant legal al acestuia.
(6) Vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul gravidelor ºi al copiilor
pânã la împlinirea vârstei de un an sunt obligatorii, în vederea ocrotirii sãnãtãþii mamei ºi copilului,
educaþiei pentru sãnãtate, prevenirii abandonului, abuzului sau neglijãrii copilului.
Art. 44. - (1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sã permitã dezvoltarea sa
fizicã, mentalã, spiritualã, moralã ºi socialã.
(2) Pãrinþilor sau, dupã caz, altor reprezentanþi legali le revine în primul rând responsabilitatea de
a asigura, în limita posibilitãþilor, cele mai bune condiþii de viaþã necesare creºterii ºi dezvoltãrii copiilor;
pãrinþii sunt obligaþi sã le asigure copiilor locuinþã, precum ºi condiþiile necesare pentru creºtere, educare,
învãþãturã ºi pregãtirea profesionalã.
Art. 45. - (1) Copilul are dreptul de a beneficia de asistenþã socialã ºi de asigurãri sociale, în funcþie
de resursele ºi de situaþia în care se aflã acesta ºi persoanele în întreþinerea cãrora se gãseºte.
(2) În cazul în care pãrinþii sau persoanele care au, potrivit legii, obligaþia de a întreþine copilul nu
pot asigura, din motive independente de voinþa lor, satisfacerea nevoilor minime de locuinþã, hranã,
îmbrãcãminte ºi educaþie ale copilului, statul, prin autoritãþile publice competente, este obligat sã asigure
acestora sprijin corespunzãtor, sub formã de prestaþii financiare, prestaþii în naturã, precum ºi sub formã
de servicii, în condiþiile legii.
(3) Pãrinþii au obligaþia sã solicite autoritãþilor competente acordarea alocaþiilor, indemnizaþiilor,
prestaþiilor în bani sau în naturã ºi a altor facilitãþi prevãzute de lege pentru copii sau pentru familiile cu
copii.
(4) Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a informa pãrinþii ºi copiii în legãturã
cu drepturile pe care le au, precum ºi asupra modalitãþii de acordare a drepturilor de asistenþã socialã ºi
de asigurãri sociale.
Art. 46. - (1) Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specialã, adaptatã nevoilor sale.
(2) Copilul cu handicap are dreptul la educaþie, recuperare, compensare, reabilitare ºi integrare,
adaptate posibilitãþilor proprii, în vederea dezvoltãrii personalitãþii sale.
(3) Îngrijirea specialã trebuie sã asigure dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã
a copiilor cu handicap. Îngrijirea specialã constã în ajutor adecvat situaþiei copilului ºi pãrinþilor sãi ori,
dupã caz, situaþiei celor cãrora le este încredinþat copilul ºi se acordã gratuit, ori de câte ori acest lucru
este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv ºi fãrã discriminare al copiilor cu handicap la educaþie,
formare profesionalã, servicii medicale, recuperare, pregãtire, în vederea ocupãrii unui loc de muncã, la
activitãþi recreative, precum ºi la orice alte activitãþi apte sã le permitã deplina integrare socialã ºi
dezvoltare a personalitãþii lor.
(4) Organele de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi autoritãþile administraþiei publice
locale sunt obligate sã iniþieze programe ºi sã asigure resursele necesare dezvoltãrii serviciilor destinate
satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap ºi ale familiilor acestora în condiþii care sã le garanteze
demnitatea, sã le favorizeze autonomia ºi sã le faciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii.
SECÞIUNEA a 4-a
Educaþie, activitãþi recreative ºi culturale
Art. 47. - (1) Copilul are dreptul de a primi o educaþie care sã îi permitã dezvoltarea, în condiþii
nediscriminatorii, a aptitudinilor ºi personalitãþii sale.
(2) Pãrinþii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educaþiei care urmeazã sã fie datã
copiilor lor ºi au obligaþia sã înscrie copilul la ºcoalã ºi sã asigure frecventarea cu regularitate de cãtre
acesta a cursurilor ºcolare.
(3) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere încuviinþarea instanþei judecãtoreºti de a-ºi
schimba felul învãþãturii ºi al pregãtirii profesionale.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 299 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 298
(2) Persoana sau familia care primeºte un copil în plasament trebuie sã aibã domiciliul în România
ºi sã fie evaluatã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cu privire la garanþiile
morale ºi condiþiile materiale pe care trebuie sã le îndeplineascã pentru a primi un copil în plasament.
Art. 59. - Pe toatã durata plasamentului, domiciliul copilului se aflã, dupã caz, la persoana, familia,
asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidenþial care îl are în îngrijire.
Art. 60. - (1) Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia
extinsã sau substitutivã, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenþial fiind interzis.
(2) Prin excepþie de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul într-un serviciu de tip
rezidenþial al copilului mai mic de 2 ani, în situaþia în care acesta prezintã handicapuri grave, cu
dependenþã de îngrijiri în servicii de tip rezidenþial specializate.
(3) La stabilirea mãsurii de plasament se va urmãri:
a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsã sau la familia substitutivã;
b) menþinerea fraþilor împreunã;
c) facilitarea exercitãrii de cãtre pãrinþi a dreptului de a vizita copilul ºi de a menþine legãtura cu
acesta.
Art. 61. - (1) Mãsura plasamentului se stabileºte de cãtre comisia pentru protecþia copilului, în
situaþia în care existã acordul pãrinþilor, pentru situaþiile prevãzute la art. 56 lit. b) ºi e).
(2) Mãsura plasamentului se stabileºte de cãtre instanþa judecãtoreascã, la cererea direcþiei generale
de asistenþã socialã ºi protecþia copilului:
a) în situaþia copilului prevãzut la art. 56 lit. a), precum ºi în situaþia copilului prevãzut la art. 56 lit.
c) ºi d), dacã se impune înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã dispus de cãtre direcþia generalã
de asistenþã socialã ºi protecþia copilului;
b) în situaþia copilului prevãzut la art. 56 lit. b) ºi e), atunci când nu existã acordul pãrinþilor sau,
dupã caz, al unuia dintre pãrinþi, pentru instituirea acestei mãsuri.
Art. 62. - (1) Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti faþã de copil se menþin pe toatã durata mãsurii
plasamentului dispus de cãtre comisia pentru protecþia copilului.
(2) Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti în situaþia copilului pentru care nu a putut fi instituitã tutela
ºi pentru care instanþa a dispus mãsura plasamentului sunt exercitate ºi, respectiv, îndeplinite de cãtre
preºedintele consiliului judeþean, respectiv de cãtre primarul sectorului municipiului Bucureºti.
(3) Prin excepþie de la prevederile alin. (2), pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti, precum ºi cei
cãrora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor pãrinteºti pãstreazã dreptul de a consimþi la adopþia
copilului lor.
(4) Modalitatea de exercitare a drepturilor ºi de îndeplinire a obligaþiilor pãrinteºti cu privire la
persoanã ºi la bunurile copilului aflat în situaþia prevãzutã la art. 56 lit. c) ºi d) ºi, respectiv, la art. 56 lit.
b) ºi e) se stabileºte de cãtre instanþa judecãtoreascã.
Art. 63. - Comisia pentru protecþia copilului sau, dupã caz, instanþa care a dispus plasamentul
copilului va stabili, dacã este cazul, ºi cuantumul contribuþiei lunare a pãrinþilor la întreþinerea acestuia,
în condiþiile stabilite de Codul familiei. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul judeþului,
respectiv la cel al sectorului municipiului Bucureºti de unde provine copilul.
SECÞIUNEA a 3-a
Plasamentul în regim de urgenþã
Art. 64. - (1) Plasamentul copilului în regim de urgenþã este o mãsurã de protecþie specialã, cu
caracter temporar, care se stabileºte în situaþia copilului abuzat sau neglijat, precum ºi în situaþia copilului
gãsit sau a celui abandonat în unitãþi sanitare.
(2) Dispoziþiile art. 58-60 se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Pe toatã durata plasamentului în regim de urgenþã se suspendã de drept exerciþiul drepturilor
pãrinteºti, pânã când instanþa judecãtoreascã va decide cu privire la menþinerea sau la înlocuirea
specialã, în scopul facilitãrii integrãrii sale sociale. În cazul în care se face dovada cã tânãrului i s-au
oferit un loc de muncã ºi/sau locuinþã, iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui,
în mod succesiv, prevederile prezentului alineat nu mai sunt aplicabile.
Art. 52. - Serviciile de protecþie specialã sunt cele prevãzute la art. 108-110.
Art. 53. - (1) Mãsurile de protecþie specialã a copilului se stabilesc ºi se aplicã în baza planului
individualizat de protecþie.
(2) Planul prevãzut la alin. (1) se întocmeºte ºi se revizuieºte în conformitate cu normele
metodologice elaborate ºi aprobate de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului.
(3) Mãsurile de protecþie specialã a copilului care a împlinit vârsta de 14 ani se stabilesc numai cu
consimþãmântul acestuia. În situaþia în care copilul refuzã sã îºi dea consimþãmântul, mãsurile de
protecþie se stabilesc numai de cãtre instanþa judecãtoreascã, care, în situaþii temeinic motivate, poate
trece peste refuzul acestuia de a-ºi exprima consimþãmântul faþã de mãsura propusã.
Art. 54. - (1) Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului are obligaþia de a întocmi
planul individualizat de protecþie imediat dupã primirea cererii de instituire a unei mãsuri de protecþie
specialã sau imediat dupã ce directorul direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului a
dispus plasamentul în regim de urgenþã.
(2) În situaþia copilului pentru care a fost instituitã tutela, dispoziþiile alin. (1) nu sunt aplicabile.
(3) La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protecþie se acordã prioritate reintegrãrii
copilului în familie sau, dacã aceasta nu este posibilã, plasamentului copilului în familia extinsã.
Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a pãrinþilor ºi a membrilor familiei lãrgite
care au putut fi identificaþi.
(4) Planul individualizat de protecþie poate prevedea plasamentul copilului într-un serviciu de tip
rezidenþial, numai în cazul în care nu a putut fi instituitã tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la
familia extinsã, la un asistent maternal sau la o altã persoanã sau familie, în condiþiile prezentei legi.
Art. 55. - Mãsurile de protecþie specialã a copilului sunt:
a) plasamentul;
b) plasamentul în regim de urgenþã;
c) supravegherea specializatã.
Art. 56. - De mãsurile de protecþie specialã, instituite de prezenta lege, beneficiazã:
a) copilul ai cãrui pãrinþi sunt decedaþi, necunoscuþi, decãzuþi din exerciþiul drepturilor pãrinteºti
sau cãrora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor pãrinteºti, puºi sub interdicþie, declaraþi
judecãtoreºte morþi sau dispãruþi, când nu a putut fi instituitã tutela;
b) copilul care, în vederea protejãrii intereselor sale, nu poate fi lãsat în grija pãrinþilor din motive
neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul gãsit sau copilul abandonat de cãtre mamã în unitãþi sanitare;
e) copilul care a sãvârºit o faptã prevãzutã de legea penalã ºi care nu rãspunde penal.
Art. 57. - Pãrinþii, precum ºi copilul care a împlinit vârsta de 14 ani au dreptul sã atace în instanþã
mãsurile de protecþie specialã instituite de prezenta lege, beneficiind de asistenþã juridicã gratuitã, în
condiþiile legii.
SECÞIUNEA a 2-a
Plasamentul
Art. 58. - (1) Plasamentul copilului constituie o mãsurã de protecþie specialã, având caracter
temporar, care poate fi dispusã, în condiþiile prezentei legi, dupã caz, la:
a) o persoanã sau familie;
b) un asistent maternal;
c) un serviciu de tip rezidenþial, prevãzut la art. 110 alin. (2) ºi licenþiat în condiþiile legii.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 301 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 300
situaþie care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evoluþia dezvoltãrii fizice, mentale, spirituale,
morale sau sociale a copilului ºi a modului în care acesta este îngrijit.
(3) În situaþia în care se constatã, pe baza raportului întocmit potrivit alin. (2), necesitatea
modificãrii sau, dupã caz, a încetãrii mãsurii, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului
este obligatã sã sesizeze de îndatã comisia pentru protecþia copilului sau, dupã caz, instanþa
judecãtoreascã.
Art. 70. - La încetarea mãsurilor de protecþie specialã prin reintegrarea copilului în familia sa,
serviciul public de asistenþã socialã, organizat la nivelul municipiilor ºi oraºelor, persoanele cu atribuþii
de asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum ºi direcþia generalã de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în cazul sectoarelor municipiului Bucureºti, de la domiciliul sau,
dupã caz, de la reºedinþa pãrinþilor au obligaþia de a urmãri evoluþia dezvoltãrii copilului, precum ºi modul
în care pãrinþii îºi exercitã drepturile ºi îºi îndeplinesc obligaþiile cu privire la copil. În acest scop acestea
întocmesc rapoarte lunare pe o perioadã de minimum 3 luni.
Art. 71. - Copilul faþã de care a fost luatã o mãsurã de protecþie specialã are dreptul de a menþine
relaþii cu alte persoane, dacã acestea nu au o influenþã negativã asupra dezvoltãrii sale fizice, mentale,
spirituale, morale sau sociale.
CAPITOLUL IV
Protecþia copiilor refugiaþi ºi protecþia copiilor în caz de conflict armat
Art. 72. - (1) Copiii care solicitã obþinerea statutului de refugiat, precum ºi cei care au obþinut acest
statut beneficiazã de protecþie ºi asistenþã umanitarã corespunzãtoare pentru realizarea drepturilor lor.
(2) Copiii prevãzuþi la alin. (1) beneficiazã de una dintre formele de protecþie prevãzute de
Ordonanþa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ºi regimul refugiaþilor în România, aprobatã cu
modificãri prin Legea nr. 323/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Art. 73. - (1) În situaþia în care copilul care solicitã statutul de refugiat este neînsoþit de cãtre pãrinþi
sau de un alt reprezentant legal, susþinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a
statutului de refugiat se asigurã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în a
cãrei razã administrativ-teritorialã se aflã organul teritorial al Ministerului Administraþiei ºi Internelor
unde urmeazã a fi depusã cererea.
(2) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului aflat în situaþia prevãzutã la alin. (1)
se analizeazã cu prioritate.
(3) În scopul susþinerii adecvate a intereselor copilului prevãzut la alin. (1), direcþia generalã
de asistenþã socialã ºi protecþia copilului desemneazã o persoanã cu studii superioare juridice sau
de asistenþã socialã din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat, care sã
susþinã drepturile copilului ºi sã participe, alãturi de acesta, la întreaga procedurã de acordare a
statutului de refugiat.
(4) În situaþia în care se constatã cã persoana desemnatã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului nu îºi îndeplineºte corespunzãtor obligaþia de apãrare a intereselor copilului sau
dovedeºte rea-credinþã în îndeplinirea acesteia, Oficiul Naþional pentru Refugiaþi poate solicita direcþiei
generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului înlocuirea acestei persoane.
Art. 74. - (1) Pânã la soluþionarea definitivã ºi irevocabilã a cererii de acordare a statutului de
refugiat, cazarea copiilor prevãzuþi la art. 73 se realizeazã într-un serviciu de tip rezidenþial prevãzut de
prezenta lege, aparþinând direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau unui organism
privat autorizat.
(2) Copiii care au împlinit vârsta de 16 ani pot fi cazaþi ºi în centrele de primire ºi cazare aflate în
subordinea Oficiului Naþional pentru Refugiaþi.
(3) Copiii prevãzuþi la alin. (1), cãrora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiazã de protecþia
specialã a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi, prevãzutã de prezenta lege.
acestei mãsuri ºi cu privire la exercitarea drepturilor pãrinteºti. Pe perioada suspendãrii, drepturile ºi
obligaþiile pãrinteºti privitoare la persoana copilului sunt exercitate ºi, respectiv, sunt îndeplinite de
cãtre persoana, familia, asistentul maternal sau de cãtre ºeful serviciului de tip rezidenþial care a primit
copilul în plasament în regim de urgenþã, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate ºi,
respectiv, sunt îndeplinite de cãtre preºedintele consiliului judeþean, respectiv de cãtre primarul
sectorului municipiului Bucureºti.
Art. 65. - (1) Mãsura plasamentului în regim de urgenþã se stabileºte de cãtre directorul direcþiei
generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului din unitatea administrativ-teritorialã în care se gãseºte
copilul gãsit sau cel abandonat de cãtre mamã în unitãþi sanitare ori copilul abuzat sau neglijat, în situaþia
în care nu se întâmpinã opoziþie din partea reprezentanþilor persoanelor juridice, precum ºi a persoanelor
fizice care au în îngrijire sau asigurã protecþia copilului respectiv.
(2) Mãsura plasamentului în regim de urgenþã se stabileºte de cãtre instanþa judecãtoreascã în
condiþiile art. 94 alin. (3).
Art. 66. - (1) În situaþia plasamentului în regim de urgenþã dispus de cãtre direcþia generalã de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului, aceasta este obligatã sã sesizeze instanþa judecãtoreascã în termen
de 48 de ore de la data la care a dispus aceastã mãsurã.
(2) Instanþa judecãtoreascã va analiza motivele care au stat la baza mãsurii adoptate de cãtre direcþia
generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ºi se va pronunþa, dupã caz, cu privire la menþinerea
plasamentului în regim de urgenþã sau la înlocuirea acestuia cu mãsura plasamentului, instituirea tutelei
ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa. Instanþa este obligatã sã se pronunþe ºi cu privire la
exercitarea drepturilor pãrinteºti.
(3) În situaþia în care plasamentul în regim de urgenþã este dispus de cãtre instanþa judecãtoreascã,
aceasta se va pronunþa în condiþiile art. 94 alin. (4).
SECÞIUNEA a 4-a
Supravegherea specializatã
Art. 67. - (1) Mãsura de supraveghere specializatã se dispune în condiþiile prezentei legi faþã de
copilul care a sãvârºit o faptã penalã ºi care nu rãspunde penal.
(2) În cazul în care existã acordul pãrinþilor sau al reprezentantului legal, mãsura supravegherii
specializate se dispune de cãtre comisia pentru protecþia copilului, iar, în lipsa acestui acord, de cãtre
instanþa judecãtoreascã.
SECÞIUNEA a 5-a
Monitorizarea aplicãrii mãsurilor de protecþie specialã
Art. 68. - (1) Împrejurãrile care au stat la baza stabilirii mãsurilor de protecþie specialã, dispuse de
comisia pentru protecþia copilului sau de instanþa judecãtoreascã, trebuie verificate trimestrial de cãtre
direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.
(2) În cazul în care împrejurãrile prevãzute la alin. (1) s-au modificat, direcþia generalã de asistenþã
socialã ºi protecþia copilului este obligatã sã sesizeze de îndatã comisia pentru protecþia copilului sau,
dupã caz, instanþa judecãtoreascã, în vederea modificãrii sau, dupã caz, a încetãrii mãsurii.
(3) Dreptul de sesizare prevãzut la alin. (2) îl au, de asemenea, pãrinþii sau alt reprezentant legal al
copilului, precum ºi copilul.
Art. 69. - (1) Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau, dupã caz, organismul
privat autorizat are obligaþia de a urmãri modul în care sunt puse în aplicare mãsurile de protecþie specialã,
dezvoltarea ºi îngrijirea copilului pe perioada aplicãrii mãsurii.
(2) În îndeplinirea obligaþiei prevãzute la alin. (1) direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului sau, dupã caz, organismul privat autorizat întocmeºte, trimestrial sau ori de câte ori apare o
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 303 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 302
c) mediul în care a crescut ºi a trãit copilul;
d) riscul sãvârºirii din nou de cãtre copil a unei fapte prevãzute de legea penalã;
e) orice alte elemente de naturã a caracteriza situaþia copilului.
Art. 81. - (1) Mãsura supravegherii specializate constã în menþinerea copilului în familia
sa, sub condiþia respectãrii de cãtre acesta a unor obligaþii, cum ar fi:
a) frecventarea cursurilor ºcolare;
b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi;
c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;
d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legãturi cu anumite persoane.
(2) În cazul în care menþinerea în familie nu este posibilã sau atunci când copilul nu îºi
îndeplineºte obligaþiile stabilite prin mãsura supravegherii specializate, comisia pentru protecþia
copilului ori, dupã caz, instanþa judecãtoreascã, dupã distincþiile prevãzute la art. 80 alin. (2),
poate dispune plasamentul acestuia în familia extinsã ori în cea substitutivã, precum ºi
îndeplinirea de cãtre copil a obligaþiilor prevãzute la alin. (1).
Art. 82. - În cazul în care fapta prevãzutã de legea penalã, sãvârºitã de copilul care nu
rãspunde penal, prezintã un grad ridicat de pericol social, precum ºi în cazul în care copilul pentru
care s-au stabilit mãsurile prevãzute la art. 81 sãvârºeºte în continuare fapte penale, comisia
pentru protecþia copilului sau, dupã caz, instanþa judecãtoreascã dispune, pe perioadã
determinatã, plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenþial specializat.
Art. 83. - Este interzis sã se dea publicitãþii orice date referitoare la sãvârºirea de fapte
penale de cãtre copilul care nu rãspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.
Art. 84. - (1) Pe toatã durata aplicãrii mãsurilor destinate copilului care sãvârºeºte fapte
penale ºi nu rãspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate, pentru a-i asista pe copii în
procesul de reintegrare în societate.
(2) Tipurile de servicii specializate prevãzute la alin. (1), precum ºi standardele referitoare
la modalitatea de asigurare a acestor servicii se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
CAPITOLUL VI
Protecþia copilului împotriva exploatãrii
Art. 85. - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricãror forme de violenþã, abuz,
rele tratamente sau neglijenþã.
(2) Orice persoanã fizicã sau juridicã, precum ºi copilul pot sesiza autoritãþile abilitate de
lege sã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a-l proteja împotriva oricãror forme de violenþã,
inclusiv violenþã sexualã, vãtãmare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau de
exploatare, de abandon sau neglijenþã.
(3) Angajaþii instituþiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intrã în contact cu
copilul ºi au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligaþia
de a sesiza de urgenþã direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.
Art. 86. - (1) Pãrinþii copilului sau, dupã caz, alt reprezentant legal al acestuia, autoritãþile
publice ºi organismele private au obligaþia sã ia toate mãsurile corespunzãtoare pentru a facilita
readaptarea fizicã ºi psihologicã ºi reintegrarea socialã a oricãrui copil care a fost victima oricãrei
forme de neglijenþã, exploatare sau abuz, de torturã sau pedeapsã ori tratamente crude, inumane
sau degradante.
(2) Persoanele menþionate la alin. (1) vor asigura condiþiile necesare pentru ca readaptarea
ºi reintegrarea sã favorizeze sãnãtatea, respectul de sine ºi demnitatea copilului.
Art. 75. - (1) În situaþia în care cererea copilului prevãzut la art. 72, de acordare a statutului de
refugiat, este respinsã în mod definitiv ºi irevocabil, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi
protecþia copilului sesizeazã Autoritatea pentru Strãini ºi solicitã instanþei judecãtoreºti stabilirea
plasamentului copilului într-un serviciu de protecþie specialã.
(2) Mãsura plasamentului dureazã pânã la returnarea copilului în þara de reºedinþã a pãrinþilor
ori în þara în care au fost identificaþi alþi membri ai familiei dispuºi sã ia copilul.
Art. 76. - (1) Copiii afectaþi de conflicte armate beneficiazã de protecþie ºi asistenþã în
condiþiile prezentei legi.
(2) În caz de conflicte armate, instituþiile statului iau mãsurile necesare pentru dezvoltarea de
mecanisme speciale menite sã asigure monitorizarea mãsurilor adoptate pentru protejarea
drepturilor copilului.
Art. 77. - Nici un copil nu va fi folosit ca spion, cãlãuzã sau curier în timpul conflictelor
