Sunteți pe pagina 1din 230

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

1
ghid juridic privind
protectia copiilor
si a familiei
Copil nseamna orice fiinta din lume n vrsta de pna la 18 ani.
(art. 1 al Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
2
Supervizare:
GABRIELA ALEXANDRESCU
Presedinte Executiv - Organizatia Salvati Copiii
Realizare:
VALENTIN GEORGE ROMAN
Coordonator Program - Organizatia Salvati Copiii
Consultanti de specialitate:
EUGEN CRAI
Jurist - UNICEF
MIHAELA IGNATOVICI
Jurist - Organizatia Salvati Copiii Filiala Neamt
VALENTIN BODEA
Jurist - Organizatia Salvati Copiii Filiala Brasov
Organizatia Salvati Copiii
Intrarea Stefan Furtuna 3, Sector 1, 77116, BUCURESTI
Tel.: (01) 212 6176 / (01) 311 1343
Fax: (01) 312 4486
E-mail: rosc@mb.roknet.ro
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
3
ghid juridic
privind
protectia copiilor
si a familiei
- martie 2002 -
Lucrare editata cu sprijinul Reprezentantei UNICEF n Romnia
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
4
ARGUMENT
Protectia copiilor reprezinta o prioritate a politicii
fiecarui stat. n acest sens, legislatia n domeniu a fost
adaptata cerintelor Conventiei ONU cu privire la
drepturile copilului si a altor tratate internationale pe
care Romnia le-a ratificat.
Prezentul ghid are menirea de a oferi - fara titlu
exhaustiv - informatii privind actele normative n care
sunt reglementate drepturile si obligatiile institutiilor si
parintilor n legatura cu protectia copilului.
Este binecunoscuta dificultatea de a obtine
informatii de ordin juridic care sa raspunda unor nevoi
imediate ori de a gasi interpretarea corecta a unor texte
de lege. Tocmai de aceea, ghidul se adreseaza
parintilor si copiilor care pot consulta ghidul pe teme
specifice problemelor lor. El poate fi util si personalului
institutiilor de stat sau organizatiilor neguvernamentale
cu preocupari n domeniul protectia copilului.
Pentru realizarea acestui ghid au fost utilizate
actele normative n vigoare la data de 1 martie 2002.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
5
CUPRINS
Comisia pentru Protectia Copilului - 7
Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului - 17
Protectia copilului aflat n dificultate - 27
Asistentul maternal - 35
Drepturile si obligatiile parintesti - 39
Obligatia de ntretinere - 42
ncredintarea copilului spre crestere si educare unuia dintre
parinti (n cazul divortului ori n situatia copilului din afara
casatoriei) - 44
Dreptul parintilor de a avea legaturi personale
cu copilul - 46
napoierea copilului de la persoanele care l tin
fara drept - 47
Decaderea din drepturile parintesti - 48
Declararea judecatoreasca a abandonului - 49
Tutela - 51
Curatela - 54
Adoptia - 55
Alocatia de stat pentru copii - 59
Alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii - 61
Concediul platit pentru ngrijirea copiilor n vrsta
de pna la 2 ani, respectiv 3 ani - 64
Concediile pentru sarcina si lauzie si indemnizatia de
maternitate - 66
Concediul si concediul medical pentru cresterea copilului
sau ngrijirea copilului bolnav - 67
Alocatia pentru copiii nou-nascuti - 69
Ajutorul de deces - 70
Ajutorul social acordat sotiilor celor care satisfac serviciul
militar obligatoriu - 72
Ajutorul pentru ncalzirea locuintei - 74
Venitul minim garantat; acordarea ajutorului social - 76
Cantinele de ajutor social - 83
Pensia de urmas - 85
Pensia de invaliditate - 88
Burse pentru elevi - 89
Protectia sociala a persoanelor cu handicap - 96
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
6
ncadrarea n munca a copiilor - 101
Forme grave ale muncii copilului - 103
Concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor
minori - 104
Protectia sociala a somerilor - 105
Actele de stare civila - 110
Cartea de identitate (CI) - 113
Pasaportul - 116
Numele copilului - 117
Domiciliul copilului - 119
Cetatenia copilului - 120
Livretul de familie - 122
Filiatia - 123
Codul penal - Raspunderea penala a copilului,
Protectia familiei si copilului - 126
Dictionar - 138
Anexa (modele de actiuni n justitie, cereri,
contestatii) - 143
Anexa (decizii, hotarri ale instantelor judecatoresti) - 176
Conventia Natiunilor Unite din 20 noiembrie 1989 cu privire
la drepturile copilului (traducere) - 202
Conventia privind interzicerea celor mai grave forme ale
muncii copiilor nr. 182 din 17 iulie 1999 - 217
Directiile de Protectie ale Copilului - 221
Comisiile Judetene de Protectie a Copilului - 227
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
7
Comisia pentru Protectia Copilului este un organ de
specialitate al Consiliului judetean, respectiv al consiliilor locale
ale sectoarelor municipiului Bucuresti, cu activitate decizionala
n domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului, inclusiv
prin adoptie.
Ea se nfiinteaza prin hotarre a Consiliului judetean,
respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti.
coordoneaza activitatea autoritatilor administratiei
publice locale n domeniul autoritatii tutelare si protectiei
drepturilor copilului;
aproba strategiile judetene anuale, pe termen mediu si
lung, de restructurare, organizare si dezvoltare a serviciilor
de sprijin si asistenta pentru prevenirea situatiilor ce pun n
pericol securitatea si dezvoltarea copilului, organizate de
autoritatile administratiei publice locale de pe teritoriul
judetului. Strategiile aprobate de comisie si adoptate de
consiliul judetean sunt obligatorii pentru consiliile locale.
Prevederile se aplica n mod corespunzator si comisiilor care
functioneaza n subordinea consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucuresti.
prezinta consiliului judetean/consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, trimestrial sau la cererea
acestora, rapoarte generale privind activitatea de protectie
a copilului, stadiul implementarii strategiilor si propuneri de
masuri pentru mbunatatirea acestor activitati;
poate solicita primarilor luarea anumitor masuri n
domeniul autoritatii tutelare si al protectiei drepturilor
copilului;
preia atributiile comisiilor de expertiza medicala a
copiilor cu handicap si ale comisiilor de expertiza pentru
nvatamntul special care se desfiinteaza;
elibereaza certificate de ncadrare ntr-o categorie de
persoane cu handicap care necesita protectie speciala si
Comisia pentru Protectia Copilului
Aspecte
generale
Atributiile
Comisiei
pentru
Protectia
Copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
8
certificate de expertiza si orientare scolara pentru copii si
tinerii cu handicap/deficienta care au mplinit vrsta de 18
ani si care au depasit cu mai mult de 3 ani vrsta
corespunzatoare clasei;
hotaraste ncredintarea copilului unei familii sau unei
persoane cnd parintii sunt decedati, necunoscuti, pusi sub
interdictie, declarati judecatoreste morti ori disparuti, ori
decazuti din drepturile parintesti si nu a fost instituita tutela
ori n cazul n care copilul a fost declarat abandonat de catre
instanta judecatoreasca;
hotaraste ncredintarea copilului unui Organism
Privat Autorizat daca nu a fost gasita o familie sau o
persoana carora sa le fie ncredintat copilul;
hotaraste ncredintarea provizorie a copilului catre
Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului;
hotaraste plasamentul copilului unei familii sau
persoane care consimte la aceasta si care prezinta garantiile
morale si conditiile materiale necesare dezvoltarii
armonioase a copilului;
hotaraste plasamentul copilului Serviciului Public
Specializat sau unui Organism Privat Autorizat daca
plasamentul copilului la o familie sau la o persoana nu a fost
posibil;
hotaraste ncredintarea copilului n vederea adoptiei
familiei care a primit atestat ca este apta sa adopte, pe o
perioada de minimum 3 luni;
hotaraste mentinerea masurii plasamentului copilului
n regim de urgenta (masura luata de catre Serviciul Public
Specializat), pna la identificarea parintilor;
poate nlocui masura plasamentului cu cea a
ncredintarii, daca parintii pun n pericol securitatea,
dezvoltarea sau integritatea morala a copilului prin
exercitarea n mod abuziv a drepturilor parintesti sau prin
neglijenta grava n ndeplinirea obligatiilor de parinte;
verifica si reevalueaza, cel putin o data la 3 luni,
mprejurarile legate de ncredintarea sau plasamentul
copilului, pe baza rapoartelor si propunerilor prezentate de
serviciul public specializat sau, dupa caz, de catre organismul
privat;
revoca sau nlocuieste masura stabilita, n conditiile
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
9
legii, daca mprejurarile care au determinat stabilirea acesteia
s-au modificat;
elibereaza (la cererea persoanei sau a familiei care
doreste sa adopte si pe baza rapoartelor si a propunerilor
serviciului public specializat pentru protectia copilului sau ale
unui organism privat autorizat) atestatul care constata
existenta conditiilor si a garantiilor morale necesare asigurarii
dezvoltarii armonioase a copilului;
hotaraste asupra eliberarii avizului favorabil pentru
adoptie;
sesizeaza instanta judecatoreasa competenta, pentru
decaderea parintilor din drepturile parintesti sau, dupa caz,
solicita revocarea masurii;
supune pe parintii copilului unei perioade de proba
de minimum 3 luni, n cazul revenirii acestuia n mediul sau
familial, perioada n care acestia sunt supravegheati de
serviciul public specializat, cu privire la exercitarea
drepturilor si ndeplinirea obligatiilor pe care le au fata de
copil (n acest scop comisia poate cere bilunar serviciului
public specializat prezentarea de rapoarte);
poate solicita desfacerea adoptiei daca aceasta este
n interesul superior al copilului;
urmareste evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta
si parintii adoptivi cel putin 2 ani dupa ncuviintarea adoptiei;
aproba schimbarea educatiei scolare si credintei
religioase (n cazuri exceptionale) a copilului ncredintat
(pentru copilul de 14 ani se cere si consimtamntul acestuia);
ncheie acte juridice n numele copilului ncredintat, ori
ncuviinteaza ncheierea acestor acte;
administreaza bunurile copilului ncredintat, drept
pe care l poate delega Serviciului Public Specializat ori
Organismului Privat Autorizat, carora copilul le-a fost
ncredintat;
aproba nstrainarea bunurilor copilului de catre
Serviciul Public Specializat, daca actul corespunde unei
nevoi sau prezinta un folos nendoielnic pentru copil;
odata cu hotarrea de ncredintare sau plasament al
copilului, comisia va stabili, daca este cazul, si cuantumul
contributiei lunare a parintilor la ntretinerea acestuia, iar
daca plata contributiei nu este posibila, comisia i poate obliga
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
10
pe parinti sa presteze o activitate neremunerata n folosul
colectivitatii, pe toata durata masurii ncredintarii sau a
plasamentului;
analizeaza, cel putin o data pe an, rapoartele
financiar-contabile privind modul de administrare a
bunurilor copilului. La ncetarea masurii de ncredintare,
analizeaza raportul general privind administrarea bunurilor
copilului, pe baza carora va hotar descarcarea de gestiune.
acorda atestatul de asistent maternal profesionist
persoanei sau unuia dintre sotii carora le-a fost ncredintat
sau dat n plasament un copil (nu nsa si rudelor copilului pna
la gradul al patrulea inclusiv);
autorizeaza organismele private de nationalitate
romna (al caror sediu social se afla n raza teritoriala a
comisiei) sa desfasoare activitati n domeniul protectiei
copilului;
are drept de control asupra activitatii desfasurate de
organismele private autorizate. Daca se constata ca aceasta
activitate a devenit ilicita, contrara bunelor moravuri sau
ordinii publice, Comisia pentru Protectia Copilului va solicita
instantei judecatoresti competente dizolvarea organismului
privat respectiv;
asculta rapoartele anuale de activitate ale organismelor
private autorizate, precum si rapoartele periodice, daca se
impune.
n vederea ndeplinirii corespunzatoare a atributiilor ce-i
revin, fiecare comisie pentru protectia copilului colaboreaza cu
comisiile din celelalte judete si din sectoare ale municipiului
Bucuresti si poate solicita acestora prezentarea de rapoarte,
propuneri sau orice alte informatii referitoare la situatia copiilor
fata de care a stabilit masuri de ncredintare sau de plasament.
Comisia pentru Protectia Copilului este alcatuita din 11
membri si are urmatoarea componenta:
a) presedinte - Secretarul General al judetului, respectiv
Secretarul primariei sectorului municipiului Bucuresti;
b) vicepresedinti:
Directorul serviciului public specializat pentru protectia
copilului;
Inspectorul scolar general al inspectoratului scolar
Componenta
comisiei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
11
judetean, respectiv inspectorul scolar teritorial de sector;
un reprezentant al prefectului judetului, respectiv al
municipiului Bucuresti;
c) membri:
un medic specialist pediatru, un neuropsihiatru si un
psiholog desemnati de directia de sanatate publica judeteana,
respectiv a municipiului Bucuresti;
un psihopedagog desemnat de inspectoratul scolar
teritorial;
un reprezentant al inspectoratului teritorial de politie;
reprezentantul directiei de munca si solidaritate sociala
judetene, respectiv al Directiei generale de munca si
solidaritate sociala a municipiului Bucuresti, cu atributii n
domeniul asistentei sociale;
un reprezentant al organismelor private autorizate,
propus de Secretarul General al judetului, respectiv al
sectorului municipiului Bucuresti.
Sedintele comisiei au loc n spatii special amenajate care sa
asigure confidentialitatea datelor si a informatiilor referitoare la
copil, care sunt prezentate comisiei, precum si a dezbaterilor
membrilor comisiei.
Comisia pentru Protectia Copilului este legal constituita n
prezenta majoritatii membrilor sai. Hotarrile comisiei se iau cu
majoritatea voturilor membrilor care o alcatuiesc. Prezenta
membrilor la sedinta este obligatorie.
Secretarul comisiei participa n mod obligatoriu la sedinte,
fara drept de vot.
Sedintele sunt conduse de presedintele acesteia, iar n
absenta sa, de unul dintre vicepresedinti.
Presedintele, vicepresedintii si membrii comisiei au dreptul
la o indemnizatie de sedinta, al carei cuantum se stabileste prin
hotarre a consiliului judetean sau prin hotarri ale consiliilor lo-
cale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
Comisia pentru Protectia Copilului se ntruneste lunar n
sedinte ordinare si, ori de cte ori este nevoie, n sedinte
extraordinare. Convocarea sedintelor se face de catre
presedinte, iar n absenta acestuia de catre unul dintre
vicepresedinti.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
12
Comisia pentru Protectia Copilului, competenta sa
solutioneze cauzele privitoare la copiii aflati n dificultate, este
aceea n a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sau,
dupa caz, cea n a carei raza teritoriala copilul a fost gasit lipsit
de supraveghere sau a fost parasit.
Comisia pentru Protectia Copilului poate hotar ncredintarea
sau plasamentul copilului unei persoane, unei familii, unui serviciu
public specializat pentru protectia copilului sau unui organism
privat autorizat, care are domiciliul sau, dupa caz, sediul pe
teritoriul altei unitati ori, dupa caz, al altei subdiviziuni
administrativ-teritoriale dect cea n care functioneaza comisia,
daca interesul major al copilului aflat n dificultate o impune, cu
avizul favorabil al comisiei din unitatea sau, dupa caz, din
subdiviziunea administrativ-teritoriala respectiva. Prevederea nu
este aplicabila n cazul ncredintarii copilului n vederea adoptiei.
Comisia pentru Protectia Copilului solutioneaza cauza n
termen de cel mult 15 zile de la data sesizarii.
Sedintele comisiei nu sunt publice.
n fata comisiei pot fi chemati parintii, copilul care a mplinit
vrsta de 10 ani, persoana, familia sau reprezentantul
organismului privat autorizat care doreste sa-i fie ncredintat sau
dat n plasament copilul, precum si orice persoane care pot da
relatii n cauza.
Comisia poate admite sa participe la sedinta si alte persoane
dect cele chemate, daca apreciaza ca prezenta lor este utila.
Este obligatorie prezentarea raportului referitor la ancheta
psihosociala a copilului de catre specialistul serviciului public
specializat pentru protectia copilului care a instrumentat cauza.
Raportul va cuprinde date privind personalitatea, starea fizica si
mentala a copilului, antecedentele acestuia, conditiile n care a
fost crescut si a trait, orice alte date referitoarea la cresterea si
la educarea copilului utile comisiei n solutionarea cauzei,
propunerea unei masuri de protectie a copilului, precum si pozitia
acestuia cu privire la masura propusa.
n cazul copilului care necesita ncadrare ntr-o categorie de
persoana cu handicap si, dupa caz, orientare scolara, se prezinta
raportul de evaluare complexa, a planului de servicii
personalizat si propunerilor privind ncadrarea copilului ntr-o
Rapoarte de
prezentare
a cazului
Participarea
altor
persoane la
sedintele
comisiei
Termenul de
solutionare
a cauzelor
Competenta
comisiei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
13
categorie de persoana cu handicap, orientarea scolara a acestora
si, dupa caz, stabilirea unei masuri de protectie.
1. prezentarea de catre secretarul comisiei a datelor de
identitate ale copilului si ale persoanelor chemate n fata
comisiei pentru solutionarea cauzei, precum si a situatiei
privind convocarile acestora;
2. prezentarea raportului asupra copilului, a
propunerii motivate referitoare la stabilirea unei masuri
de protectie a copilului, precum si a pozitiei copilului
fata de masura propusa; prezentarea acestor date si
informatii se face de specialistul sau, dupa caz, de specialistii
serviciului public specializat pentru protectia copilului, care
au instrumentat cauza, care vor furniza comisiei orice
informatii suplimentare solicitate de membrii acesteia; este
interzisa prezentarea acestor date si informatii n prezenta
altor persoane n afara de membrii comisiei, de secretarul
acesteia si de specialistii serviciului public specializat pentru
protectia copilului;
3. n cazul copilului care necesita ncadrare ntr-o categorie
de persoane cu handicap si, dupa caz, orientare scolara, se
procedeaza la prezentarea raportului de evaluare
complexa, a planului de servicii personalizat si a
propunerii privind ncadrarea copilului ntr-o categorie
de persoane cu handicap, orientarea scolara a acestuia
si, dupa caz, stabilirea unei masuri de protectie;
prezentarea acestor date si informatii se face cu respectarea
confidentialitatii prevazute mai sus, de catre specialistii
serviciului de evaluare complexa a copilului;
4. audierea persoanelor chemate n fata comisiei
pentru solutionarea cauzei; acestea vor fi audiate de
comisie separat, n urmatoarea ordine: copilul care a mplinit
vrsta de 10 ani, parintii/reprezentantul legal, persoana, fa-
milia sau reprezentantul organismului privat autorizat care
doreste sa i fie ncredintat sau dat n plasament copilul,
celelalte persoane chemate n fata comisiei pentru a da relatii
necesare solutionarii cauzei; dupa audierea separata a
acestor persoane comisia poate proceda la o noua audiere
comuna a doua sau mai multe dintre acestea; copilului care
a mplinit vrsta de 10 ani i se comunica de catre presedintele
Etapele
solutionarii
cauzelor
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
14
Sanctiuni
pentru
nerespectarea
legii
comisiei masura propusa pentru protectia sa, consecintele pe
care stabilirea acestei masuri le va avea si i se asigura dreptul
de a-si exprima n mod liber opinia cu privire la masura de
protectie propusa;
5. n cazul copilului care necesita ncadrare ntr-o categorie
de persoane cu handicap si, dupa caz, orientare scolara,
prezenta si audierea copilului au loc numai la solicitarea
expresa a comisiei;
6. dezbaterile membrilor comisiei cu privire la
solutionarea cauzei; n cadrul dezbaterilor membrii
comisiei pot face noi propuneri pentru solutionarea cauzei;
7. supunerea la vot de catre presedinte a propunerilor
privind solutionarea cauzei si adoptarea hotarrii
comisiei; membrii comisiei care se abtin sau care voteaza
mpotriva au obligatia sa si motiveze votul exprimat.
Hotarrile comisiei se iau cu majoritatea voturilor
membrilor ei. Acestea se redacteaza de catre secretarul
comisiei, potrivit procesului-verbal al sedintei n care au fost
adoptate, n termen de 3 zile de la data tinerii sedintei. Hotarrea
comisiei va cuprinde n mod obligatoriu codul numeric personal
al persoanelor care au luat n ncredintare sau n plasament
copilul, seria si numarul livretului de familie al acestora, n care
sunt nregistrate datele de identificare ale copilului, precum si
codul numeric personal al copilului.
Hotarrile se semneaza de presedintele comisiei sau de unul
dintre vicepresedinti, se contrasemneaza de secretarul comisiei
si se nregistreaza ntr-un registru special de evidenta a
hotarrilor; hotarrile privind ncadrarea ntr-o categorie de
persoane cu handicap si/sau orientarea scolara se nregistreaza
ntr-un registru separat de evidenta.
Hotarrea Comisiei este executorie. Hotarrea Comisiei se
comunica persoanelor si autoritatilor interesate n termen de 5
zile de la data tinerii sedintei.
n cazul n care exista opozitie la executare, hotarrea se
comunica Inspectoratului de Politie, n vederea executarii.
Hotarrea Comisiei pentru Protectia Copilului poate fi atacata
n conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Presedintele, vicepresedintii si membrii comisiei raspund n
Hotarrile
comisiei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
15
fata consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoa-
relor municipiului Bucuresti, pentru nendeplinirea obligatiilor
care le revin potrivit legii, precum si pentru adoptarea unor
hotarri cu nerespectarea dispozitiilor legale.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie
sau Ministerul Administratiei Publice poate propune aplicarea
urmatoarelor masuri si sanctiuni:
a) retinerea partiala sau neacordarea indemnizatiei de
sedinta pe o perioada de pna la 6 luni;
b) solicitarea sanctionarii disciplinare a celui vinovat de
catre conducerea institutiei al carei reprezentant este, n
conditiile legii;
c) revocarea calitatii de membru al comisiei;
d) suportarea sumelor reprezentnd drepturile ncasate
necuvenit de catre beneficiari n situatia ncadrarii acestora
ntr-o categorie de persoane cu handicap/deficienta.
Masurile prevazute la lit. a) si b) se aplica prin dispozitie a
presedintelui consiliului judetean, respectiv a primarului sectorului
municipiului Bucuresti, sau, dupa caz, a conducatorului institutiei
al carei reprezentant este persoana n cauza. Masura prevazuta
la lit. c) se aplica prin hotarre a consiliului judetean, respectiv a
consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti.
n cazul eliberarii de certificate de ncadrare ntr-o categorie
de persoane cu handicap care necesita protectie speciala, fara
respectarea criteriilor prevazute de lege, membrii comisiei vor fi
obligati la suportarea sumelor reprezentnd drepturile ncasate
necuvenit de catre beneficiari.