armate.
Art. 78. - (1) În situaþia existenþei unui conflict armat, Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia
Drepturilor Copilului, în colaborare cu Ministerul Administraþiei ºi Internelor, cu Ministerul
Apãrãrii Naþionale, precum ºi cu alte instituþii cu atribuþii specifice, are obligaþia de a iniþia ºi de
a implementa strategii ºi programe, inclusiv la nivel familial ºi comunitar, pentru a asigura
demobilizarea copiilor soldaþi ºi, respectiv, pentru a remedia efectele fizice ºi psihice ale
conflictelor asupra copilului ºi pentru a promova reintegrarea socialã a acestuia.
(2) Organele administraþiei publice centrale menþionate la alin. (1), în colaborare cu Agenþia
Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã ºi cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, vor promova
mãsurile corespunzãtoare pentru:
a) educarea în spiritul înþelegerii, solidaritãþii ºi pãcii, ca un proces general ºi continuu în
prevenirea conflictelor;
b) educarea ºi pregãtirea copiilor demobilizaþi pentru o viaþã socialã activã ºi responsabilã.
Art. 79. - (1) În orice judeþ sau sector al municipiului Bucureºti, preºedintele consiliului
judeþean ori, dupã caz, primarul sectorului municipiului Bucureºti are obligaþia de a înainta direcþiei
generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în termen de 24 de ore de la iniþierea unui conflict
armat, o listã completã a tuturor copiilor aflaþi pe teritoriul respectivei unitãþi administrativ-
teritoriale, în vederea monitorizãrii situaþiei acestora.
(2) Infrastructura având ca destinaþie protecþia ºi promovarea drepturilor copilului nu va fi
folositã în scopuri militare.
(3) În cazul acþiunilor de evaluare desfãºurate în urma unor conflicte armate, copiilor li se va
acorda prioritate. Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în colaborare cu
protecþia civilã, va lua mãsurile necesare pentru a se asigura supravegherea copiilor care sunt
evacuaþi de cãtre persoane care îºi pot asuma responsabilitatea ocrotirii ºi siguranþei lor. Ori de câte
ori este posibil, membrii aceleiaºi familii vor fi cazaþi împreunã.
CAPITOLUL V
Protecþia copilului care a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal
Art. 80. - (1) Pentru copilul care a sãvârºit o faptã prevãzutã de legea penalã ºi care nu rãspunde
penal, la propunerea direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în a cãrei unitate
administrativ-teritorialã se aflã copilul, se va lua una dintre mãsurile prev. la art. 55 lit. a) ºi c).
(2) În dispunerea uneia dintre mãsurile prevãzute la art. 55 lit. a) ºi c), Comisia pentru Protecþia
Copilului, atunci când existã acordul pãrinþilor sau al altui reprezentant legal al copilului, ori, dupã
caz, instanþa judecãtoreascã, atunci când acest acord lipseºte, va þine seama de:
a) condiþiile care au favorizat sãvârºirea faptei;
b) gradul de pericol social al faptei;
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 305 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 304
SECÞIUNEA a 3-a
Protecþia copilului împotriva abuzului sau neglijenþei
Art. 89. - (1) Prin abuz asupra copilului se înþelege orice acþiune voluntarã a unei persoane care se
aflã într-o relaþie de rãspundere, încredere sau de autoritate faþã de acesta, prin care este periclitatã viaþa,
dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã, integritatea corporalã, sãnãtatea fizicã sau
psihicã a copilului.
(2) Prin neglijarea copilului se înþelege omisiunea, voluntarã sau involuntarã, a unei persoane care
are responsabilitatea creºterii, îngrijirii sau educãrii copilului de a lua orice mãsurã subordonatã acestei
responsabilitãþi, fapt care pune în pericol viaþa, dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã,
integritatea corporalã, sãnãtatea fizicã sau psihicã a copilului.
Art. 90. - Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice formã, precum ºi privarea copilului
de drepturile sale de naturã sã punã în pericol viaþa, dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau
socialã, integritatea corporalã, sãnãtatea fizicã sau psihicã a copilului, atât în familie cât ºi în orice
instituþie care asigurã protecþia, îngrijirea ºi educarea copiilor.
Art. 91. - (1) Orice persoanã care, prin natura profesiei sau ocupaþiei sale, lucreazã direct cu un copil
ºi are suspiciuni în legãturã cu existenþa unei situaþii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligatã sã
sesizeze serviciul public de asistenþã socialã sau direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului în a cãrei razã teritorialã a fost identificat cazul respectiv.
(2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a copilului, la nivelul fiecãrei direcþii
generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului se înfiinþeazã obligatoriu telefonul copilului, al cãrui
numãr va fi adus la cunoºtinþã publicului.
Art. 92. - În vederea asigurãrii protecþiei speciale a copilului abuzat sau neglijat, direcþia generalã
de asistenþã socialã ºi protecþia copilului este obligatã:
a) sã verifice ºi sã soluþioneze toate sesizãrile privind cazurile de abuz ºi neglijare, inclusiv cele
venite din partea asistenþilor familiali;
b) sã asigure prestarea serviciilor prevãzute la art. 107, specializate pentru nevoile copiilor victime
ale abuzului sau neglijãrii ºi ale familiilor acestora.
Art. 93. - Pentru verificarea sesizãrilor privind cazurile de abuz ºi neglijare a copilului,
reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului au drept de acces, în condiþiile
legii, în sediile persoanelor juridice, precum ºi la domiciliul persoanelor fizice care au în îngrijire sau
asigurã protecþia unui copil. Pentru efectuarea acestor verificãri, organele de poliþie au obligaþia sã
sprijine reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.
Art. 94. - (1) Reprezentanþii persoanelor juridice, precum ºi persoanele fizice care au în îngrijire
sau asigurã protecþia unui copil sunt obligaþi sã colaboreze cu reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã
socialã ºi protecþia copilului ºi sã ofere toate informaþiile necesare pentru soluþionarea sesizãrilor.
(2) În situaþia în care, în urma verificãrilor efectuate, reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã
socialã ºi protecþia copilului stabilesc cã existã motive temeinice care sã susþinã existenþa unei situaþii
de pericol iminent pentru copil, datoratã abuzului ºi neglijãrii, ºi nu întâmpinã opoziþie din partea
persoanelor prevãzute la alin. (1), directorul direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului
instituie mãsura plasamentului în regim de urgenþã. Prevederile art. 58-60, art. 64 alin. (3) ºi ale art. 66
se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) În situaþia în care persoanele prevãzute la alin. (1) refuzã sau împiedicã în orice mod efectuarea
verificãrilor de cãtre reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, iar aceºtia
stabilesc cã existã motive temeinice care sã susþinã existenþa unei situaþii de pericol iminent pentru copil,
datoratã abuzului ºi neglijãrii, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sesizeazã
instanþa judecãtoreascã, solicitând emiterea unei ordonanþe preºedinþiale de plasare a copilului în regim
de urgenþã la o persoanã, la o familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidenþial,
licenþiat în condiþiile legii. Prevederile art. 58-60 ºi ale art. 64 alin. (3) se aplicã în mod corespunzãtor.
SECÞIUNEA 1
Protecþia copilului împotriva exploatãrii economice
Art. 87. - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatãrii ºi nu poate fi constrâns la o
muncã ce comportã un risc potenþial sau care este susceptibilã sã îi compromitã educaþia ori sã îi dãuneze
sãnãtãþii sau dezvoltãrii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.
(2) Este interzisã orice practicã prin intermediul cãreia un copil este dat de unul sau de ambii pãrinþi
ori de reprezentantul lui legal în schimbul unei recompense sau nu, în scopul exploatãrii copilului sau a
muncii acestuia.
(3) În situaþiile în care copiii de vârstã ºcolarã se sustrag procesului de învãþãmânt, desfãºurând
munci cu nerespectarea legii, unitãþile de învãþãmânt sunt obligate sã sesizeze de îndatã serviciul public
de asistenþã socialã. În cazul unor asemenea constatãri, serviciul public de asistenþã socialã împreunã cu
inspectoratele ºcolare judeþene ºi cu celelalte instituþii publice competente sunt obligate sã ia mãsuri în
vederea reintegrãrii ºcolare a copilului.
(4) Inspecþia Muncii, în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului,
are obligaþia de a promova campanii de conºtientizare ºi informare:
a) pentru copii - despre mãsurile de protecþie de care pot beneficia ºi despre riscurile pe care le
implicã cazurile de exploatare economicã;
b) pentru publicul larg - incluzând educaþie parentalã ºi activitãþi de pregãtire pentru categoriile
profesionale care lucreazã cu ºi pentru copii, pentru a-i ajuta sã asigure copiilor o realã protecþie
împotriva exploatãrii economice;
c) pentru angajatori sau potenþiali angajatori.
SECÞIUNEA a 2-a
Protecþia copilului împotriva consumului de droguri
Art. 88. - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe
psihotrope.
(2) Este interzisã vânzarea de solvenþi copiilor, fãrã acordul pãrintelui ori al altui reprezentant legal.
(3) Agenþia Naþionalã Antidrog, în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor
Copiilor, ºi, dupã caz, cu alte autoritãþi sau organe de specialitate ale administraþiei publice centrale, are
obligaþia de a lua mãsurile corespunzãtoare pentru:
a) prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit al acestor substanþe;
b) conºtientizarea publicului larg ºi, în mod particular, a copiilor cu privire la aceastã problematicã,
inclusiv prin intermediul sistemului de învãþãmânt ºi, dupã caz, prin introducerea acestui subiect în
programa ºcolarã;
c) sprijinirea copiilor ºi familiilor acestora, prin consiliere ºi îndrumare - dacã este necesar, de
naturã confidenþialã, dar ºi prin elaborarea de politici ºi strategii care sã garanteze recuperarea fizicã ºi
psihicã ºi reintegrarea socialã a copiilor dependenþi de droguri, inclusiv prin dezvoltarea în acest scop
de metode de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale;
d) dezvoltarea suplimentarã a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra apariþiei
consumului de droguri la copii, ca ºi asupra implicãrii acestora în producþia ºi traficul ilicit de droguri;
evaluarea permanentã a acestor situaþii, a progreselor realizate, a dificultãþilor întâmpinate ºi, respectiv,
a obiectivelor propuse pentru viitor;
e) dezvoltarea unui sistem de informare publicã care sã reducã toleranþa în ceea ce priveºte consumul
de droguri ºi sã ajute la recunoaºterea primelor simptome de consum de droguri, mai ales în rândul
copiilor.
(4) Instituþiile prevãzute la alin. (3) se vor asigura cã opiniile copiilor sunt luate în considerare la
elaborarea strategiilor antidrog.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 307 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 306
CAPITOLUL VII
Instituþii ºi servicii cu atribuþii în protecþia copilului
SECÞIUNEA 1
Instituþii la nivel central
Art. 100. - Monitorizarea respectãrii principiilor ºi drepturilor stabilite de prezenta lege ºi de
Convenþia Organizaþiei Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificatã prin Legea nr. 18/
1990, republicatã, precum ºi coordonarea ºi controlul activitãþii de protecþie ºi promovare a drepturilor
copilului se realizeazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului, organ de
specialitate al administraþiei publice centrale, cu personalitate juridicã, aflat în subordinea Ministerului
Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.
Art. 101. - Apãrarea drepturilor ºi libertãþilor copilului în raporturile acestuia cu autoritãþile publice
cu scopul de a promova ºi de a îmbunãtãþi condiþia copilului se realizeazã ºi prin instituþia Avocatul
Poporului.
SECÞIUNEA a 2-a
Instituþii ºi servicii la nivel local
Art. 102. - Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia sã garanteze ºi sã promoveze
respectarea drepturilor copiilor din unitãþile administrativ-teritoriale, asigurând prevenirea separãrii
copilului de pãrinþii sãi, precum ºi protecþia specialã a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de îngrijirea
pãrinþilor sãi.
Art. 103. - (1) Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a implica colectivitatea localã
în procesul de identificare a nevoilor comunitãþii ºi de soluþionare la nivel local a problemelor sociale
care privesc copiii.
(2) În acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzând, dar fãrã a se limita,
oameni de afaceri locali, preoþi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliþiºti. Rolul acestor structuri
este atât de soluþionare a unor cazuri concrete, cât ºi de a rãspunde nevoilor globale ale respectivei
colectivitãþi.
(3) Mandatul structurilor comunitare consultative se stabileºte prin acte emise de cãtre autoritãþile
administraþiei publice locale.
(4) Pentru a-ºi îndeplini rolul pentru care au fost create, structurile comunitare consultative vor
beneficia de programe de formare în domeniul asistenþei sociale ºi protecþiei copilului.
Art. 104. - (1) În subordinea consiliului judeþean ºi, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureºti funcþioneazã comisia pentru protecþia copilului, ca organ de specialitate al
acestora, fãrã personalitate juridicã, având urmãtoarele atribuþii principale:
a) stabilirea încadrãrii în grad de handicap ºi orientarea ºcolarã a copilului;
b) pronunþarea, în condiþiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei
mãsuri de protecþie specialã a copilului;
c) soluþionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;
d) alte atribuþii prevãzute de lege.
(2) Organizarea ºi metodologia de funcþionare a comisiei pentru protecþia copilului se
reglementeazã prin hotãrâre a Guvernului.
Art. 105. - (1) Serviciul public specializat pentru protecþia copilului, existent în subordinea
consiliilor judeþene ºi a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti, precum ºi serviciul
public de asistenþã socialã de la nivelul judeþelor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti se reorganizeazã
ca direcþie generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.
(2) Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului este instituþie publicã cu personalitate
juridicã, înfiinþatã în subordinea consiliului judeþean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor
(4) În termen de 48 de ore de la data executãrii ordonanþei preºedinþiale prin care s-a dispus
plasamentul în regim de urgenþã, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sesizeazã
instanþa judecãtoreascã pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu
mãsura plasamentului, decãderea totalã sau parþialã din exerciþiul drepturilor pãrinteºti, precum ºi cu
privire la exercitarea drepturilor pãrinteºti.
Art. 95. - (1) În cadrul procesului prevãzut la art. 94 alin. (3) ºi (4), se poate administra, din oficiu,
ca probã, declaraþia scrisã a copilului referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. Declaraþia
copilului poate fi înregistratã, potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. Înregistrãrile se realizeazã
în mod obligatoriu cu asistenþa unui psiholog.
(2) Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea înregistrãrii declaraþiei sale.
(3) Dacã instanþa judecãtoreascã apreciazã necesar, aceasta îl poate chema pe copil în faþa ei, pentru
a-l audia. Audierea are loc numai în camera de consiliu, în prezenþa unui psiholog ºi numai dupã o
prealabilã pregãtire a copilului în acest sens.
Art. 96. - În cazul în care abuzul sau neglijarea a fost sãvârºitã de cãtre persoane care, în baza unui
raport juridic de muncã sau de altã naturã, asigurau protecþia, creºterea, îngrijirea sau educaþia copilului,
angajatorii au obligaþia sã sesizeze de îndatã organele de urmãrire penalã ºi sã dispunã îndepãrtarea
persoanei respective de copiii aflaþi în grija sa.
Art. 97. - În instituþiile publice sau private, precum ºi în serviciile de tip rezidenþial, publice sau
private, care asigurã protecþia, creºterea, îngrijirea sau educarea copiilor, este interzisã angajarea
persoanei împotriva cãreia a fost pronunþatã o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã pentru
sãvârºirea, cu intenþie, a unei infracþiuni.
SECÞIUNEA a 4-a
Protecþia copilului împotriva rãpirii sau oricãror forme de traficare
Art. 98. - (1) Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia
Drepturilor Copilului, în colaborare cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, vor efectua demersurile
necesare pentru adoptarea tuturor mãsurilor legislative, administrative ºi educative destinate asigurãrii
protecþiei efective împotriva oricãror forme de trafic intern sau internaþional al copiilor, în orice scop
sau sub orice formã, inclusiv de cãtre propriii pãrinþi.
(2) În acest scop, autoritãþile publice menþionate la alin. (1) au responsabilitatea elaborãrii unei
strategii la nivel naþional pentru prevenirea ºi combaterea acestui fenomen, inclusiv a unui mecanism
intern de coordonare ºi monitorizare a activitãþilor întreprinse.
SECÞIUNEA a 5-a
Protecþia copilului împotriva altor forme de exploatare
Art. 99. - (1) Copilul are dreptul la protecþie împotriva oricãrei forme de exploatare.
(2) Instituþiile ºi autoritãþile publice, potrivit atribuþiilor lor, adoptã reglementãri specifice ºi aplicã
mãsuri corespunzãtoare pentru prevenirea, între altele:
a) transferului ilicit ºi a nereturnãrii copilului;
b) încheierii adopþiilor, naþionale ori internaþionale, în alte scopuri decât interesul superior al
copilului;
c) exploatãrii sexuale ºi a violenþei sexuale;
d) rãpirii ºi traficãrii de copii în orice scop ºi sub orice formã;
e) implicãrii copiilor în conflicte armate;
f) dezvoltãrii forþate a talentelor copiilor în dauna dezvoltãrii lor armonioase, fizice ºi mentale;
g) exploatãrii copilului de cãtre mass-media;
h) exploatãrii copilului în cadrul unor cercetãri ori experimente ºtiinþifice.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 309 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 308
(2) Accesul la aceste servicii se realizeazã în baza planului de servicii sau, dupã caz, a planului
individualizat de protecþie, în condiþiile prezentei legi.
Art. 109. - Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigurã, la domiciliul unei
persoane fizice sau familii, creºterea ºi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de pãrinþii
sãi, ca urmare a stabilirii în condiþiile prezentei legi a mãsurii plasamentului.
Art. 110. - (1) Serviciile de tip rezidenþial sunt acele servicii prin care se asigurã protecþia, creºterea
ºi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de pãrinþii sãi, ca urmare a stabilirii în condiþiile
prezentei legi a mãsurii plasamentului.
(2) Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidenþial centrele de plasament ºi centrele de primire
a copilului în regim de urgenþã.
(3) Sunt considerate servicii de tip rezidenþial ºi centrele maternale.
(4) Serviciile de tip rezidenþial care aparþin autoritãþilor administraþiei publice se organizeazã numai
în structura direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în regim de componente
funcþionale ale acestora, fãrã personalitate juridicã.
(5) Serviciile de tip rezidenþial se organizeazã pe model familial ºi pot avea caracter specializat în
funcþie de nevoile copiilor plasaþi.
Art. 111. - (1) Pentru asigurarea prevenirii separãrii copilului de pãrinþii lui, consiliile locale ale
municipiilor, oraºelor, comunelor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti au obligaþia sã organizeze, în
mod autonom sau prin asociere, servicii de zi, potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivã.
(2) În situaþia în care consiliul local nu identificã resurse financiare ºi umane suficiente pentru a
organiza serviciile prevãzute la alin. (1), la cererea acestuia, consiliul judeþean va asigura finanþarea
necesarã înfiinþãrii acestor servicii. Consiliul local asigurã finanþarea cu pânã la 50% a cheltuielilor de
funcþionare a acestor servicii, cota-parte ºi cuantumul total al acestor cheltuieli fiind stabilite anual prin
hotãrâre a consiliului judeþean.
Art. 112. - Pentru asigurarea protecþiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea
pãrinþilor sãi, consiliul judeþean ºi, respectiv, consiliul local al sectorului mun. Bucureºti au obligaþia sã
organizeze, în mod autonom sau prin asociere, servicii de tip familial ºi de tip rezidenþial, potrivit
nevoilor identificate la nivelul unitãþii lor administrativ-teritoriale. În funcþie de nevoile evaluate ale
copiilor plasaþi, consiliul judeþean poate organiza ºi dezvolta ºi servicii de zi.
CAPITOLUL VIII
Organisme private
Art. 113. - (1) Organismele private care pot desfãºura activitãþi în domeniul protecþiei drepturilor
copilului ºi al protecþiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de drept privat, fãrã scop patrimonial,
constituite ºi acreditate în condiþiile legii.
(2) În desfãºurarea activitãþilor prevãzute la alin. (1), organismele private acreditate se supun
regimului de drept public prevãzut de prezenta lege, precum ºi de reglementãrile prin care aceasta este
pusã în executare.
Art. 114. - Organismele private legal constituite ºi acreditate pot înfiinþa, organiza ºi dezvolta
serviciile de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum ºi de protecþie specialã a copilului,
prevãzute la art. 107, numai pe baza licenþei eliberate de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia
Drepturilor Copilului.
CAPITOLUL IX
Licenþierea ºi inspecþia serviciilor de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum ºi a celor
de protecþie specialã a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi
Art. 115. - (1) Autoritãþile publice sau organismele private autorizate pot înfiinþa, organiza ºi
dezvolta servicii de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum ºi servicii de protecþie specialã
municipiului Bucureºti, care preia, în mod corespunzãtor, funcþiile serviciului public de asistenþã socialã
de la nivelul judeþului ºi, respectiv, atribuþiile serviciului public de asistenþã socialã de la nivelul
sectoarelor municipiului Bucureºti.
(3) Instituþia prevãzutã la alin. (2) exercitã în domeniul protecþiei drepturilor copilului atribuþiile
prevãzute de prezenta lege, precum ºi de alte acte normative în vigoare.
(4) Structura organizatoricã, numãrul de personal ºi finanþarea direcþiei generale de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului se aprobã prin hotãrâre a consiliului judeþean, respectiv a consiliului local al
sectorului municipiului Bucureºti, care o înfiinþeazã, astfel încât sã asigure îndeplinirea în mod
corespunzãtor a atribuþiilor ce îi revin, precum ºi realizarea deplinã ºi exercitarea efectivã a drepturilor
copilului.
(5) Atribuþiile ºi regulamentul-cadru de organizare ºi funcþionare ale direcþiei generale de asistenþã
socialã ºi protecþia copilului se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii,
Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.
Art. 106. - (1) Serviciile publice de asistenþã socialã organizate la nivelul municipiilor ºi oraºelor,
precum ºi persoanele cu atribuþii de asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale
îndeplinesc în domeniul protecþiei copilului urmãtoarele atribuþii:
a) monitorizeazã ºi analizeazã situaþia copiilor din unitatea administrativ-teritorialã, precum ºi
modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea ºi sintetizarea datelor ºi informaþiilor
relevante;
b) realizeazã activitatea de prevenire a separãrii copilului de familia sa;
c) identificã ºi evalueazã situaþiile care impun acordarea de servicii ºi/sau prestaþii pentru prevenirea
separãrii copilului de familia sa;
d) elaboreazã documentaþia necesarã pentru acordarea serviciilor ºi/sau prestaþiilor ºi acordã aceste
servicii ºi/sau prestaþii, în condiþiile legii;
e) asigurã consilierea ºi informarea familiilor cu copii în întreþinere asupra drepturilor ºi obligaþiilor
acestora, asupra drepturilor copilului ºi asupra serviciilor disponibile pe plan local;
f) asigurã ºi urmãresc aplicarea mãsurilor de prevenire ºi combatere a consumului de alcool ºi
droguri, de prevenire ºi combatere a violenþei în familie, precum ºi a comportamentului delincvent;
g) viziteazã periodic la domiciliu familiile ºi copiii care beneficiazã de servicii ºi prestaþii;
h) înainteazã propuneri primarului, în cazul în care este necesarã luarea unei mãsuri de protecþie
specialã, în condiþiile legii;
i) urmãresc evoluþia dezvoltãrii copilului ºi modul în care pãrinþii acestuia îºi exercitã drepturile ºi
îºi îndeplinesc obligaþiile cu privire la copilul care a beneficiat de o mãsurã de protecþie specialã ºi a fost
reintegrat în familia sa;
j) colaboreazã cu direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în domeniul protecþiei
copilului ºi transmit acesteia toate datele ºi informaþiile solicitate din acest domeniu.
(2) La nivelul sectoarelor municipiului Bucureºti, atribuþiile prevãzute la alin. (1) sunt exercitate
de direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.
Art. 107. - (1) Pentru prevenirea separãrii copilului de pãrinþii sãi, precum ºi pentru realizarea
protecþiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de pãrinþii sãi, se organizeazã ºi
funcþioneazã urmãtoarele tipuri de servicii:
a) servicii de zi;
b) servicii de tip familial;
c) servicii de tip rezidenþial.
(2) Regulamentul-cadru pentru organizarea ºi funcþionarea serviciilor prevãzute la alin. (1) se
aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
Art. 108. - (1) Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigurã menþinerea, refacerea ºi
dezvoltarea capacitãþilor copilului ºi ale pãrinþilor sãi, pentru depãºirea situaþiilor care ar putea determina
separarea copilului de familia sa.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 311 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 310
(3) În funcþie de fiecare caz în parte, primarul decide, prin dispoziþie, cu privire la acordarea
prestaþiei financiare excepþionale ºi cuantumul acesteia.
Art. 122. - Cuantumul maxim, precum ºi condiþiile de acordare a prestaþiilor financiare
excepþionale se stabilesc prin hotãrâre a consiliului local.
Art. 123. - Prestaþiile financiare excepþionale pot fi acordate ºi sub formã de prestaþii în naturã,
pe baza dispoziþiei primarului, constând, în principal, în alimente, îmbrãcãminte, manuale ºi rechizite
sau echipamente ºcolare, suportarea cheltuielilor legate de transport, procurarea de proteze,
medicamente ºi alte accesorii medicale.
CAPITOLUL XI
Reguli speciale de procedurã
Art. 124. - (1) Cauzele prevãzute de prezenta lege privind stabilirea mãsurilor de protecþie
specialã sunt de competenþa tribunalului de la domiciliul copilului.
(2) Dacã domiciliul copilului nu este cunoscut, competenþa revine tribunalului în a cãrui
circumscripþie teritorialã a fost gãsit copilul.
Art. 125. - (1) Cauzele prevãzute la art. 124 se soluþioneazã în regim de urgenþã, cu citarea
reprezentantului legal al copilului, a direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ºi cu
participarea obligatorie a procurorului.
(2) Audierea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie ºi se face cu respectarea
prevederilor art. 24, cu excepþia cauzelor care privesc stabilirea unei mãsuri de protecþie specialã
pentru copilul abuzat sau neglijat; în acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilor
art. 95 alin. (3).
(3) Termenele de judecatã nu pot fi mai mari de 10 zile.
(4) Pãrþile sunt legal citate dacã citaþia le-a fost înmânatã cel puþin cu o zi înaintea judecãrii.
Art. 126. - (1) Hotãrârile prin care se soluþioneazã fondul cauzei se pronunþã în ziua în care au
luat sfârºit dezbaterile.
(2) În situaþii deosebite, pronunþarea poate fi amânatã cel mult douã zile.
Art. 127. - (1) Hotãrârea instanþei de fond este executorie ºi definitivã.
(2) Hotãrârea se redacteazã ºi se comunicã pãrþilor în termen de cel mult 10 zile de la pronunþare.
Art. 128. - Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicãrii hotãrârii.
Art. 129. - Dispoziþiile prezentei legi referitoare la procedura de soluþionare a cauzelor privind
stabilirea mãsurilor de protecþie specialã se completeazã în mod corespunzãtor cu prevederile Codului
de procedurã civilã.
Art. 130. - (1) În toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, direcþia generalã de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la domiciliul copilului sau în a cãrei razã administrativ-
teritorialã a fost gãsit copilul întocmeºte ºi prezintã instanþei raportul referitor la copil, care va
cuprinde date privind:
a) personalitatea, starea fizicã ºi mentalã a copilului;
b) antecedentele sociomedicale ºi educaþionale ale copilului;
c) condiþiile în care copilul a fost crescut ºi în care a trãit;
d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidenþial în care ar putea fi plasat
copilul;
e) orice alte date referitoare la creºterea ºi educarea copilului, care pot servi soluþionãrii cauzei.
(2) În toate cauzele care privesc stabilirea, înlocuirea ori încetarea mãsurilor de protecþie specialã
stabilite de prezenta lege pentru copilul care a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal se va întocmi
un raport ºi din partea serviciului de reintegrare ºi supraveghere de pe lângã instanþa judecãtoreascã.
Art. 131. - Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi sunt scutite de taxa judiciarã de timbru
ºi de timbru judiciar.
a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi, prevãzute de prezenta lege, numai
dacã au obþinut licenþa de funcþionare pentru serviciul respectiv, eliberatã de Autoritatea Naþionalã pentru
Protecþia Drepturilor Copilului.
(2) Licenþa de funcþionare prevãzutã la alin. (1) se acordã pe baza îndeplinirii standardelor
minime obligatorii elaborate pentru serviciile de prevenire a separãrii copilului de familia sa,
precum ºi pentru serviciile de protecþie specialã a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de
ocrotirea pãrinþilor sãi. Standardele se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia
Drepturilor Copilului ºi se aprobã prin ordin al secretarului de stat.
Art. 116. - Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului efectueazã inspecþii
periodice cu privire la modul în care autoritãþile publice sau organismele private autorizate respectã
standardele prevãzute la art. 110.
Art. 117. - Condiþiile ºi procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a licenþei
prevãzute la art. 115, precum ºi condiþiile ºi procedura de efectuare a inspecþiilor prevãzute la art.
116 se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
CAPITOLUL X
Finanþarea sistemului de protecþie a copilului
Art. 118. - (1) Prevenirea separãrii copilului de familia sa, precum ºi protecþia specialã a
copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi se finanþeazã din urmãtoarele
surse:
a) bugetul local al comunelor, oraºelor ºi municipiilor;
b) bugetele locale ale judeþelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureºti;
c) bugetul de stat;
d) donaþii, sponsorizãri ºi alte forme private de contribuþii bãneºti, permise de lege.
(2) Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului poate finanþa programe de
interes naþional pentru protecþia ºi promovarea drepturilor copilului, din fonduri alocate de la
bugetul de stat cu aceastã destinaþie, din fonduri externe rambursabile ºi nerambursabile, precum
ºi din alte surse, în condiþiile legii.
Art. 119. - (1) Pentru fiecare copil faþã de care s-a luat mãsura plasamentului se acordã o
alocaþie lunarã de plasament, în cuantum de 670.000 lei, care se indexeazã prin hotãrâre a
Guvernului. De aceastã alocaþie beneficiazã ºi copilul pentru care a fost instituitã tutela, în condiþiile
legii.
(2) Alocaþia se plãteºte persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în plasament copilul
sau tutorelui.
(3) Alocaþia de plasament se suportã de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii,
Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.
Art. 120. - Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizaþiilor asistenþilor maternali,
precum ºi cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care
beneficiazã copiii ºi tinerii ocrotiþi de serviciile publice specializate pentru protecþia copilului,
mamele protejate în centre maternale, precum ºi copiii încredinþaþi sau daþi în plasament la asistenþi
maternali profesioniºti se suportã de la bugetul judeþului, respectiv de la bugetul sectorului
municipiului Bucureºti, ºi se gestioneazã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia
copilului.
Art. 121. - (1) Primarii acordã prestaþii financiare excepþionale, în situaþia în care familia care
îngrijeºte copilul se confruntã temporar cu probleme financiare determinate de o situaþie
excepþionalã ºi care pune în pericol dezvoltarea armonioasã a copilului.
(2) Prestaþiile excepþionale se acordã cu prioritate copiilor ale cãror familii nu au posibilitatea
sau capacitatea de a acorda copilului îngrijirea corespunzãtoare ori ca urmare a necesitãþii suportãrii
unor cheltuieli particulare destinate menþinerii legãturii copilului cu familia sa.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 313 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 312
CAPITOLUL XIII
Dispoziþii tranzitorii ºi finale
Art. 137. - În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, direcþia generalã de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului va reevalua împrejurãrile care au stat la baza mãsurilor de
protecþie dispuse de comisia pentru protecþia copilului ºi, dupã caz, va solicita instituirea tutelei
sau stabilirea unei mãsuri de protecþie specialã, în condiþiile prezentei legi.
Art. 138. - Centrele de plasament, centrele de primire în regim de urgenþã ºi centrele maternale
organizate în structura fostelor servicii publice specializate pentru protecþia copilului se
reorganizeazã prin hotãrârea consiliului judeþean, respectiv a consiliului local al sectoarelor
municipiului Bucureºti în structura direcþiei generale de asistenþã socialã din subordinea consiliului
judeþean, respectiv a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucureºti, în regim de
componente funcþionale ale acestora, fãrã personalitate juridicã.
Art. 139. - (1) Serviciile de zi destinate prevenirii situaþiilor ce pun în pericol securitatea ºi
dezvoltarea copilului, înfiinþate de consiliile judeþene, precum ºi personalul care deserveºte aceste
servicii se transferã consiliilor locale pe teritoriul cãrora acestea funcþioneazã.
(2) Fac excepþie de la prevederile alin. (1) serviciile de zi specializate pentru copilul abuzat
sau neglijat, care se considerã de interes judeþean.
(3) În situaþia în care serviciile prevãzute la alin. (1) fac parte dintr-un complex de servicii
care are ca obiect de activitate ºi protecþia copilului în regim rezidenþial, respectiv centru de
plasament, centru de primire în regim de urgenþã sau centru maternal, transferul se realizeazã numai
dacã este posibilã separarea patrimoniului ºi a personalului.
(4) Consiliile locale au obligaþia sã pãstreze destinaþia ºi structura de personal a serviciilor
preluate.
(5) Transferul prevãzut la alin. (1) se realizeazã pe bazã de protocol încheiat între consiliul
judeþean ºi consiliul local.
Art. 140. - Personalul didactic ºi didactic auxiliar, transferat potrivit art. 46 din Ordonanþa de
urgenþã a Guvernului nr. 26/1997 privind protecþia copilului aflat în dificultate, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi este încadrat
cu acest statut în cadrul serviciilor publice specializate pentru protecþia copilului, îºi pãstreazã
statutul.
Art. 141. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, consiliile judeþene,
respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti, Ministerul Sãnãtãþii, Ministerul
Administraþiei ºi Internelor ºi Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului au
obligaþia sã desemneze persoanele dintre cele cu atribuþii de control, care vor constata contravenþiile
ºi vor aplica sancþiunile menþionate în prezentul capitol.
Art. 142. - (1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã:
a) art. 88 din Codul familiei;
b) Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 26/1997 privind protecþia copilului aflat în
dificultate, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, cu excepþia art. 20;
c) Hotãrârea Guvernului nr. 604/1997 privind criteriile ºi procedurile de autorizare a
organismelor private care desfãºoarã activitãþi în domeniul protecþiei copilului, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 16 octombrie 1997;
d) Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentru
protecþia copilului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 15 octombrie
2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 71/2002;
e) lit. A a alin. (2) al art. 3 din Regulamentul-cadru de organizare ºi funcþionare a serviciului
public de asistenþã socialã, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 90/2003, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003, cu modificãrile ulterioare.
CAPITOLUL XII
Rãspunderi ºi sancþiuni
Art. 132. - (1) Îndemnul ori înlesnirea practicãrii cerºetoriei de cãtre un minor sau tragerea de
foloase de pe urma practicãrii cerºetoriei de cãtre un minor se pedepseºte cu închisoare de la 1 la
3 ani.
(2) Recrutarea ori constrângerea unui minor la cerºetorie se pedepseºte cu închisoare de la 1
la 5 ani.
(3) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) sau (2) este sãvârºitã de un pãrinte sau de reprezentantul
legal al minorului, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani, pentru fapta prevãzutã la alin. (1), ºi
de la 2 la 7 ani ºi interzicerea unor drepturi, pentru fapta prevãzutã la alin. (2).
Art. 133. - Fapta pãrintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acesta
pentru a apela în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor financiar sau material, se pedepseºte
cu închisoare de la 1 la 5 ani ºi interzicerea unor drepturi.
Art. 134. - (1) Nerespectarea obligaþiilor prevãzute la art. 36 alin. (2), art. 48 alin. (4) ºi art.
91 constituie abatere disciplinarã gravã ºi se sancþioneazã potrivit legii.
(2) Nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 36 alin. (2), art. 87 alin. (3) teza întâi constituie
abatere disciplinarã.
Art. 135. - (1) Constituie contravenþii urmãtoarele fapte:
a) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 9 alin. (1), în termen de 30 de zile de la data intrãrii
în vigoare a prezentei legi;
b) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 9 alin. (2);
c) nerespectarea obligaþiilor prevãzute la art. 10 alin. (1) ºi (3);
d) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 11 alin. (1);
e) necomunicarea de cãtre organele de poliþie a rezultatelor verificãrilor specifice privind
identitatea mamei în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3);
f) neefectuarea de cãtre serviciul public de asistenþã socialã a declaraþiei de înregistrare a
naºterii, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6);
g) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 11 alin. (7);
h) nerespectarea obligaþiilor prevãzute la art. 13 ºi la art. 18 alin. (3);
i) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2)-(4) ºi ale art. 83;
j) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 96.
(2) Contravenþiile prevãzute la alin. (1) se sancþioneazã astfel:
a) cu amendã de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevãzute la lit. a), c), g) ºi h);
b) cu amendã de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, cea prevãzutã la lit. f);
c) cu amendã de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele prevãzute la lit. b), d) ºi j);
d) cu amendã de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele prevãzute la lit. e) ºi i).
(3) Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunii se fac de cãtre persoane anume
desemnate dintre cele cu atribuþii de control din:
a) Ministerul Sãnãtãþii, pentru contravenþiile de la alin. (1) lit. a), c) ºi d);
b) Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pt. contravenþiile de la alin. (1) lit. b), e), h) ºi i);
c) Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului, pentru contravenþia de la alin.
(1) lit. j);
d) consiliul judeþean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului Bucureºti, pentru
contravenþiile de la alin. (1) lit. f) ºi g).
Art. 136. - Contravenþiilor prevãzute la art. 135 le sunt aplicabile prevederile Ordonanþei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, aprobatã cu modificãri ºi
completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ulterioare.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 315 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 314
(5) Condiþiile ºi procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a licenþei prevãzute
la art. 115, precum ºi condiþiile ºi procedura de efectuare a inspecþiilor prevãzute la art. 116 se
elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.
(6) Procedura referitoare la exercitarea dreptului copilului ai cãrui pãrinþi locuiesc în state
diferite de a întreþine relaþii personale ºi contacte directe cu aceºtia, prevãzutã la art. 17 alin. (2),
se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie împreunã cu
Ministerul Afacerilor Externe.
(7) Tipurile de servicii specializate, prevãzute la art. 84 alin. (2), ce se asigurã pe toatã durata
aplicãrii mãsurilor destinate copilului care sãvârºeºte fapte penale ºi nu rãspunde penal, pentru a-
i asista pe copii în procesul de reintegrare în societate, precum ºi standardele referitoare la
modalitatea de asigurare a acestor servicii se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru
Protecþia Copilului ºi Adopþie în colaborare cu Ministerul Justiþiei.
(8) Atribuþiile ºi Regulamentul-cadru de organizare ºi funcþionare a direcþiei generale de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului, prevãzute la art. 105 alin. (5), se elaboreazã de cãtre
Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 ºi ale
art. 76 alin. (1) din Constituþia României, republicatã.
(2) Se modificã în mod corespunzãtor dispoziþiile referitoare la înregistrarea naºterii copilului
abandonat de mamã în spital, cuprinse în Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 11 noiembrie 1996, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare.
(3) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã orice alte dispoziþii contrare.
Art. 143. - (1) Formarea iniþialã în domeniul protecþiei drepturilor copilului este obligatorie
pentru toate categoriile profesionale din sistem ºi pentru cei care au atribuþii decizionale privitoare
la copil.
(2) Educaþia permanentã ºi formarea profesionalã continuã în domeniul protecþiei speciale a
copilului se asigurã pentru toate categoriile profesionale din sistem.
(3) Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului împreunã cu Ministerul
Educaþiei ºi Cercetãrii, Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, Ministerul Sãnãtãþii,
precum ºi, dupã caz, cu celelalte instituþii publice ºi private interesate vor asigura formarea iniþialã
ºi continuã a personalului care, în exercitarea sarcinilor ce îi revin, intrã în contact cu domeniul
protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului.
Art. 144. - (1) La angajarea personalului de educaþie, protecþie ºi îngrijire din cadrul
instituþiilor publice ºi private, care, prin natura profesiei, intrã în contact cu copilul, se va prezenta
în mod obligatoriu ºi o expertizã neuropsihiatricã.
(2) Anual personalul prevãzut la alin. (1) este evaluat din punct de vedere psihologic.
(3) Rapoartele privind expertizele neuropsihiatrice, precum ºi rapoartele de evaluare
psihologicã se pãstreazã conform legii la dosarul personal al salariatului.
Art. 145. - (1) Regulamentele proprii ale persoanelor juridice care desfãºoarã activitãþi de
protecþie a copilului vor specifica expres regulile stabilite pentru a asigura exercitarea drepturilor
ºi îndeplinirea îndatoririlor pe care le au copiii, în conformitate cu vârsta, sãnãtatea ºi gradul de
maturitate al acestora.
(2) Aceste regulamente vor fi expuse într-un loc vizibil, astfel încât sã permitã accesul copiilor
ºi informarea lor adecvatã.
Art. 146. - Prevederile prezentei legi se completeazã cu alte reglementãri care se referã la
drepturile copilului, inclusiv cu prevederile cuprinse în convenþiile ºi tratatele internaþionale la care
România este parte.
Art. 147. - Elaborarea proiectelor de acte normative care fac referire la oricare dintre drepturile
copilului prevãzute de prezenta lege se realizeazã obligatoriu cu avizul Autoritãþii Naþionale pentru
Protecþia Drepturilor Copilului.
Art. 148. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 1 ianuarie 2005, cu excepþia prevederilor art.
17 alin. (2), art. 19 alin. (3), art. 84 alin. (2), art. 104 alin. (2), art. 105 alin. (5), art. 107 alin. (2)
ºi art. 117, care intrã în vigoare la 3 zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2) Procedura de întoarcere a copiilor în þarã, de identificare a pãrinþilor sau altor reprezentanþi
legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de întoarcerea în þarã a acestora,
precum ºi serviciile de protecþie specialã, publice sau private, competente sã asigure protecþia în
regim de urgenþã a copiilor aflaþi în strãinãtate, care, din orice motive, nu sunt însoþiþi de pãrinþi
sau de un alt reprezentant legal ori nu se gãsesc sub supravegherea legalã a unor persoane din
strãinãtate, prevãzutã la art. 19 alin. (3), se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru
Protecþia Copilului ºi Adopþie.
(3) Organizarea ºi metodologia de funcþionare a comisiei pentru protecþia copilului, prevãzutã
la art. 104 alin. (2), se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.
(4) Regulamentul-cadru pentru organizarea ºi funcþionarea serviciilor prevãzute la art. 107
alin. (2) se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 317 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 316
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Bistriþa-Nãsãud
Adresa Zimbrului 2, Bistriþa
Tel. 0263/213529 Fax 0263/216654
isjbn@isjbn.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Botoºani
Adresa Nicolae Iorga 28, Botoºani
Tel. 0231/584050 Fax 0231/584052
E-mail: isj@isj.bt.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Braºov
Adresa Iuliu Maniu 52, Braºov
Tel. 0268/415104 Fax 0268/475621
isj@rdsbv.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Brãila
Adresa Bdul A.I.Cuza 172, Brãila
Tel. 0239/ 619160 Fax 0239/ 614060
inspectorat@isj.br.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Buzãu
Bd. Bãlcescu 20, Buzãu
Tel. 0238/716453; Fax 0238/414655
isjbz@hasdeu.bz.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Caraº-Severin
Adresa Str. Ateneului nr. 1, Reºiþa
Tel. 0255/214238 Fax 0255/216042
isjcaras@cs.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Cãlãraºi
Adresa Sloboziei 28, Cãlãraºi
Tel. 0242/315647 Fax 0242/315949
isjcalarasi@k.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Cluj
Adresa P-þa ªtefan cel Mare 4, Cluj-Napoca
Tel. 0264/596067 Fax 0264/592832
deliag@isjcj.ro cluj@yahoo.com
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Constanþa
Adresa Str. ªtefan cel Mare 6, Constanþa
Tel. 0241/611913 Fax 0241/618880
isj-eta@isjcta.ro
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Str. Gen. Berthelot 28-30
Sector 1, 010174, Bucureºti
tel. centralã: 021 / 310 4320; 021 / 314 2680
tel. cabinet ministru: 021 / 312 7165
tel. cercetare: 021 / 319 2326, 021 / 319 2339
www.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti
Adresa Icoanei 19, sector 2
Tel. 021/2118485; 021/2107532/34
Fax 021/2104851
info@ismb.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Alba
Adresa Bethlen Gabriel 7, Alba-Iulia
Tel. 0258/811662 Fax 0258/817663
secretariat@mail.albanet.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Argeº
Adresa Bd. Eroilor 4-6, Pitesti
Tel. 0248/218319 Fax 0248/219743
isj@ag.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Arad
Adresa Decebal 32, Arad
Tel. 0257/280008 Fax 0257/214746
inf_arad@yahoo.com
inf_arad@mail.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Bacãu
Adresa Oituz 24, Bacãu
Fax 0234/576417
informatizare@isj.bc.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Bihor
Adresa Mihai Eminescu 11, Oradea