Se face n scris de catre secretarul comisiei si se comunica
persoanei interesate, fie prin scrisoare recomandata, cu
confirmare de primire, transmisa cu cel putin 15 zile nainte de
data tinerii sedintei, fie prin curier, cu cel putin 5 zile nainte de
data sedintei, nsotita de procesul-verbal de ndeplinire a
procedurii de convocare. Daca nu este posibila prin procedurile
de mai sus, convocarea se poate face prin afisare la sediul
comisiei, precum si la sediul primariei unitatii administrativ-
teritoriale pe al carei teritoriu se afla ultimul domiciliu cunoscut
al persoanei interesate.
Convocarile persoanelor la comisie pentru solutionarea
cauzelor, confirmarile de primire a scrisorilor recomandate,
Convocarea
persoanelor
chemate n
fata
Comisiei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
16
(Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat n dificultate
nr. 26/1997, Ordonanta de urgenta cu privire la adoptie nr. 25/1997,
Legea nr. 108/1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.
26/1997, Hotarrea nr. 117/1999 pentru aprobarea Normelor
metodologice si a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor
Ordonantei de Urgenta 26/1997, Norme metodologice si masuri
tranzitorii din 1 martie 1999 de aplicare a prevederilor Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat
n dificultate - republicata, Metodologia de functionare a comisiei
pentru protectia copilului din 27 noiembrie 2001, Ordonanta de
urgenta privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului
123/2001, Hotarrea Guvernului 1205/2001, Legea 71/2002
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 123/
2001 privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului)
precum si procesele-verbale se nregistreaza ntr-un registru
special de evidenta a convocarilor de catre secretarul comisiei.
Audierea se face separat n urmatoarea ordine:
copilul care a mplinit vrsta de 10 ani;
parintii acestuia;
persoana, familia sau reprezentantul Organismului
Privat Autorizat care doreste sa-i fie ncredintat sau dat n
plasament copilul;
celelalte persoane chemate n fata Comisiei pentru a da
relatii necesare solutionarii cauzei;
dupa audierea separata a acestor persoane, Comisia
poate proceda la o noua audiere comuna a doua sau mai
multe dintre acestea;
presedintele Comisiei comunica copilului care a mplinit
vrsta de 10 ani masura propusa pentru protectia sa si
consecintele acesteia si i se asigura dreptul de a-si exprima
n mod liber opinia.
Audierea
persoanelor
chemate n
fata
Comisiei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
17
Atributiile
Serviciului
Public
Specializat
pentru
Protectia
Copilului
Serviciul public specializat pentru protectia copilului - se
nfiinteaza prin hotarrea Consiliului Judetean, respectiv a
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, si
functioneaza ca institutie publica de interes judetean, respectiv
local, cu personalitate juridica.
Activitatea serviciului este coordonata de Secretarul Gen-
eral al judetului, respectiv de secretarul primariei sectorului
municipiului Bucuresti.
Conducerea serviciului public specializat pentru protectia
copilului se asigura de directorul general si de colegiul director.
elaboreaza proiectele strategiilor anuale, pe termen
mediu si lung, referitoare la restructurarea, organizarea si
dezvoltarea sistemului de protectie a copilului aflat n
dificultate;
asigura implementarea strategiilor;
coordoneaza, sprijina si controleaza, la cererea
Comisiei, activitatea autoritatilor administratiei publice locale
din domeniul protectiei drepturilor copilului;
monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor aflati n
dificultate, respectarea si realizarea drepturilor lor; asigura
centralizarea si sintetizarea acestor date si informatii;
colaboreaza cu serviciile publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale n vederea identificarii
situatiilor deosebite care apar n activitatea de protectie a
copilului aflat n dificultate, a cauzelor aparitiei acestor situatii
si a stabilirii masurilor ce se impun pentru mbunatatirea
acestei activitati;
identifica copii aflati n dificultate si pregateste
stabilirea masurilor de protectie a acestora;
ntocmeste raportul referitor la ancheta psihosociala a
copilului aflat n dificultate si propune Comisiei stabilirea unei
masuri de protectie sau, dupa caz, a unei masuri educative
Aspecte
generale
Coordonarea
serviciului
Serviciul Public Specializat pentru
Protectia Copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
18
pentru copil;
determina pozitia copilului capabil de discernamnt
cu privire la masura propusa, asigurnd cunoasterea de
catre copil a situatiei sale de drept si de fapt;
acorda copilului capabil de discernamnt asistenta si
sprijin n exercitarea dreptului sau la libera exprimare a
opiniei;
depune diligentele necesare pentru clarificarea
situatiei juridice a copilului;
sesiseaza instanta judecatoreasca competenta
pentru declararea judecatoreasca a abandonului de copii;
acorda Comisiei, la cererea acesteia, asistenta
juridica de specialitate pentru ndeplinirea atributiilor de i
revin;
propune Comisiei pentru Protectia Copilului masuri
de protectie a copilului aflat n dificultate si asigura aplicarea
acestora;
identifica familiile sau persoanele carora sa le poata
fi ncredintat sau plasat copilul, cu prioritate printre rudele
acestuia, pna la gradul IV inclusiv;
asigura ndeplinirea hotarrilor Comisiei; urmareste
si supravegheaza modul de aplicare a acestor hotarri;
identifica, evalueaza si pregateste persoane care pot
deveni asistenti maternali profesionisti si supravegheaza
activitatea acestora; ncheie contracte individuale de munca
cu asistentii maternali profesionisti;
acorda asistenta si sprijin familiilor sau persoanelor
care au primit n plasament sau n ncredintare copii;
supravegheaza familiile si persoanele carora le-a fost
ncredintat sau plasat un copil, pe toata durata acestei masuri,
precum si pe parintii copilului, dupa revenirea acestuia n
mediul sau familial;
asigura asistenta si sprijin parintilor copilului pentru a
pregati revenirea acestuia n mediul sau familial;
pregateste integrarea sau reintegrarea copilului
n familia sa naturala, ntr-o familie substitutiva
temporara sau n familia adoptiva, dupa caz, inclusiv prin
asigurarea unor spatii special amenajate si a mijloacelor
necesare pentru contactul personal si nemijlocit al copilului
cu parintii sai; n acest scop, n cadrul serviciului public
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
19
specializat pentru protectia copilului se organizeaza si
functioneaza centre de pregatire si sprijinire a reintegrarii
sau integrarii copilului n familie;
verifica si reevalueaza, cel putin o data la 3 luni,
mprejurarile legate de plasamentul sau de ncredintarea
copilului si propune comisiei, dupa caz, mentinerea masurii
de protectie stabilite, modificarea sau revocarea acesteia;
acorda asistenta si sprijin de urgenta parintilor
copilului, urmarind daca acestia si pot asuma respon-
sabilitatile si daca si ndeplinesc obligatiile cu privire la
copil, astfel nct sa previna aparitia situatiilor ce pun n
pericol securitatea si dezvoltarea copilului; n acest scop, n
cadrul serviciului public specializat pentru protectia copilului
se organizeaza si functioneaza centre maternale, centre de
ngrijire de zi, centre de consiliere si sprijin pentru parinti,
servicii de monitorizare, asistenta si sprijin al femeii gravide
predispuse sa si abandoneze copilul, centre de ngrijire si
recuperare de zi pentru copilul cu handicap;
actioneaza pentru prevenirea abandonului copiilor prin
planning familial si prin educatie contraceptiva; n acest scop,
n cadrul serviciului public specializat pentru protectia
copilului se organizeaza si functioneaza servicii de prevenire
a abandonului copilului prin planning familial si prin educatie
contraceptiva;
identifica copiii care pot fi protejati prin adoptie, n
conditiile legii, de pe teritoriul judetului sau, dupa caz, al
sectorului municipiului Bucuresti n care functioneaza, si
prezinta presedintelui comisiei sau unuia dintre vicepresedinti,
n termen de 5 zile de la data identificarii, datele de identitate
si alte informatii pertinente referitoare la situatia acestora, spre
a fi comunicate Comitetului Romn pentru Adoptii;
identifica familiile sau persoanele care doresc sa adopte
copii de pe teritoriul judetului sau, dupa caz, al sectorului
municipiului Bucuresti n care functioneaza; evalueaza
conditiile materiale si garantiile morale pe care acestea le
prezinta si face propuneri comisiei cu privire la eliberarea
atestatului de familie sau de persoana apta sa adopte copii;
transmite cererile de adoptie ale acestor familii sau persoane
Comitetului Romn pentru Adoptii, nsotite de atestatul de
persoana sau de familie apta sa adopte copii, n termen de
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
20
5 zile de la eliberarea acestuia;
sprijina familiile sau persoanele atestate ca apte
sa adopte copii pentru a le fi ncredintati copiii n vederea
adoptiei si face propuneri comisiei competente n acest
sens; supravegheaza aceste familii sau persoane pe
perioada ncredintarii copilului n vederea adoptiei, n
conditiile legii; asigura transmiterea cererilor de
ncredintare, n vederea adoptiei, Comitetului Romn
pentru Adoptii;
identifica familii sau persoane potrivite pentru
adoptia copiilor aflati n evidenta Comitetului Romn
pentru Adoptii, acorda asistenta de specialitate acestor
familii sau persoane pentru solutionarea cererilor de
ncuviintare a adoptiei, n conditiile legii;
urmareste evolutia copiilor adoptati de pe teritoriul
judetului sau, dupa caz, al sectorului municipiului Bucuresti
n care functioneaza, precum si a relatiilor dintre acestia
si parintii lor adoptivi, pe o perioada de cel putin 2 ani de
la ncuviintarea adoptiilor pe care le-au sprijinit; prezinta
rapoarte comisiei cu privire la aceste aspecte, trimestrial
sau la cererea acesteia; sprijina parintii adoptivi ai copilului
n ndeplinirea obligatiei de a-l informa pe acesta ca este
adoptat, de ndata ce vrsta si gradul de maturitate ale
copilului o permit;
exercita dreptul de a administra bunurile copilului
ncredintat, n conditiile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 26/1997, republicata;
asigura dezvoltarea armonioasa, precum si mediul
familial corespunzator pentru copiii pe care i-a primit n
plasament sau n ncredintare; n acest scop, n cadrul
serviciului pentru probleme de protectie de tip rezidential
a copilului din cadrul serviciului public specializat se
organizeaza si functioneaza centre de plasament si centre
de plasament pentru copilul cu handicap sever aflat n
dificultate;
asigura asistenta si sprijin persoanelor care sunt
ncredintate serviciului public specializat pentru protectia
copilului si dobndesc capacitatea deplina de exercitiu,
daca si continua studiile, cel mult pna la mplinirea vrstei
de 26 de ani; n acest scop, acorda acestor persoane
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
21
asistenta de specialitate, precum si sprijin pentru
definitivarea studiilor si integrarea lor sociala;
asigura si urmareste aplicarea masurilor educa-
tive stabilite de comisie; n acest scop, n cadrul
serviciului public specializat pentru protectia copilului se
organizeaza si functioneaza servicii de orientare,
supraveghere si sprijinire a reintegrarii sociale a copilului
delincvent, centre rezidentiale de reeducare pentru copilul
delincvent, precum si institute medico-educative pentru
protectia copilului delincvent cu nevoi speciale;
controleaza modul n care sunt respectate drepturile
copilului aflat n dificultate n familia naturala, substitutiva
sau adoptiva, precum si n cadrul centrelor de plasament sau
al celorlalte centre organizate pentru asigurarea protectiei
copilului aflat n dificultate, copilului delincvent sau pentru
prevenirea situatiilor care pun n pericol securitatea si
dezvoltarea copilului si ia masuri pentru prevenirea sau
nlaturarea oricaror abuzuri;
controleaza modul n care sunt respectate si se aplica
hotarrile comisiei;
controleaza activitatea organismelor private autorizate
care desfasoara activitati n domeniul protectiei copilului aflat
n dificultate pe teritoriul unitatii sau, dupa caz, al
subdiviziunii administrativ-teritoriale n care functioneaza,
prin personalul de specialitate mputernicit de comisie;
asigura serviciile administrative si de secretariat ale
comisiei;
colaboreaza cu organismele private autorizate
care desfasoara activitati n domeniul protectiei copilului
aflat n dificultate, cu organizatiile neguvernamentale cu
activitati n domeniul protectiei drepturilor copilului sau cu
agentii economici, avnd posibilitatea sa ncheie conventii
de colaborare cu acestia, sa le concesioneze bunuri sau
servicii, precum si sa nchirieze bunuri sau servicii ale
acestora prin licitatie organizata n conditiile legii;
ia masuri pentru popularizarea dispozitiilor legale in-
terne si internationale n domeniul protectiei drepturilor
copilului si pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la
situatia copiilor aflati n dificultate;
colaboreaza cu serviciile publice specializate pentru
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
22
protectia copilului din judete si din sectoarele municipiului
Bucuresti, n vederea ndeplinirii atributiilor ce i revin;
elaboreaza, trimestrial sau la cererea comisiei,
proiectele rapoartelor generale privind activitatea de
protectie a copilului aflat n dificultate, stadiul implementarii
strategiilor aprobate de comisie si adoptate de consiliul
judetean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucuresti, si propunerile de masuri pentru
mbunatatirea acestor activitati.
Directorul general al serviciului public specializat
pentru protectia copilului asigura conducerea executiva a
acestuia si raspunde de buna lui functionare n ndeplinirea
atributiilor ce i revin. n exercitarea atributiilor ce i revin
directorul general emite dispozitii.
Directorul general reprezinta serviciul public specializat
pentru protectia copilului n relatiile cu autoritatile si institutiile
publice, cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate,
precum si n justitie, si ndeplineste urmatoarele atributii
principale:
a) este vicepresedintele comisiei si reprezinta serviciul
public specializat pentru protectia copilului n relatiile cu
aceasta;
b) asigura executarea hotarrilor comisiei;
c) exercita atributiile ce revin serviciului public specializat
pentru protectia copilului n calitate de persoana juridica;
d) exercita functia de ordonator de credite al serviciului
public specializat pentru protectia copilului;
e) ntocmeste proiectul bugetului propriu al serviciului pub-
lic specializat pentru protectia copilului si contul de ncheiere
a exercitiului bugetar, pe care le supune avizarii colegiului
director si aprobarii consiliului judetean, respectiv consiliilor
locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;
f) elaboreaza proiectele strategiilor anuale, pe termen
mediu si lung, de restructurare, organizare si dezvoltare a
sistemului de protectie a copilului aflat n dificultate, inclusiv
a serviciilor de sprijin si asistenta pentru prevenirea situatiilor
ce pun n pericol securitatea si dezvoltarea copilului, pe care
le prezinta pentru avizare colegiului director, apoi comisiei;
g) elaboreaza proiectele rapoartelor generale privind
Atributiile
Directorului
General
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
23
activitatea de protectie a copilului aflat n dificultate, stadiul
implementarii strategiilor prevazute la lit. f) si propunerile de
masuri pentru mbunatatirea acestei activitati, pe care le
prezinta spre avizare colegiului director si apoi comisiei;
h) aproba statul de personal al serviciului public specializat
pentru protectia copilului; numeste si elibereaza din functie
personalul din cadrul serviciului public specializat pentru
protectia copilului, potrivit legii; elaboreaza si propune spre
aprobare colegiului director statul de functii al serviciului
public specializat pentru protectia copilului;
i) controleaza activitatea personalului din cadrul serviciului
public specializat pentru protectia copilului si aplica sanctiuni
disciplinare acestui personal;
j) constata contraventiile si aplica sanctiunile prevazute
pentru nerespectarea hotarrilor comisiei.
Colegiul director se ntruneste n sedinta ordinara
trimestrial, la convocarea directorului general, precum si n
sedinta extraordinara, ori de cte ori este necesar, la cererea
directorului general, a presedintelui colegiului director sau a unuia
dintre directorii generali adjuncti. Colegiul director ndeplineste
urmatoarele atributii principale:
a) analizeaza si controleaza activitatea serviciului public
specializat pentru protectia copilului; propune directorului
general masurile necesare pentru mbunatatirea activitatilor
serviciului public specializat pentru protectia copilului;
b) avizeaza proiectul bugetului propriu al serviciului public
specializat pentru protectia copilului si contul de ncheiere a
exercitiului bugetar;
c) avizeaza proiectele strategiilor si rapoartelor elaborate
de directorul general al serviciului public specializat pentru
protectia copilului; avizul este consultativ;
d) propune consiliului judetean, respectiv consiliilor locale
ale sectoarelor municipiului Bucuresti, modificarea structurii
organizatorice si a regulamentului de organizare si
functionare ale serviciului public specializat pentru protectia
copilului, precum si rectificarea bugetului serviciului public
specializat pentru protectia copilului, n vederea mbunatatirii
activitatii acestuia;
e) hotaraste asupra nstrainarii mijloacelor fixe din
Atributiile
Colegiului
Director
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
24
patrimoniul serviciului public specializat pentru protectia
copilului, altele dect bunurile imobile, prin licitatie publica,
organizata n conditiile legii;
f) hotaraste asupra concesionarii sau nchirierii de bunuri
sau servicii de catre serviciul public specializat pentru
protectia copilului, prin licitatie publica organizata n conditiile
legii;
g) aproba statul de functii si salarizarea personalului
serviciului public specializat pentru protectia copilului, cu
ncadrarea n resursele financiare alocate de consiliul
judetean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucuresti, n conditiile legii.
n exercitarea atributiilor ce i revin colegiul director adopta
hotarri, cu votul majoritatii membrilor.
Structura organizatorica orientativa, necesara pentru
asigurarea functionarii serviciului public specializat pentru
protectia copilului, este urmatoarea:
1. Serviciul de monitorizare, sinteza, strategii si probleme
de coordonare a activitatii autoritatilor administratiei publice
locale n domeniul protectiei drepturilor copilului si al
autoritatii tutelare;
2. Serviciul contencios;
3. Serviciul de ancheta psihosociala si asistenta a copilului
pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a
opiniei;
4. Serviciul de asistenta si sprijin pentru prevenirea
situatiilor ce pun n pericol securitatea si dezvoltarea
copilului;
5. Serviciul pentru probleme de protectie de tip familial a
copilului;
6. Serviciul pentru probleme de protectie de tip rezidential
a copilului;
7. Serviciul pentru protectia n regim de urgenta a copilului;
8. Serviciul pentru protectia copilului delincvent;
9. Corpul de control al activitatii de protectie a copilului
aflat n dificultate;
10. Secretariatul Comisiei pentru protectia copilului;
11. Serviciul de orientare complexa;
12. Serviciul resurse umane;
Structura
organizatorica
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
25
13. Serviciul economic, administrativ si financiar-contabil.
n vederea asigurarii protectiei speciale de care se bucura
copiii aflati n dificultate n exercitarea si realizarea drepturilor
lor, consiliul judetean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucuresti pot aproba organizarea altor servicii
suplimentare n cadrul structurii organizatorice a serviciului
public specializat pentru protectia copilului si asigura ncadrarea
personalului corespunzator pentru structura organizatorica.
n vederea exercitarii n mod corespunzator a atributiilor ce
revin comisiei ca urmare a reorganizarii, n structura serviciului
public specializat pentru protectia copilului se organizeaza
serviciul de evaluare complexa a copilului, care exercita
urmatoarele atributii:
a) identifica, evalueaza si monitorizeaza copiii/tinerii cu
handicap/deficienta si dificultati de nvatare si adaptare
socio-scolara;
b) verifica ndeplinirea conditiilor privind ncadrarea
copilului ntr-o categorie de persoane cu handicap care
necesita protectie speciala si, dupa caz, orientare scolara;
c) efectueaza anchete sociale la domiciliul copilului;
d) ntocmeste rapoarte de evaluare complexa si planul de
servicii personalizat, si propune comisiei ncadrarea copilului
ntr-o categorie de persoane cu handicap, orientarea scolara
si, dupa caz, stabilirea unei masuri de protectie; propunerile
de ncadrare ntr-un grad de handicap, precum si cele care
se refera la orientarea scolara se fac pe baza certificatelor
medicale eliberate de medicii specialisti, a criteriilor medicale
si a instrumentelor de evaluare prevazute de lege;
e) urmareste realizarea planului de servicii personalizat
aprobat de comisie;
f) efectueaza reevaluarea anuala a copiilor care necesita
ncadrarea ntr-o categorie de persoane cu handicap, la
cererea parintelui sau a reprezentantului legal, formulata cu
cel putin 30 de zile nainte de expirarea termenului de
valabilitate a certificatului; cererea de reevaluare poate fi
formulata si nainte de expirarea acestui termen daca s-au
schimbat conditiile pentru care s-a eliberat certificatul de
ncadrare ntr-o categorie de persoane cu handicap;
g) efectueaza reevaluarea anuala a copiilor cu deficienta,
Serviciul de
evaluare
complexa a
copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
26
la cererea parintelui sau a reprezentantului legal; cererea va
fi formulata cu cel putin 30 de zile nainte de expirarea
termenului de valabilitate a certificatului sau n situatia n
care se constata schimbarea conditiilor pentru care s-a
eliberat certificatul de expertiza si orientare scolara.
Serviciul de evaluare complexa a copilului cuprinde n mod
obligatoriu cel putin cte un specialist din urmatoarele categorii
profesionale: medic pediatru, neuropsihiatru, psiholog,
psihopedagog, asistent social.
(Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat n
dificultate nr. 26/1997, Ordonanta de urgenta cu privire la adoptie
nr. 25/1997, Legea nr. 108/1998 pentru aprobarea Ordonantei
de urgenta nr. 26/1997, Hotarrea nr. 117/1999 pentru aprobarea
Normelor metodologice si a masurilor tranzitorii de aplicare a
prevederilor Ordonantei de Urgenta 26/1997, Norme
metodologice si masuri tranzitorii din 1 martie 1999 de aplicare
a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997
privind protectia copilului aflat n dificultate - republicata,
Metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului
din 27 nov. 2001, Hotarrea Guvernului 1205/2001 privind
aprobarea Metodologiei de functionare a comisiei pentru protectia
copilului, Legea nr. 71/2002 pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei
pentru protectia copilului)
Componenta
serviciului
de evaluare
complexa
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
27
Protectia copilului aflat n
dificultate
Copilul se afla n dificultate daca dezvoltarea sau integritatea
sa fizica sau morala este periclitata. Prin copil se ntelege
persoana care nu a mplinit vrsta de 18 ani si nu are capacitate
deplina de exercitiu.
Orice copil care, temporar sau definitiv, este lipsit de mediul
sau familial sau care, n propriul sau interes superior, nu poate fi
lasat n acest mediu, are dreptul la protectie si la un ajutor spe-
cial din partea colectivitatii locale.