Tel. 0259/416454 Fax 0259/418016
isj.bh@edu.ro
Inspectorate ºcolare
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 319 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 318
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Iaºi
Adresa N. Bãlcescu 26, Iaºi
Tel. 0232/268019 Fax 0232/267705
busvil@yahoo.com
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Ilfov
Calea 13 Septembrie nr. 209 Sector 5
Tel 3173651 Fax 3173654
isjilfov@email.com
isjilfov@gmail.com
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Maramureº
Adresa Gh. ªincai 46, Baia Mare
Tel. 0262/212114 Fax 0262/211992
isjmm@isjmm.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Mehedinþi
Adresa str.I.C.Brãtianu, nr.7, Dr. Tr. Severin
Tel. 0252/315579 Fax 0252/311223
daiela_nicolae_2004@yahoo.com
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Mureº
Adresa Victor Babeº 11, Tg. Mureº
Tel. 0265/213779 Fax 0265/218473
isjmures@edums.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Neamþ
Adresa Lt. Drãghicescu 4A, Piatra Neamþ
Tel. 0233/215807 Fax 0233/214860
isjneamt@yahoo.com
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Olt
Adresa Ec. Teodoroiu 64b, Slatina
Tel. 0249/412314 Fax 0249/412801
secretariat@isjolt.ot.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Prahova
Adresa Democraþiei 35, Ploieºti
Tel. 0244/577699 Fax 0244/577400
isjph@isj.ph.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Satu Mare
Adresa 1 Dec. 1918 nr. 6, Satu Mare
Tel. 0261/733917 Fax 0261/713441
isjsm@satmar.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Covasna
Adresa str. Victor Babeº_ nr. 15/C, Sf. Gheorghe
Tel. 0267/314782; 315155 Fax 0267/351482
office@isj.educv.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Dambovita
Adresa Bulevardul Regele Carol I, nr. 62, Targoviste
Tel. 0245/ 211891 Fax 0245/ 613723
isjdimbo@k.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Dolj
Adresa Breslei 97, Craiova
Tel. 0251/422175; 421303 Fax 0251/421824
isjdolj@isj.dj.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Galati
Adresa Strada Portului, Nr. 57 bis, Galati
Tel. 0236/460170 Fax 0236/319396
isjgl@geniusnet.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Giurgiu
Adresa Str.Portului nr.17, Giurgiu
Tel. 0246/214255 Fax 0246/213986
secretariat@isjgiurgiu.com
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Gorj
Adresa Victoriei 132-134, Tg. Jiu
Tel. 0253/227177 Fax 0253/224750
isjgj@utgjin.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Harghita
Adresa Libertatii 5, Miercurea-Ciuc
Tel. 0266/312514 Fax 0266/371061
isjhr@isjhr.eduhr.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara
Adresa Gh. Baritiu 2, Deva
Tel. 0254/213315; 215755 Fax 0254/215034
inspectorat@isj.hd.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Ialomita
Adresa Strada Lacului, nr. 19, Slobozia
Tel. 0243/236383 Fax 0243/236383
isj_il@yahoo.com
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 321 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 320
Direcþii de muncã, solidaritate
socialã ºi familie
Alba
str. Regina Maria nr.2, 510103, Alba Iulia
Tel. 0258-812736, 0258-812470, 0258-813478; Fax 0258-819846
E-mail: ddss_ab@apulum.ro
Arad
str. Gh. Lazãr nr 20, 310126, Arad
Tel. 0257-280178, Fax 0257-281703
E-mail: dgmss-ar@inext.ro
Argeº
strada I. C. Brãtianu nr 32, 110004, Piteºti
Tel. 0248-222245; Fax 0248-222213
E-mail: dgmssag@geostar.ro
Bacãu
str. N. Titulescu nr.32, 600267, Bacãu
Tel. 0234-510083/510082; Fax 0234-588605
E-mail: dgmssbacau@yahoo.com
www.ddfssbc.20fr.com
Bihor
str. Tudor Vladimirescu nr 2, 410203, Oradea
Tel. 0259-468382 Fax 0259-441702
dgmss_bh@dgmss.rdsor.ro
Bistriþa-Nãsãud
str. Liviu Rebreanu nr 59, 420008, Bistriþa
Tel. 0263-232409 , Fax 0263-213753
E-mail: ddfssbn@bistrita.astral.ro
Botoºani
Calea Naþionalã 85, 710048, Botoºani
Tel. 0231-536726
E-mail: dmbt_af@yahoo.com
www.ddfssbt.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Sãlaj
Adresa Unirii 2, Zalãu
Tel. 0260/661391 Fax 0260/619190
isjsalaj@isj.sj.edu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Sibiu
Adresa Berãriei 2, Sibiu, 2400
Tel. 0269/210466 Fax 0269/210817
office@isjsibiu.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Suceava
Adresa Calea Unirii, nr. 15, cod 720018, Suceava
Tel. 0230-221195 Fax 0230-520637
isjsv@yahoo.com
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Teleorman
Adresa Carpaþi 15, Alexandria
Tel. 0247/312712 Fax 0247/317092
isjteleo@hotmail.com
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Timis
Adresa B-dul. C.D. Loga, Nr. 3, Timisoara
Tel. 0256/305799 Fax 0256/490429 si 0256/490430
E-mail: isjtim@mail.dnttm.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Tulcea
Adresa Dobrogeanu Gherea nr. 3-4, Tulcea
Tel. 0240/515828 Fax 0240/519652
isjtl@galati.astral.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Vaslui
Adresa Str. Donici nr.2, Vaslui
Tel. 0235/311928 Fax 0235/311715
E-mail: isjvaslui@yahoo.com
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Vâlcea
Adresa Bd. N. Bãlcescu 28, Râmnicu Vâlcea
Tel. 0250/737520 Fax 0250/730587
silviustatie@k.ro
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Vrancea
Adresa Moldova 9, Focºani
Tel. 0237/214141 Fax 0237-214.499
E-mail: isjvn@lufo.ro
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 323 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 322
Covasna
str. Gen. Grigore Bãlan nr 14, 520042, Sf. Gheorghe
Tel. 0267-311917, Fax 0267-311917
E-mail: dgmsscovasna@planet.ro
www.nd.ro/dgmsscovasna
Dâmboviþa
str. Tudor Vladimirescu nr 1A, 130078, Târgoviºte
Tel. 0245-211675; Fax 0245-606041
E-mail: dmssfdb@minisat.ro
Dolj
str. Unirii nr. 10, 200585, Craiova
Tel. 0251-418120; Fax 0251-418120
E-mail: dgmss_16@yahoo.com
www.ddfssdolj.ro
Galaþi
str. Regiment 11 Siret nr. 46-A, 800302, Galaþi
Tel. 0236-460392, Fax 0236-416852
E-mail: dgmssgl@galati.astral.ro
Giurgiu
str. Independenþei, Bloc 106 mezanin, 080116, Giurgiu
Tel. 0246-213316, 0246-215108; Fax 0246-212872
E-mail: dmssf-gr@as.ro
www.dmssf-gr.as.ro
Gorj
Bd. Republicii bl 14 sc 1, 210153, Tg. Jiu
Tel. 0253-217020; Fax 0253-212989
E-mail: dgmss-gj@intergorj.ro
www.ddfssgorj.ro
Harghita
str.Florilor nr 94, 530140, Miercurea Ciuc
Tel. 0266-372157, 0266-311118; Fax 0266-372157
E-mail: dgmss-19@kabelkon.ro
www.dgmsshr.ro
Hunedoara
Piaþa Unirii nr 2, 330152, Deva
Tel. 0254-215521, 0254-219155; Fax 0254-233640
E-mail: dgmss_hd@comser.ro
Braºov
bd.Eroilor nr.5, 500007, Braºov
Tel. 0268-476972; Fax 0268-475182
E-mail: dmssbv@deltanet.ro
Brãila
str. Calea Cãlãraºilor nr 19, 810017, Brãila
Tel. 0239-625411; Fax 0239-625411
E-mail: ddfssbr@geniusnet.ro
Bucureºti
Str. Piaþa Amzei nr.13 sector 1, 010346, Bucureºti
Tel. 021-2128415; Fax 021-2128416 / 3168416
E-mail: dmssf_buc@ddfssbuc.org
Buzãu
str. Unirii bloc 11-DE, 120190, Buzãu
Tel. 0238-722027, 0238-722028; Fax 0238-724660
E-mail: dmssbuzau@easynet.ro
http://ddfss.buzau.ro
Caraº-Severin
str. Traian Lalescu nr 27, 320050, Reºiþa
Tel. 0255-214044, 0255-213946; Fax 0255-213946
E-mail: dgmss@cs.ro
Cãlãraºi
str. Flacãra nr 18A, 910067, Cãlãraºi
Tel. 0242-314552, 0242-318960; Fax 0242-312153
E-mail: dmssfcl@satline.ro
www.dmssfcl.go.ro
Cluj
str. George Coºbuc nr.2, 401120, Cluj Napoca
Tel. 0264-597125, Fax 0264-598060
E-mail: ddfsscj@cluj.astral.ro
www.dgmsscj.ro
Constanþa
str.Decebal nr 13C, 900665, Constanta
Tel. 0241-612597; Fax 0241-694337
E-mail: dmsscta@yahoo.com.uk
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 325 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 324
Prahova
str. Nicolae Iorga nr 1, 100537, Ploieºti
Tel. 0244-577638; Fax 0244-575119
E-mail: ddfssprahova@ploiesti.rdsnet.ro
Satu Mare
str. Tudor Vladimirescu nr 8, 440037, Satu Mare
Tel. 0261-711415; Fax 0261-711415
E-mail: dgmsm@directiamuncii-sm.ro
www.directiamuncii-sm.ro
Salaj
str. Avram Iancu 29, Zalãu
Tel. 0260-611405; Fax 0260-661398
E-mail: dgmsssj@info-plus.ro
Sibiu
str. Calea Dumbrãvii, nr. 17, 551061, Sibiu
Tel. 0269-210892; Fax 0269-217875
E-mail: dmssf_sb@directnet.ro
Suceava
str. Tudor Vladimirescu, 720036, Suceava
Tel. 0230-524731 / 222232; Fax 0230-524731
E-mail: dgmss34@rdslink.ro
Teleorman
str Dunãrii 1, Alexandria
Tel. 0247-317086, Fax 0247-317085
E-mail: dmsstr@artelecom.net
Timiº
str. Florimund de Mercy nr 2, 300085, Timiºoara
Tel. 0256-432779; Fax 0256-433963
E-mail: dmss@rdslink.ro
Tulcea
str. Babadag nr 118, 820126, Tulcea
Tel. 0240-531054; Fax 0240-531052
E-mail: dgmsstl@x3m.ro
Vaslui
str. M. Kogãlniceanu nr 24, 730120, Vaslui
Tel. 0235-311563; Fax 0235-314338
E-mail: dmss-vs@vaslui.rdsnet.ro
www.ddfssvaslui.ro
Ialomiþa
str. Lacului nr 10 et 2, 920012, Slobozia
Tel. 0243-232028; Fax 0243-236453
E-mail: dgmss_23@bialtric.ro
www.ddfssil.go.ro
Iaºi
str. Strapungere Silvestru nr.1 bl.L6-7, 700001, Iaºi
Tel. 0232-213887, 0232-210980; Fax 0232-213887, 0232-210980
E-mail: dmpsiasi@yahoo.com
www.ddfssiasi.ro
Ilfov
Sos. Iancului nr. 48, sector 2, 021726, Bucureºti
Tel. 021-2569783, Fax 021-2569784
E-mail: dmssif@hotmail.com
Maramureº
Piaþa Pãcii nr 10, 430404, Baia Mare
Tel. 0262-211443
E-mail: dmssf@mm.directia-muncii.ro
www.mm.directia-muncii.ro
Mehedinþi
Bd. Carol I nr. 3, 220099, Turnu-Severin
Tel. 0252-313860; Fax 0252-313951
E-mail: ddfssmh@severin.rdsnet.ro
www.dmmh.institutii-publice.ro
Mureº
str. Iuliu Maniu nr 2, 540027, Târgu-Mureº
Tel. 0265-264484; Fax 0265-264484
E-mail: ddfss-ms@ddfssmures.ro
Neamþ
Bd. Traian nr. 17, bl A4, parter, 610136, Piatra Neamþ
Tel. 0233-233504; Fax 0233-220957
E-mail: ddfssnt@ambra.ro
Olt
str. Aleea Tineretului nr 1A, 230053, Slatina
Tel. 0249-410201, 0249-410203; Fax 0249-433706
E-mail: dgmss_olt@rdslink.ro
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 327 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 326
Direcþiile de Protecþie ale Copilului
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Alba
Director: Sorin Valerian Chirilã
Piaþa Iuliu Maniu 20, ALBA IULIA
Telefon/fax: 0258-83.32.30, 0258-81.82.66
E-mail: dgaspc@alba.astral.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Arad
Director: Editha Iuhasz
Str. 1 Decembrie 1918 10/12, ARAD
Telefon/fax: 0257-21.00.55, 0257-21.00.35
E-mail: dgpdcar@arad.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Argeº
Director: Adrian Macovei
P-ta Vasile Milea nr. 1, Et. 3, camera 117, PITEªTI
Telefon/fax: 0248-22.25.78, 0248-22.25.78
E-mail: dgpdc@yahoo.com
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Bacãu
Director: Sorin Braºoveanu
Str. Condorilor nr. 2, BACÃU
Telefon/fax: 0234-58.50.33, 0234-51.90.42
E-mail: office@dgaspcbacau.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Bihor
Director: Koncsek Vadnai Zita
Str. Feldioarei nr. 13, ORADEA
Telefon/fax: 0259-47.63.71, 0259-44.74.35
E-mail: dgipdcbh@rdsor.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Bistriþa Nãsãud
Director: Rus Marin
P-þa Petru Rareº nr. 1A, BISTRIÞA
Telefon/fax: 0263-23.05.02, 0263-23.05.02
E-mail: dpcbn@bistrita.astral.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Botoºani
Director: Maria Felicia Mihai
Str. Maxim Gorki nr. 4, BOTOªANI
Telefon/fax: 0231-53.79.93, 0231-51.10.47
E-mail: djpdc@petar.ro
Vâlcea
str. Tudor Vladimirescu 1, Et. 3, Râmnicu Vâlcea
Tel. 0250-731599; Fax 0250-734710
E-mail: dmssvl@rdslink.ro
www.ddfssvl.ro
Vrancea
str. Brãilei nr 3 bis , 620121, Focºani
Tel. 0237-612666; Fax 0237-614939
E-mail: ddfss_vn@yahoo.com / dmss_vn@k.ro
www.vrancea.ro/ddfss/
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 329 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 328
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Dâmboviþa
Director: Ciprian Buhuºi
Str. I.C.Vissarion nr. 1, TÂRGOVIªTE
Telefon/fax: 0245-61.46.23, 0245-21.76.86
E-mail: dgaspcdb@dpc.cj.ro
Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Dolj
Director: Gabriela Nituicã
Str. Nicolae Titulescu 22, CRAIOVA
Telefon/fax: 0251-41.63.65, 0251-41.78.38
E-mail: dgaspc_dj@yahoo.com
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Galaþi
Director: Marinela Dobrea
Str. A.I.Cuza nr. 72, GALAÞI
Telefon/fax: 0236-31.10.86, 0236-47.94.76
dgaspc_gl@yahoo.com
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Giurgiu
Director: Gemescu Mariana
Str. Mihai Viteazul nr. 4, GIURGIU
Telefon/fax: 0246-21.95.97, 0246-21.40.11
E-mail: dgjpdc_giurgiu@home.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Gorj
Director: Constantin Preoteasa
Str. Ecaterina Teodoroiu nr. 365bis, TÂRGU-JIU
Telefon/fax: 0253-21.25.18, 0253-21.51.11
E-mail: dgpdcgj@yahoo.co.uk
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Harghita
Director: Ion Proca
Str. P-þa Libertãþii nr. 5, MIERCUREA CIUC
Telefon/fax: 0266-31.01.92, 0266-31.47.11
E-mail: protcophr@nextra.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara
Director: Viorica Popescu
Str. Iuliu Maniu nr. 18, DEVA
Telefon/fax: 0254-23.43.84, 0254-23.33.41
E-mail: dgaspchd@easynet.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Iaºi
Director: Florin Ion
Str. Vasile Lupu nr. 57A, IAªI
Telefon/fax: 0232-47-48-00, 0232-47.77.31/27.96.54
E-mail: dasiasi@iasi.rds.mail.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Braºov
Director: Luminiþa Târziu
Str Iuliu Maniu nr. 6, BRAªOV
Telefon/fax: 0268-41.71.00, 0268-41.11.24
E-mail: dgaspc.bv@brasov.astral.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Brãila
Director: Alexandru Sculschi
P-þa Ghioceilor nr. 8, BRÃILA
Telefon/fax: 0239-67.78.39, 0239-69.48.75
E-mail: dgaspc@braila.astral.ro
Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Buzãu
Director: Alexandrina Doguj
Str. Al. Marghiloman nr. 29, BUZÃU
Telefon/fax: 0238-71.03.29/72.77.87, 0238-72.78.34/72.11.43
E-mail: das@buzau.ro dgaspcbz@buzau.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Cãlãraºi
Director: Mihai Roibu
Str. Bãrãganului 1, CÃLÃRAªI
Telefon/fax: 0242-31.10.60, 0242-30.69.17
E-mail: dgaspc_cl@artelecom.net
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Caraº Severin
Director: Ana Vasile
Aleea Trei Ape nr. 4, REªIÞA
Telefon/fax: 0255-21.70.38, 0255-22.43.02
E-mail: dgpccs@cs.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Cluj
Director: Nicoleta Brad
Str. G-ral Eremia Grigorescu 37-39, CLUJ-NAPOCA
Telefon/fax: 0264-42.01.46, 0264-42.06.02
dajpdccluj@mail.dntcj.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Contanþa
Director: Petre Dinicã
Str. Decebal nr. 22, CONSTANÞA
Telefon/fax: 0241-468.09.40, 0241-69.41.37
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Covasna
Director: Voass Maria
Str. P-þa Libertãþii nr. 4, SFÂNTU GHEORGHE
Telefon/fax: 0267-31.11.90-int.743, 0267-31.46.60
E-mail: monitorizare@protectiasociala.ro
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 331 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 330
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Satu Mare
Director: Adrian Marc
Str. Corvinilor nr. 18, SATU MARE
Telefon/fax: 0261-76.88.30
E-mail: djpc@cjsm.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sãlaj
Director: Milas Violeta
P-þa 1 Decembrie 1918 nr. 12, ZALÃU
Telefon/fax: 0260-61.88.50, 0260-61.41.20
E-mail: sjdgaspc@zalau.astral.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sibiu
Director: Anca Drãgan
Str. Mitropoliei nr. 2, SIBIU
Telefon/fax: 0269-23.25.75, 0269-23.25.75
E-mail: dgpdc.sb@directnet.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Suceava
Director: Gheorghe Straton
Bld. George Enescu 16, SUCEAVA
Telefon/fax: 0230-52.28.88, 0230-52.33.37
E-mail: office@dpcsv.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Teleorman
Director: Drãghici Rodica
Str. Dunãrii nr. 7, ALEXANDRIA
Telefon/fax: 0247-31.66.11, 0247-31.66.12/40.60.60
E-mail: dgaspctr@go.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº
Director: Aurelia Anciu
P-þa Regina Maria nr. 3, TIMIªOARA
Telefon/fax: 0256-27.02.12, 0256-49.43.65/49.40.30
E-mail: dgpdctm@rdslink.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Tulcea
Director: Dumitra Bãdulescu
Str. Gavrilov Corneliu nr. 120, TULCEA
Telefon/fax: 0240-51.64.66, 0240-51.64.66
E-mail: copiltl@tim.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Vâlcea
Director: Badea Nicolae
Bdul Tudor Vladimirescu 28, RÂMNICU VÂLCEA
Telefon/fax: 0250-73.53.67, 0250-73.47.58
E-mail: dpcvl@yahoo.com
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Ialomiþa
Director: Paul Marcu
Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 1, SLOBOZIA
Telefon/fax: 0243-23.10.88, 0243-23.34.07
E-mail: dgpdc@hotmail.com / office@dpc.ialomita.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Ilfov
Director: Adrian Dumitrescu
ªos.Afumaþi 94-96, VOLUNTARI
Telefon/fax: 021-270.47.90, 021-240.47.88
E-mail: spspcilfov@itcnet.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Maramureº
Director: Cornelica Ilea
Str. Banatului nr. 1, BAIA MARE
Telefon-fax: 0262-21.70.09, 0727-22.83.22. 0262-217009
E-mail: dasmm@rdslink.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Mehedinþi
Director: Georgeta Aprotosoaie
Str. Traian nr. 89, TURNU SEVERIN
Telefon/fax: 0252-32.44.60, 052-31.92.66
E-mail: dgas@cjmehedinti.ro
Direcþia Generalã pentru Protecþia Copilului Mureº
Director: Codruþa Sava
Str. Gheorghe Marinescu nr. 62, TÂRGU-MUREª
Telefon/fax: 0265-21.16.99, 0265-21.10.12
E-mail: protcopil1@mures.rdsnet.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Neamþ
Director: Mihai Hanganu
Str. Alexandru cel Bun nr. 11, PIATRA NEAMÞ
Telefon/fax: 0233-23.49.30, 0233-23.74.38
E-mail: dgaspc_neamt@yahoo.com
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Olt
Director: Luminiþa Tudora
Str. Drnr. 2, SLATINA
Telefon/fax: 0249-43.49.02, 0249-41.26.92
E-mail: dgpdcot@slatina.rdsnet.ro
Direcþia Genralã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Prahova
Director: Gheorghe Curelea
ªos. Vestului nr. 14-16, cod 2000, PLOIEªTI
Telefon/fax: 0244-58.61.00, 0244-51.14.00
E-mail: copil@copilprahova.ro
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 333 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 332
Sector 5
Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 5
Bdul Regina Elisabeta nr. 29-31, Sector 5, Bucureºti
Telefon/fax: 021-310.17.31
Director: Florentina Marin
E-mail: florance2001@yahoo.com
Sector 6
Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 6
Str. Drumul Taberei nr. 18, Sector 6, Bucureºti
Telefon/fax: 021-745.72.37; 021-745.62.29
Director: Leonardo Brãila
E-mail: dgaspc6@yahoo.com
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Vaslui
Director: ªtefãnicã Armeanu Ionel
ªos. Naþionalã Vaslui-Iaºi nr. 1, VASLUI
Telefon/fax: 0235-31.51.38
E-mail: office@dgpcvs.ro
Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Vrancea
Director: Toader Gheþu
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 32/3, FOCªANI
Telefon/fax: 0237-23.07.89, 0237-23.07.88
E-mail: ssjvn@yahoo.co.uk
Municipiul Bucureºti
Sector 1
Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 1
Str. Mareºal Averescu nr. 17, Sector 1, Bucureºti
Telefon/fax: 021-222.76.21, 021-223.41.97
Director: Dãnuþ Fleacã
E-mail: dgass1@yahoo.com / dgas1monit@k.ro
Sector 2
Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 2
Str. Olari nr. 11-13, Sector 2, Bucureºti
Telefon/fax: 021-252.22.02, 021-252.22.10/252.22.17
Director: Dan Baranga
E-mail: dpcsector2@yahoo.com
Sector 3
Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 3
Str. Bdul 1 Decembrie nr. 12-14, Sector 3, Bucureºti
Telefon/fax: 021-321.63.62, 021-320.98.64
Director: Florin ªtefan Vasile
E-mail: dgaspc_sec3@yahoo.com
Sector 4
Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 4
ªos. Olteniþei, nr. 252-254, Sector 4, Bucureºti
Telefon/Fax: 021-334.63.59/334.40.16, 021-334.47.70
Director: Mihaela Dumitrescu
E-mail: dgpc4@home.ro
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 335 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 334
BIHOR
959 Poliþia de Frontierã
979 Asistenþã socialã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
BISTRIÞA
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
BOTOªANI
954 Asistenþã socialã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
BRAªOV
BRÃILA
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
BUZÃU
934 Anti-drog
CARAª-SEVERIN
934 Anti-drog
979 Asistenþã socialã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
CÃLÃRAªI
CLUJ
934 Anti-drog
962 Spitalul Clinic de Copii
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
CONSTANÞA
969 Salvarea Mama si Copilul
934 Anti-drog
979 Asistenþã socialã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
COVASNA
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
DAMBOVIÞA
979 Asistenþã socialã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
DOLJ
Hotline
Bucureºti
9341 - Direcþia pentru Protecþia Drepturilor Copilului - Centrul Antidrog
sector 1
9342 - Direcþia pentru Protecþia Drepturilor Copilului - Centrul Antidrog
sector 2
9343 - Direcþia pentru Protecþia Drepturilor Copilului - Centrul Antidrog
sector 3
9344 - Direcþia pentru Protecþia Drepturilor Copilului - Centrul Antidrog
sector 4
9345 - Direcþia pentru Protecþia Drepturilor Copilului - Centrul Antidrog
sector 5
9346 - Centrul de Prevenire ºi Consiliere ANTIDROG - sector 6
9596 - IGP - Prevenirea ºi Combaterea Traficului de Fiinþe Umane
9609 - Fundatia Victor Babeº - salvare
962 - Spitalul Clinic de Urgenþã
973 - Puls Medica
976 - SOS Medical & Ambulance Emergency Services SA
9852 - Direcþia Protecþia Copilului Sector 2, telefonul copilului
08008200200 - Telefonul Verde - Centrul de consiliere Sector 4
4501893 - Serviciul de primire în regim de urgenþã copii, Sector 5
Judeþe
ALBA
979 Asistenta socialã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
ARAD
959 Poliþia de Frontierã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
BACÃU
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei in Familie
În Regulamentul cadru de organizare ºi funcþionare a Direcþiei generale de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului din 02/09/2004, în art. 3, alin. 1, este
prevãzutã structura organizatoricã orientativã necesarã care cuprinde un
compartiment de intervenþie în regim de urgenþã în domeniul protecþiei copilului,
în cadrul cãruia se organizeazã ºi funcþioneaza "telefonul copilului".
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 337 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 336
SATU MARE
983 SOS VictimeleViolenþei în Familie
SÃLAJ
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
SIBIU
979 Asistenþã socialã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
SUCEAVA
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
TELEORMAN
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
TIMIª
959 Poliþia de Frontierã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
TULCEA
959 Politia de Frontiera
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
VASLUI
934 Anti-drog
959 Politia de Frontiera
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
VRANCEA
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
VÃLCEA
Alte numere utile (unice la nivel naþional):
955 Poliþia
961 Salvarea
981 Pompierii
956 Jandarmeria
982 Protecþia civilã
GALAÞI
934 Anti-drog
959 Poliþia de Frontierã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
GORJ
GIURGIU
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
HARGHITA
HUNEDOARA
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
IALOMIÞA
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
IASI
934 Anti-drog
959 Politia de Frontiera
962 Medical Ambulance Center
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
MARAMUREª
934 Anti-drog
959 Politia de Frontiera
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
MEHEDINÞI
959 Poliþia de Frontierã
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
MUREª
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
NEAMÞ
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
OLT
934 Anti-drog
PRAHOVA
934 Anti-drog
983 SOS Victimele Violenþei în Familie
Pentru actualizarea ghidului a fost consultatã
baza de date legislativã „Lege 4“ a firmei Indaco Systems
Tel. (01) 3112382 / 3112384
www.indaco.ro
h d j d p v d
p p ç f m
Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3
Sector 1, cod 010899
Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 86
e-mail: rosc@salvaticopiii.ro; www.salvaticopiii.ro
Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 - BCR PLEVNEI
Material tipãrit în 3.500 exemplare.
Se distribuie gratuit.
ISBN 973-87430-9-5