Statul garanteaza protejarea copilului mpotriva oricaror
forme de violenta, inclusiv sexuala, vatamare ori abuz fizic sau
mintal, de abandon sau neglijenta, de rele tratamente sau de
exploatare, n timpul ct se afla n ngrijirea parintilor ori a unuia
dintre ei, a reprezentantului sau legal sau a oricarei alte
persoane.
n vederea respectarii interesului superior al copilului aflat n
dificultate, Comisia pentru Protectia Copilului poate stabili
urmatoarele masuri de protectie:
A. Masurile de ncredintare
I . ncredintarea copilului unei familii sau unei
persoane
parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi sub
interdictie, declarati judecatoreste morti ori disparuti si nu a
fost instituita tutela;
parintii sunt decazuti din drepturile parintesti, si nu a fost
instituita tutela;
copilul a fost declarat abandonat prin hotarre jude-
catoreasca ramasa definitiva;
instanta judecatoreasca nu a hotart ncredintarea
copilului unei familii sau unei persoane.
Familia sau persoana care consimte sa-i fie ncredintat copilul
trebuie sa prezinte conditiile materiale si garantiile morale
Situatii de
aplicare a
masurii
Copilul aflat
n
dificultate
Responsabi-
litatea de a
asigura
protectia
copilului
aflat n
dificultate
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
28
necesare dezvoltarii armonioase a copilului.
La cererea copilului, acesta poate ramne la familia sau la
persoana la care a fost ncredintat si dupa vrsta de 18 ani, daca
si continua studiile dar fara a depasi vrsta de 25 ani.
Persoanele fizice carora le-a fost ncredintat copilul, au fata
de acesta numai drepturile si obligatiile ce revin parintilor cu
privire la persoana acestuia.
Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurile
copilului se exercita de catre Comisia pentru Protectia Copilului.
Comisia poate delega dreptul de a administra bunurile copilului
Serviciului Public Specializat sau persoanelor carora le-a fost
ncredintat copilul.
Pe durata ncredintarii, domiciliul copilului este la
persoanele carora le-a fost ncredintat.
I I . ncredintarea copilului unui organism privat
autorizat
n situatia n care nu a fost gasita o familie sau o persoana
corespunzatoare carora sa le fie ncredintat copilul, Comisia
pentru Protectia Copilului poate hotar ncredintarea acestuia
unui organism privat autorizat.
Dezvoltarea armonioasa a copilului ncredintat se asigura n
centrele de plasament care functioneaza n cadrul organismului
privat autorizat caruia i-a fost ncredintat.
Masura ncredintarii dureaza pna n momentul n care
copilul poate fi ncredintat unei familii sau unei persoane
corespunzatoare ori pna la ncredintarea acestuia n vederea
adoptiei.
Persoanele juridice carora le-a fost ncredintat copilul, au
fata de acesta numai drepturile si obligatiile ce revin parintilor
cu privire la persoana acestuia.
Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurile
copilului se exercita de catre Comisia pentru Protectia Copilului.
Comisia poate delega dreptul de a administra bunurile copilului
Serviciului Public Specializat sau Organismului Privat Autorizat
caruia i-a fost ncredintat copilul.
Situatii de
aplicare a
masurii
Situatia
drepturilor
parintesti
Durata
masurii
Durata
masurii
Situatia
drepturilor
parintesti
Domiciliul
copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
29
Legaturile
personale
ale
parintilor cu
copilul
Pe durata ncredintarii, domiciliul copilului este la organismul
privat autorizat caruia i-a fost ncredintat copilul.
I I I . Dispozitii legale comune masurilor de
ncredintare unei familii / persoane sau unui
organism privat autorizat
Masura ncredintarii poate dura cel mult pna la dobndirea
capacitatii depline de exercitiu de catre copil.
Educatia scolara si credinta religioasa a copilului pot fi
schimbate numai cu aprobarea Comisiei pentru Protectia
Copilului. n cazul n care copilul a mplinit vrsta de 14 ani, se
cere si consimtamntul acestuia.
Exercitarea dreptului de a ncheia acte juridice n numele
copilului ncredintat ori ncuviintarea ncheierii acestor acte se
face de catre Comisia pentru Protectia Copilului.
Parintii pot sa pastreze legaturi personale cu copilul, n
conditiile stabilite de Comisia pentru Protectia Copilului, daca
este respectat interesul superior al copilului. Serviciul public
specializat pentru protectia copilului sau, dupa caz, organismul
privat autorizat va crea conditiile necesare pentru aceasta.
I V. ncredintarea provizorie a copilului catre
Serviciul Public Specializat
Comisia decide aplicarea acestei masuri daca ncredintarea
copilului unei familii sau unei persoane nu a fost posibila.
Masura se aplica pna n momentul n care copilul poate fi
ncredintat unei familii sau unei persoane corespunzatoare ori
pna la ncredintarea acestuia n vederea adoptiei. Ea se asigura
n centrele de plasament care functioneaza n cadrul Serviciului
Public Specializat sau ale unui Organism Privat Autorizat.
Serviciul Public Specializat are fata de copil numai drepturile
si obligatiile ce revin parintilor cu privire la persoana acestuia.
Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurile copilului
se exercita de catre Comisia pentru Protectia Copilului care
poate delega acest drept Serviciului Public Specializat.
Durata
masurii
Domiciliul
copilului
Educatia
copilului
ncheierea
actelor
juridice
Situatii de
aplicare a
masurii
Situatia
drepturile
parintesti
Durata
masurii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
30
Domiciliul copilului este la persoana juridica careia copilul i-
a fost ncredintat.
B. Masurile de plasament
I . Plasamentul copilului la o familie sau la o
persoana care consimte
Daca securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a
copilului este periclitata n familie din motive independente de
vointa parintilor, Comisia pentru Protectia Copilului poate hotar
plasamentul copilului la o familie sau la o persoana, la cererea
parintilor, a unuia dintre ei sau a unei rude a copilului, pna la al
patrulea grad inclusiv.
familia sau persoana trebuie sa consimta la aceasta;
familia sau persoana trebuie sa prezinte conditiile ma-
teriale si garantiile morale necesare dezvoltarii armonioase
a copilului.
Masura se mentine pna n momentul n care pericolul care
a cauzat aplicarea masurii a fost nlaturat.
Masura plasamentului poate dura cel mult pna la
dobndirea capacitatii depline de exercitiu de catre copil. La
cererea copilului, acesta poate ramne n familia ori la persoana
la care a fost dat n plasament si dupa vrsta de 18 ani, daca si
continua studiile, dar fara a depasi vrsta de 26 ani.
Drepturile si obligatiile parintesti sunt mentinute de catre
parinti, cu exceptia acelora care pun n pericol securitatea,
dezvoltarea si integritatea morala a copilului. Acordul parintilor
pentru efectuarea actelor obisnuite, necesare ndeplinirii acestei
obligatii sau nlaturarii situatiilor care ar pune n pericol securitatea,
dezvoltarea sau integritatea morala a copilului, este prezumat.
Parintii au dreptul sa mentina un contact permanent si
nemijlocit cu copilul, pe toata durata plasamentului. Ei au dreptul
sa viziteze copilul, precum si dreptul sa corespondeze cu acesta.
Parintii pot sa viziteze copilul la domiciliul persoanei sau al familiei
la care acesta a fost dat n plasament, numai cu acordul acestora
si n prezenta reprezentantilor Serviciului Public Specializat
pentru Protectia Copilului.
Durata
masurii
plasamentului
Situatia
drepturilor
parintesti
Conditii de
aplicare a
masurii
plasamentului
Situatii de
aplicare a
masurii
plasamentului
Domiciliul
copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
31
Domiciliul copilului este la persoana la care copilul a fost dat
n plasament.
I I . Plasamentul copilului la serviciul public
specializat pentru protectia copilului sau la un
organism privat autorizat
n situatia n care nu a fost gasita o familie sau o persoana
corespunzatoare carora sa le fie dat n plasament copilul,
Comisia pentru Protectia Copilului poate hotar plasamentul
acestuia serviciului public specializat pentru protectia copilului
sau unui organism privat autorizat.
Dezvoltarea armonioasa a copilului dat n plasament n aceste
conditii se asigura n centrele de plasament care functioneaza n
cadrul serviciului public specializat pentru protectia copilului sau
al organismului privat autorizat caruia i-a fost ncredintat.
n ceea ce priveste durata, situatia drepturilor parintesti si
domiciliul, reglementarile sunt identice cu cele din subcapitolul IV.
I I I . Plasamentul copilului n regim de urgenta
Aplicarea masurii plasamentului se face n doua situatii
distincte:
daca parintii sau unul dintre acestia pun n pericol
securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului
prin exercitarea n mod abuziv a drepturilor parintesti sau prin
neglijenta grava n ndeplinirea obligatiilor de parinte;
daca copilul este gasit lipsit de supraveghere sau este
abandonat de parinti.
Serviciul Public Specializat poate decide plasamentul
copilului n regim de urgenta ntr-un centru de primire care este
organizat si functioneaza n subordinea sa sau a unui Organism
Privat Autorizat ori la o persoana sau la o familie, atestate n
acest scop. Organele de Politie sunt obligate sa acorde sprijinul
necesar aplicarii acestei masuri.
Sesizarea Serviciului Public Specializat se face de catre orice
persoana care constata existenta situatiilor care impun
plasamentul copilului n regim de urgenta.
Dupa luarea acestei masuri, serviciul public specializat
Domiciliul
copilului
aflat n
plasament
Sesizarea
Serviciului
Public
Specializat
Situatii de
aplicare a
masurii
Situatii de
aplicare a
masurii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
32
sesizeaza Comisia pentru Protectia Copilului n vederea
ncredintarii copilului sau mentinerii masurii plasamentului, pna
la identificarea parintilor copilului. Masura internarii n regim de
urgenta este dispusa de Directorul Serviciului Public Specializat.
La sesizarea serviciului public specializat, Comisia pentru
Protectia Copilului se pronunta n termen de 15 zile de la
plasamentul copilului n regim de urgenta. Odata cu hotarrea
de ncredintare, Comisia va sesiza instanta judecatoreasca
competenta, pentru decaderea parintilor sau, dupa caz, a unuia
dintre acestia din drepturile parintesti. n privinta copilului lipsit
de supraveghere sau abandonat, Comisia hotaraste mentinerea
masurii plasamentului pna la identificarea parintilor.
Pe durata plasamentului de urgenta si a ncredintarii copilului
ca urmare a plasamentului n regim de urgenta se suspenda
exercitiul drepturilor parintesti.
I V. Alocatia pentru ncredintare sau plasament
Dreptul la plata alocatiei de ntretinere se stabileste prin
hotarre a comisiei si se acorda ncepnd cu luna urmatoare celei
n care s-a emis hotarrea. Dreptul la plata alocatiei de
ntretinere nceteaza ncepnd cu luna urmatoare celei n care
nu mai sunt ndeplinite conditiile de acordare. Alocatia se plateste
persoanei, reprezentantului familiei desemnat de Comisia pentru
Protectia Copilului sau Organismului Privat Autorizat, carora le-
a fost ncredintat sau plasat copilul. Alocatia lunara de ntretinere
pentru copiii ncredintati sau dati n plasament se plateste, potrivit
legii, de Directiile Generale de Munca si Protectie Sociala
Judetene si a municipiului Bucuresti, fie prin mandat postal, fie
n cont personal sau, dupa caz, n contul Organismului Privat
Autorizat.
Persoana sau, dupa caz, unul dintre sotii carora le-au fost
ncredintati sau plasati copii (cu exceptia rudelor pna la gradul
IV inclusiv) si care au obtinut atestatul de asistent maternal
profesionist, au dreptul la un salariu la nivelui salariului brut lu-
nar al asistentului social cu pregatire medie, ncadrat n functie
de vechime. Perioada respectiva se considera vechime n
munca. Pentru persoanele pensionate, suma astfel acordata se
Atributiile
Comisiei
pentru
Protectia
Copilului
Drepturile
parintesti
Obligatiile
Serviciului
Public
Specializat
Dreptul la
plata
alocatiei de
ntretinere
Alte
drepturi
banesti
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
33
va plati sub forma de indemnizatie lunara.
Persoana sau familia care primeste n ncredintare sau
plasament un copil beneficiaza si de alocatia de stat pentru copii
si alocatia suplimentara (vezi capitolul).
V. nlocuirea masurii plasamentului cu masura
ncredintarii
Comisia poate nlocui masura plasamentului cu aceea a
ncredintarii daca parintii pun n pericol securitatea, dezvoltarea
sau integritatea morala a copilului prin exercitarea n mod abuziv
a drepturilor parintesti sau prin neglijenta grava n ndeplinirea
obligatiilor de parinte. (vezi Decaderea din drepturile
parintesti si Declararea judecatoreasca a abandonulului)
n cazurile n care parintii manifesta dezinteres vadit fata
de copil, nu achita contributia lunara la ntretinerea acestuia sau
refuza sa presteze activitatea neremunerata n folosul
colectivitatii, la care au fost obligati, Comisia va hotar asupra
nlocuirii masurii plasamentului cu aceea a ncredintarii, n
conditiile legii.
C. Acte necesare pentru luarea masurilor de
protectie
sesizarea;
copii dupa certificatele de stare civila;
acte de venituri ale parintilor sau reprezentantilor legali
(daca se impune);
sentinta civila de divort sau privind stabilirea domiciliului
copilului, dupa caz;
copie dupa decizia de pensie de urmas, daca este cazul;
copii dupa actele de sanatate: parinti, copil, frati etc.,
daca se impune;
ancheta psihosociala;
genograma, matricea ciclului de viata.
cererea persoanei care solicita luarea unei masuri de
protectie de plasament sau ncredintare;
acte de sanatate pentru copil, solicitanti si celelalte
persoane care locuiesc mpreuna cu acesta;
Acte
necesare
pentru
luarea
masurii de
protectie de
tip
rezidential
Acte
necesare
pentru
ncredintare/
plasament
Situatii de
aplicare a
masurii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
34
copii dupa certificatele de stare civila;
acte de venituri ale parintilor sau reprezentantilor legali
(daca se impune);
sentinta civila de divort sau privind stabilirea domiciliului
copilului, dupa caz;
copie dupa decizia de pensie de urmas, daca este cazul;
ancheta psihosociala;
genograma, matricea ciclului de viata.
(Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat n
dificultate 26/1997, Ordonanta de urgenta cu privire la adoptie nr.
25/1997, Legea 108/1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta
26/1997, Hotarrea 117/1999 pentru aprobarea Normelor
metodologice si a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor
Ordonantei de Urgenta 26/1997, Metodologia de functionare a
comisiei pentru protectia copilului din 27 noiembrie 2001)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
35
Asistentul maternal
Asistentul maternal profesionist este persoana fizica,
atestata, care asigura prin activitatea pe care o desfasoara
la domiciliul sau cresterea, ngrijirea si educarea, necesare
dezvoltarii armonioase a copiilor primiti n plasament sau n
ncredintare.
Pentru ca o persoana sa primeasca atestatul de asistent ma-
ternal trebuie:
sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
prin comportamentul ei n societate, starea sanatatii si
profilului ei psihologic, sa prezinta garantii pentru ndeplinirea
corecta a obligatiilor care revin unui parinte, referitoare la
cresterea, ngrijirea si educarea copiilor sai;
sa aiba n folosinta o locuinta care acopera necesitatile
de preparare a hranei, igiena, educatie si odihna ale
utilizatorilor sai, inclusiv cele ale copiilor care urmeaza a fi
primiti n plasament sau n ncredintare;
persoana care a suferit o condamnare prin hotarre
judecatoreasca ramasa definitiva, pentru savrsirea cu
intentie a unei infractiuni;
parintele decazut din drepturile parintesti sau cel al carui
copil a fost declarat abandonat prin hotarre judecatoreasca
ramasa definitiva;
persoana care sufera de boli cronice transmisibile.
Persoanele care solicita obtinerea atestatului vor adresa o
cerere de evaluare a capacitatii lor serviciului public specializat
pentru protectia copilului pe raza caruia si au domiciliul sau unui
organism privat autorizat sa desfasoare activitati de protectie a
copilului aflat n dificultate, prin angajarea de asistenti maternali
profesionisti.
Cererea va cuprinde curriculum vitae al solicitantului,
precum si motivele pentru care doreste sa devina asistent ma-
ternal profesionist.
La cererea de evaluare vor fi anexate:
Defini tie
Conditiile
pentru
obtinerea
atestatului
de asistent
maternal
profesionist
Persoane
care nu pot
fi asistent
maternal
profesionist
Procedura
de atestare a
asistentului
maternal
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
36
a) copii legalizate ale actelelor de stare civila si ale actelor
de studii ale solicitantului;
b) o scurta prezentare a persoanelor cu care locuieste
solicitantul, n care sa se mentioneze numele, prenumele si data
nasterii acestora, precum si, dupa caz, gradul de rudenie cu
solicitantul (n anumite situatii si acordul acestor persoane);
c) certificate medicale eliberate de policlinica de care
apartin, care sa prezinte o evaluare completa a starii de
sanatate a solicitantului si a persoanelor mentionate la lit.b);
d) certificate de cazier judiciar ale solicitantului si ale
persoanelor cu care acesta locuieste;
e) un document care sa ateste dreptul de folosinta al
solicitantului asupra locuintei, respectiv copie legalizata a
titlului de proprietate sau a contractului de nchiriere prin
care acesta recunoaste solicitantului un drept de folosinta
asupra locuintei pe perioada nedeterminata, cunoscnd
specificul activitatii pe care solicitantul urmeaza sa o
desfasoare ca asistent maternal profesionist sau, dupa caz,
copie legalizata a contractului de subnchiriere, ncheiat n
conditiile legii;
f) recomandari ale vecinilor, cunoscutilor sau rudelor
solicitantului;
g) recomandari ale reprezentantilor autoritatii publice lo-
cale de la domiciliul acestuia cu privire la comportamentul
social al solicitantului.
Capacitatea de a fi atestati ca asistenti maternali
profesionisti a solicitantilor va fi evaluata de serviciul public
specializat pentru protectia copilului sau de organismul privat
autorizat, n termen de 90 de zile de la nregistrarea cererii.
Atestatul de asistent maternal profesionist se elibereaza
pentru o perioada de 3 ani.
Atestatul poate fi rennoit, suspendat sau retras de Comisia
pentru Protectia Copilului, la propunerea motivata a Serviciului
Public Specializat pentru Protectia Copilului sau a Organismului
Privat Autorizat care supravegheaza activitatea asistentului ma-
ternal profesionist.
Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternal
profesionist se desfasoara n baza unui contract de munca
ncheiat cu Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului
Alte conditii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
37
sau cu Organismul Privat Autorizat care le supravegheaza
activitatea.
Contractul individual se ncheie pe perioada de valabilitate a
atestatului, cu o perioada de proba de minim 3 luni.
Executarea contractului individual de munca ncepe la data
primei hotarri de ncredintare sau de plasamanent a unui copil
asistentului maternal profesionist respectiv.
Contractul individual de munca nceteaza n cazurile
prevazute de legislatia muncii, precum si n cazul retragerii
atestatului de asistent maternal profesionist.
Contractul individual de munca se suspenda pentru perioada
n care asistentul maternal profesionist nu are n plasament sau
n ncredintare copii, precum si pentru perioada suspendarii
atestatului ori n alte cazuri prevazute de lege. Persoanele
pensionate, atestate ca asistenti maternali profesionisti, si
desfasoara activitatea n baza unei conventii civile de prestari
de servicii, n care este stipulata indemnizatia lunara.
n perioda de proba asistentul maternal profesionist (cu
exceptia persoanelor cu studii superioare de asistenta
profesionala sociala si psihopedagogice) este obligat sa urmeze
cursurile de formare profesionala (cu o durata de minimum 60
de ore) organizate de angajator.
Pentru fiecare copil ncredintat sau primit n plasament,
asistentul maternal profesionist ncheie o conventie de plasament
sau de ncredintare cu angajatorul.
drepturile banesti prevazute n Ordonanta Guvernului 26/
1997 cu indexarile ulterioare;
drepturile de personal prevazute de legislatia muncii, pe
perioada existentei raporturilor de munca;
dreptul la consiliere si la sprijin din partea specialistilor
Serviciului Public Specializat pentru Protectia Copilului sau
ai Organismului Privat Autorizat, n vederea ndeplinirii
obligatiilor care le revin cu privire la copiii primiti n
plasament sau ncredintati;
alte drepturi prevazute de lege.
sa asigure cresterea, ngrijirea si educarea copiilor, n
vederea asigurarii unei dezvoltari armonioase - fizice,
Perioada de
proba
Conventia
de plasament
sau de
ncredintare
Drepturile
asistentului
maternal
Obligatiile
asistentului
maternal
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
38
intelectuale si afective - a acestora;
sa asigure integrarea copiilor n familia sa, aplicndu-le
un tratament egal cu ceilalti membrii ai familiei;
sa asigure integrarea copiilor n viata sociala;
sa contribuie la pregatirea reintegrarii copiilor n familia
lor naturala sau la integrarea acestora n familia adoptiva,
dupa caz;
sa permita specialistilor serviciului public specializat
pentru protectia copilului sau organismului privat autorizat
supravegherea activitatii lor profesionale si evaluarea
evolutiei copiilor;
sa pastreze confidentialitatea informatiilor pe care le
primesc cu privire la copii.
Asistentii maternali profesionisti au obligatia sa informeze
de ndata serviciul public specializat pentru protectia copilului sau
organismul privat autorizat care le supravegheaza activitatea,
asupra oricarei schimbari survenite n situatia lor personala,
familiala sau sociala, care ar putea influenta activitatea lor
profesionala.
Asistentul maternal profesionist si persoanele cu care
locuieste au obligatia sa prezinte anual Comisiei pentru Protectia
Copilului un certificat medical din care sa rezulte ca starea
sanatatii asistentului permite continuarea desfasurarii activitatii.
Cheltuielile legale de efectuare a analizelor medicale si de
eliberarea certificatului medical se suporta de angajator.
Copilul aflat n grija asistentului maternal poate fi declarat
prin hotarre judecatoreasca abandonat, daca parintii s-au
dezinteresat de el n mod vadit, o perioada mai mare de 6 luni.
(vezi Declararea judecatoreasca a abandonului)
(Hotarrea de Guvern cu privire la conditiile de obtinere a
atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului maternal
profesionist nr. 217/1998)
Alte
dispozitii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
39
I . Continutul drepturilor si obligatiilor parintesti
Ambii parinti au aceleasi drepturi si ndatoriri fata de copiii
lor minori, indiferent daca acestia sunt din casatorie, din afara
casatoriei ori adoptati.
dreptul si obligatia de a creste copilul. Acestea constau
n asigurarea conditiilor de viata necesare dezvoltarii
copilului (stare de sanatate, dezvoltarea fizica, educatie,
scolarizare si pregatire profesionala), paza si
supravegherea copilului.
dreptul de a lua anumite masuri fata de copil. Pentru a
aduce la ndeplinire obligatia de a creste copilul, parintii
trebuie sa foloseasca metode educative de convingere si sa
formeze pe copil n asa fel nct acesta sa-si poata da seama
ce este bine si ce este rau si sa aleaga calea cea buna.
Parintii nu trebuie n nici un fel sa primejduiasca dezvoltarea
fizica, intelectuala, morala ori sanatatea copilului.
dreptul de a cere napoierea copilului de la orice
persoana care-l tine fara drept;
dreptul de a consimti la adoptia copilului;
dreptul de a avea legaturi personale cu copilul;
dreptul de a veghea la cresterea, educarea, nvatatura
si pregatirea profesionala a copilului;
dreptul de a stabili locuinta copilului. n cazul n care
parintii nu locuiesc mpreuna, acestia vor decide, de comun
acord, la care dintre ei va locui copilul. Daca parintii nu cad
de acord n aceasta privinta, va decide instanta jude-
catoreasca dupa ascultarea autoritatii tutelare, precum si a
copilului, daca acesta a mplinit vrsta de 10 ani, tinnd
seama numai de interesele copilului.
dreptul si obligatia de a administra bunurile copilului;
dreptul si obligatia de a-l reprezenta pe copil n actele
civile (pna la vrsta de 14 ani) ori de a-i ncuviinta actele
(ntre 14-18 ani) pe care le ncheie singur.
Drepturile si obligatiile parintesti
Aspecte
generale
Drepturile si
obligatiile
parintesti
cu privire la
persoana
copilului
Drepturile si
obligatiile
parintesti
cu privire la
bunurile
copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
40
Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici
copilul asupra bunurilor parintelui n afara de dreptul la mostenire
si la ntretinere.
I I . Raspunderea pentru nendeplinirea obligatiilor
parintesti
Sanctiunile ce se pot aplica parintilor pot fi de natura penala,
contraventionala, civila sau de dreptul familiei.
abandonul de familie (Cod penal). Aceasta
infractiune consta n savrsirea de catre cel care are
obligatia de ntretinere, fata de copil, a uneia dintre
urmatoarele fapte: a) parasirea, alungarea sau lasarea fara
ajutor, expunndu-l la suferinte fizice sau morale; b)
nendeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de ntretinere
prevazute de lege; c) neplata cu rea-credinta, timp de 2 luni,
a pensiei de ntretinere stabilita pe cale judecatoreasca.
rele tratamente aplicate minorului (Cod penal).
Aceasta infractiune consta n fapta parintelui sau a
persoanei careia copilul i-a fost ncredintat spre crestere si
educare de a aplica masuri sau tratamente de orice fel care
pun n primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau
morala a copilului (de ex., alungarea de acasa, expunerea la
mbolnavire, aplicarea de lovituri corporale grave,
amenintarea grava, lipsirea de libertate, punerea minorului
sa cerseasca sau punerea unui minor sa practice prostitutia,
punerea minorului sa asiste la scene ori acte cu caracter
obscen, etc.).
retinerea fara drept de catre un parinte a copilului
sau minor (Cod penal), fara consimtamntul celuilalt
parinte sau al persoanei careia i-a fost ncredintat;
fapta persoanei careia i s-a ncredintat minorul prin
hotarre judecatoreasca, spre crestere si educare, de a
mpiedica n mod repetat pe oricare dintre parinti sa
aiba legaturi personale cu minorul (Cod penal), n
conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent;
punerea n primejdie a unei persoane n neputinta
de a se apara (Cod penal). Codul Penal prevede ca
parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, n orice mod, a
Aspecte
generale
Sanctiuni
de natura
penala
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
41
unui copil, care nu are putinta de a se ngriji, de catre acela
care l are n ngrijire, punndu-i n pericol iminent viata,
sanatatea sau integritatea corporala, constituie
infractiune.
gestiunea frauduloasa (Cod penal). Aceasta
nfractiune consta n pricinuirea de pagube unui copil, cu rea-
credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor
acestuia, de catre cel care are sau trebuie sa aiba grija
administrarii ori conservarii acestor bunuri.
pentru manifestarea unei atitudini de dezinteres n luarea
masurilor necesare de catre parinti sau persoanele carora li
s-au ncredintat un minor ori au n ngrijire un alienat sau
debil mintal, de a-l mpiedica de la fapte de vagabondaj,
cersetorie, sau prostitutie;
pentru oferirea de bauturi alcoolice spre consum ntr-un
local public unui copil;
pentru ndemnul sub orice forma al minorilor de a savrsi
contraventii.
decaderea din drepturile parintesti (Codul familiei);
raspunderea civila a parintilor (Cod civil) pentru
faptele ilicite ale copiilor;
raspunderea pentru rea administrare (Codul
familiei). n calitatea lor de administratori, parintii raspund,
ca si tutorele, pentru pagubele materiale pricinuite copiilor,
din vinovatia lor.
declararea judecatoreasca a abandonului de copii
(Codul familiei).
Sanctiuni
de natura
civila sau
de dreptul
familiei
(Codul familiei - iulie 1993, Codul Penal - modificat si republicat
n 16 aprilie 1997, Codul de Procedura Penala, Codul de
Procedur Civila, Legea 197 din 13 noiembrie 2000 pentru
modificarea si completarea unor dispozitii din Codul Penal, Codul
Civil, Legea privind sanctionarea faptelor de ncalcare a unor
norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice nr. 61/
1991 - republicata n Monitorul Oficial 9 din 24 ianuarie 1997,
Legea cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de
copii nr. 47/1993, Ordonanta Guvernului privind protectia
copilului aflat n dificultate nr. 26/1997)
Sanctiuni
de natura
contraven-
tionala
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
42
Plata
pensiei de
ntretinere
Actele
necesare
Organul
competent
parinti si copii (fara deosebire daca sunt din casatorie
sau din afara casatoriei);
adoptator si adoptat;
bunici si nepoti;
strabunici si stranepoti;
frati si surori;
celelalte persoane anume prevazute de lege.
Cnd parintii naturali sau adoptivi sunt despartiti n fapt
sau n drept si nu se nteleg asupra obligatiei de ntretinere ce
le revine fata de copiii lor, organul competent de decizie este
instanta pe raza careia se afla domiciliul prtului. Se stabileste
o pensie de ntretinere. Pensia de ntretinere se datoreaza de
la data nregistrarii cererii de chemare n judecata.
I . Obligatia de ntretinere n cazul parintilor despartiti
n fapt sau divortati
Obligatia de ntretinere se executa n natura sau prin plata
unei pensii n bani. Cnd ntretinerea este datorata de parinte
sau de cel care adopta, ea se stabileste pna la 1/4 din cstigul
sau din munca pentru un copil, 1/3 pentru doi copii si 1/2 pentru
trei sau mai multi copii. Obligatia de ntretinere nceteaza prin
moartea celui obligat la ntretinere sau a celui ndreptatit la pensia
de ntretinere, precum si la majorat sau la ndeplinirea vrstei
de 25 de ani n cazul continuarii studiilor.
cererea de actiune n justitie n doua exemplare;
copia certificatului de casatorie (daca este cazul);
copia certificatului de nastere al copilului minor.
I I . Obligatia de ntretinere pentru copiii aflati n
dificultate
n cazul n care Comisia pentru Protectia Copilului a hotart
ncredintarea sau plasamentul unui copil aflat n dificultate
aceasta va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei
Persoanele
ntre care
exista
obligatia de
ntretinere
Organul
competent
Obligatia de ntretinere
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
43
(Codul familiei - iulie 1993, Ordonanta Guvernului privind protectia
copilului aflat n dificultate nr. 26/1997)
lunare a parintilor la ntretinerea acestuia.
Sumele astfel ncasate se constituie venit la bugetul judetului,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, n subordinea
caruia functioneaza comisia care a stabilit masura respectiva.
Daca plata contributiei la ntretinerea copilului nu este
posibila, Comisia pentru Protectia Copilului poate obliga pe
parinte sa presteze o activitate neremunerata n folosul
colectivitatii, pe toata durata masurii ncredintarii sau a
plasamentului.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
44
Organul
competent
Drepturile
parintilor
Copilul locuieste la parintii sai. Daca parintii nu locuiesc
mpreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei
va locui copilul. n caz de nentelegere ntre parinti, instanta
judecatoreasca va decide.
Instanta judecatoreasca va hotar caruia dintre parinti va
fi ncredintat copilul. n acest scop instanta va asculta parintii si
autoritatea tutelara, tinnd seama numai de interesele copilului,
pe care de asemenea l va asculta daca a mplinit vrsta de 10
ani. Instanta va hotar pentru fiecare copil daca acesta va fi
ncredintat tatalui sau mamei. Pentru motive temeinice, copilul
poate fi ncredintat unor rude sau altor persoane, cu
consimtamntul acestora, ori unor institutii de ocrotire.
Totodata, instanta judecatoreasca va stabili contributia
fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, nvatatura
si pregatire profesionala a copiilor.
Parintele divortat, caruia i s-a ncredintat copilul, exercita cu
privire la acesta drepturile parintesti. Cnd copilul a fost
ncredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire,
instanta judecatoreasca va stabili care dintre parinti va exercita
dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de
a-i ncuviinta actele. Persoana sau institutia de ocrotire careia
i s-a ncredintat copilul va avea fata de acesta numai drepturile
si ndatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului.
Parintele caruia nu i s-a ncredintat copilul pastreaza dreptul de
a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la
cresterea, educarea, nvatatura si pregatirea lui profesionala.
ncredintarea copilului spre
crestere si educare unuia dintre
parinti (n cazul divortului ori n
situatia copilului din afara
casatoriei)
Aspecte
generale
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
45
ntelegerea parintilor cu privire la ncredintarea copiilor si la
contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare,
nvatatura si pregatire profesionala a acestora va produce efecte
numai daca a fost ncuviintata de instanta judecatoreasca.
n cazul schimbarii mprejurarilor, la cererea oricaruia dintre
parinti sau a copilului, daca acesta a mplinit vrsta de
paisprezece ani, a autoritatii tutelare sau a vreunei institutii de
ocrotire, instanta judecatoreasca va putea modifica masurile
privitoare la drepturile si obligatiile personale sau patrimoniale
ntre parintii divortati si copii.
cererea de actiune n justitie n doua exemplare;
copie dupa certificatul de nastere al copilului;
copie dupa certificatul de casatorie sau, dupa caz, de
nastere al parintilor;
probe pentru sustinerea actiunii;
referat de ancheta sociala efectuat de autoritatea
tutelara din care sa rezulte conditiile pe care le pot asigura
parintii copiilor. Se cere opinia organului administratiei
publice locale despre parintele caruia sa-i fie ncredintat
copilul.
Acte
necesare
(Codul familiei - iulie 1993)
Schimbarea
mprejurarilor
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
46
Realizarea
acestui
drept
Organul
competent
Acte
necesare
(Codul familiei - iulie 1993)
Dreptul parintilor de a avea
legaturi personale cu copilul
Situatii
cnd se
acorda
acest drept
parintele divortat, caruia nu i s-a ncredintat copilul,
pastreaza acest drept;
n cazul ncredintarii copilului din afara casatoriei (a
carui filiatie a fost stabilita fata de ambii parinti) ;
n cazul decaderii parintelui din drepturile parintesti, daca
autoritatea tutelara ncuviinteaza pastrarea legaturilor
personale.
prin vizitarea copilului la domiciliul celuilalt parinte,
stabilindu-se exact zilele si durata vizitei;
prin lasarea copilului n grija parintelui caruia nu i-a fost
ncredintat cu acceptul acestuia si fara rea-credinta, n
anumite zile si ntre anumite ore, timp pe care-l pot petrece
mpreuna la plimbare, spectacole, etc.;
luarea copilului cu acordul expres al parintilor la
domiciliul parintelui caruia nu i-a fost ncredintat, stabilindu-
se exact perioada.
Daca parintii nu se nteleg n realizarea legaturilor personale
mai sus citate cu copilul, organul competent pentru solutionarea
conflictului este judecatoria n a carei raza teritoriala
domiciliaza copilul. Persoana care este chemata n judecata este
parintele la care se afla copilul.
cererea de chemare n judecata n doua exemplare;
copia certificatului de nastere al copilului;
copia hotarrii de ncredintare a copilului.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
47
Copilul locuieste de drept la parintii sai sau la unul dintre
parinti, ori la familia sau n institutia de ocrotire unde a fost
ncredintat sau dat n plasament.
Parintii si ocrotitorii legali au dreptul sa ceara napoierea
copilului de la orice persoana care l tine fara drept.
Organul competent sa hotarasca napoierea copilului de la
persoanele care l detin fara drept este judecatoria n a carei raza
domiciliaza persoana care tine copilul fara drept.
Instanta judecatoreasca va respinge cererea daca napoierea
este contrara intereselor copilului. Acesta va fi ascultat daca
a mplinit vrsta de zece ani.
cererea de actiune n justitie n doua exemplare;
copia hotarrii judecatoresti prin care s-a stabilit
domiciliul copilului sau prin care copilul a fost ncredintat sau
dat n plasament.
Aspecte
generale
Persoanele
care pot cere
napoierea
copilului
Organul
competent
Acte
necesare
napoierea copilului de la
persoanele care l tin fara drept
(Codul familiei - iulie 1993)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
48
Daca sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului este
primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prin
purtare abuziva sau prin neglijenta grava n ndeplinirea
ndatoririlor de parinte, ori daca educarea, nvatatura sau
pregatirea profesionala a copilului nu se face n spiritul respectului
fata de normele social-morale ale societatii, se poate cere
decaderea parintelui din drepturile parintesti.
Decaderea din drepturile parintesti poate fi dispusa de catre
instanta de judecata la cererea autoritatii tutelare sau a Comisiei
de Protectie a Copilului.
cerere de chemare n judecata n trei exemplare;
depunerea de probe care sa justifice cererea.
Autoritatea tutelara va ngadui parintelui decazut din
drepturile parintesti sa pastreze legaturi personale cu copilul,
exceptnd cazurile n care, prin asemenea legaturi, cresterea,
educarea, nvatatura sau pregatirea profesionala a copilului ar fi
n primejdie.
Instanta judecatoreasca va reda parintelui decazut din
drepturile parintesti exercitiul acestor drepturi, daca au ncetat
mprejurarile care au dus la decadere, astfel nct, prin redarea
acestor drepturi, cresterea, educarea, pregatirea scolara si
profesionala si interesele patrimoniale ale copilului sa nu mai fie
primejduite.
Redarea drepturilor parintesti poate fi ceruta de catre
autoritatea tutelara sau de catre parintele decazut din
drepturile parintesti, precum si de Comisia pentru Protectia
Copilului..
Situatii de
decadere
Acte
necesare
Decaderea din drepturile parintesti
Organele
competente
ncuviintarea
pastrarii
legaturilor
personale
cu copilul
Redarea
drepturilor
parintesti
(Ordonanta de Urgenta privind protectia copilului aflat n
dificultate nr.26/1997, Codul familiei - iulie 1993)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
49
Declararea judecatoreasca a
abandonului
Copilul aflat n ngrijirea unei institutii de ocrotire sociala
sau medicala de stat, a unei institutii private de ocrotire legal
constituita sau ncredintat n conditiile legii unei persoane fizice
poate fi declarat prin hotarre judecatoreasca abandonat, ca
urmare a faptului ca parintii s-au dezinteresat de el n mod vadit,
o perioada mai mare de 6 luni, si daca nici o ruda pna la gradul
IV inclusiv nu a solicitat ncredintarea copilului spre crestere si
educare.
Prin dezinteres se ntelege ncetarea imputabila a oricaror
legaturi ntre parinti si copil, legaturi care sa dovedeasca existenta
unor raporturi parintesti normale.
Dezinteresul manifestat fata de copil poate fi dovedit cu
orice mijloc de proba (de regula, pe baza fisei de vizita).
Cererea pentru declararea abandonului se adreseaza
tribunalului judetean sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, pe
raza caruia se afla sediul institutiei de ocrotire sau domiciliul
persoanei fizice careia i s-a ncredintat sarcina ngrijirii copilului.
Citarea parintilor, a autoritatii tutelare si a rudelor pna la
gradul IV inclusiv care cer sa i se ncredinteze copilul spre
crestere si educare, este obligatorie.
Participarea procurorului la proces este obligatorie.
Sesizarea instantei va fi facuta de serviciul public specializat
sau conducerea institutiei (unitati sanitare sau organisme private
autorizate) unde se afla copilul parasit, daca institutia are
personalitate juridica. Sesizarea poate fi facuta si de procuror,
n termen de 3 luni de la data mplinirii termenului de 6 luni de
cnd parintii au ncetat legaturile cu copilul.
cererea adresata instantei judecatoresti pentru decla-
rarea judecatoreasca a abandonului;
ancheta sociala efectuata de autoritatea tutelara com-
Aspecte
generale
Actele
necesare
pentru
sesizarea
instantei
Organul
competent
Cine poate
sesiza
instanta
Dezinteresul
fata de
copil
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
50
(Legea cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de
copii nr. 47/1993, Cod de Procedura Civila)
petenta cu privire la conditiile abandonarii copilului, situatia
parintilor, starea psihofizica, de instruire si educare a
copilului, conditiile pe care le are si modalitatea de
mbunatatire a acestora, precum si orice alte date interesnd
cresterea, instruirea si educarea copilului. n cadrul anchetei
sociale autoritatea tutelara si va exprima opinia n legatura
cu pozitia sa fata de cererea de declarare judecatoreasca a
abandonului.
dovezi din care rezulta ca parintii s-au dezinteresat de
el, n mod vadit, o perioada mai mare de 6 luni;
copie legalizata dupa certificatul de nastere al copilului.
Copilul care a mplinit vrsta de 10 ani va fi ascultat n instanta.
n cazul declararii abandonului, instanta deleaga exercitiul
drepturilor parintesti serviciului public specializat, institutiei de
ocrotire sociala sau medicala daca au personalitate juridica si
organismelor private autorizate.
Instanta competenta poate decide oricnd, la cererea unuia
sau a ambilor parinti, redarea exercitiului drepturilor parintesti,
daca au ncetat mprejurarile care au condus la declararea
abandonului si daca exercitiul acestor drepturi este n interesul
copilului. Aceste dispozitii nu se aplica n cazul n care copilul a
fost adoptat n conditiile legii.
Situatia
drepturilor
parintesti
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
51
Prin tutela copilului se nfaptuieste ocrotirea acestuia n
conditiile n care copilul este lipsit de ocrotirea parinteasca. Tu-
tela se exercita numai n interesul minorului.
Autoritatea tutelara de la domiciliul copilului. Instituirea
tutelei si numirea tutorelui se face prin dispozitia primarului.
Tutore poate fi o ruda a copilului sau o alta persoana care
ndeplineste conditiile stabilite prin lege.
n cazul n care ambii parinti sunt morti, necunoscuti, decazuti
din drepturile parintesti, pusi sub interdictie, disparuti, ori declarati
morti, copilul este lipsit de ngrijirea ambilor parinti si, de
asemenea, n cazul desfacerii adoptiei.
Au obligatia ca, n termen de cel mult cinci zile de la data
cnd se afla de existenta unui minor lipsit de ngrijire parinteasca,
sa nstiinteze autoritatea tutelara:
a) persoanele apropiate minorului precum si administratorii
si locatarii casei n care locuieste minorul;
b) serviciul de stare civila, cu prilejul nregistrarii mortii
unei persoane, precum si biroul notarial de stat, cu prilejul
deschiderii unei mosteniri;
c) instantele judecatoresti, procuratura si politia cu prilejul
pronuntarii, luarii sau executarii unor masuri privative de
libertate;
d) organele administratiei de stat, organizatiile obstesti,
institutiile de ocrotire, precum si orice alta persoana.
Numirea tutorelui se face de autoritatea tutelara, din oficiu
sau cu ocazia ncunostiintarii acesteia de catre cei obligati sa
nstiinteze autoritatea tutelara.
Copilul pus sub tutela locuieste la tutore. Numai cu
ncuviintarea autoritatii tutelare minorul poate avea o alta locuinta.
copilul sau persoana pusa sub interdictie;
cel decazut din drepturile parintesti sau declarat incapabil
Tutela
Competenta
Definitie
Cine nu
poate fi
tutore
Situatii de
instituire a
tutelei
Numirea
tutorelui
Domiciliul
copilului
Obligatia de
nstiintare a
autoritatii
tutelare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
52
de a fi tutore;
cel caruia i s-a restrns exercitiul unor drepturi politice
sau civile, fie n temeiul legii, fie prin hotarre
judecatoreasca, precum si cel cu rele purtari;
cel lipsit de dreptul de a alege si de a fi ales;
cel care, exercitnd o alta tutela, a fost ndepartat din
aceasta;
cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale copilului,
nu ar putea ndeplini sarcina tutelei.
Daca vreuna din mprejurarile mai sus-mentionate apare n
timpul tutelei, tutorele va fi ndepartat.
cel care are vrsta de 60 de ani mpliniti;
femeia nsarcinata sau mama unui copil mai mic de 8
ani;
cel care creste sau educa doi sau mai multi copii;
cel care, din cauza bolii, a infirmitatii, a profesiei
exercitate, a departarii domiciliului de locul unde se afla
bunurile copilului sau din alte motive ntemeiate, nu ar putea
sa ndeplineasca aceasta sarcina;
cel care exercita o alta tutela sau curatela.
cerere de instituire a tutelei;
ancheta sociala cu privire la persoana tutorelui precum
si a copilului aflat n situatia de a fi pus sub tutela;
copie dupa certificatul de nastere al tutorelui;
copie dupa certificatul de nastere al celui pus sub tutela;
certificate de sanatate pentru tutore, sot, copii si celelalte
persoane care locuiesc mpreuna cu acestia.
de a creste copilul. El este obligat sa creasca copilul,
ngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educarea,
pregatirea scolara si profesionala a acestuia;
de a administra bunurile copilului si de a-l reprezenta n
actele civile, nsa pna la data cnd acesta mplineste vrsta
de 14 ani (dupa ndeplinirea acestei vrste, minorul si
exercita singur drepturile si si executa tot astfel obligatiile,
nsa numai cu ncuviintarea prealabila a tutorelui);
sa prezinte anual autoritatii tutelare o dare de seama
despre modul cum a ngrijit de copil, si cum a administrat
bunurile acestuia;
Acte
necesare
Obligatiile
tutorelui
Cine poate
refuza
sarcina
tutelei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
53
la ncetarea tutelei, tutorele prezinta o dare de seama
generala.
Tutorele poate raspunde civil, penal sau contraventional
pentru abaterile savrsite n exercitiul functiei sale.