h

d

j

d

p

v

d
p

p

ç

f

m

World Learning
ChildNet Program

ghid juridic privind protecþia copiilor ºi a familiei

“Copil înseamnã orice fiinþã din lume în vârstã de pânã la 18 ani.” (art. 1 al Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului)

Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei

1

ghid juridic privind protecþia copiilor ºi a familiei

- decembrie 2005 2
Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei

3

În acest sens. acordarea ajutorului social 7 12 15 16 24 33 37 39 41 43 52 59 63 66 68 70 72 73 75 78 79 83 86 90 94 95 97 98 100 102 108 5 4 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei .fãrã titlu exhaustiv . Prezentul ghid are menirea de a oferi . ghidul se adreseazã pãrinþilor ºi copiilor care pot consulta ghidul pe teme specifice problemelor lor.informaþii privind actele normative în care sunt reglementate drepturile ºi obligaþiile instituþiilor ºi pãrinþilor în legãturã cu protecþia copilului. Cuprins Principii generale de protecþie a copilului Sistemul instituþional de protecþie a copilului ºi familiei Instanþa de judecatã Tribunalul pentru minori ºi familie Comisia pentru Protecþia Copilului Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului Serviciul public de asistenþã socialã Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Familiei Responsabilitãþile autoritãþilor locale în protecþia copilului Organisme neguvernamentale Mãsuri de protecþie a copilului aflat în dificultate Mãsuri de protecþie specialã a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pãrinþilor sãi Asistentul maternal Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti Obligaþia de întreþinere Încredinþarea copilului spre creºtere ºi educare unuia dintre pãrinþi (în cazul divorþului ori în situaþia copilului din afara cãsãtoriei) Dreptul copilului la menþinerea relaþiilor personale cu pãrinþii Înapoierea copilului de la persoanele care îl þin fãrã drept Decãderea din drepturile pãrinteºti Tutela Curatela Adopþia Mãsuri de sprijinire a familiei ºi copilului Alocaþia de stat pentru copii Alocaþia familialã complementarã ºi alocaþia monoparentalã (Familia monoparentalã) Concediul pentru creºterea copiilor în vârstã de pânã la 2 ani. legislaþia în domeniu a fost adaptatã cerinþelor Convenþiei ONU cu privire la drepturile copilului ºi a altor tratate internaþionale pe care România le-a ratificat. respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap Concediu ºi indemnizaþia de maternitate Concediul ºi indemnizaþia pentru îngrijirea copilului bolnav Alocaþia pentru copiii nou-nãscuþi Ajutorul de deces Ajutorul social acordat soþiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu Ajutorul pentru încãlzirea locuinþei Venitul minim garantat. Tocmai de aceea. Este binecunoscutã dificultatea de a obþine informaþii de ordin juridic care sã rãspundã unor nevoi imediate ori de a gãsi interpretarea corectã a unor texte de lege. El poate fi util ºi personalului instituþiilor de stat sau organizaþiilor neguvernamentale cu preocupãri în domeniul protecþia copilului.Argument Protecþia copiilor reprezintã o prioritate a politicii fiecãrui stat.

1. liniile directoare pentru toate celelalte reglementãri în materie. cereri. Universalitatea drepturilor copiilor ºi egalitatea în drepturi. hotãrâri ale instanþelor judecãtoreºti Constituþia României (extras) Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului Legea copilului Inspectorate ºcolare Direcþii de muncã. moral. culoare. la nivel de principii generale. care este considerat piatra de temelie a oricãrui demers pentru asigurarea bunãstãrii copilului. izvorât din dreptul natural la viaþã. Interesul superior al copilului. Drepturile enunþate de legislaþie trebuie sã fie recunoscute tuturor copiilor. toþi copiii se vor bucura de toate drepturile conferite de nevoia lor de protecþie specialã ºi care sunt consacrate de lege. copiii sunt egali. apartenenþã culturalã. Dreptul la dezvoltare. origine naþionalã. se circumscrie acestui principiu. spiritual ºi social în favoarea copilului. normele în general. limbã. nefiind admise excepþii. deosebiri sau discriminãri bazate pe rasã. la nivelul grupurilor din care face parte individul. Forþa acestor principii vine nu doar din reafirmarea de cãtre comunitatea internaþionalã a credinþei sale în drepturile fundamentale ale omului ºi în demnitatea ºi valoarea persoanei umane. elaborate ºi recunoscute la nivel mondial. 2. trebuie sã le prevadã în folosul dezvoltãrii sãnãtoase ºi normale din punct de vedere fizic. opinie politicã sau orice alte situaþie. sex. avere. religie. contestaþii Decizii. Primul document internaþional care face în mod sintetic referire asupra principalelor drepturi pe care le are copilul. În exercitarea drepturilor lor.Cantinele de ajutor social Pensia de urmaº Pensia de invaliditate Burse pentru elevi Protecþia socialã a persoanelor cu handicap Dreptul la sãnãtate Protecþia persoanelor infectate HIV sau bolnave de SIDA Sprijin pentru achiziþionarea de calculatoare Dreptul la muncã Încadrarea în muncã a copiilor Forme grave ale muncii copilului Încadrarea în muncã a tinerilor Concediul de odihnã al salariaþilor minori Protecþia socialã a ºomerilor Identitatea copilului ºi a familiei Actele de stare civilã Cartea de identitate (CI) Paºaportul Numele ºi prenumele copilului Domiciliul copilului Cetãþenia copilului Livretul de familie Filiaþia Mãsuri speciale de protecþie a copilului ºi familiei Drepturile copiilor refugiaþi sau afectaþi de conflicte armate Traficul ºi minorii neacompaniaþi (neînsoþiþi) Delincvenþa juvenilã Codul penal Violenþa asupra copilului Violenþa domesticã Consumul de droguri Dicþionar Modele de acþiuni în justiþie. proclamatã de Adunarea generalã ONU. vor avea la bazã un considerent hotãrâtorinteresul superior al acestuia. la 20 noiembrie 1959. Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 7 . Protecþia specialã acordatã ºi facilitãþile pe care legea. Declaraþia drepturilor copilului. ci ºi din recunoaºterea ºi exercitarea efectivã ºi repetatã a drepturilor pe care le consfinþesc. Potrivit acestui principiu. în condiþii de demnitate ºi libertate. solidaritate socialã ºi familie Direcþii Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hotline 6 116 119 122 123 132 136 137 141 143 145 146 149 150 155 160 163 169 171 172 174 175 178 183 187 189 205 208 213 219 224 246 270 273 287 316 321 327 334 Principii generale de protecþie a copilului Atât documentele internaþionale. indiferent de situaþia lor personalã sau a familiei. inclusiv Convenþia drepturilor copilului din 1989. cât ºi actele cu caracter naþional care au reglementat în detaliu drepturile copilului. consacrã. au dezvoltat un set de principii generale de drept ce trebuie respectate în toate ocaziile în care copilul are nevoie de protecþie. bunãstarea copilului.