Autoritatea tutelara va exercita un control efectiv si continuu
asupra modului n care tutorele si ndeplineste ndatoririle sale
cu privire la minor si bunurile acestuia. Pentru nlesnirea
controlului, autoritatea tutelara va putea cere colaborarea
organelor administratiei de stat competente si institutiilor de
ocrotire.
copilul aflat sub tutela a devenit major (prin mplinirea
vrstei de 18 ani, iar n cazul fetei care s-a casatorit nainte
de mplinirea acestei vrste);
prin decesul copilului;
n cazurile n care au ncetat motivele care au determinat
instituirea acestora (de ex., parintii au fost identificati sau a
fost ridicata decaderea lor din drepturile parintesti).
decesul tutorelui;
tutorele este ndepartat de la tutela;
tutorele este nlocuit la cererea sa (tutorele care a cerut
nlocuirea este obligat sa-si exercite aceste atributii pna la
rezolvarea cererii sale de nlocuire);
numirea unui alt tutore n cazul n care copilul este pus
sub interdictie.
Tutela este o sarcina gratuita. Cu toate acestea,
autoritatea tutelara, tinnd seama de munca depusa n
administrarea averii si de starea materiala a minorului si a
tutorelui, va putea acorda acestuia din urma o remuneratie, care
nu va depasi zece la suta din veniturile bunurilor minorului.
Autoritatea tutelara, potrivit mprejurarilor, va putea modifica sau
suprima aceasta remuneratie.
n timpul tutelei, casatoria este oprita ntre tutore si persoana
minora ce se afla sub tutela sa.
ncetarea
functiei de
tutore
ncetarea
tutelei
Dispozitii
speciale
(Codul familiei - iulie 1993)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
54
ncetarea
curatelei
(Codul familiei - iulie 1993)
Organul
competent
Acte
necesare
Curatela
Cazuri de
instituire a
curatelei
Curatela este un mijloc de ocrotire subsidiar si temporar al
copilului aflat ntr-una din situatiile prevazute de lege.
cnd exista interese contrare ntre parinte ori tutore si
copil;
cnd din cauza bolii sau din alte motive, parintele sau
tutorele este mpiedicat sa ndeplineasca un anumit act n
numele persoanei pe care o reprezinta sau ale carei acte le
ncuviinteaza;
cnd pna la numirea tutorelui unui copil este nevoie de
timp si se impune luarea unor masuri provizorii, ntre care
numirea unui curator;
pna la solutionarea cererii de punere sub interdictie.
Autoritatea tutelara n raza careia se afla domiciliul
minorului; instituirea curatelei se face prin dispozitia primarului.
cerere de instituire a curatelei;
ancheta sociala;
copii dupa actele de stare civila ale copilului si
persoanelor propuse sa fie curator.
Curatela nceteaza cnd au ncetat cauzele care au dus la
instituirea acesteia sau la instituirea tutelei, etc.
Definitie
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
55
Este o masura speciala de protectie a copilului prin care se
stabileste filiatia ntre cel care adopta si copil, precum si rudenia
ntre copil si rudele adoptatorului. Adoptat poate fi copilul pna
la dobndirea capacitatii depline de exercitiu. n mod exceptional
poate fi adoptat si majorul daca a fost crescut n timpul minoritatii
de persoana sau familia care solicita ncuviintarea adoptiei.
adoptia ntre frati este interzisa ;
adoptia unui copil de catre mai multe persoane (cu
exceptia cazului n care ea se face de catre sot si sotie,
simultan sau succesiv).
persoanele care au capacitate deplina de exercitiu,
ndeplinesc conditiile legale si care sunt cu cel putin 18 ani
mai n vrsta dect cei pe care doresc sa-i adopte (pentru
motive temeinice, instanta judecatoreasca va putea
ncuviinta adoptia chiar daca diferenta de vrsta ntre
adoptat si adoptatori este mai mica);
persoanele sau familiile care prezinta conditiile materiale
si garantiile morale necesare asigurarii dezvoltarii
armonioase a copilului.
cererea persoanei sau familiei pentru eliberarea
atestatului n vederea adoptiei;
copii dupa actele de stare civila ale persoanelor
solicitante;
certificate medicale eliberate de policlinica teritoriala;
certificate de cazier judiciar;
ancheta psihosociala;
atestatul Comisiei pentru Protectia Copilului;
dovada ca, copilul este adoptabil (consimtamntul
parintilor firesti, hotarrea de decadere din drepturile
parintesti, de declarare a abandonului, etc.);
consimtamntul familiei sau persoanei care doreste sa
adopte cu specificarea ca a luat la cunostinta despre starea
de sanatate a copilului;
Persoanele
care pot
adopta
Acte
necesare
pentru
incuviintarea
adoptiei
Definitie
Adoptiile
interzise
Adoptia
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
56
ancheta sociala la domiciliul parintilor firesti, dupa caz;
acte de sanatate pentru copil eliberate de policlinica
teritoriala;
hotarrea Comisiei pentru Protectia Copilului de
ncredintare a copilului n vederea adoptiei;
avizul favorabil al Comisiei pentru Protectia Copilului n
raza careia se afla domiciliul copilului;
consimtamntul copilului care a mplinit 10 ani;
confirmarea Comitetului Romn pentru Adoptii cu
exceptia cazurilor cnd sotul adopta copilul celuilalt sot sau
adoptatorii sunt rude pna la gradul IV cu copilul.
Consimtamntul parintilor poate fi exprimat numai dupa
trecerea unui termen de 45 de zile de la nasterea copilului.
Parintele poate revoca (retrage) consimtamntul n termen
de 30 de zile de la data nscrisului autentic prin care a fost
exprimat. Dupa expirarea acestui termen, consimtamntul
parintelui devine irevocabil.
n cazul n care copilul este declarat judecatoreste
abandonat, nu este necesar consimtamntul parintilor.
n cazul n care sunt ndeplinite toate conditiile legale, pentru
ca adoptia sa poata fi ncuviintata, Comisia pentru Protectia
Copilului poate ncredinta copilul n vederea adoptiei unei
persoane sau familii care beneficiaza de atestat prin care se
confirma ca aceasta e apta sa adopte. Comisia pentru Protectia
Copilului poate ncredinta copilul n vederea adoptiei si unei
persoane sau familii care nu are cetatenia romna dar care are
resedinta pe teritoriul statului romn de cel putin 6 luni.
ncredintarea copilului n vederea adoptiei dureaza mini-
mum 3 luni. Perioada pentru care copilul este ncredintat se
stabileste de Comisia pentru Potectia Copilului odata cu
ncredintarea copilului n vederea adoptiei.
La sfrsitul acestei perioade Comisia pentru Potectia
Copilului hotaraste asupra eliberarii avizului referitor la
ncuviintarea adoptiei. Eliberarea avizului prelungeste de drept
perioada pentru care copilul a fost ncredintat n vederea
adoptiei, pna la ncuviintarea sau respingerea cererii pentru
ncuviitarea adoptiei de catre instanta.
ncredintarea
copilului n
vederea
adoptiei
Eliberarea
avizului
Consimtamntul
parintilor
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
57
Cererile persoanelor sau familiilor cu domiciliul sau resedinta
pe teritoriul statului romn care doresc sa adopte vor fi transmise
Comitetului Romn pentru Adoptii, dupa eliberarea
atestatului, numai prin intermediul serviciilor publice
specializate din subordinea Comisiilor pentru Protectia Copilului
sau al organismelor private romne autorizate.
ncuviintarea adoptiei este de competenta nstantelor
judecatoresti.
Cererile privitoare la ncuviintarea adoptiei se judeca n
prima instanta de tribunale. Hotarrile date n cauzele avnd
ca obiect ncuviintarea adoptiei nu sunt supuse apelului, dar pot
fi atacate direct n recurs.
Instanta competenta este cea n a carei raza teritoriala se
gaseste domiciliului copilului. Cauzele pentru judecarea carora
nu se poate determina instanta competenta se judeca de
tribunalul municipiului Bucuresti. Actiunile si cererile privitoare
la ncuviintarea adoptiei sunt scutite de taxa de timbru.
copilul dobndeste prin adoptie numele celui care adopta.
Daca adoptia se face de soti care nu au un nume de familie
comun, acestia sunt obligati sa declare instantei numele pe
care copilul urmeaza sa-l poarte.
pe baza hotarrii definiteve si irevocabile de ncuviintare
a adoptiei, serviciul de stare civila competent va ntocmi, n
conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, n care
adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti. Vechiul
act de nastere se va pastra, mentionndu-se pe marginea
acestuia ntocmirea noului act.
adoptia si produce efectele de la data ramnerii
irevocabile a hotarrii judecatoresti.
Adoptia poate fi desfacuta la cererea copilului care a mplinit
vrsta de 10 ani sau a Comisiei pentru Protectia Copilului n raza
careia se afla domiciliul acestuia, daca desfacerea este n
interesul superior al copilului.
Instanta se va pronunta si cu privire la numele copilului.
Parintii firesti ai copilului redobndesc drepturile si obligatiile
parintesti numai daca instanta nu decide o alta masura de
protectie a copilului, n conditiile legii.
Organul
competent
pentru
eliberarea
confirmarii
de adoptie
Instanta
competenta
pentru
ncuviintarea
adoptiei
Efectele
adoptiei
Desfacerea
adoptiei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
58
(Ordonanta de Urgenta cu privire la adoptie nr. 25/1997)
Cererea de desfacere a adoptiei urmeaza aceleasi reguli de
competenta ca si cele pentru ncuviintarea acesteia.
de a informa copilul ca este adoptat de ndata ce vrsta
si gradul de maturitate a acestuia o permite si de a notifica
acest lucru Comisiei pentru Protectia Copilului;
de a exercita drepturile si obligatiile parintesti.
fapta parintelui, tutorelui sau ocrotitorului legal al
copilului, care pretinde sau primeste, pentru sine sau pentru
altul, bani sau alte foloase materiale n scopul adoptiei
copilului se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani;
fapta persoanei care, n vederea obtinerii unui folos ma-
terial necuvenit, intermediaza sau nlesneste adoptarea unui
copil se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani.
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar
daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata
echivalentului lor n bani.
Obligatiile
parintilor
adoptatori
Sanctiuni
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
59
Alocatia de stat pentru copii
copiii n vrsta de pna la 16 ani;
copiii care urmeaza una din formele de nvatamnt
prevazute de lege pna la mplinirea vrstei de 18 ani;
copiii ncadrati n gradul I sau II de invaliditate, pna la
mplinirea vrstei de 18 ani;
copiii cu handicap pna la mplinirea vrstei de 18 ani;
tinerii n vrsta de peste 18 ani pna la terminarea
cursurilor nvatamntului liceal sau profesional (tinerii care
repeta anul scolar nu beneficiaza de alocatie de stat, cu
exceptia celor care repeta din motive de sanatate, dovedite
cu certificat medical);
copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie
rezidenti n Romnia, n conditiile legii, daca locuiesc
mpreuna cu parintii.
cerere;
copie dupa certificatul de nastere al copilului;
dispozitie de instituire a tutelei, curatelei, hotarre de
ncredintare sau plasament, dupa caz;
certificat de persoana cu handicap (daca se impune).
Cererea se face n numele copilului de catre parinti sau unul
dintre parinti (n caz de nentelegere, pe baza deciziei autoritatii
tutelare).
Actele se depun la:
1. consiliile locale comunale, orasenesti, municipale sau
ale sectoarelor municipiului Bucuresti, unde copiii si
respectiv parintii au domiciliul sau resedinta, ori de catre
reprezentantii legali pentru copiii n vrsta de pna la 7 ani,
inclusiv pentru cei care mplinesc aceasta vrsta n cursul
anului scolar, pna la data de 31 august n fiecare an si nu
sunt scolarizati, precum si pentru cei care au absolvit
nvatamntul general obligatoriu nainte de mplinirea vrstei
de 16 ani si nu urmeaza alta forma de n-vatamnt. Plata se
face de catre Directia Muncii si Protectiei Sociale.
Cine
beneficiaza
de alocatie
de stat
Acte
necesare
Depunerea
actelor si a
cererii
pentru
stabilirea
alocatiei de
stat
Realizarea
cererii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
60
2. la unitatile scolare unde sunt nscrisi copiii care urmeaza
o forma de nvatamnt, precum si cei care ntrerup temporar
scoala din motive de sanatate dovedite cu certificatul medical;
3. la inspectoratele teritoriale de stat pentru persoanele
cu handicap, pentru copiii cu handicap, precum si pentru cei
care pna la mplinirea vrstei de 16 ani au contactat o
invaliditate ncadrata n gr. 1 sau 2.
Plata alocatiei de stat pentru copii se face n luna urmatoare
celei n care s-a nascut copilul. Plata alocatiei de stat pentru copii
se poate face si din urma (retroactiv), dar nu mai mult de 12 luni.
Plata nceteaza ncepnd cu luna urmatoare celei n care nu mai
sunt ndeplinite conditiile de acordare.
unuia dintre parinti sau, n caz de nentelegere, pe baza
deciziei autoritatii tutelare, parintelui la care s-a stabilit,
prin hotarre judecatoreasca, domiciliul minorului ori caruia
i s-a ncredintat spre crestere si educare;
tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat n
plasament familial copilul sau ncredintat spre crestere si
educare.
Titular al dreptului de alocatie pentru copii este copilul. Plata
alocatiei de stat pentru copiii handicapati se face prin oficiile
postale.
Cuantumul alocatiei de stat este cel stabilit n conditiile legii
si se indexeaza. Copiii cu handicap beneficiaza de alocatia de
stat majorata n cuantum de 100%. Alocatia de stat se acorda
lunar.
Cuantumul lunar al alocatiei de stat pentru copii se stabileste
dupa cum urmeaza:
a) 150.000 lei, n perioada ianuarie-iunie 2002;
b) 180.000 lei, ncepnd cu luna iulie 2002.
Plate se
face:
Cuantumul
alocatiei
(Legea privind alocatia de stat pentru copii nr. 61/1993, Lege nr.
261/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind
alocatia de stat pentru copii, Hotarrea Guvernului privind masurile
pentru aplicarea dispozitiilor Legii nr. 61/1993 referitoare la
gestionarea fondurilor, stabilirea si plata alocatiei de stat pentru
copii nr. 591/1993, Hotarre privind stabilirea cuantumului
alocatiei de stat pentru copii nr. 1040/2001)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
61
Cuantumul
alocatiei
Familia care are n ntretinere doi sau mai multi copii are
dreptul la alocatie suplimentara, al carei cuantum se stabileste
n functie de numarul copiilor.
Prin familie cu mai multi copii se ntelege:
a) sotul, sotia si copiii lor sau ai oricaruia dintre ei, avnd
domiciliul comun;
b) persoana singura, necasatorita, vaduva sau divortata
si copiii acesteia cu care domiciliaza si care se afla n
ntretinerea sa;
Sunt considerati ca facnd parte din familie si copiii adoptati,
copiii aflati n plasament familial sau ncredintati.
Titular al dreptului la alocatia suplimentara pentru familiile
cu mai multi copii este familia, prin reprezentantul stabilit
conventional, administrativ sau judecatoresc al acesteia.
Alocatia suplimentara pentru familiile cu copii se acorda, la
cererea reprezentantului familiei, stabilit de catre soti sau, n caz
de nentelegere ntre acestia, de catre autoritatea tutelara ori
instanta de judecata, dupa caz.
familiile care au n ntretinere cel putin doi copii n vrsta
de pna la 16 ani sau pna la 18 ani, daca acestia din urma
urmeaza cursurile de zi ale unei institutii de nvatamnt, sunt
ncadrati n gradul I sau II de invaliditate ori sunt declarati
cu handicap;
familiile cetatenilor straini sau apatrizi care au domiciliul
n Romnia, n conditiile stabilite de legea romna.
40.000 lei pentru familia care are doi copii n ntretinere;
80.000 lei pentru familia care are trei copii n ntretinere;
100.000 lei pentru familia care are patru sau mai multi
copii n ntretinere.
ncepnd cu data de 1 noiembrie 1999, cuantumul alocatiei
Alocatia suplimentara pentru
familiile cu mai multi copii
Titularul
dreptului la
alocatie
Beneficiarul
alocatiei
Termenul
familie cu
mai multi
copii
Titular al
dreptului la
alocatia
suplimentara
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
62
Modalitatea
de plata a
alocatiei
Suspendarea
platii
alocatiei
suplimentare a fost indexat cu 25%.
Alocatia suplimentara pentru familiile cu copii nu este
impozabila si nu poate fi urmarita silit dect n vederea recuperarii
sumelor platite necuvenit cu acest titlu.
Cuantumurile se indexeaza prin hotarre a Guvernului.
Cerere pentru stabilirea si acordarea dreptului la alocatia
suplimentara, formulata de catre titular (reprezentantul familiei)
pe baza nscrierilor din livretul de familie (vezi capitolul).
Cererea se depune la primarul unitatii administrativ-
teritoriale n a carei raza teritoriala are domiciliul familia
ndreptatita.
Primarul asigura primirea, verificarea, nregistrarea si
transmiterea lunara a cererilor titularilor la directiile generale de
munca si protectie sociala judetene sau a municipiului Bucuresti,
dupa caz.
Dreptul la alocatia suplimentara pentru familiile cu copii se
stabileste prin decizia directorului general al directiei generale
de munca si protectie sociala a judetului sau a municipiului
Bucuresti, dupa caz, si se acorda ncepnd cu luna urmatoare
celei n care s-a nregistrat cererea.
Reprezentantul legal al familiei are obligatia sa comunice, n
scris, n termen de 5 zile lucratoare, orice modificare privind
situatia familiei.
Comunicarea se nregistreaza la primarul unitatii admi-
nistrativ-teritoriale n a carei raza teritoriala domiciliaza titularul
dreptului si se transmite directiilor generale de munca si protectie
sociala judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz.
Alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii se
plateste titularului, prin mandat postal sau, la cererea acestuia,
n cont personal.
Pe perioada ncredintarii copilului ntr-o institutie de ocrotire,
plata dreptului la alocatia suplimentara pentru familiile cu cu mai
multi copii se suspenda.
Copiii ncredintati unor institutii de ocrotire nu sunt
considerati ca fiind n ntretinerea familiei.
Acte
necesare
Depunerea
cererii
Obligatia
reprezentan-
tului legal al
familiei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
63
Sumele ncasate necuvenit, cu titlu de alocatie suplimentara
pentru familiile cu copii, se recupereaza prin decizia Directorului
General al Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala
Judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, de la titularul
dreptului, n termen de 3 zile de la efectuarea platii.
n cazul n care sumele platite necuvenit nu se pot recupera,
integral sau partial, acestea vor fi recuperate, prin decizie de
imputare sau prin angajament de plata de la persoanele vinovate
de producerea pagubei, pe o perioada de cel mult 3 ani.
Contestatiile formulate de titular mpotriva deciziilor de
stabilire a dreptului la alocatia suplimentara pentru familiile cu
mai multi copii, precum si mpotriva deciziilor de recuperare a
sumelor primite necuvenit se solutioneaza potrivit Legii
contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Contestatiile mpotriva deciziilor de imputare, precum si
mpotriva angajamentelor de plata asumate se solutioneaza
potrivit Codului Muncii.
Contestarea
deciziilor
(Legea privind alocatia suplimentara pentru familiile cu copii nr.
119/1997, Hotarrea Guvernului privind indexarea cuantumului
alocatiei suplimentare pentru familiile cu copii nr. 961/1999)
Recuperarea
sumelor
ncasate
necuvenit
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
64
Concediul pentru ngrijirea copiilor
n vrsta de pna la 2 ani,
respectiv 3 ani
femeile asigurate n cadrul sistemului de asigurari sociale
de stat;
femeile asigurate n cadrul sistemului de asigurari sociale
pentru agricultori;
femeile cadre militare n activitate;
femeile asigurate n conditiile de mai sus, care au
adoptat, au fost numite tutore, li s-au ncredintat copii spre
crestere si educare sau n plasament familial.
De acest concediu poate beneficia, optional, oricare dintre
parintii copilului.
Obtinerea dreptului la concediu platit pentru ngrijirea copiilor
n vrsta de pna la 2 ani se face n baza prezentarii
urmatoarelor documente, anexate la cererea solicitantului:
a) certificatul de nastere al copilului;
b) dupa caz, adeverinta sau declaratia pe proprie
raspundere care sa certifice ca celalalt parinte nu
beneficiaza de acelasi drept, actul de tutela, certificatul de
deces, n cazul copilului orfan de un parinte, actul de adoptie.
Documentele mentionate la lit. b) vor fi prezentate lunar, cu
exceptia certificatului de deces.
Concediul se acorda, la cerere, n afara concediului platit
pentru sarcina si lauzie de 126 zile, n continuarea acestuia din
urma sau oricnd pna la mplinirea de catre copil a vrstei de 2
ani. Perioada concediului pentru ngrijirea copilului n vrsta de
pna la 2 ani constituie vechime n munca.
Drepturile se acorda de la data depunerii cererii si se achita
la termenele prevazute de reglementarile legale privind plata
indemnizatiilor de asigurari sociale.
n cazul persoanelor angajate pe baza de contracte
individuale de munca pe perioade determinate, dreptul se acorda
Beneficiarii
concediului
Durata
concediului
Acte
necesare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
65
pe perioada valabilitatii contractului de munca. n situatiile de
ncetare a activitatii persoanelor juridice sau fizice angajatoare,
acestor persoane li se vor plati indemnizatiile cuvenite potrivit legii,
direct din fondurile asigurarilor sociale, prin Directiile Judetene
de Munca si Protectie Sociala. Dovada ncetarii activitatii
angajatorilor se va face n conformitate cu prevederile legale.
Angajatorii nu pot dispune desfacerea contractelor
individuale de munca ale angajatilor pe timpul ct acestia
beneficiaza de indemnizatii n baza Legii nr. 120/1997.
Femeile asigurate n cadrul sistemului de asigurari sociale
de stat si femeile cadre militare n activitate au dreptul, pe durata
concediului pentru ngrijirea copilului, la o indemnizatie
reprezentnd 85% din salariul de baza si celelalte venituri
salariale pe baza carora se stabileste contributia de asigurari
sociale, respectiv din venitul de asigurare.
Femeile asigurate n cadrul sistemului de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor au dreptul, pe durata
concediului pentru ngrijirea copilului, la o indemnizatie
reprezentnd 80% din media lunara a venitului asigurat din ultimele
6 luni pentru care a fost achitata contributia prevazuta de lege.
Indemnizatia se plateste pe baza cererii-tip privind solicitarea
dreptului de asigurari sociale, a livretului de familie sau a
certificatului de nastere al copilului si, dupa caz, a certificatului
de persoana cu handicap.
Concediul pentru cresterea copilului cu handicap pna la
mplinirea vrstei de 3 ani se acorda, la cerere, pe baza livretului
de familie sau a certificatului de nastere al copilului si a
certificatului de persoana cu handicap, emis n conditiile legii.