Dreptul la un nume ºi o cetãþenie. pentru a preîntâmpina ajungerea în dificultate ºi va face tot posibilul ca mama sã nu fie despãrþitã de copilul cu vârsta foarte fragedã. acestuia trebuie sã i se cultive spiritul de întelegere. 7. decât în cazul în care în interesul acestuia se impune mãsura. însã acesta trebuie respectat cu stricteþe în limitele capacitãþilor sale intelective ºi fizice. de care sã beneficieze ºi mama copilului. Prioritate la protecþie ºi ajutorare. Rãspunderea pentru îngrijire. prin organismele sale cele mai reprezentative. mental sau moral. dublând practic dreptul la egalitate pentru toþi copiii. Protecþie împotriva oricãror forme de neglijenþã. Este dreptul care are o lungime în timp ce depãºeºte a priori durata fizicã a vieþii copilului. exercitarea acestui drept asigurã practic legãtura individului cu autoritatea statalã corespondentã semenilor sãi cu care convieþuieºte. Copilul trebuie sã se afle departe de practicile crude. care stabileºte cu prioritate cã pãrinþii sunt primii responsabili de îngrijirea copilului. protecþie. are nevoie de protecþie. Acest principiu. autoritãþile guvernamentale trebuie sã stabileascã o vârstã minimã corespunzãtoare capacitãþii copilului de a desfãºura activitãþi economice uºoare. asigurã ºanse egale celor care din cauza unei dizabilitãþi pot fi marginalizaþi în societate. Dreptul la o familie este înglobat în acest principiu. hranã adecvatã. Datoritã situaþiei sale deosebite. Dreptul la securitate socialã. educaþiei sau dezvoltãrii sale. Prin mijlocirea pãrinþilor. dreptul la o cetãþenie ºi. securitate moralã ºi materialã ºi doar în caz de nevoie fiind admisã protecþia alternativã. Este bine înþeles faptul cã respectul pentru valorile umanitãþii trebuie insuflate prin grija pãrinþilor sau reprezentanþilor sãi. acest drept obligã societatea la o conduitã mai mult decât protectivã faþã de aceºti copii. Aºadar. copilul trebuie sã fie primul beneficiar al mãsurilor de protecþie sau ajutorare. Raportându-se strict la comunitatea din care face parte. Nu este exclus dreptul la muncã al minorului. toleranþã. degradante sau oricare forme de exploatare. în mãsura posibilului. primii membri ai acestei colectivitãþi care vor fi beneficiari ai mãsurilor protective vor fi copiii. rasialã ori fondatã pe alte teme nu trebuie sã fie parte a educaþiei pe care copilul trebuie sã o primeascã. 4. creºtere ºi asigurarea dezvoltãrii revine pãrinþilor sau reprezentanþilor sãi legali. pãrinþii trebuie sã þinã cont de interesul acestuia. Familia trebuie sã fie.3. Nu trebuie sã fie obiect al comerþului de orice fel ºi nu trebuie obligat sã desfãºoare activitãþi economice daunãtoare sãnãtãþii. 5. prietenie. • dreptul la un nume. inclusiv din nevoia de asigurare a unei asistenþe prenatale adecvate. atât înainte de naºtere cât ºi în perioada postnatalã. o colectivitate. acest principiu consacrã dreptul copilului ºi al mamei sale de a se bucura de protecþie. inumane. cruzime ºi exploatare. comparativ cu alþi membri ai societãþii. mental sau social. Complementar educaþiei ºi urmãrinduse acelaºi scop. Dreptul la educaþie. Faptul natural al naºterii conferã persoanei. care sã-i asigure acestuia o dezvoltare a aptitudinilor proprii ºi sã-i cultive simþul rãspunderii morale ºi sociale care sã-i asigure o integrare deplinã în societate ca membru util al 8 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei acesteia. Mai mult decât atât. cu sentimentul cã este dator sã-ºi foloseascã energia ºi talentul în beneficiul semenilor sãi. În educaþia ºi îndrumarea copilului. mediul în care copilul trebuie sã se bucure de dragoste. sã beneficieze de asistenþã medicalã . atunci când un grup. trebuie sã confere copilului posibilitatea de a beneficia de gratuitate în învãþãmânt. Protecþia specialã pentru copilul dezavantajat din punct de vedere fizic. a reprezentantului legal sau a autoritãþii. drept ce se naºte înaintea titularului sãu. Din acest motiv. umanitatea. Exercitarea dreptului la educaþie. Printre drepturile civile ºi politice pe care Convenþia ONU privind drepturile copilului ºi alte acte internaþionale le cuprinde. 6. Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 9 . Protecþia copilului faþã de toate actele sau practicile ce l-ar împinge cãtre toate formele de discriminare. s-ar putea spune. fraternitate ºi respect. Complexitatea acestui drept rezidã. 10. Acesta din urmã trebuie sã se bucure de timp liber. copilul trebuie sã beneficieze de activitãþi recreative ºi sã aibã condiþii depline pentru joacã. 8. Aºadar. Din dezvoltarea acestor principii generale. dupã caz. Dimpotrivã. dreptul de a-ºi recunoaºte pãrinþii ºi a fi crescut de aceºtia. imaturitate fizicã ºi mintalã. acestora revenindu-le sarcina de a veghea ca în nici un moment copilul sã nu abdice de la acestea. ca regulã generalã. cãrora trebuie sã le asigure tratamentele recuperatorii necesare. unul din primele drepturi civile-dreptul de a avea ºi purta un nume. Discriminarea religioasã. încã de la acest moment. dupã caz. putem enumera: • dreptul inerent la viaþã. copilul are dreptul ºi la o cetãþenie. având dreptul ºi la o locuinþã. 9. Toate aceste mãsuri trebuie luate în spiritul protejãrii unei dezvoltãri normale din punct de vedere fizic. educaþia ºi îngrijirea cerute de particularitãþile situaþiei lor. Statul trebuie sã facã tot posibilul ajutând familia. a statuat existenþa ºi nevoia de recunoaºtere universalã a drepturilor pe care trebuie sã le aibã copiii.

De asemenea. competentã din punct de vedere teritorial este instanþa de la domiciliul copilului sau în a cãrei circumscripþie acesta a fost gãsit. temporar sau permanent. • dreptul la informare. la nevoie. dreptul la un nivel de viaþã suficient. • dreptul la libertatea de gândire. Convenþia enunþã ºi drepturi din categoria celor economice. • dreptul copilului la reîntregirea familiei. dreptul de a beneficia de securitate socialã. cãrora nu le este cunoscut cu exactitate domiciliul ori reprezentanþii legali ai acestora refuzã primirea lor. cu prioritate. inclusiv cetãþenia. Instanþa se pronunþã ºi în cazul în care copilul care a împlinit 14 ani refuzã sã-ºi dea consimþãmântul cu privire la stabilirea unei mãsuri de protecþie specialã. Instanþa judecãtoreascã se pronunþã în cauzele de stabilire a unei mãsuri de protecþie în care pãrinþii. • neimixtiunea în viaþa personalã a copilului. ori numai unul dintre ei. dreptul la educaþie. când domiciliul acestuia nu este cunoscut. sã se substituie chiar autoritãþii pãrinteºti. de conºtiinþã ºi religie. competenþa alternativã privind dispunerea unei mãsuri de protecþie este a Tribunalului Bucureºti. în limitele consacrate de lege pentru respectarea ordinii publice. interesul superior al copilului. sãnãtãþii ºi moralei.• dreptul de a-ºi pãstra identitatea. chiar ºi cea internaþionalã. dispãruþi). de ocrotirea pãrinþilor sãi. • dreptul la libertatea de asociere ºi la libertatea de reuniune paºnicã. a primi ºi a difuza informaþii ºi idei. familiei. inclusiv libertatea de a cãuta. a decãderii lor din drepturile pãrinteºti sau în cazul în care aceºtia au interese contrare intereselor copilului. Tot ea stabileºte modalitãþile în care se exercitã drepturile ºi se îndeplinesc obligaþiile pãrinteºti. atunci când pãrinþii sãi se aflã în alt stat. • dreptul de a nu fi separat de pãrinþii sãi împotriva voinþei sale. În soluþionarea cauzelor privind protecþia copilului. Pentru a se asigura cã aceste drepturi sunt respectate pentru toþi copiii. 11 Competenþa generalã Competenþa teritorialã 10 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei . în cazul copiilor români repatriaþi din alte state. • dreptul copilului capabil de discernãmânt de a-ºi exprima liber opinia în problemele care-l privesc. autoritãþile statelor au obligaþia instituirii unor sisteme de drept care. Alãturi de aceste drepturi. sociale ºi culturale: dreptul de a se bucura de cea mai bunã stare de sãnãtate posibilã. mãsura de protecþie a plasamentului se va dispune doar de Tribunalul Bucureºti. în cazul copiilor strãini neînsoþiþi. În toate cauzele acestea instanþa ia în considerare. decât în condiþiile impuse de interesul sãu. • dreptul la libertatea de exprimare. dreptul de a fi protejat împotriva exploatãrii economice. domiciliului ºi corespondenþei sale ºi dreptul la respectarea onoarei ºi reputaþiei sale. Prin excepþie de la aceastã regulã generalã. dreptul la odihnã ºi la vacantã. Instanþa de judecatã Aspecte generale Instanþa judecãtoreascã este singura autoritate competentã sã se pronunþe cu privire la persoana care exercitã drepturile ºi îndeplineºte obligaþiile pãrinteºti în situaþia în care copilul este lipsit. în raport cu autoritãþile guvernamentale se transformã în obligaþii ale acestora pentru transpunerea lor in practicã. sau alt reprezentant legal refuzã sã-ºi dea acordul cu privire la mãsura de protecþie. numele ºi relaþiile familiale. atunci când este cazul. Toate aceste drepturi enunþate de Convenþia ONU. inclusiv în cauzele privind adopþia. identificaþi pe teritoriul României. decedaþi. ori atunci când acest consimþãmânt nu poate fi obþinut datoritã lipsei parinþilor (necunoscuþi. decãderea totalã sau parþialã din exerciþiul acestor drepturi sau redarea exerciþiului lor. • dreptul copilului separat de pãrinþii sãi de a avea relaþii sau contacte directe cu aceºtia. afarã de cazul în care acest fapt ar dãuna propriului interes.

la încetarea adopþiei. • audierea de cãtre instanþã a copilului care a împlinit 10 ani este obligatorie. Poate fi ascultat ºi copilul care nu are aceastã vârstã. contestaþiile împotriva hotãrârilor emise de comisia pentru protecþia copilului. Aceeaºi instanþã este cea care se pronunþã ºi cu privire la modificarea sau încetarea mãsurilor dispuse. • se pronunþã cu privire la exercitarea drepturilor pãrinteºti ºi a îndeplinirii obligaþiilor corelative. • încuviinþeazã deschiderea procedurii adopþiei interne ºi ia act de existenþa consimþãmântului la adopþie din partea pãrinþilor fireºti sau a reprezentantului legal precum ºi din partea copilului. atunci când între pãrinþi existã neîntelegeri cu privire la exercitarea lor. • încuviinþeazã deschiderea procedurilor privind adopþia ºi încuviinþeazã adopþia internaþionalã. La soluþionarea cauzei. declaraþi judecãtoreºte morþi sau dispãruþi.Competenþa materialã În cauzele privind pregãtirea. • primeºte contestaþiile înaintate de pãrinþi sau de copilul care a împlinit 14 ani. trebuie expres motivat. o ordonanþã preºedinþialã pentru stabilirea plasamentului în regim de urgenþã. va emite. ori în cazul în care este în interesul copilului ca acesta sã fie despãrþit de pãrinþii sãi. din oficiu. Se pronunþã de asemenea ºi în cazul în care se impune menþinerea sau înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã dispus de direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cu o altã mãsurã de protecþie. pe fond. În acest sens. în raport cu vârsta ºi gradul de maturitate ale acestuia. este obligatoriu sã se motiveze acest refuz. • soluþioneazã. dispunerea sau validarea mãsurilor de protecþie. • în toate cauzele privind mãsurile de protecþie a copilului participarea procurorului este obligatorie. Atunci când audierea copilului are loc în cauze privind abuzuri la care acesta a fost expus. • ascultã copilul care a împlinit vârsta de 10 ani în orice cauzã care îl priveºte pe acesta. în cazul copilului neglijat sau abuzat. necunoscuþi. când nu existã acordul pãrinþilor sau reprezentantului legal pentru aceastã mãsurã. precum ºi direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului. având competenþã materialã exclusivã. instanþa citeazã ca pãrþi ºi reprezentantul legal al copilului. precum ºi în cazul în care. • stabileºte mãsura plasamentului. în conformitate cu prevederile Codului de procedurã civilã. instanþa judecãtoreascã: • poate limita exercitarea dreptului pãrintelui separat de copilul sãu de a avea legãturi cu acesta. în cazul în care acesta a împlinit 10 ani. puºi sub interdicþie. dacã este în interesul copilului aceastã limitare. în prezenþa unui psiholog ºi numai dupã o pregãtire corespunzãtoare a copilului. dacã instanþa apreciazã cã este necesar pentru soluþionarea cauzei. 13 12 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei . decãzuþi din exerciþiul drepturilor pãrinteºti. Pot fi ascultaþi de cãtre instanþã ºi copiii care au vârsta mai micã de 10 ani. Refuzul de a asculta copilul. atunci când nu se poate institui tutela. ºi cu care a fost investitã. Reguli de procedura în faþa instanþei • cauzele sunt soluþionate în regim de urgenþã ºi sunt scutite atât de timbru judiciar cât ºi de taxa de timbru. • instituie tutela în situaþia în care ambii pãrinþi sunt decedaþi. • încuviinþeazã adopþia ºi poate dispune desfacerea sau nulitatea acesteia. • dispune mãsura de supraveghere specializatã faþã de copilul care a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal. Aceastã declaraþie poate fi înregistratã prin mijloace tehnice audio-video numai cu acordul copilului ºi în prezenþa unui psiholog. privind mãsurile de protecþie. • declaraþia scrisã a copilului abuzat sau neglijat poate fi administratã ca probã. atunci când pãrinþii nu îºi dau acordul pentru instituirea unei mãsuri de protecþie. În cazul în care la solicitarea copilului sã fie ascultat instanþa refuzã aceastã cerere. în condiþiile legii. la cererea direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului. atunci când pericolul în care se aflã acesta este iminent. atunci când acesta cere sã fie audiat. tribunalul are competenþã materialã exclusivã. • stabileºte cuantumul contribuþiei lunare a pãrinþilor la întreþinerea copilului pentru care a dispus plasamentul. • dispune încredinþarea copilului în vederea adopþiei. Judecãtoria ºi nu Tribunalul. În egalã mãsurã. audierea are loc obligatoriu în camera de consiliu. În toate cazurile opiniile copilului vor fi luate în considerare ºi li se va acorda importanþa cuvenitã. inclusiv în cauzele privind încuviinþarea adopþiei. la cererea direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului. instanþa hotãrãºte cã este în interesul copilului instituirea tutelei.

obligaþiile ºi interesele legitime privind persoana minorilor. cauzele referitoare la drepturile. Legea nr. 2. 304/2004 privind organizarea judiciarã. de regulã. nulitatea sau desfacerea adopþiei. cererile pentru încuviinþarea. Hotãrârile pronunþate în primã instanþã sunt executorii ºi definitive. procedura în faþa instanþei de judecatã este cea a ordonanþei preºedinþiale. direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului va sesiza instanþa pentru dispunerea unei mãsuri de protecþie. cererile privind nulitatea sau desfacerea cãsãtoriei. care funcþioneazã la nivelul fiecãrui judeþ ºi al municipiului Bucureºti ºi are. 273/2004 privind regimul juridic al adopþiei. Dupã punerea în aplicare a ordonanþei preºedinþiale. putând fi atacate cu recurs. ºi nu este posibilã disjungerea. Codul de procedurã civilã. hotãrârile instanþelor nu sunt executorii. unii minori ºi alþii majori. Legea nr. infracþiuni sãvârºite de minori sau asupra minorilor. (Legea nr. Efectele hotãrârilor irevocabile privind încuviinþarea deschiderii procedurii adopþiei pot înceta de drept în cazul în care timp de un an de la data rãmânerii lor irevocabile. sediul în municipiul reºedinþã de judeþ. precum ºi cauzele privind raporturile de familie. în termen de 48 de ore. competenþa aparþine tribunalului pentru minori ºi familie. Acestea pot fi atacate cu recurs în termen de 10 zile de la data comunicãrii lor. în materie civilã. în materie penalã. Redactarea hotãrârilor ºi comunicarea acestora cãtre toate pãrþile se face în termen de 10 zile.272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului. Când în aceeaºi cauzã sunt mai mulþi inculpaþi. • în cazul în care instanþa se pronunþã cu privire la stabilirea plasamentului în regim de urgenþã pentru înlãturarea pericolului iminent de a fi abuzat sau neglijat un copil. Judecã în primã instanþã: 1. conform procedurii ordinare. precum ºi unele mãsuri adiacente*) 14 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 15 . 247/ 2005 privind reforma în domeniile proprietãþii ºi justiþiei. decãderea din drepturile pãrinteºti. • pronunþarea hotãrârilor de soluþionare a cauzelor se face în ziua dezbaterilor finale ºi numai în situaþii deosebite aceasta putându-se amâna cel mult douã zile. Tribunalul pentru minori ºi familie Competenþã Se organizeazã ca instanþã specializatã fãrã personalitate juridicã. procedurile de adopþie nu au fost continuate. • în procedurile privind adopþia. Legea nr.• termenele de judecatã nu pot fi mai mari de 10 zile iar pãrþile sunt considerate legal citate dacã citaþia le-a fost comunicatã cu cel puþin o zi înaintea judecãrii.

comisia pentru protecþia copilului colaboreazã cu comisiile omoloage din celelalte judeþe ºi sectoare ale municipiului Bucureºti ºi poate solicita acestora prezentarea de rapoarte. cu atribuþii directe sau conexe în domeniul promovãrii ºi respectãrii drepturilor copilului. în cazul municipiului Bucureºti. numai atunci când existã acordul pãrinþilor. respectiv a municipiului Bucureºti. • soluþioneazã plângerile adresate de copii. Componenþa comisiei Comisia pentru Protecþia Copilului este alcãtuitã din 7 membri ºi are urmãtoarea componenþã: a) preºedinte . elibereazã certificate de încadrare a copilului într-un grad de handicap precum ºi certificate de expertizã ºi orientare ºcolarã/profesionalã. respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti. • revocã sau înlocuieºte mãsura stabilitã. respectiv al municipiului Bucureºti. asupra raporturilor pe care le au cu aceºtia. inclusiv drepturile ºi obligaþiile ce le revin pe durata mãsurii.Comisia pentru Protecþia Copilului Aspecte generale Comisia pentru Protecþia Copilului este organul de specialitate al Consiliului judeþean. a Consiliului local al sectorului. În acest scop. • acordã atestatul de asistent maternal profesionist persoanei care îndeplineºte condiþiile de fond ºi de formã necesare dobândirii acestei calitãþi. respectiv. • pe baza sesizãrii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului. • un psihopedagog cu experienþã în educaþia specialã. Comisia nu are personalitate juridicã ºi se înfiinþeazã prin hotãrâre a Consiliului judeþean. dar nu rãspunde penal. având drept membri reprezentanþi ai instituþiilor judeþene/locale de sector. ambele exprimate în faþa membrilor comisiei. • stabileºte încadrarea copiilor cu dizabilitãþi într-un grad de handicap ºi orientarea ºcolarã a acestora. c) membri: • un medic specialist pediatru. • promoveazã drepturile copilului în toate activitãþile pe care le întreprinde. inclusiv pentru tânãrul cu dizabilitãþi care are 18 ani ºi care a depãºit cu mai mult de 3 ani vârsta corespunzãtoare clasei de ºcolarizare. b) vicepreºedinte-directorul general al direcþiei generale de asistenþã ºi protecþia copilului a judeþului/sectorului municipiului Bucureºti. în cazul municipiului Bucureºti. • un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliþie. pãrinþii sau alt reprezentant legal al acestuia ºi direcþia de asistentã socialã ºi protecþia copilului. propuneri sau orice alte informaþii referitoare la situaþia copiilor faþã de care a stabilit mãsuri de protecþie.secretarul general al judeþului. În vederea îndeplinirii corespunzãtoare a atribuþiilor ce-i revin. 16 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 17 . • stabileºte cuantumul contribuþiei lunare a pãrinþilor la întreþinerea copilului pentru care s-a decis mãsura specialã a plasamentului. cu activitate decizionalã în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului. poate hotãrî modificarea sau încetarea mãsurilor de protecþie. dacã împrejurãrile care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat. Au dreptul de a sesiza aceste modificãri: copilul. în condiþiile legii. • informeaza pãrinþii cu privire la consecinþele atrase de luarea mãsurii plasamentului pentru copii. • hotãrãºte menþinerea mãsurii plasamentului copilului ori a supravegherii specializate în cazul copilului care savârºeºte o faptã penalã. respectiv secretarul sectorului. desemnat de inspectoratul ºcolar judeþean. precum ºi încadrarea în gradul de handicap corespunzãtor ºi orientarea ºcolarã a copiilor. precum ºi consimþãmântul copilului care a împlinit 14 ani. în mãsura în care soluþionarea acestora nu este stabilitã de lege în sarcina altor autoritãþi. desemnat de direcþia de sãnãtate publicã judeþeanã. Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Atribuþiile Comisiei pentru Protecþia Copilului • hotãrãºte asupra cererii de eliberare a atestatului de asistent maternal profesionist. care verificã trimestrial împrejurãrile ce au stat la baza luãrii unei mãsuri de protecþie. • stabileºte mãsurile de protecþie specialã a copiilor.