(Lege privind concediul platit pentru ngrijirea copilului pna la
2 ani nr. 120/1997, Precizare privind aplicarea prevederilor Legii
nr. 120/1997 privind concediul platit pentru ngrijirea copiilor n
vrsta de pna la 2 ani nr. 961/1997, Ordonanta de urgenta nr.
102/1999, Legea nr. 10/1999, Legea 210/1999, Lege privind sistemul
public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale 19/2000,
Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor
Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi
de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare)
Indemnizatia
de concediu
Concediul
pentru
cresterea
copilului cu
handicap
Cererea
pentru
indemnizatia
de concediu
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
66
Concediile pentru sarcina si lauzie
si indemnizatia de maternitate
Asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile
calendaristice, la concediu pentru sarcina si lauzie, perioada
n care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care au ncetat
plata contributiei de asigurari sociale, n conditiile prezentei legi,
dar care nasc n termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de
asigurat.
Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85%
din baza de calcul stabilita conform legii.
Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul
asigurarilor sociale de stat.
Concediile medicale pentru maternitate se acorda pe o
perioada de 126 de zile calendaristice, dintre care 63 de zile
nainte de nastere (concediu de sarcina) si 63 de zile dupa nastere
(concediu de lehuzie), care se pot compensa ntre ele, n functie
de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de
concediu pentru sarcina, ncepnd cu luna a 6-a de sarcina, daca
prezinta certificatul de persoana cu handicap.
n cazul n care copilul se naste mort sau moare dupa nastere,
n perioada de lehuzie indemnizatia de maternitate cuvenita se
acorda pe toata durata concediului de maternitate.
cerere-tip pentru solicitarea drepturilor de asigurari sociale;
dupa caz, certificatul de persoana cu handicap.
Beneficiarii
indemnizatiei
de
maternitate
Cuantumul
indemnizatiei
de
maternitate
Concediile
pentru
sarcina si
lauzie
(Lege privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale nr. 19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de
aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare)
Acte
necesare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
67
Concediul si concediul medical
pentru cresterea copilului sau
ngrijirea copilului bolnav
Asiguratii au dreptul la:
a) indemnizatie pentru cresterea copilului pna la
mplinirea vrstei de 2 ani si, n cazul copilului cu handi-
cap, pna la mplinirea vrstei de 3 ani;
b) indemnizatie pentru ngrijirea copilului bolnav n
vrsta de pna la 7 ani, iar n cazul copilului cu handi-
cap, pentru afectiunile intercurente, pna la mplinirea
vrstei de 18 ani.
Indemnizatiile se suporta integral din bugetul asigurarilor
sociale de stat.
Beneficiaza, la cerere, de indemnizatia pentru cresterea
copilului sau pentru ngrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre
parinti, daca solicitantul ndeplineste conditiile de stagiu de
cotizare prevazute de lege (cel putin 6 luni, realizat n ultimele 12
luni anterioare producerii riscului sau de cel putin 12 luni cotizate
n ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului pentru
asiguratii cu contract individual de munca pe durata
determinata).
De aceleasi drepturi beneficiaza si asiguratul care, n
conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au
ncredintat copii spre crestere si educare sau n plasament fa-
milial.
Indemnizatia pentru cresterea copilului pna la mplinirea
vrstei de 2 ani se acorda, la cerere, pe baza livretului de familie.
Indemnizatia pentru cresterea copilului cu handicap pna la
mplinirea vrstei de 3 ani se acorda, la cerere, pe baza livretului
de familie si a certificatului de persoana cu handicap, emise n
conditiile legii.
Indemnizatia pentru ngrijirea copilului bolnav n vrsta de
pna la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afectiuni intercurente
pna la mplinirea vrstei de 18 ani se acorda pe baza
Beneficiarii
indemnizatiei
Acte
necesare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
68
certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie
si a certificatului pentru persoanele cu handicap emis, n conditiile
legii, dupa caz.
Durata de acordare a indemnizatiei prevazute pentru
ngrijirea copilului bolnav este de 14 zile calendaristice pe an
pentru un copil, cu exceptia situatiilor n care copilul contracteaza
boli contagioase, este imobilizat n aparat gipsat sau este supus
unor interventii chirurgicale; durata concediului medical n aceste
cazuri va fi stabilita de medicul de familie.
Cuantumul lunar al indemnizatiei pentru cresterea copilului
sau ngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul
stabilita conform legii, pentru asiguratii sistemului de asigurari
sociale de stat.
Plata indemnizatiilor de asigurari sociale se suspenda pe
perioada n care beneficiarul este decazut din drepturile parintesti,
respectiv din dreptul de a fi tutore, sau copilul este abandonat ori
internat ntr-o institutie de ocrotire.
Reluarea n plata a indemnizatiei de asigurari sociale
suspendate se face la cerere, ncepnd cu ziua urmatoare celei n
care a ncetat cauza suspendarii.
Concediul medical pentru ngrijirea copilului bolnav n vrsta
de pna la 7 ani si a copilului cu handicap n vrsta de pna la
18 ani pentru afectiuni intercurente se acorda pentru perioadele
si afectiunile prevazute de lege.
Durata de
acordare a
indemnizatiei
pentru.
ngrijirea
copilului
bolnav
Cuantumul
indemnizatiei
(Lege privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale nr. 19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de
aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare)
Suspendarea
platii
indemnizatiei
Concediul
medical
pentru
ngrijirea
copilului
bolnav
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
69
Dreptul la
alocatia
pentru
copiii nou-
nascuti
Acte
necesare
Alocatia pentru copiii nou-nascuti
Mamele au dreptul la o alocatie pentru fiecare dintre
primii 4 copii nascuti vii, n cuantum de 1.400.000 lei. Alocatia
se acorda o singura data pentru fiecare copil nascut viu.
Alocatia se poate acorda reprezentantului legal al copilului
atunci cnd mama nu este n situatia de a beneficia de acest drept.
Prin sintagma copil nou-nascut se ntelege copilul n
vrsta de pna la 6 luni.
Acordarea dreptului si plata alocatiei pentru copiii nou-
nascuti se realizeaza pe baza de cerere si acte doveditoare, prin
dispozitie a primarului localitatii n a carei raza domiciliaza mama
sau, dupa caz, unde a fost nregistrata nasterea copilului. Dupa
efectuarea platii platitorul are obligatia de a nscrie pe versoul
certificatului de nastere original mentiunea "Achitat alocatia
pentru copilul nou-nascut", data, semnatura si stampila.
Actele doveditoare pentru stabilirea si acordarea dreptului
privind alocatia pentru copiii nou-nascuti sunt:
certificatul de nastere n original si n copie al copilului;
declaratia pe propria raspundere privind rangul
copilului nou-nascut;
dupa caz, copiile de pe certificatele de nastere ale
copiilor nascuti anterior.
n urma analizei cererii si a actelor doveditoare primarul
dispune n cel mult 10 zile de la data nregistrarii cererii, dupa
caz, acordarea sau neacordarea alocatiei pentru copiii nou-
nascuti. n cazul neacordarii alocatiei pentru copiii nou-nascuti
motivele care au stat la baza acestei dispozitii sunt comunicate
solicitantului n termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.
Acordarea
alocatiei
Definitia
copilului
nou-nascut
(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind
venitul minim garantat din 25 octombrie 2001)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
70
Ajutorul de deces
Ajutorul de deces se acorda n cazul decesului
asiguratului, al pensionarului sau al unui membru de familie
care nu are un drept propriu de asigurari sociale si se afla n
ntretinerea titularului la data decesului.
n cazul decesului asiguratului sau al pensionarului
beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care poate fi
n ordine ierarhica:
sotul supravietuitor;
copilul;
parintele;
tutorele sau curatorul;
mostenitorul, n conditiile dreptului comun, sau, n lipsa
acestuia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile
ocazionate de deces.
Asiguratul sau pensionarul beneficiaza de ajutor de deces
n cazul decesului unui membru de familie aflat n ntretinerea sa
si care nu are un drept propriu de asigurari sociale. Se considera
membru de familie:
a) sotul;
b) copiii proprii, copiii adoptati, copiii aflati n plasament
familial sau cei ncredintati spre crestere si educare familiei,
n vrsta de pna la 18 ani sau, daca si continua studiile,
pna la terminarea acestora, fara a depasi vrsta de 26 de
ani;
c) parintii si bunicii oricaruia dintre soti.
Dovada ca membrul de familie s-a aflat n ntretinerea asi-
guratului sau a pensionarului se face prin declaratie pe propria
raspundere.
n cazul decesului copilului inapt pentru munca, indiferent de
vrsta, prestatia se acorda cu conditia prezentarii certificatului de
ncadrare ntr-o categorie de persoane cu handicap sau, n lipsa
acestuia, a actului medical vizat de medicul expert al asigurarilor
sociale, prin care se atesta boala care l-a facut inapt pentru munca
si data ivirii acesteia.
Beneficiarii
ajutorului
de deces
Aspecte
generale
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
71
(Lege privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale nr. 19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de
aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare)
cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurari
sociale;
certificat de deces - n original si copie;
actul de identitate al solicitantului;
acte de stare civila ale solicitantului, din care sa rezulte
gradul de rudenie cu decedatul, sau, dupa caz, actul care
atesta calitatea de mostenitor, tutore, curator;
acte din care sa rezulte ca s-au suportat cheltuieli
ocazionate de deces;
certificatul de ncadrare ntr-o categorie de persoane cu
handicap sau actul medical prin care se atesta boala care l-a
facut inapt pentru munca pe copil si data ivirii acesteia.
Se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale
de stat si nu poate fi mai mic dect valoarea salariului mediu brut
pe economie prognozat si facut public de catre CNPAS, con-
form legii (pna la data de 31 decembrie a anului curent).
Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie
reprezinta jumatate din cuantumul n aliniatul anterior.
Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale
de stat si se acorda, la cerere, pe baza certificatului de deces.
Dupa efectuarea platii ajutorului de deces platitorul de
drepturi de asigurari sociale are obligatia de a nscrie pe versoul
certificatului de deces original mentiunea "ACHITAT", data,
semnatura si stampila.
Cuantumul
ajutorului
de deces
Acte
necesare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
72
Conditii de
acordare a
ajutorului
social
Ajutorul social acordat sotiilor
celor care satisfac serviciul
militar obligatoriu
Centrele militare organizeaza activitatea de primire, nre-
gistrare si solutionare a cererilor pentru acordarea ajutoarelor,
asigura evidenta si plata acestora.
Sotiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, care
nu realizeaza venituri sau acestea sunt mai mici dect
salariul de baza minim brut pe tara, beneficiaza, la cerere, de
ajutor social lunar, pe perioada satisfacerii serviciului militar
obligatoriu de catre sot, daca se gasesc n una dintre urmatoarele
situatii:
a) sunt gravide, ncepnd cu luna a patra de sarcina;
b) au copii n ntretinere n vrsta de pna la 7 ani;
c) sunt ncadrate n gradul I sau II de invaliditate.
Ajutorul social lunar se acorda la cererea sotiei celui care
satisface serviciul militar obligatoriu, nregistrata la centrul
militar care a efectuat ncorporarea.
La cerere se anexeaza actul de identitate al solicitantei
(copi), certificatul de casatorie (copie), actele
doveditoare privind veniturile nete realizate n luna
anterioara depunerii cererii, precum si, dupa caz,
urmatoarele acte doveditoare:
a) copii ale certificatelor de nastere ale copiilor n vrsta
de pna la 7 ani;
b) dovada din care sa rezulte ca solicitanta este gravida,
ncepnd cu luna a IV-a de sarcina;
c) copie dupa decizia de ncadrare n gradul I sau II de
invaliditate;
d) dupa caz, copie a hotarrii definitive de ncuviintare a
adoptiei, de ncredintare sau plasament familial al minorului,
potrivit legii.
Organul
competent
Acte
necesare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
73
n urma verificarii ndeplinirii conditiilor pentru acordarea
ajutorului social lunar cererile sunt aprobate sau, dupa caz,
respinse de comandantul centrului militar, n termen de 15 zile
de la data nregistrarii acestora.
n cazul respingerii cererii se comunica solicitantei motivele
care au stat la baza acestei decizii.
Cuantumul ajutorului social lunar este de 1.400.000 lei si se
indexeaza prin hotarre a Guvernului. Fondurile necesare pentru
plata ajutorului social pentru sotiile celor care satisfac serviciul
militar obligatoriu se suporta de la bugetul de stat.
Plata ajutorului social se efectueaza ncepnd cu luna
urmatoare depunerii cererii si nceteaza ncepnd cu luna urmatoare
celei n care nu mai sunt ndeplinite conditiile legale care au stat
la baza acordarii acestuia.
Pe perioada executarii pedepsei cu nchisoarea de catre militari
ajutorul pentru sotiile acestora se suspenda, plata urmnd sa fie
reluata ncepnd cu luna n care cei n cauza au revenit la unitatile
militare.
Plata ajutorului social se efectueaza lunar prin mandat postal,
stat de plata sau n cont curent personal.
Sotiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu
beneficiare de ajutor social, au obligatia sa comunice n scris
centrelor militare orice modificare a situatiilor care au stat la baza
acordarii acestuia, n termen de 15 zile de la data la care a
intervenit modificarea.
Plata
ajutorului
social
(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind
venitul minim garantat din 25 octombrie 2001)
Obligatiile
sotiilor
Cuantumul
ajutorului
social
Acceptarea
sau
respingerea
cererii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
74
Pentru perioada sezonului rece, 1 noiembrie - 31 martie,
persoanele singure si familiile beneficiare de ajutor social potrivit
prevederilor legale primesc, o data cu acesta, un ajutor pentru
ncalzirea locuintei.
Ajutorul pentru ncalzirea locuintei se cuprinde n ajutorul
social, prin majorarea nivelului lunar al venitului minim garantat,
pentru perioada prevazuta mai sus, dupa cum urmeaza:
a) cu 500.000 lei/familie sau persoana singura, n cazul n
care utilizeaza pentru ncalzirea locuintei energia termica
furnizata de sisteme centralizate;
b) cu 250.000 lei/familie sau persoana singura, n cazul n
care utilizeaza pentru ncalzirea locuintei sisteme de ncalzire
cu lemne, carbuni, gaze naturale si combustibili petrolieri.
Cuantumurile se indexeaza anual, daca este cazul, prin
hotarre a Guvernului.
Ajutorul pentru ncalzirea locuintei se acorda familiilor sau
persoanelor singure beneficiare de ajutor social, dupa cum
urmeaza:
a) prin achitarea la furnizor a cheltuielilor pentru
consumul de energie termica, n limita sumei prevazute n
paragraful anterior la litera a), pe familie sau persoana
singura care utilizeaza pentru ncalzirea locuintei energia
termica n sistemele centralizate;
b) prin achitarea la furnizor a cheltuielilor pentru
consumul de gaze naturale, n limita sumei prevazute n
paragraful anterior la litera b), pe familie sau persoana
singura care utilizeaza pentru ncalzirea locuintei gaze natu-
rale;
c) n lei, prin majorarea cuantumului lunar al ajutorului
social cu suma prevazuta n paragraful anterior la litera b),
pe familie sau persoana singura care utilizeaza pentru
Ajutorul pentru ncalzirea
locuintei
Ajutorul
pentru
ncalzirea
locuintei
Cuantumul
ajutorului
Forme de
acordare a
ajutorului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
75
Termenul de
depunere a
cererii
Actele
necesare
ncalzirea locuintei lemne, carbuni sau combustibili petrolieri;
d) n natura, prin acordarea de lemne, carbuni sau
combustibili petrolieri, n limita sumei prevazute n paragraful
anterior la litera b), pe familie sau persoana singura, n cazul
n care acestea sunt utilizate pentru ncalzirea locuintei.
Ajutorul pentru ncalzirea locuintei se acorda lunar, la cererea
titularului de ajutor social, ntocmita conform modelului prevazut
n anexa la prezenta lucrare, depusa la primarul localitatii, dupa
cum urmeaza:
a) pna la data de 25 a lunii curente pentru luna anterioara;
b) cu 10 zile nainte de data stabilita pentru plata ajutorului
social.
n cazul primelor doua forme de acordare a ajutorului,
cererea este nsotita, dupa caz, de unul dintre urmatoarele acte
doveditoare privind consumul de energie termica sau de gaze
naturale n luna anterioara:
a) dovada eliberata de asociatia de locatari sau proprietari,
din care sa rezulte suma datorata pentru cheltuielile cu
ncalzirea locuintei;
b) factura nsotita de contractul individual pentru
furnizarea energiei termice sau a gazelor naturale.
n cazul n care titularul ajutorului social nu este titularul
contractului individual de furnizare a energiei termice sau a
gazelor naturale, ajutorul pentru ncalzirea locuintei se acorda
sub conditia prezentarii unui contract de furnizare a energiei
termice sau a gazelor naturale, ncheiat de un membru al familiei
beneficiare de ajutor social.
(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind
venitul minim garantat din 25 octombrie 2001)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
76
Venitul minim garantat; acordarea
ajutorului social
Venitul minim garantat se asigura prin acordarea ajutorului
social lunar. Instituirea venitului minim garantat se ntemeiaza
pe principiul solidaritatii sociale.
familiile n care nu se realizeaza venituri ori se realizeaza
venituri mici;
persoanele singure, fara venituri sau cu venituri mici;
sotii despartiti n fapt, daca ancheta sociala justifica
acordarea acestuia;
cetateni ai altor state sau apatrizii, n conditiile legislatiei
romne, care au resedinta n Romnia sau, dupa caz,
domiciliul n Romnia;
persoanele fara domiciliu, aflate n situatie de nevoie, pe
baza declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitat
drepturile de la alte primarii.
Termenul familie desemneaza:
sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor necasatoriti, care
locuiesc si gospodaresc mpreuna;
persoana necasatorita care locuieste mpreuna cu copiii
aflati n ntretinerea sa.
Se asimileaza termenului familie barbatul si femeia
necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, care locuiesc si
gospodaresc mpreuna.
Prin sintagma copiii aflati n ntretinere se ntelege, dupa
caz:
copiii pna la vrsta de 18 ani sau, daca urmeaza o
forma de nvatamnt la cursuri de zi, prevazuta de lege, pna
la mplinirea vrstei de 25 de ani, daca urmeaza studii
superioare cu durata de scolarizare de maximum 5 ani, sau
de 26 de ani, n cazul n care urmeaza studii superioare cu
durata de scolarizare mai mare de 5 ani;
copiii n vrsta de peste 18 ani care, n conditiile legii,
Cine
beneficiaza
de ajutorul
social
Familie
Venitul
minim
garantat
Copii aflati
n
ntretinere
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
77
sunt declarati persoane cu handicap accentuat sau grav ori
sunt ncadrati n gradul I sau II de invaliditate.
Termenul copil desemneaza:
copilul provenit din casatoria sotilor;
copilul unuia dintre soti;
copilul adoptat;
copilul ncredintat unuia sau ambilor soti;
copilul dat n plasament familial;
copilul pentru care s-a instituit tutela sau curatela.
Prin termenul persoana singura se ntelege persoana care
a mplinit vrsta de 18 ani, locuieste si se gospodareste singura.
Nivelul lunar al venitului minim garantat este de:
a) 1.134.000 lei pentru familiile formate din 2 persoane;
b) 1.575.000 lei pentru familiile formate din 3 persoane;
c) 1.953.000 lei pentru familiile formate din 4 persoane;
d) 2.331.000 lei pentru familiile formate din 5 persoane;
e) cte 157.500 lei pentru fiecare alta persoana peste
numarul de 5 persoane, care face parte din familie, n
conditiile prezentei legi.
n situatia persoanelor singure nivelul lunar al venitului minim
garantat este de 630.000 lei.
Nivelul venitului minim garantat se indexeaza anual prin
hotarre a Guvernului, n raport cu evolutia preturilor de consum.
Ajutorul social se acorda n completarea veniturilor nete
lunare ale familiei sau ale persoanei singure, pentru asigurarea
venitului minim garantat lunar. Astfel, cuantumul ajutorului so-
cial se stabileste ca diferenta ntre nivelul lunar al venitului minim
garantat si venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.
Daca din calcul rezulta un ajutor social mai mic de 50.000 lei, se
acorda 50.000 lei.
Familiile si persoanele singure cu venituri nete lunare pna
la nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o majorare cu
15% a cuantumului ajutorului social pe familie, n cazul n care
cel putin un membru al familiei face dovada ca lucreaza pe
baza de contract individual de munca sau conventie civila de
prestari de servicii.
Ajutorul social se acorda ncepnd cu luna urmatoare celei
Nivelul
lunar al
venitului
minim
garantat
Cuantumul
ajutorului
social
Copil
Persoana
singura
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
78
n care s-a nregistrat cererea.
La stabilirea venitului net lunar al familiei si, dupa caz, al
persoanei singure se iau n considerare toate veniturile pe care
membrii acesteia sau, dupa caz, persoana le realizeaza, inclusiv cele
care provin din indemnizatia de somaj, creante legale, conventii civ-
ile de ntretinere aflate n executare, indemnizatii cu caracter
permanent, alocatii de stat pentru copii, alocatii suplimentare pentru
familiile cu doi sau mai multi copii, alocatii de ntretinere pentru
copiii ncredintati sau dati n plasament, burse pentru elevi si
studenti acordate n conditiile legii, precum si ajutorul care se
acorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu.
Daca familia are n proprietate terenuri, cladiri, spatii
locative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la stabilirea venitului
net lunar al familiei se iau n considerare arenda, chiriile ori alte
fructe civile, naturale sau industriale, precum si veniturile care
se pot obtine, dupa caz, din valorificarea bunurilor respective, sub
conditia pastrarii unei locuinte minime si a bunurilor necesare
nevoilor familiale.
n cazul familiei sau al persoanei singure care locuieste si
gospodareste mpreuna cu alte familii sau persoane singure si
contribuie mpreuna la achizitionarea sau la realizarea unor
bunuri si a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul
acestora, la stabilirea cuantumului ajutorului social se iau n
considerare att veniturile nete lunare proprii, ct si partea ce i
revine de drept din veniturile lunare nete realizate n comun cu
persoanele din gospodarie.
cererea de acordare a ajutorului social;
declaratia privind veniturile realizate n luna anterioara
depunerii cererii de catre membrii familiei, ori de persoana
singura;
acte doveditoare privind componenta familiei, daca
este cazul.
Componenta familiei se dovedeste cu actele de identitate
ale solicitantului si ale membrilor familiei si, dupa caz, cu
urmatoarele acte, n copie:
a) certificatul de casatorie;
b) certificatele de nastere ale copiilor;
c) copie dupa hotarrea definitiva de ncuviintare a
Stabilirea
venitului
lunar al
familiei
pentru
determinarea
venitului
minim
garantat
Acte
necesare
Acte
doveditoare
privind
componenta
familiei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
79
adoptiei, de ncredintare sau plasament familial al minorului,
potrivit legii;
d) copie dupa actul din care sa rezulte calitatea
solicitantului de tutore sau curator;
e) acte din care sa rezulte ca un membru al familiei
urmeaza o forma de nvatamnt;
f) copii dupa acte din care sa rezulte ncadrarea, potrivit
legii, n categoria persoanelor cu handicap accentuat sau
grav ori n gradul I sau II de invaliditate, pentru persoanele
aflate n ntretinere;
g) dupa caz, alte acte doveditoare privind componenta
familiei.