dacã interesul superior al copilului o impune. a vicepreºedintelui ori a unuia dintre membri. Secretarul comisiei participã în mod obligatoriu la ºedinþe. de catre vicepreºedinte. Termenul de soluþionare a cauzelor Participarea altor persoane la ºedinþele comisiei Comisia pentru Protecþia Copilului soluþioneazã cauza în termen de cel mult 30 zile de la data înregistrãrii de cãtre direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului a sesizãrii. reprezentantul acestora. persoana. Este obligatorie prezentarea raportului referitor la ancheta psihosocialã a copilului de cãtre specialistul serviciului specializat care a instrumentat cauza. iar în absenþa sa. copilul care a împlinit vârsta de 10 ani. stabilirea unei mãsuri de protecþie. se prezintã raportul de evaluare complexã. ªedinþele comisiei nu sunt publice. familie ºi solidaritate socialã judeþene. familia sau reprezentantul organismului privat autorizat/licenþiat care doreºte sã-i fie dat în plasament copilul. respectiv al sectorului municipiului Bucureºti. orientare ºcolarã. Comisia pentru protecþia copilului este legal constituitã în prezenþa majoritãþii membrilor sãi. Nu pot fi membri ai comisiei specialiºtii care realizeazã evaluarea complexã a copilului sau reprezentanþii organizaþiilor neguvernamentale care nu posedã acreditare în condiþiile legii.• reprezentantul direcþiei pentru dialog. În cazul copilului care necesitã încadrare într-o categorie de persoanã cu handicap ºi. • un reprezentant al organismelor private acreditate în domeniul protecþiei copilului. unui asistent maternal sau unui serviciu de tip rezidenþial licenþiat în condiþiile legii. Raportul va cuprinde date privind personalitatea. În acest caz este necesar avizul favorabil al comisiei din unitatea administrativ-teritorialã respectivã. care au studii superioare în domeniul ºtiinþelor socio-umane. Reprezentantul din partea organizaþiei neguvernamentale în comisie trebuie sã aibã studii superioare socio-umane ºi sã nu desfãºoare alte activitãþi în cadrul autoritãþilor publice locale sau centrale. în ºedinþe extraordinare. dupã caz. Convocarea ºedinþelor se face de cãtre preºedinte. dupã caz sediul. Prezenþa membrilor comisiei la ºedinþã este obligatorie. a planului de servicii personalizat ºi a propunerilor privind încadrarea copilului într-o categorie de persoanã cu handicap. anual. prezentate comisiei. fãrã a avea drept de vot. unei familii. Hotãrârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor care o alcãtuiesc. Comisia pentru protecþia copilului se întruneºte bilunar în ºedinþe ordinare ºi. precum ºi orice persoane care pot da relaþii în cauzã. La invitaþia preºedintelui. orientarea ºcolarã a acestora ºi. Rapoarte de prezentare a cazului Comisia pentru protecþia copilului. ªedinþele au loc în spaþii special amenajate care sã asigure confidenþialitatea datelor ºi a informaþiilor referitoare la copil. propus de secretarul general al judeþului. este schimbat. starea fizicã ºi mentalã a copilului. pot participa la ºedinþele comisiei ºi alte persoane. Aceste persoane trebuie sã aibã experienþã profesionalã ºi o integritate moralã care sã confere garanþia îndeplinirii atribuþiilor ce le revin în calitatea de membri ai comisiei. Competenþa comisiei Comisia poate hotãrî plasamentul copilului unei persoane. 18 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 19 . prin rotaþie. orice alte date referitoarea la creºterea ºi la educarea copilului utile comisiei în soluþionarea cauzei. dacã aceasta considerã utilã prezenþa lor. antecedentele acestuia. condiþiile în care a fost crescut ºi a trãit. chiar ºi pe teritoriul altei unitãþi administrativ-teritoriale decât cea în care funcþioneazã comisia. este aceea în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului. iar în absenþa acestuia de cãtre vicepreºedinte. ªedinþele sunt conduse de preºedintele acesteia. competentã sã soluþioneze cauzele privitoare la copiii care necesitã o mãsurã de protecþie specialã. precum ºi a dezbaterilor membrilor comisiei. Pentru asigurarea unei reprezentativitãþi corespunzãtoare tuturor organizaþiilor neguvernamentale. precum ºi poziþia acestuia cu privire la mãsura propusã. dupã caz. ori de câte ori este necesar. respectiv a municipiului Bucureºti. propunerea unei mãsuri de protecþie a copilului. ºi care pot avea domiciliul sau. cu atribuþii în domeniul asistenþei sociale. Pot fi membri ai comisiei doar specialiºtii angajati ai instituþiilor care îi desemneazã pentru reprezentare. În faþa comisiei pot fi chemaþi pãrinþii.

6. membrii comisiei care se abþin sau care voteazã împotrivã au obligaþia sã îºi motiveze votul exprimat. dupã caz. copilului care are mai mult de 10 ani.. precum ºi organelor financiare competente. Termenul de comunicare a hotãrârilor este de 5 zile de la data þinerii ºedinþei.Desfãºurarea sedinþelor comisiei 1. a planului de recuperare ºi a propunerii privind încadrarea copilului într-un grad de handicap ºi. familiei sau asistentului maternal ori serviciului de tip rezidential caruia i-a fost dat în plasament copilul. primãriei de la domiciliul pãrinþilor. cu confirmare de primire. potrivit procesului-verbal al ºedinþei în care au fost adoptate. celelalte persoane chemate în faþa comisiei pentru a da relaþii necesare soluþionãrii cazului. este interzisã prezentarea acestor date ºi informaþii în prezenþa altor persoane în afarã de membrii comisiei. dupã caz. familia sau reprezentantul organismului privat acreditat care doreºte sã îi fie dat în plasament copilul. în cazul copilului cu dizabilitãþi care necesitã încadrare întrun grad de handicap ºi. respectiv. în urmãtoarea ordine: copilul care a împlinit vârsta de 10 ani. care au instrumentat cauza. pãrinþii/ reprezentantul legal. 7. dupa redactarea lor. Aceasta se comunicã persoanelor ºi autoritãþilor interesate. noi propuneri pentru soluþionarea cauzei ce vor fi supuse votului majoritar. proces-verbal de îndeplinire a convocãrii prin afiºare. în cazul copilului cu dizabilitãþi care necesitã încadrare întrun grad de handicap ºi. dezbaterile membrilor comisiei cu privire la soluþionarea cauzei. certificatele privind încadrarea copilului întrun grad de handicap ºi orientarea ºcolarã/profesionala si. acestea vor fi audiate de comisie separat. direcþiei pentru dialog. de secretarul acesteia ºi de specialiºtii direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului. prezenþa ºi audierea copilului au loc numai la solicitarea expresã a comisiei. Acestea se redacteazã de cãtre secretarul comisiei. Hotãrârile se semneazã de preºedintele comisiei sau de vicepreºedinte în cazul lipsei primului. dupã audierea separatã a acestor persoane comisia poate proceda la o nouã audiere comunã a douã sau mai multe dintre acestea. orientare ºcolarã/profesionalã. supunerea la vot de cãtre preºedinte a propunerilor privind soluþionarea cauzei ºi adoptarea hotãrârii comisiei. se procedeazã la prezentarea raportului de evaluare complexã. prezentarea de cãtre secretarul comisiei a datelor de identitate ale copilului ºi ale persoanelor chemate în faþa comisiei pentru soluþionarea cazului. consecinþele pe care stabilirea acestei mãsuri le va avea ºi i se asigurã dreptul de a-ºi exprima în mod liber opinia cu privire la mãsura de protecþie propusã. dupa caz. care au legaturã cu cazul in discuþie. persoana. care vor furniza comisiei orice informaþii suplimentare solicitate de membrii acesteia. motivat. Hotãrârea comisiei va cuprinde în mod obligatoriu numele. prenumele si codul numeric personal ale persoanelor care au luat în plasament copilul. etc. 4. 3. direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului. în cadrul dezbaterilor membrii comisiei pot face. prezentarea acestor date ºi informaþii se face cu respectarea confidenþialitãþii prevãzute mai sus. copilului care a împlinit vârsta de 10 ani i se comunicã de cãtre preºedintele comisiei mãsura propusã pentru protecþia sa. prezentarea acestor date ºi informaþii se face de specialistul sau. familie ºi solidaritate socialã. se contrasemneazã de secretarul comisiei ºi se înregistreazã într-un registru special de evidenþã a hotãrârilor. 5. Hotãrârea comisiei privind plasamentul copilului este executorie. precum ºi codul numeric personal al copilului. seria ºi numãrul livretului de familie al acestora. de cãtre specialiºtii serviciului de evaluare complexã a copilului. Acestea se comunicã persoanelor interesate prin scrisoare recomandatã. respectiv: pãrinþilor. Hotãrârile comisiei Hotãrârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor ei. raport referitor la ancheta psihosocialã ºi a proiectului planului individualizat de protecþie a copilului. în termen de 3 zile de la data þinerii ºedinþei. pe baza documentelor întocmite cu aceastã ocazie: registru de evidenþã a convocãrilor. de specialiºtii direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului. confirmãri de primire a scrisorii de convocare. persoanei. planul de reabilitare a copilului cu dizabilitãþi constituie anexe ale hotãrârii comisiei ºi fac parte din acest act. dupã caz. precum ºi a situaþiei privind convocãrile acestora. orientarea ºcolarã/ profesionalã a acestuia. 21 20 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei . în cazul stabilirii unor contribuþii în sarcina parinþilor. orientare ºcolarã/profesionalã. 2. audierea persoanelor chemate în faþa comisiei pentru soluþionarea cauzei.

Mãsura prevãzutã la lit.Hotãrârea Comisiei pentru protecþia copilului poate fi atacatã în conformitate cu procedura specialã prevazuta de Legea nr. • persoana. respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureºti. familia sau reprezentantul organismului privat acreditat care doreºte sã-i fie dat în plasament copilul. Comisia poate proceda la o nouã audiere comunã a douã sau mai multe dintre acestea. În cazul eliberãrii de certificate de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesitã protecþie specialã. convocarea se poate face prin afiºare la sediul comisiei. Prezenþa ºi audierea copilului cu dizabilitãþi care necesitã încadrarea într-un grad de handicap sau/ºi orientare ºcolarã/ profesionalã se asigurã doar la solicitarea expresã a comisiei. 272/2004. în condiþiile legii. c) se aplicã prin hotãrâre a consiliului judeþean. Preºedintele comisiei comunicã copilului care a împlinit vârsta de 10 ani mãsura propusã pentru protecþia sa ºi consecinþele acesteia ºi i se asigurã dreptul de a-ºi exprima în mod liber opinia. respectiv în faþa instituþiei pe care o reprezintã. precum ºi la sediul primãriei unitãþii administrativ-teritoriale pe al cãrei teritoriu se aflã ultimul domiciliu cunoscut al persoanei interesate cu cel puþin trei zile înainte de data ºedinþei. cu confirmare de primire. de cãtre secretarul comisiei. Mãsurile prevãzute la lit. Confirmãrile de primire a scrisorilor recomandate. Audierea persoanelor chemate în faþa Comisiei Audierea se face separat în urmãtoarea ordine: • copilul care a împlinit vârsta de 10 ani. convocarea se poate face ºi telefonic. In acelasi registru vor fi evidentiate ºi cazurile în care persoanele interesate care nu au fost convocate conform procedurii. transmisã cu cel puþin 5 zile înainte de data ºedinþei. pentru neîndeplinirea obligaþiilor care le revin potrivit legii. respectiv a primarului sectorului municipiului Bucureºti. a) ºi b) se aplicã prin dispoziþie a preºedintelui consiliului judeþean. b) revocarea calitãþii de membru al comisiei. precum ºi procesele-verbale de îndeplinire a Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei procedurii de convocare se înregistreazã într-un registru special de evidenþã a convocãrilor. c) suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate necuvenit de cãtre beneficiari în situaþia încadrãrii acestora într-o categorie de persoane cu handicap. Se face în scris de cãtre secretarul comisiei ºi se comunicã persoanei interesate prin scrisoare recomandatã. • pãrinþii/reprezentantul legal al acestuia. • celelalte persoane chemate în faþa comisiei pentru a da relaþii necesare soluþionãrii cazului. Hotãrârea nr. Dacã nu este posibilã prin procedurile de mai sus. 1437/2004 privind organizarea ºi metodologia de funcþionare a comisiei pentru protecþia copilului ) Convocarea persoanelor chemate în faþa Comisiei 22 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 23 . datoritã unor vicii. membrii comisiei vor fi obligaþi la suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate necuvenit de cãtre beneficiari. (Legea 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului. de cãtre conducerea instituþiei al cãrei reprezentant este. fãrã respectarea criteriilor prevãzute de lege. Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului poate propune aplicarea urmãtoarelor mãsuri ºi sancþiuni: a) solicitarea sancþionãrii disciplinare a celui vinovat. Dupã audierea separatã a acestor persoane. Sancþiuni pentru nerespectarea legii Preºedintele. sau prezentat în faþa comisiei la data ºedinþei în cauzã. precum ºi pentru adoptarea unor hotãrâri cu nerespectarea dispoziþiilor legale. vicepreºedintele ºi membrii comisiei rãspund în faþa consiliului judeþean. sau a consiliului local al sectorului municipiului Bucureºti. In situaþii excepþionale.

finanþare ºi structura organizatoricã a direcþiei generale se stabilesc prin hotãrâre a consiliului judetean sau de sector al municipiului Bucureºti. finanþarea sau cofinanþarea serviciilor de protecþie a copilului. mãsurilor ºi prestaþiilor privind protecþia copilului. • elaboreazã proiectele de strategii în asistenþa socialã. • solicitã Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului licenþa de funcþionare a serviciilor de prevenire a separãrii copilului de familia sa. Modalitatea de organizare. asigurã consultanþã de specialitate. precum ºi cu alte instituþii publice din unitatea administrativ-teritorialã. • coordoneazã metodologic activitatea privind prevenirea separãrii copilului de pãrinþii sãi. Direcþia realizeazã la nivelul judeþului/sectorului municipiului Bucureºti mãsurile de asistenþã socialã în domeniul protecþiei copilului. • colaboreazã pe bazã de protocoale sau convenþii cu celelalte direcþii generale din þarã. 24 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 25 . persoanelor singure. în domeniul sãu de activitate. aflate în structura sa. 1. prin comasarea serviciului public de asistenþã socialã ºi a serviciului public specializat pentru protecþia copilului la nivel judeþean. obligatoriu unul dintre aceºtia coordonând activitatea de protecþie a drepturilor copilului. precum ºi a celor de protecþie specialã a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pãrinþilor sãi. cu serviciile publice locale de asistenþã socialã. autoritate publicã care îi asigurã ºi finanþarea.Directorul este ajutat de cel puþin 2 directori adjuncþi. gratuit. • la cerere. • colaboreazã cu organizaþiile neguvernamentale care desfãºoarã activitãþi în domeniul protecþiei copilului sau cu agenþi economici prin încheierea de convenþii de colaborare cu aceºtia. privind acordarea serviciilor. La nivel general • coordoneazã ºi sprijinã activitatea autoritãþilor administraþiei publice locale din domeniul protecþiei drepturilor copilului la nivelul judeþului/sectorului municipiului Bucureºti. pe care le supune aprobãrii consiliului judeþean/local de sector. rapoarte de evaluare privind activitatea de protecþie a copilului. familiei. celor cu handicap ori al altor persoane aflate în nevoie. • prezintã consiliului judeþean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti. • colaboreazã cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor ºi ale celorlalte instituþii de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi cu responsabilitaþi în domeniul protecþiei copilului. pe plan intern ºi internaþional. Direcþia generalã se aflã în subordinea consiliului judeþean/ local al sectorului municipiului Bucureºti. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti. persoanelor vârstnice. • propune consiliului judeþean/local de sector înfiinþarea.Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului Aspecte generale Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului este instituþie publicã cu personalitate juridicã ºi înfiinþatã prin hotãrârea Consiliului Judeþean. precum ºi cu reprezentanþii societãþii civile care desfãºoarã activitãþi în acest domeniu. anual sau la cererea acestora. • reprezintã autoritatea publicã în subordinea cãreia funcþioneazã. în funcþie de nevoile comunitãþii locale. Conducerea direcþiei se asigurã de directorul general/ executiv ºi de colegiul director. în vederea îndeplinirii atribuþiilor legale. Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Coordonarea DGASPC Atribuþiile DGASPC • administreazã fondurile puse la dispoziþie ºi asigurã mijloacele umane ºi materiale pentru implementarea strategiilor locale în domeniu ori pentru rezolvarea urgenþelor sociale individuale la nivelul judeþului sau sectorului. • dezvoltã parteneriate ºi colaboreazã cu organizaþii neguvernamentale ºi cu alþi reprezentanþi ai societãþii civile în vederea acordãrii ºi diversificãrii serviciilor pentru protecþia copilului. • asigurã serviciile administrative ºi de secretariat ale comisiei pentru protecþia copilului. desfãºuratã la nivelul serviciilor publice locale de asistenþã socialã.

raportul privind copilul gãsit pe raza sa administrativteritorialã. respectiv de evaluare ºi formare profesionalã continuã a acestuia. 2. • acordã asistenþã ºi sprijin pãrinþilor copilului separat de familie. atunci când este cazul. întocmind rapoarte bilunare. cel puþin o datã la 3 luni ºi ori de câte ori este cazul. nu a identificat o familie sau o persoanã corespunzãtoare pentru copil. în condiþiile legii. necesar stabilirii mãsurii. • reevalueazã. dacã dupã un an de la prima deschidere. termenul de sesizare a instanþei este de 48 de ore de la implicarea direcþiei. asigurã consilierea mamei în demersurile acesteia pentru obþinerea certificatului de naºtere al copilului. dupã caz. prezintã instanþei sesizate cu soluþionarea cererii privind mãsura de protecþie. ori dupã caz. • revizuieºte. • identificã ºi evalueazã familiile sau persoanele care pot primi în plasament copilul care are nevoie de aceastã mãsurã de protecþie. evalueazã condiþiile materiale ºi garanþiile morale pe care acestea le prezintã ºi elibereazã atestatul de familie sau de persoanã aptã sã adopte copii. in acest sens înaintând un raport instanþei de judecatã competente. menþinerea. pe toatã durata acestei mãsuri. În situaþia unui plasament în regim de urgenþã. • identificã. astfel. În acest sens întocmeºte rapoarte pe care le înainteazã comisiei pentru protecþia copilului sau instanþei. • controleazã activitatea organismelor private autorizate care desfãºoarã activitãþi în domeniul protecþiei copilului pe teritoriul unitãþii administrativ-teritoriale în care funcþioneazã. • monitorizeazã trimestrial activitãþile de aplicare a hotãrârilor de instituire a mãsurilor de protecþie specialã a copiilor. deschiderea unei noi proceduri de adopþie. • supravegheazã familiile ºi persoanele cãrora le-a fost dat în plasament un copil. sprijinã pãrinþii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaþiei de informare a acestuia cu privire la faptul cã este Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 27 . precum ºi a relaþiilor acestora cu pãrinþii adoptivi pentru o perioadã de cel puþin 2 ani.• organizeazã activitatea de selectare ºi angajare a personalului din aparatul propriu ºi din serviciile/instituþiile subordonate. • evalueazã persoana sau familia care urmeazã a fi numitã tutore. din drepturile pãrinteºti. • întocmeºte raportul de evaluare iniþialã a copilului ºi familiei acestuia ºi propune stabilirea unei mãsuri de protecþie. împrejurãrile care au stat la baza stabilirii mãsurilor de protecþie specialã ºi propune. • îndeplineºte demersurile vizând deschiderea procedurii adopþiei interne pentru copiii aflaþi în evidenþa sa. educare ºi asupra sãnãtãþii ori dezvoltãrii sale fizice. privitor la garanþiile morale ºi condiþiile materiale necesare 26 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei primirii unui copil in îngrijire. În acest sens. pentru decãderea pãrinþilor ori a unuia dintre aceºtia. obligatoriu. acordând la nevoie îndrumãrile necesare. iar raportul final îl prezintã instanþei în cazul investirii acesteia cu soluþionarea cererii de încuviinþare a adopþiei. prin personalul de specialitate. • întocmeºte planul individualizat de protecþie. comunicã datele înscrise în atestat Oficiului Român pentru Adopþii în vederea înscrierii lor în Registrul naþional pentru adopþii. În legãturã cu persoana minorului ce necesitã protecþie specialã • are dreptul de a vizita copilul la locuinþa sa. • monitorizeazã evoluþia copiilor adoptaþi. • sesizeazã instanþa judecãtoreasã competentã. modificarea sau încetarea acestora. atunci când sunt întrunite condiþiile legale necesare. • urmãreºte evoluþia copilului ºi relaþiile acestuia cu persoanele cãrora le-a fost încredinþat în perioada încredinþãrii în vederea adopþiei. modificarea sau schimbarea mãsurii de protecþie. pentru a pregãti revenirea acestuia în mediul sãu familial. cu propuneri privind modificarea sau încetarea mãsurii de protecþie. • se implicã activ în procedurile privind identificarea copiilor pãrãsiþi în maternitãþi sau în alte instituþii medicale. • identificã familiile sau persoanele cu domiciliul in România care doresc sã adopte copii. imediat dupã primirea unei solicitãri privind o mãsurã de protecþie ori imediat dupã dispunerea plasamentului în regim de urgenþã. planul individualizat de protecþie a copilului ºi solicitã instanþei menþinerea. evalueazã ºi pregãteºte persoane care pot deveni asistenþi maternali profesioniºti. dacã existã motive temeinice de a suspecta cã viaþa ºi securitatea acestuia sunt puse în primejdie pentru a se informa despre condiþiile de îngrijire. încheie contracte individuale de muncã ºi asigurã formarea continuã de asistenþi maternali profesioniºti.