Actele de identitate sunt, dupa caz, urmatoarele:
a) cartea de identitate, buletinul de identitate sau cartea
de identitate provizorie, n cazul cetatenilor romni;
b) carnetul de identitate, legitimatia de sedere temporara
sau documentul de identitate, eliberate de autoritatile romne
competente, n cazul cetatenilor straini sau apatrizi.
Pentru solutionarea cererii pentru acordarea ajutorului so-
cial primarul dispune verificarea, n mod obligatoriu, la domiciliul
sau, dupa caz, la resedinta solicitantului ajutorului social, a
situatiei ce rezulta din datele nscrise n actele doveditoare.
Verificarea se realizeaza de personalul din cadrul aparatului
de lucru al consiliului local, care ntocmeste ancheta sociala al
carei model este prezentat n anexa legii.
La definitivarea anchetei sociale se pot utiliza si informatii
de la cel putin doua persoane care cunosc situatia materiala,
sociala si civila a persoanelor din gospodaria solicitantului de
ajutor social. La efectuarea anchetei sociale pot participa si
reprezentanti ai institutiilor publice sau ai organizatiilor
neguvernamentale care si desfasoara activitatea pe teritoriul
unitatii administrativ-teritoriale respective.
Plata ajutorului social n bani se face lunar pe baza de stat
de plata, mandat postal sau n cont curent personal.
Data platii ajutorului social si modalitatea de plata a acestuia
se stabilesc de catre primar prin dispozitie care se aduce la
cunostinta titularilor.
Pentru persoanele fara domiciliu plata ajutorului social se
Verificarea
datelor
declarate
Plata
ajutorului
social
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
80
realizeaza n ultima zi lucratoare a lunii curente.
n functie de rezultatele anchetei sociale acordarea ajutorului
social se poate organiza si n natura, prin asigurarea, pentru toti
sau pentru o parte din membrii familiei, respectiv pentru
persoana singura, a unor alimente si medicamente, precum si a
altor bunuri sau produse stabilite de primar. Contravaloarea
bunurilor si produselor nu poate depasi cuantumul ajutorului so-
cial calculat pentru luna n care se acorda.
Reprezentantul titularilor ajutorului social are obligatia sa
comunice primarului n scris orice modificare intervenita cu
privire la veniturile si la numarul membrilor familiei, n termen
de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.
Persoanele apte de munca din familiile beneficiare de
ajutor social, precum si persoanele singure apte de munca
beneficiare de ajutor social, care nu realizeaza venituri din salarii
sau din alte activitati desfasurate, potrivit legii, ca membru
asociat sau persoana autorizata sa desfasoare o activitate
independenta, au obligatia de a efectua lunar, cel mult 72 de ore,
la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes local.
Persoanele apte de munca ce nu realizeaza venituri din
salarii sau din alte activitati desfasurate, potrivit legii, ca membru
asociat sau ca persoana autorizata sa desfasoare o activitate
independenta au obligatia sa dovedeasca, din 3 n 3 luni, cu
adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei
de munca, urmatoarele:
a) sunt luate n evidenta pentru ncadrarea n munca;
b) nu au refuzat nejustificat un loc de munca;
c) nu au refuzat nejustificat participarea la un program de
pregatire profesionala.
Persoane apte de munca sunt persoanele care:
au vrsta cuprinsa ntre 16 ani si vrsta stabilita de lege
pentru pensionare;
nu urmeaza o forma de nvatamnt cursuri de zi,
prevazuta de lege;
au starea de sanatate si capacitatea fizica si psihica care
le fac apte pentru prestarea unei munci.
Nu are obligatia de a prezenta adeverinta eliberata de
agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca:
Obligatiile
reprezentan-
tului
titularilor si
beneficiarilor
de ajutor
social
Persoanele
apte de
munca
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
81
a) persoana care are n ngrijire, potrivit legii, unul sau mai
multi copii n vrsta de pna la 7 ani;
b) persoana care urmeaza o forma de nvatamnt la
cursuri de zi, prevazuta de lege, pna la mplinirea vrstei de
25 de ani sau de 26 de ani n cazul celor care urmeaza studii
superioare cu durata de scolarizare mai mare de 5 ani;
c) persoana care ndeplineste conditiile legale de pensionare;
d) persoana adulta a carei incapacitate de munca este
dovedita prin acte medicale.
Cuantumul ajutorului social se modifica n urmatoarele
situatii:
a) venitul net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei
singure ori numarul membrilor familiei difera fata de cel avut
initial n vedere la calculul ajutorului social;
b) persoanele apte de munca refuza nejustificat efectuarea
actiunilor sau lucrarilor de interes local;
c) persoanele apte de munca nu prezinta, din 3 n 3 luni,
adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea
fortei de munca.
n cazurile prevazute la literele b) si c) cuantumul ajutorului
social al familiei se modifica prin excluderea din numarul
membrilor de familie a persoanelor respective.
n cazul beneficiarului, persoana singura si apta de munca
ce nu este salariata si nu realizeaza venituri din alte activitati
desfasurate ca membru asociat sau ca persoana autorizata sa
desfasoare o activitate independenta, plata ajutorului social
se suspenda n urmatoarele situatii:
a) nu prezinta, din 3 n 3 luni, adeverinta eliberata de agentia
teritoriala pentru ocuparea fortei de munca;
b) refuza nejustificat efectuarea actiunilor sau lucrarilor
de interes local.
Modificarea cuantumului ajutorului social sau, dupa caz,
suspendarea platii acestuia se face prin dispozitie scrisa a
primarului, ncepnd cu luna urmatoare celei n care s-au
constatat motivele si se comunica titularului n termen de 15 zile
de la data emiterii acesteia.
n cazul modificarii cuantumului ajutorului social si, respectiv,
al suspendarii acestuia, prezentarea de catre titular, n termen
Modificarea
cuantumului
ajutorului
social
Suspendarea
platii
ajutorului
social
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
82
de 3 luni de la data emiterii dispozitiei primarului, a adeverintei
eliberate de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca
atrage, dupa caz:
a) recalcularea cuantumului ajutorului special, prin
includerea n numarul membrilor de familie a persoanelor
respective;
b) reluarea platii ajutorului social, n cazul persoanei singure.
Plata ajutorului social nceteaza n urmatoarele situatii:
a) veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei
singure depasesc nivelurile prevazute de Legea nr. 416/2001;
b) familia sau persoana singura care primeste ajutor so-
cial si schimba domiciliul sau resedinta n alta unitate
administrativ-teritoriala;
c) plata ajutorului social a fost suspendata si n termen de 3
luni de la data suspendarii nu a fost depusa adeverinta
eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca.
Plata ajutorului social nceteaza ncepnd cu luna urmatoare
celei n care au fost constatate situatiile de ncetare a platii.
ncetarea platii ajutorului social se face prin dispozitie a
primarului si se comunica n scris titularului n termen de 5 zile
de la data emiterii acesteia.
Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii si Solidaritatii
Sociale, precum si primarii pot acorda ajutoare de urgenta, n
limita fondurilor existente, familiilor sau persoanelor care se afla
n situatii de necesitate datorate calamitatilor naturale, incendiilor,
accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege.
Primarii pot organiza acordarea ajutorului social n bani, n
natura si prin plata unor cheltuieli de ntretinere si ncalzire a
locuintei, la preturile si tarifele stabilite potrivit legii.
Primarii pot dispune ca o parte din cheltuielile cu
nmormntarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor
social sa fie asigurate din fondurile alocate pentru plata ajutorului
social, n limita sumelor cuvenite familiilor n cauza.
ncetarea
platii
ajutorului
social
Alte
ajutoare de
urgenta
(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind
venitul minim garantat din 25 octombrie 2001)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
83
Cantinele de ajutor social
Cantinele de ajutor sociale sunt unitati publice de
asistenta sociala, cu personalitate juridica, care presteaza
servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate
n situatii economico-sociale sau medicale deosebite. Ele
functioneaza n subordinea consiliilor locale.
copiii n vrsta de pna la 18 ani, aflati n ntretinerea
acelor familii al caror venit net mediu lunar pe o persoana n
ntretinere este sub nivelul venitului net lunar, pentru o
persoana, luat n calcul la stabilirea ajutorului social;
tinerii care urmeaza cursuri de zi la institutiile de
nvatamnt, pna la terminarea acestora, dar fara a depasi
vrsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani n cazul celor care
urmeaza studii superioare cu o durata mai mare de 5 ani,
care se afla n situatia prevazuta la primul punct;
persoanele care beneficiaza de ajutor social sau de
alte ajutoare si al caror venit este de pna la nivelul venitului
net lunar pentru o persoana singura, luat n calcul la stabilirea
ajutorului social;
pensionarii;
persoanele care au mplinit vrsta de pensionare,
aflate ntr-una dintre urmatoarele situatii: sunt izolate social,
nu au sustinatori legali, sunt lipsite de venituri;
invalizii si bolnavii cronici;
orice persoana care, temporar, nu realizeaza
venituri pe o perioada de cel mult 90 de zile pe an.
Nu beneficiaza de serviciile prestate de cantinele de
ajutor social urmatoarele persoane:
persoanele care detin, mpreuna cu membrii familiei,
terenuri agricole n suprafata de cel putin 20.000 m.p. n
zonele colinare si de ses si de cel putin 40.000 m.p. n zonele
montane;
persoanele carora li s-a oferit loc de munca
corespunzator pregatirii si nivelului studiilor, situatiei
Aspecte
generale
Beneficiarii
cantinelor
de ajutor
social
Cine nu
beneficiaza
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
84
Organul
competent
Acte
necesare
Distribuirea
hranei
personale si starii de sanatate, situat la o distanta de cel mult
50 km de localitatea de domiciliu, sau carora li s-a recomandat
de catre oficiile fortei de munca, n scris, sa urmeze cursuri de
calificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, alte forme
de pregatire profesionala si au refuzat nejustificat oferta sau
recomandarea.
Serviciile sociale ale cantinelor se presteaza gratuit
pentru persoanele stabilite mai sus, care nu au venituri sau ale
caror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o
persoana singura, luat n calcul la stabilirea ajutorului social.
Persoanele ndreptatite sa beneficieze de serviciile cantinei
de ajutor social si care realizeaza venituri ce se situeaza peste
nivelul venitului net lunar pentru o persoana singura, luat n calcul
la stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei
de ajutor social, cu plata unei contributii de 30% din venitul
pe persoana, fara a se depasi costul meselor servite, calculat
pe aceeasi perioada.
Cererile pentru prestarea serviciilor cantinei sociale se
aproba de catre primar pe baza anchetei sociale sau de catre o
persoana mputernicita de acesta.
n cazurile de urgenta, servirea mesei la cantina de ajutor
social poate fi aprobata, pentru cel mult 7 zile de catre directorul
cantinei.
cerere n care se invoca motivul solicitarii serviciului de
asistenta sociala;
copii dupa actele de stare civila.
Hrana pentru cele doua mese se distribuie, de regula, o data
pe zi, la sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate n
acest scop. Persoanele care, din motive obiective, rezultate din
ancheta sociala, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se
distribuie hrana pentru cele doua mese zilnice la domiciliu, o data
pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorul
cantinei de ajutor social.
(Lege nr. 208 din 15 decembrie 1997 privind cantinele de ajutor
social)
Gratuitatea
serviciilor
sociale
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
85
Pensia de urmas
Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor,
daca persoana decedata era pensionar sau ndeplinea conditiile
pentru obtinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmas:
pna la vrsta de 16 ani;
daca si continua studiile ntr-o forma de nvatamnt
organizata potrivit legii, pna la terminarea acestora, fara a
depasi vrsta de 26 de ani;
pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta
s-a ivit n perioada n care se aflau n una dintre situatiile
prevazute la lit. a) sau b).
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot
timpul vietii, la mplinirea vrstei standard de pensionare, daca
durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.
n cazul n care durata casatoriei este mai mica de 15 ani,
dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit
sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna,
respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie n minus.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent
de vrsta, pe perioada n care este invalid de gradul I sau II, daca
durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent
de vrsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator
s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli
profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri
lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul
mediu brut pe economie.
Sotul supravietuitor care nu ndeplineste conditiile prevazute
la art. 67 si art. 68 alin. (1) beneficiaza de pensie de urmas pe o
perioada de 6 luni de la data decesului, daca n aceasta perioada
nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru
care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o
patrime din salariul mediu brut pe economie.
Dreptul la
pensia de
urmas
Dreptul
copiilor la
pensia de
urmas
Dreptul
sotului
supravietuitor
la pensia
de urmas
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
86
Sotul supravietuitor care are n ngrijire la data decesului
sustinatorului unul sau mai multi copii n vrsta de pna la 7 ani
beneficiaza de pensie de urmas pna la data mplinirii de catre
ultimul copil a vrstei de 7 ani, n perioadele n care nu realizeaza
venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care
asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o
patrime din salariul mediu brut pe economie.
Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:
a) pensia pentru limita de vrsta aflata n plata sau la care
ar fi avut dreptul, n conditiile legii, sustinatorul decedat;
b) pensia de invaliditate gradul I, n cazul n care decesul
sustinatorului a survenit naintea ndeplinirii conditiilor pentru
obtinerea pensiei pentru limita de vrsta si era n plata cu
pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie
anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, n conditiile legii, la
una dintre aceste categorii de pensie.
Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din
pensia sustinatorului, n functie de numarul urmasilor ndreptatiti:
a) pentru un singur urmas - 50%;
b) pentru 2 urmasi - 75%;
c) pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.
Cuantumul pensiei de urmas, n cazul orfanilor de ambii
parinti, reprezinta nsumarea drepturilor de urmas, calculate
dupa fiecare parinte.
Drepturile de pensie de urmas se acorda la cerere:
a) ncepnd cu luna urmatoare decesului, n cazul n care
sustinatorul decedat era pensionar, daca cererea a fost
depusa n termen de 90 de zile de la data decesului;
b) de la data decesului sustinatorului, n cazul n care
sustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului,
daca cererea a fost depusa n termen de 90 de zile de la
aceasta data;
c) de la data depunerii cererii, n situatiile n care s-au
depasit termenele prevazute la lit. a) si b).
n cazul n care urmasul ndeplineste conditiile prevazute
de prezenta lege ulterior datei decesului sustinatorului asigurat,
drepturile de pensie de urmas se acorda de la data ndeplinirii
Calculul
pensiei de
urmas
Cuantumul
pensiei de
urmas
Termenele
de acordare
a pensiei de
urmas
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
87
conditiilor, daca cererea a fost depusa n termen de 90 de zile
de la data ndeplinirii conditiilor. n situatia n care s-a depasit
termenul prevazutde lege, drepturile de pensie de urmas se acorda
de la data depunerii cererii.
cerere pentru nscrierea la pensie de urmas;
copii dupa actele de stare civila ale solicitantilor;
copie dupa decizia de pensie/talon de pensie (pentru
cazurile n care sustinatorul decedat avea calitatea de
pensionar);
adeverinta de studii (elev sau student);
acte privind cauza decesului (cu exceptia situatiilor n
care sustinatorul decedat avea calitatea de pensionar);
declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte
ca urmasul nu a fost condamnat prin sentinta ramasa
definitiva pentru infractiunea de omor sau tentativa de omor
comisa asupra sustinatorului decedat.
Pentru cazurile n care sustinatorul decedat nu avea calitatea
de pensionar: carnetul de munca (original si copie); carnetul de
asigurari sociale (original si copie); alte acte prevazute de lege
privind vechimea n munca sau vechimea n serviciu realizata n
alte sectoare de activitate; livretul militar (original si copie);
diploma de studii (original si copie) sau adeverinta din care sa
rezulte durata normala si perioada studiilor, precum si
certificarea absolvirii acestora sau a recunoasterii acestora de
catre statul romn; adeverinta privind sporurile si adaosurile
reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de
munca; adeverinta privind conditiile de munca speciale si/sau
deosebite; dovada certificarii stagiului de cotizare; procura
speciala pentru mandatar; adeverinta din care sa rezulte data
ncetarii calitatii de asigurat; alte acte doveditoare.
Acte
necesare
(Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi
de asigurari sociale, Norme metodologice din 4 mai 2001 de
aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
88
Pensia de invaliditate
Elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel
putin jumatate din capacitatea de munca datorita
accidentelor sau bolilor profesionale survenite n timpul si din
cauza practicii profesionale au dreptul la pensie de invaliditate.
n raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere
a capacitatii de munca, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a
capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de
autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitnd
ngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei
persoane;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a
capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se
autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara
ajutorul altei persoane;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin
jumatate din capacitatea de munca, invalidul putnd sa
presteze o activitate profesionala.
Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, n
functie de afectiune, la intervale de 6-12 luni, pna la mplinirea
vrstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele
teritoriale de pensii. Dupa fiecare revizuire, medicul expert al
asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o
noua decizie prin care se stabileste, dupa caz, mentinerea n
acelasi grad de invaliditate, ncadrarea n alt grad de
invaliditate sau ncetarea calitatii de pensionar de
invaliditate, ca urmare a redobndirii capacitatii de munca.
Dreptul la
pensia de
invaliditate
Dreptul la
pensia de
invaliditate
Revizuirea
medicala
(Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor
Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi
de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare,
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi
de asigurari sociale)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
89
Burse pentru elevi
Aspecte
generale
Elevii de la cursurile de zi din nvatamntul de stat pot be-
neficia de burse de merit, de studiu si de ajutor social.
Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezinta o forma
de sprijin material viznd att protectia sociala ct si stimularea
elevilor care obtin rezultate foarte bune la nvatatura si
disciplina.
Bursa de ajutor social poate consta, dupa caz, n:
a) n nvatamntul prescolar - ajutorul acordat de catre
stat pentru copii aflati n gradinitele cu program prelungit si
saptamnal, pentru suportarea unei parti din costul hranei,
diferentiat n functie de numarul de copii din fiecare familie,
aflati n crese si gradinite, si de veniturile lunare brute cu-
mulate ale parintilor sau ale sustinatorilor legali;
b) n nvatamntul primar, secundar, liceal si postliceal
de stat - o suma acordata lunar elevilor, n cazul n care nu
beneficiaza de bursa de studiu, n functie de veniturile lunare
ce revin pe membru de familie;
c) n nvatamntul superior - o suma acordata lunar
studentilor, n cazul n care nu beneficiaza de bursa de studiu
sau de bursa de merit, n functie de veniturile lunare ce revin
pe membru de familie; studentii pot beneficia si de burse de
ajutor social pentru maternitate, mbracaminte sau deces;
d) n nvatamntul primar, secundar, liceal, postliceal
si superior - o suma acordata ocazional elevilor si
studentilor.
I . Burse pentru elevi
Bursele de merit si bursele de studiu se acorda elevilor din
nvatamntul preuniversitar de stat (primar, secundar, liceal si
postliceal), cursuri de zi, n functie de rezultatele obtinute la
nvatatura.
Bursele de merit se acorda si n trimestrul I elevilor din
clasele X-XII (XIII), daca au obtinut n anul scolar anterior
media generala de cel putin 9,80 si respectiv media 10 la purtare.
Bursa de
merit si
bursa de
studiu
Formele
burselor de
ajutor
social
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
90
Bursa de
performanta
Ele se revizuiesc trimestrial. Bursele de merit se acorda si elevilor
din nvatamntul liceal daca n anul scolar anterior au fost premiati
la olimpiadele internationale scolare pe discipline de nvatamnt.
Burse de studiu se acorda trimestrial elevilor de la liceu, cu
conditia ca media trimestriala sau anuala sa fie de cel putin 9 si
10 la purtare.
n cadrul bursei de merit se instituie bursa de performanta,
acordata cstigatorilor locurilor I, II si III la fazele nationale ale
olimpiadelor pe discipline, elevilor calificati la olimpiadele
internationale, altor categorii de elevi care obtin rezultate de
valoare n manifestari interne si internationale cu caracter cul-
tural-artistic - bursa artistica - sau cu caracter sportiv - bursa
sportiva - si cu caracter tehnico-stiintific - bursa tehnico-
stiintifica.
Bursele de ajutor social se acorda elevilor n functie de
situatia materiala a familiei sau a sustinatorilor legali ori n
alte cazuri prevazute de lege. Beneficiaza de bursa de ajutor so-
cial urmatoarele categorii de elevi:
a) orfani, bolnavi de TBC si care se afla n evidenta
dispensarelor scolare, cei care sufera de diabet, boli maligne,
sindromuri de malabsorbtie grave, insuficiente renale
cronice, astm bronsic, epilepsie, cardiopatii congenitale,
hepatita cronica, glaucom, miopie grava, boli imunologice,
cei infestati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, cei care
sufera de poliartrita juvenila, spondilita anchilozanta sau
reumatism articular, handicap locomotor.
b) elevii din nvatamntul preuniversitar din mediul ru-
ral, scolarizati ntr-o alta localitate, pentru care nu se poate
asigura masa n natura;
c) elevii proveniti din familii care ndeplinesc n mod
cumulat urmatoarele conditii:
nu realizeaza venituri net mediu lunar, pe ultimele 12 luni,
pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim
net pe economie;
nu detin terenuri agricole cu o suprafata mai mare de
20.000 m
2
n zonele colinare si de ses si de 40.000 m
2
n
zonele montane;
d) elevii din unitatile de nvatamnt de stat, cursuri de
Bursa de
ajutor
social
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
91
zi si cursuri serale, carora li se aplica prevederile Legea
nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri si
acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, celor
care au fost retinuti n perioada 16-22 decembrie 1989, n
baza certificatului care atesta calitatea sa ori a unuia dintre
parinti de "Erou-martir" sau "Luptator pentru Victoria
Revolutiei Romne din Decembrie 1989", cu una dintre
mentiunile: ranit, retinut, ranit si retinut, remarcat prin fapte
deosebite, nsotit de brevet semnat de Presedintele Romniei.
Pentru obtinerea bursei de ajutor social, elevii sau
reprezentantii legali ai acestora depun la comisia de atribuire a
burselor din unitatea de nvatamnt, n termenul stabilit de
aceasta, o cerere nsotita de acte doveditoare privind venitul
mediu net lunar pe membru de familie. La stabilirea venitului
mediu net lunar pe membru de familie se iau n calcul toate
veniturile cu caracter permanent, realizate de membrii familiei,
cu exceptia alocatiei suplimentare pentru familiile cu multi copii.