adoptat.comunicã. Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 29 .identificã copiii cu dizabilitãþi ºi dificultãþi de învãþare ºi adaptare socio-ºcolarã. Atribuþiile Directorului General Directorul general al direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului asigurã conducerea executivã a acesteia ºi rãspunde de buna ei funcþionare în îndeplinirea atribuþiilor ce îi revin. • îndeplineºte alte atribuþii prevãzute de lege.în situaþii excepþionale. respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti. pe care le supune avizãrii colegiului director ºi aprobãrii consiliului judeþean. b) exercitã atribuþiile ce revin direcþiei în calitate de persoanã juridicã. aprobat de comisia pentru protecþia copilului. pãrinþilor sau reprezentantului legal data stabilitã pentru reevaluare. • asigurã reprezentarea copilului strãin care solicitã statutul de refugiat. la sediul sãu ori la domiciliul copilului. • prin intermediul serviciului de evaluare complexã: . ori atunci când este necesarã reevaluarea cazurilor. în cadrul compartimentului pentru îngrijire de tip rezidenþial ºi a celui de tip familial organizeazã centre de plasament ºi centre maternale.efectueazã reevaluarea pe ciclu ºcolar a condiþiilor privind orientarea ºcolarã/profesionalã a copiilor cu dizabilitãþi. desfacerea sau chiar anularea adopþiei. .urmãreºte realizarea planului de recuperare a copilului cu dizabilitãþi. de îndatã ce vârsta ºi gradul de maturitate ale copilului o permit ºi asigurã acestora servicii postadopþie. Directorul general reprezintã instituþia în relaþiile cu autoritãþile ºi instituþiile publice. la cererea pãrintelui sau a reprezentantului legal. . pentru dispunerea unei mãsuri de protecþie. În exercitarea atribuþiilor ce îi revin directorul general emite dispoziþii. dintre care unul coordoneazã activitatea în domeniul protecþiei copilului. cel mult pânã la împlinirea vârstei de 26 de ani. fiind ajutat de cel puþin 2 directori adjuncþi. . efectueazã evaluarea complexã a copilului sau componente ale acesteia. • asigurã mediul familial corespunzãtor nevoii de dezvoltare armonioasã pentru copiii lipsiþi de ocrotirea pãrinteascã ºi pe care i-a primit în plasament. cu persoanele fizice ºi juridice din þarã ºi din strãinãtate ºi îndeplineºte urmãtoarele atribuþii principale: a) este vicepreºedintele comisiei pentru protecþia copilului ºi reprezintã direcþia în relaþiile cu aceasta.verificã îndeplinirea condiþiilor privind încadrarea copilului într-un grad de handicap ºi orientarea ºcolarã/ profesionalã a acestuia. a referirilor din partea specialiºtilor care vin în contact cu copiii. în acest scop.întocmeºte. în scris. planul individualizat de protecþie pentru copilul cu dizabilitãþi. . • asigurã servicii de recuperare ºi de reintegrare socialã ºi educaþionalã/profesionalã prin servicii specializate destinate copilului cu dizabilitãþi. inclusiv pentru cei care în timpul mãsurii de protecþie dobândesc capacitatea deplinã de exerciþiu. c) exercitã funcþia de ordonator secundar de credite. a copilului exploatat. în condiþiile legii. traficat sau cu comportament delincvent. respectiv a planului individualizat de protecþie. în toate procedurile necesare atingerii acestui scop ºi depune diligenþele necesare pentru clarificarea situaþiei juridice a acestuia. participând ca parte la toate procedurile judiciare din faþa instanþei. • sesizeazã Comisia pentru protecþia copilului ori de câte ori este nevoie. . .efectueazã reevaluarea anualã a condiþiilor privind încadrarea copilului într-un grad de handicap. f) numeºte secretarul comisiei pentru protecþia copilului. cu organizaþiile private. care necesitã încadrare într-un grad de handicap ºi orientare ºcolarã/profesionalã. în urma solicitãrilor directe. . e) asigurã executarea hotãrârilor comisiei pentru protecþia copilului. d) întocmeºte proiectul bugetului propriu direcþiei ºi contul de încheiere a exerciþiului bugetar. dacã îºi continuã studiile. ori a sesizãrilor din oficiu. . dacã aceasta este în interesul superior al copilului.întocmeºte raportul de evaluare complexã ºi planul de recuperare a copilului cu dizabilitãþi ºi propune comisiei pentru 28 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei protecþia copilului încadrarea acestuia într-un grad de handicap ºi orientarea ºcolarã/profesionalã. • poate solicita instituþiei judeþene încuviinþarea.

Preºedintele colegiului este secretarul general al judeþului/ secretarul sectorului. compartimentul strategii. 5. prin licitaþie publicã. programe. avand cu precãdere studii socioumane. compartimentul de evaluare ºi monitorizare 8. respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti. cu încadrarea în resursele financiare alocate de consiliul judeþean. f) propune consiliului judeþean/local de sector. plasamentul în regim de urgenþã. h) elaboreazã proiectele rapoartelor generale privind activitatea de protecþie a copilului. statul de funcþii. 3 consilieri judeþeni/locali. compartimentul de evaluare a copilului care sãvârºeºte fapte penale ºi nu rãspunde penal. organizatã în condiþiile legii. organizare ºi dezvoltare a sistemului de protecþie a copilului. Atribuþiile ºi componenþa Colegiului Director organizatorice ºi a regulamentului de organizare ºi funcþionare ale direcþiei generale. precum ºi rectificarea bugetului. propune directorului general mãsurile necesare pentru îmbunãtãþirea activitãþilor acesteia. trafic ºi migraþie. potrivit legii. în condiþiile legii. altele decât bunurile imobile. elaboreazã ºi propune spre aprobare consiliului judeþean/ local de sector. Colegiul director îndeplineºte urmãtoarele atribuþii principale: a) analizeazã ºi controleazã activitatea direcþiei. c) avizeazã proiectul strategiei ºi rapoartelor elaborate de directorul general al instituþiei. în cadrul acestuia funcþioneazã ºi serviciul ’’telefonul copilului”. numeºte ºi elibereazã din funcþie personalul din cadrul acesteia. d) propune consiliului judeþean. g) întocmeºte ºi propune spre avizare. în vederea îmbunãtãþirii activitãþii acesteia. la cererea directorului general. 9. secretariatul Comisiei pentru protecþia copilului. j) întocmeºte necesarul de personal de specialitate ºi solicitã instituþiilor ºi organizaþiilor specializate. l) constatã contravenþiile ºi propune aplicarea sancþiunilor prevãzute de art. prezentate de cãtre director. la convocarea directorului general. Structura organizatoricã Colegiul director asigurã. pe care le prezintã spre avizare colegiului director ºi apoi comisiei pentru protecþia copilului. 6. modificarea structurii Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Structura organizatoricã orientativã. în condiþiile legii. În exercitarea atribuþiilor ce îi revin colegiul director adoptã hotãrâri. neglijare. personalul de conducere al direcþiei. ªedinþele se desfãºoarã în prezenþa a cel puþin douã treimi din numãrul membrilor sãi ºi a preºedintelui. pe termen mediu ºi lung. compartimentl de intervenþie în regim de urgenþã. ori de câte ori este necesar. cu votul majoritãþii membrilor. necesarã pentru asigurarea funcþionãrii Direcþiei generale. 2. b) avizeazã proiectul bugetului propriu al direcþiei ºi contul de încheiere a exerciþiului bugetar. iar in lipsa acestuia ºedinþa este condusã de directorul general. directorii adjuncþi. având avizul colegiului director. 3. e) face propuneri cãtre consiliul judeþean/local de sector asupra înstrãinãrii mijloacelor fixe din patrimoniul direcþiei. i) aprobã structura de personal al direcþiei. de restructurare. proiecte. compartimentul de evaluare complexã a copilului cu dizabilitãþi. concesionrea sau închirierea de bunuri sau servicii de cãtre direcþie. prin licitaþie publicã organizatã în condiþiile legii. Colegiul director este compus din directorul general. compartimentul pentru îngrijire de tip rezidenþial. compartimentul pentru îngrijire de tip familial. avizul este consultativ. Colegiul director se întruneºte în ºedinþã ordinarã trimestrial. respectiv aprobare. 31 30 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei . k) controleazã activitatea personalului din cadrul direcþiei ºi aplicã sancþiuni disciplinare acestui personal. 7. respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti. 4.135 din Legea 272/2004 . formarea ºi perfecþionerea personalului direcþiei. pânã la pronunþarea instanþei judecãtoreºti. stadiul implementãrii strategiilor prevãzute mai sus ºi propunerile de mãsuri pentru îmbunãtãþirea acestei activitãþi. împreunã cu directorul general conducerea instituþiei. compartimentul de intervenþie în situaþii de abuz. statul de funcþii precum ºi premierea ºi sporurile care se acordã la salariul personalului direcþiei. precum ºi în ºedinþã extraordinarã. m) dispune.g) elaboreazã proiectele strategiilor anuale. pe care le prezintã pentru aprobare consiliului judeþean/local de sector. a preºedintelui colegiului director sau a unuia dintre directorii adjuncþi. în domeniul protecþiei copilului este urmãtoarea: 1.

respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti pot aproba organizarea altor servicii suplimentare în cadrul structurii organizatorice.1434/2004 privind atribuþiile ºi Regulamentul-cadru de organizare ºi funcþionare ale Direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului) Atribuþii 32 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei . perioada de rezidenþiat se considerã vechime în specialitate. persoanelor singure. serviciul local de asistenþã socialã îndeplineºte atribuþii de ordin general. La nivelul Municipiului Bucureºti aceastã activitate va fi asiguratã de cãtre Direcþiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului organizate în subordinea consiliilor locale de sector. În domeniul protecþiei copilului. 33 Organizare (Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului. Aceste structuri sunt denumite generic. achiziþii publice ºi administrativ. Pentru îndeplinirea atribuþiilor prevãzute de lege în domeniul protecþiei persoanei adulte. 11. compartimentul juridic ºi contencios. compartimentul de relaþii cu publicul. Direcþia va asigura încadrarea personalului corespunzãtor pentru structura organizatoricã. organizeazã în subordinea lor propriile structuri care au responsabilitãþi în sensul asigurãrii serviciilor ºi prestaþiilor sociale pentru familiile ºi persoanele din raza administrativ teritorialã de competenþã. Componenþa serviciului de evaluare complexã Serviciul public de asistenþã socialã Aspecte generale Serviciul de evaluare complexã a copilului cuprinde în mod obligatoriu câte un specialist din urmãtoarele categorii profesionale: medic pediatru. separat de cele enumerate mai sus. neuropsihiatru sau. persoanelor vârstnice. compartimentul economic ºi financiar-contabil. compartimentul tehnic. 12. inclusiv pentru copii. familiei. Serviciul public de asistenþã socialã al comunitãþii locale este principalul furnizor de servicii sociale. familiei sau persoanei cu handicap. dupã caz. psiholog. precum ºi a oricãror persoane aflate în nevoie. Hotãrârea Guvernului nr. acordând prioritate personalului cu studii socio-umane. neurolog pentru copii ori psihiatru pentru copii sau alt specialist. asistent social. Legea nr. Structura organizatoricã. 13. Pentru medici. La nivelul consiliilor locale comunale activitatea acestor structuri este asiguratã de persoane angajate în structura proprie a aparatului consiliilor locale. consiliul judeþean. numãrul de personal ºi bugetul serviciului de asistenþã socialã se aprobã de cãtre consiliul local. consiliile locale ale municipiilor ºi oraºelor. în familie ºi în comunitate. 1437/2004 privind organizarea ºi metodologia de funcþionare a comisiei pentru protecþia copilului din 2 septembrie 2004.10. urmãreºte respectarea ºi realizarea drepturilor lor ºi asigurã centralizarea ºi sintetizarea acestor date. în aºa mãsurã încât acesta sã asigure îndeplinirea atribuþiilor ce îi revin. cum ar fi: • monitorizeazã ºi analizeazã situaþia copiilor din unitatea administrativ-teritorialã respectivã. 273/2004 privind regimul juridic al adopþiei. În exercitarea atribuþiilor legale privind activitatea de asistenþã ºi protecþie socialã. compartimentul audit. 15. Conducãtorul serviciului întocmeºte necesarul de personal de specialitate ºi solicitã instituþiilor specializate formarea ºi perfecþionarea personalului existent. având responsabilitatea dezvoltãrii ºi diversificãrii prioritare a serviciilor de asistenþã ºi îngrijire comunitarã. care sã permitã menþinerea copilului în propriul mediu de viaþã. compartimentul resurse umane. în condiþiile legii. serviciul public local de asistenþã socialã. În cazul tuturor este obligatoriu ca aceºtia sã deþinã studii de lungã duratã ºi o vechime de cel puþin 3 ani în specialitate. persoanelor cu handicap. direcþia generalã are în structura sa compartimente care au competenþe speciale în aceste domenii. În vederea realizãrii atribuþiilor direcþiei. Serviciul public local are rolul de a identifica ºi de a soluþiona problemele sociale ale comunitãþii în domeniul protecþiei copilului. psihopedagog. 14. Hotãrârea de Guvern nr.

în vederea identificãrii unei soluþii cu caracter permanent pentru protecþia copilului. • înainteazã propuneri primarului.• realizeazã ºi sprijinã activitatea de prevenire a separãrii copilului de familia sa. asigurã resursele tehnice. • se preocupã ca autoritãþile locale sã iniþieze programe ºi sã asigure resursele necesare serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap ºi ale familiilor acestora în condiþii care sã le garanteze demnitatea. atunci când este cazul. • preia. sau atribuþii specifice. de prevenire ºi combatere a violenþei în familie. precum ºi a comportamentului delincvent. • identificã ºi evalueazã situaþiile care impun acordarea de servicii ºi/sau prestaþii pentru prevenirea separãrii copilului de familia sa. • evalueazã ºi monitorizeazã activitatea desfãºuratã în cadrul serviciilor proprii ºi controleazã modul de utilizare a fondurilor alocate. • organizeazã ºi susþine dezvoltarea de servicii de zi ºi servicii de tip familial. asupra drepturilor ºi obligaþiilor acestora. cum ar fi: • întocmeºte planul de servicii. aprobat de cãtre primar. Fac excepþie de la acest transfer serviciile de zi destinate copilului abuzat sau neglijat. • întreprinde toate demersurile de mai sus ºi în favoarea copilului gãsit pe teritoriul sãu ori care a fost pãrãsit în unitãþile medicale aflate pe raza sa administrativ-teritorialã. • identificã.. În acest sens. va comunica direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului actul de naºtere. finanþeazã sau cofinanþeazã aceste servicii. • solicitã Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului eliberarea licenþei de funcþionare pentru serviciile organizate în subordinea sa. în cazul în care este necesarã luarea unei mãsuri de protecþie specialã. • elaboreazã documentaþia necesarã pentru acordarea serviciilor/ prestaþiilor ºi acordã aceste servicii/prestaþii. • acþioneazã pentru clarificarea situaþiei juridice a copilului. • viziteazã periodic la domiciliu familiile ºi copiii care beneficiazã de servicii ºi prestaþii. • colaboreazã cu serviciile descentralizate ale ministerelor ºi ale celorlalte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale 34 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei în vederea identificãrii situaþiilor deosebite ce apar în activitatea de protecþie a copilului. Ulterior. împreunã cu personalul aferent. serviciile de zi destinate prevenirii situaþiilor ce pun în pericol securitatea ºi dezvoltarea copilului organizate de consiliile judeþene. • ia mãsuri împreunã cu inspectoratul ºcolar ºi alte instituþii publice pentru reintegrarea ºcolarã a copilului care se sustrage procesului de învãþãmânt ºi desfãºoarã alte activitãþi. evalueazã ºi acordã sprijin material ºi financiar familiilor cu copii în întreþinere. • urmãreºte evoluþia dezvoltãrii copilului ºi modul în care pãrinþii acestuia îºi exercitã drepturile ºi îºi îndeplinesc obligaþiile Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 35 . prin transfer. • solicitã direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului instituirea unei mãsuri de protecþie. putând sesiza la nevoie direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului. a cauzelor apariþiei acestora ºi a stabilirii mãsurilor pentru îmbunãtãþirea acestei activitãþi. • se preocupã de stabilirea numelui copilului pãrãsit la naºtere ºi a cãrui mamã nu a fost identificatã ºi va face declaraþia de înregistrare a naºterii acestuia la serviciul de stare civilã. • poate vizita copilul la domiciliul sãu atunci când sunt suspiciuni privind primejduirea vieþii sau securitãþii copilului în propria familie. • colaboreazã cu direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în domeniul protecþiei copilului ºi transmite acesteia datele ºi informaþiile solicitate în acest domeniu. În acest scop sprijinã accesul copiilor ºi familiilor la serviciile ºi prestaþiile destinate menþinerii lor în familie. • pune în aplicare planul de servicii. asupra drepturilor copilului ºi asupra serviciilor disponibile pe plan local.etc. sã le favorizeze autonomia ºi sã le faciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii. • asigurã consiliere ºi informare familiilor cu copii în întreþinere. de personal ºi materiale necesare pentru buna funcþionare a acestora în conformitate cu standardele de calitate din domeniu. în condiþiile legii. • asigurã ºi urmãreºte aplicarea mãsurilor de prevenire ºi combatere a consumului de alcool ºi droguri. inclusiv pentru înregistrarea naºterii acestuia. • asigurã relaþionarea cu diverse servicii specializate. considerate a fi de interes judeþean. • realizeazã parteneriate ºi colaboreazã cu organizaþiile neguvernamentale ce desfãºoarã activitãþi în domeniu ºi cu reprezentanþii societãþii civile în vederea dezvoltãrii ºi susþinerii mãsurilor de protecþie a copilului. în beneficiul direct al copilului.

este contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã între 5. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei. . cu aprobarea Ministerului Muncii. Procedura generalã de acordare a unui serviciu are urmãtoarele etape posibile: evaluarea iniþialã. în vederea armonizãrii legislaþiei interne cu principiile ºi normele tratatelor internaþionale 37 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei .000. Necomunicarea cãtre direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului a documentului de înregistrare a naºterii pentru copilul aflat în situaþia de mai sus. în condiþiile legii. implementarea mãsurilor prevãzute în planul de servicii/declinarea de competenþã prin sesizarea Direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.000. ANPDC îndeplineºte urmãtoarele funcþii: • funcþia de strategie. strategia naþionalã în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului. Nerespectarea obligaþiei privind interdicþia de a face publice date ºi informaþii referitoare la copilul care a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal. în procedurile administrative ºi judiciare privind respectarea ºi promovarea drepturilor copilului. reevaluarea ºi raportarea. • funcþia de reglementare. constituie abatere disciplinarã gravã.000.elaboreazã proiecte de acte normative.000. a drepturilor copilului prin intervenþia. Principalele atribuþii ale ANPDC Sesizarea serviciului de asistenþã socialã Procedura generalã (Legea nr. de cãtre orice altã persoanã sau chiar din oficiu. familia acesteia sau reprezentantul legal. Hotãrârea de Guvern nr. Ordonanþa Guvernului nr.elaboreazã ºi supune spre aprobare Guvernului. 705/2001 privind sistemul naþional de asistenþã socialã. 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului) 36 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei a) În domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului: . Sancþiuni ce pot fi stabilite în sarcina lucrãtorilor serviciului social Necomunicarea cãtre direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului a situaþiei privind constatarea cã dezvoltarea fizicã. Neefectuarea demersurilor prevãzute de lege pentru stabilirea numelui copilului pãrãsit ºi nerespectarea termenelor pentru aceste demersuri constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 2. pe teritoriul României. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare ºi funcþionare a serviciului public de asistenþã socialã. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.000 lei.000 lei ºi 15. 68/2003 privind serviciile sociale.cu privire la copilul care a beneficiat de o mãsurã de protecþie specialã ºi a fost reintegrat în familia sa. • funcþia de autoritate de stat. Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului este organizatã numai la nivel central (instituþia neavând unitãþi subordonate în teritoriu) ºi are atribuþii ºi competenþã de monitorizare. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.000 lei la 3. Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului (ANPDC) funcþioneazã ca organ de specialitate al administraþiei publice centrale. cu aprobarea Ministerului Muncii.evalueazã impactul aplicãrii obiectivelor strategice ºi ia mãsurile necesare sau. constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1. Legea nr. în subordinea Ministerului Mu