Acordarea burselor pentru motive medicale se face cu
avizul medicului abilitat sa avizeze acordarea burselor conform
Legii privind asigurarile sociale de sanatate nr. 145/1997, numai
dupa efectuarea unor anchete sociale pentru a se analiza starea
materiala a familiei.
Bursele se acorda pe perioada cursurilor scolare,
inclusiv pe timpul pregatirii si sustinerii examenului de
bacalaureat sau de diploma si pe perioada practicii n
productie. Bursele de ajutor social se acorda si pe perioada
vacantelor scolare pentru elevii ndreptatiti sa o primeasca, n
urmatoarele situatii:
a) celor care au promovat anul scolar sau celor care la
sfrsitul anului scolar sunt corigenti la o singura disciplina de
nvatamnt si au media anuala la purtare cel putin 8,00, cu
exceptia celor care au depasit cu 2 ani vrsta clasei respective;
b) absolventilor clasei a VIII-a care fac dovada ca au
reusit la examenul de admitere n clasa a IX-a (anul I) la o
unitate de nvatamnt de stat, cursuri de zi;
c) celor declarati repetenti din motive medicale.
Acestia beneficiaza de burse inclusiv n primul trimestru al
clasei a IX-a, respectiv anul I.
Perioada de
acordare a
burselor de
ajutor
social
Conditii
pentru
obtinerea
bursei de
ajutor
social
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
92
Aspecte
generale
Revizuirea
burselor de
ajutor
social
Acordarea
ocazionala
a burselor
de ajutor
social
Organul
competent
Acte
necesare
Nu pot constitui criterii de acordare a burselor: religia, rasa,
sexul, apartenenta politica a elevului sau a familiei acestuia,
apartenenta la organizatii legal constituite, studiile efectuate n
strainatate, precum si accesul la burse din alte surse.
Bursele de ajutor social se acorda la nceputul anului scolar
si pot fi revizuite trimestrial, n functie de modificarile intervenite
privind veniturile nete lunare ale familiei.
Bursa de ajutor social se poate acorda si ocazional, o data
pe an, elevilor din nvatamntul de stat, cursuri de zi, ale caror
venituri nete lunare pe membru de familie nu depasesc 75% din
salariul minim net pe economie, pe baza documentelor
doveditoare de venituri. Cuantumul bursei de ajutor social
ocazional trebuie sa fie cel putin egal cu cuantumul lunar al
bursei de ajutor social.
cerere;
ancheta sociala (dupa caz);
acte medicale (dupa caz);
acte de venituri;
adeverinta privind suprafata de terenuri detinute de familie.
Organul competent pentru acordarea burselor este unitatea
de nvatamnt unde nvata elevul respectiv. Consiliul de
administratie al unitatii de nvatamnt are obligatia de a afisa la
loc vizibil Decizia Comisiei de acordare a burselor de merit, n
termen de 3 zile de la luarea deciziei.
Daca cererea de acordare a bursei de ajutor social este
refuzata, elevii sau sustinatorii legali ai acestora pot contesta n
scris hotarrea consiliului de administratie al unitatii de
nvatamnt, n termen de 15 zile lucratoare de la data afisarii.
Contestatiile sunt rezolvate de catre Comisia de acordare a
burselor de la nivelul inspectoratului scolar, n termen de 3 zile
de la data expirarii termenului de contestatie.
I I . Alte facilitati pentru elevi
Elevii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul
local n comun, de suprafata si subteran, precum si pentru
transportul intern auto, feroviar si naval, n tot timpul anului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
93
calendaristic. Cei orfani sau proveniti din casele de copii
beneficiaza de gratuitati. Elevii din nvatamntul de stat sau par-
ticular beneficiaza de abonamente de calatorie pe cale ferata,
cu numar nelimitat de calatorii pentru distante de pna la 75km.
Pentru distante cuprinse ntre 75-500 km beneficiaza de
abonamente lunare pe caile ferate cu 8 calatorii simple.
Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 50% pentru accesul
la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si alte
manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice.
I I I . Burse pentru studenti
Bursele de merit si bursele de studiu se acorda studentilor
din nvatamntul superior de stat, cursuri de zi, n functie de
rezultatele obtinute la nvatatura, iar cursantilor de la
nvatamntul postuniversitar, bursele se acorda prin concurs.
Pot primi burse numai studentii care au efectuat integral ac-
tivitatile universitare n conformitate cu planurile de nvatamnt.
Nu pot constitui criterii de acordare a burselor provenite de la
bugetul de stat: vrsta, sexul, religia, rasa, apartenenta politica a
candidatului sau a familiei acestuia, apartenenta la organizatii
legal constituite ori cu activitate conform legislatiei romane;
numarul de ani petrecuti n alte institutii de nvatamant, studiile
efectuate n strainatate, precum si accesul la burse din alte surse.
Cuantumul burselor de merit, al burselor de studiu si al
burselor de ajutor social sunt stabilite de catre senatul universitar,
n asa fel nct cuantumul minim al bursei sa acopere cheltuielile
de cazare si de masa n caminele, respectiv la cantinele
studentesti. Cuantumul bursei de merit se recomanda a fi cu 20
- 25% mai mare dect cuantumul bursei de studiu.
Bursele de ajutor social se acorda n functie de veniturile
nete medii lunare ce revin pe membru de familie
urmatoarelor categorii de studenti:
a) studentilor care nu realizeaza pe ultimele 3 luni un venit
lunar net mediu pe membru de familie mai mare dect
salariul de baza minim pe tara;
b) studentilor din institutiile de nvatamnt superior de stat
carora li se aplica prevederile Legea nr. 42/1990 pentru
cinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi
Beneficiari
Cuantumul
burselor
Conditii de
acordare a
burselor de
ajutor
social
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
94
urmasilor acestora, ranitilor, celor care au fost retinuti n
perioada 16-22 decembrie 1989, n baza certificatului care
atesta calitatea sa ori a unuia dintre parinti de "Erou-martir"
sau "Luptator pentru Victoria Revolutiei Romne din
Decembrie 1989", cu una dintre mentiunile: ranit, retinut, ranit
si retinut, remarcat prin fapte deosebite, nsotit de brevet
semnat de Presedintele Romniei.
c) studentilor orfani de ambii parinti, celor proveniti din
casele de copii sau plasament familial;
d) studentilor bolnavi TBC care se afla n evidenta
dispensarelor medicale, celor care sufera de diabet, boli
maligne, sindromuri de malabsorbtie grave, insuficienta renala
cronica, astm bronsic, epilepsie, cardiopatii congenitale,
hepatita cronica, glaucom, miopie grava, boli imunologice,
cei infestati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilita
anchilozanta sau reumatism articular. Senatele universitare
pot lua n considerare si alte boli cronice.
Bursa de ajutor social se poate acorda si ocazional n
cuantumul unei burse de ajutor social, n limita fondurilor
repartizate pentru burse, astfel:
a) bursa de ajutor social ocazional pentru
mbracaminte se poate acorda studentilor orfani de ambii
parinti, studentilor defavorizati social, studentilor proveniti din
casele de copii sau din plasament familial, care realizeaza
venituri pe membru de familie pna la 75% din salariul de
baza minim pe tara, stabilit la nceputul lunii n care studentul
a solicitat bursa. Bursa de ajutor social ocazional se poate
acorda de doua ori n decursul unui an universitar, la
solicitarea studentului, indiferent daca studentul mai
beneficiaza de alta categorie de bursa;
b) bursa de ajutor social ocazional de maternitate se
acorda studentei sau studentului a carei/carui sot/sotie nu
realizeaza venituri, o bursa pentru nastere si lauzie si o bursa
pentru procurarea lenjeriei copilului nou-nascut;
c) bursele de ajutor social ocazional n caz de deces
se pot acorda pentru decesul unui membru al familiei
studentului(ei) (sotie, sot, copil) sau n caz de deces al
studentului(ei), necasatorit(a) sau casatorit(a), cu sotie/sot
care nu realizeaza venituri. Suma care se atribuie n caz de
Acordarea
ocazionala
a burselor
de ajutor
social
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
95
deces este egala cu cuantumul lunar al bursei de ajutor social.
Bursele de merit, de studiu si de ajutor social se atribuie
studentilor pe durata anului universitar (cursuri, sesiuni de
examene, activitati practice, examen de licenta sau de
absolvire), n conformitate cu planul de nvatamnt, cu exceptia
vacantelor.
Bursele se atribuie si pe perioada vacantelor, n cuantumul
bursei de ajutor social, daca studentii bursieri sunt orfani de ambii
parinti, daca provin din case de copii sau din plasament familial ori
sunt bolnavi T.B.C. si se afla n evidenta dispensarelor medicale,
sufera de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbtie grave,
insuficiente renale cronice, astm bronsic, epilepsie, cardiopatii
congenitale, hepatita cronica, glaucom, miopie grava, boli
imunologice, sunt infestati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA,
spondilita anchilozanta sau reumatism articular acut.
Studentii care urmeaza concomitent doua specializari n
institutii de nvatamnt superior de stat pot beneficia de burse
de la bugetul de stat numai de la una dintre institutii, cu conditia
ca numarul total al anilor n care beneficiaza de bursa sa nu
depaseasca numarul anilor de studiu prevazut ca durata de
scolarizare la specializarea de la care urmeaza sa beneficieze
de bursa.
Absolventii cu diploma de licenta care urmeaza o a doua
specializare sau studentii renmatriculati pot beneficia de burse
de la bugetul de stat, cu conditia ca numarul anilor n care au
beneficiat de bursa sa nu depaseasca numarul anilor de studiu
prevazut ca durata de scolarizare la specializarea de la care
urmeaza sa beneficieze de bursa.
Durata
burselor
Alte situatii
(Hotarrea Guvernului 859/1995, Hotarre pentru modificarea
si completarea Hotarrii Guvernului nr. 859/1995 privind
acordarea de burse si alte facilitati financiare si materiale pentru
copiii, elevii, studentii si cursantii din nvatamntul de stat nr.
214/1996, Criteriu din 3 septembrie 1998 de acordare a burselor
si a altor forme de sprijin material pentru elevii din nvatamntul
preuniversitar de stat, cursuri de zi, Criteriu general din 8 au-
gust 1997 de acordare a burselor si a altor forme de sprijin
material pentru studentii si cursantii din nvatamntul superior
de stat, cursuri de zi, Legea nvatamntului 84/1995)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
96
Categorii de
afectiuni
care
determina
starea de
handicap
Certificatul
de
expertiza si
orientare
scolara si
profesionala
Protectia sociala a persoanelor cu
handicap
Persoanele cu handicap sunt acele persoane care au un
dezavantaj datorat unor deficiente fizice, senzoriale, psihice
sau mentale, care le mpiedica sau le limiteaza accesul normal
si n conditii de egalitate la viata sociala, potrivit vrstei, sexului,
factorilor sociali, materiali si culturali, necesitnd masuri de
protectie speciala n vederea integrarii lor sociale. Prin
deficienta se ntelege absenta, pierderea sau alterarea unei
structuri anatomice, fiziologice sau psihologice.
afectiuni dermatologice;
afectiuni osteoarticulare;
afectiuni musculare;
colagenoze;
afectiuni respiratorii;
afectiuni cardio-vasculare;
afectiuni digestive;
afectiuni renale;
afectiuni anemii hemolitice cronice necompensate,
afectiuni hematologice;
boli cu deficit imunitar cronic;
tulburari cronice de metabolism si nutritie;
afectiuni endocrine;
persoanele cu lupus visceralizat;
afectiuni neurologice. Aceste afectiuni au un caracter
handicapant si n raport cu intensitatea deficitului functional
care poate fi mediu, accentuat sau grav.
afectiuni oculare;
afectiuni ORL;
infectie HIV/SIDA cu deficienta functionala.
Certificatul de expertiza si orientare scolara si
profesionala este eliberat de Comisia pentru Protectia Copilului,
att pentru copii ct si pentru tinerii cu handicap/deficienta care
au mplinit vrsta de 18 ani si care au depasit cu mai mult de 3
Aspecte
generale
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
97
ani vrsta corespunzatoare clasei scolare.
Eliberarea certificatului este scutita de taxa de timbru.
Actele necesare pentru eliberea certificatului:
cererea parintelui sau a reprezentantului legal;
certificatul medical eliberat de medicul specializat;
stabilirea QI n cazul copilului cu deficiente mentale;
copii dupa certificatul de nastere, respectiv cartea de
identitate;
caracterizarea scolara, daca se impune.
acces liber si egal n orice institutie de nvatamnt
obisnuit, n raport cu restantul functional si potentialul recu-
perator;
pregatire scolara la domiciliu pentru copiii nedeplasabili,
pe durata nvatamntului obligatoriu prevazut de lege;
alocatie de stat pentru copiii cu handicap, n conditiile
si n cuantumul prevazute de lege, majorat cu 100%;
alocatie de ntretinere pentru copiii cu handicap, aflati
n plasament familial sau ncredintati, potrivit legii, unei familii
sau unui Organism Privat Autorizat, n cuantumul prevazut
de lege, majorat cu 50%;
locuri de odihna gratuite n tabere, att pentru copiii
cu handicap, ct si pentru copiii prescolari, elevi sau studenti
ai persoanelor cu handicap, o data pe an;
un asistent personal pentru copiii cu handicap grav.
Asistentul personal al persoanei cu handicap este persoana
care supravegheaza, acorda asistenta si ngrijire permanenta
copilului sau adultului cu handicap grav.
n cazul copilului sau adultului cu handicap, fara discer-
namnt, asistentul personal nu poate fi angajat dect cu acordul
familiei sau al sustinatorilor legali ai persoanei cu handicap.
sa participe la instructajul anual privind asistenta
specifica, organizat de primaria n a carei raza teritoriala si
are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap grav;
sa presteze persoanei cu handicap toate activitatile si
serviciile prevazute n contractul individual de munca sau n
conventia civila ncheiata cu autoritatile publice;
sa trateze cu respect, buna-credinta si ntelegere
persoana cu handicap si sa nu abuzeze fizic sau moral de
Drepturile
copiilor cu
handicap
Asistentul
personal
Obligatiile
asistentului
personal
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
98
Drepturile
persoanei
care
ngrijeste
un copil cu
handicap
Acte
necesare
pentru
angajarea
asistentului
personal
starea de incapacitate n care se gaseste aceasta;
sa sesizeze autoritatile publice locale si inspectoratele
de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap despre
orice modificare survenita n starea fizica, psihica sau sociala
a persoanei cu handicap, de natura sa modifice acordarea
drepturilor sau a accesibilitatilor prevazute de lege.
sa ntocmeasca semestrial un raport de activitate, avizat
de asistentul social din cadrul aparatului propriu al consiliului
local n a carui raza teritoriala si are domiciliul sau resedinta
persoana cu handicap grav sau, dupa caz, de persoana
desemnata de angajator, care va cuprinde date privind
evolutia persoanei cu handicap grav n raport cu obiectivele
programului individual de recuperare si integrare sociala, n
cazul existentei unui astfel de program. Raportul va fi adus
la cunostinta persoanei cu handicap grav, sub semnatura
acesteia sau, dupa caz, a reprezentantului legal.
concediu platit pentru ngrijirea copilului cu hadicap, pna
la mplinirea vrstei de 3 ani;
concedii medicale pentru ngrijirea copiilor cu handicap
accentuat sau grav, care necesita tratament pentru afectiuni
intercurente, pna la mplinirea de catre copil a vrstei de
18 ani;
gratuitatea serviciilor hoteliere, n cazul nsotirii n spital
a copiilor cu handicap, pentru membrul familiei care l
nsoteste.
un salariu la nivelul salariului minim brut lunar al
asistentului social personal;
un program de lucru care sa nu depaseasca n medie 8
ore pe zi si 40 de ore pe saptamna.
recunoasterea perioadei respective ca vechime n
munca.
cerere;
certificat de persoana cu handicap;
copie certificat de nastere;
recomandare medicala pentru medicamente, proteze,
etc;
hotarrea Comisiei de Protectie a Copilului (dupa caz).
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
99
Contractul individual de munca al asistentului personal
se ncheie cu primarul localitatii de domiciliu sau, dupa caz, de
resedinta, stabilita potrivit legii, a persoanei cu handicap grav, pe
baza Hotarrii Consiliului local.
Contractul individual de munca se ntocmeste n 3 exemplare,
cte unul pentru fiecare parte contractanta, iar cel de-al treilea
exemplar se transmite Inspectoratului de Stat Teritorial pentru
Persoanele cu Handicap, n termen de 5 zile de la ncheierea
acestuia.
Contractul individual de munca se ncheie pe durata
determinata, n functie de valabilitatea certificatului de persoana
cu handicap, dar nu mai mult de un an, cu posibilitatea prelungirii.
Pentru asistentii personali ai persoanelor cu handicap grav
contractul individual de munca se ncheie pe durata
nedeterminata.
Copiii cu handicap beneficiaza de alocatia de stat majorata
n cuantum de 100%. Alocatia de stat se acorda lunar.
Cuantumul lunar al alocatiei de stat pentru copii se stabileste
dupa cum urmeaza:
a) 150.000 lei, n perioada ianuarie-iunie 2002;
b) 180.000 lei, ncepnd cu luna iulie 2002.
(Ordonanta de urgenta privind protectia speciala si ncadrarea
n munca a persoanelor cu handicap nr. 102/1999, Metodologie
din 8 noiembrie 2001 privind functionarea comisiilor de expertiza
medicala a persoanelor cu handicap, Legea privind alocatia de stat
pentru copii nr. 61/1993, Hotarre privind stabilirea cuantumului
alocatiei de stat pentru copii nr. 1040/2001, Ordonanta Guvernului
privind protectia copilului aflat n dificultate nr.26/1997, Legea
nr. 71/2002 de aprobare a Ordonatei de urgenta nr. 123/2001,
Hotarrea Guvernului 1205/2001)
Alocatia de
stat pentru
copiii cu
handicap
Organul
competent
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
100
ncadrarea n munca a copiilor
Vrsta de
angajare
Copiii sub vrsta de 15 ani nu pot fi angajati cu contract de
munca ca salariati. Copiii ntre 15 si 16 ani pot fi angajati numai
cu ncuviintarea parintilor sau a tutorilor, numai n munci potrivite
cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor.
Copiii au dreptul si obligatia sa-si continue studiile pentru
absolvirea nvatamntului general obligatoriu. Unitatile care au
ncadrat n munca tineri n vrsta de 15-16 ani au obligatia sa-i
sprijine n vederea continuarii nvatamntului general obligatoriu.
ncadrarea se face cu ncuviIntarea ambilor parinti sau
a ocrotitorilor legali pentru copiii care nu au mplinit vrsta de 16
ani. ncadrarea copiilor se face numai pentru munci potrivite
cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor.
ncuviintarea poate fi retrasa daca dezvoltarea minorului este
periclitata, caz n care contractul de munca nceteaza.
Avizul medicului este o conditie necesara si prealabila.
ncadrarea n munca a unei persoane se realizeaza prin
ncheierea unui contract individual de munca n forma scrisa,
obligatie ce revine persoanei fizice sau juridice n beneficiul careia
este prestata munca, denumita angajator.
Munca poate fi prestata si prin ncheierea de conventii civile
de prestari de servicii n forma scrisa si nregistrata ntr-un
registru special.
Angajatorii au obligatia sa nregistreze att contractele
individuale de munca, ct si conventiile civile de prestari de
servicii la directiile generale de munca si protectie sociala, n
termen de 20 de zile de la ncheierea acestora.
Pentru protectia sanatatii lor, tinerii sub vrsta de 18 ani,
ncadrati n munca, nu pot fi repartizati la locuri de munca cu
conditii vatamatoare, grele sau periculoase si nu pot fi folositi
la munca n timpul noptii.
De asemenea, tinerii ncadrati n munca, n vrsta de pna la
18 ani, nu pot fi folositi n munca peste durata legala a zilei de
lucru, dect n cazurile prevazute de lege.
ncuviintarea
parintilor si
avizul
medicului
Contractul
individual
de munca
Protectia
copiilor si
tinerilor
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
101
Se interzice folosirea tinerilor sub vrsta de 16 ani la
efectuarea operatiilor manuale de ncarcare, descarcare si trans-
port, iar a tinerilor sub vrsta de 18 ani la operatiile cu materiale
si produse periculoase (foarte toxice, explozive etc.).
Este interzisa munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la
lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de
plumb (ceruza), a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb, si
a tuturor produselor care contin acesti pigmenti.
Pentru copiii cu vrsta cuprinsa ntre 16 si 18 ani, masele
maxime admise de transportat, de sustinut sau de ridicat, sunt
stabilite n raport cu vrsta si sexul si anume, pentru femei (5
kg) si pentru barbati (12 kg).
Exista activitati cu risc mare n care munca tinerilor sub 18
ani este interzisa, ca de exemplu lucrul la naltime, unele activitati
din exploatari forestiere, exploatari miniere etc., care sunt
reglementate prin Normele Specifice de Protectie a Muncii.
cerere
adeverinta medicala;
copie dupa actele de studii;
cazier judiciar;
o recomandare de la ultimul loc de munca sau de la
unitatea de nvatamnt;
curriculum vitae;
repartitia de la fortele de munca (dupa caz).
(Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului,
ratificata prin Legea 18/1999, Constitutia Romniei, Codul Muncii
- Legea nr. 10/1972, republicata n 12 noiembrie 1997, Norme
generale de protectia muncii din 1 ianuarie 1996, Legea 6/1992
privind concediul de odihna si alte concedii ale salariasilor, Legea
nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor
ncadrate n munca)
Acte
necesare
pentru
angajare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
102
Cele mai grave forme ale muncii copiilor sunt:
a) toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de
exemplu: vnzarea de sau comertul cu copii, servitutea
pentru datorii si munca de servitor, precum si munca fortata
sau obligatorie, inclusiv recrutarea fortata sau obligatorie a
copiilor n vederea utilizarii lor n conflictele armate;
b) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil n scopul
prostituarii, productiei de material pornografic sau de
spectacole pornografice;
c) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil n scopul
unor activitati ilicite, mai ales pentru productia si traficul de
stupefiante, asa cum le definesc conventiile internationale
pertinente;
d) muncile care, prin natura lor sau prin conditiile n care
se exercita, sunt susceptibile sa dauneze sanatatii, securitatii
sau moralitatii copilului.
Orice membru (stat semnatar al Conventiei) trebuie, tinnd
seama de importanta educatiei pentru eliminarea muncii copiilor,
sa ia masuri eficiente pentru:
a) a preveni angajarea copiilor n cele mai grave forme ale
muncii copiilor;
b) a prevedea ajutorul direct necesar si adecvat pentru a-
i sustrage pe copii de la cele mai grave forme ale muncii
copiilor si a asigura readaptarea lor si integrarea lor sociala;
c) a asigura accesul lor la educatia de baza gratuita si, ori
de cte ori este posibil si potrivit, la formarea profesionala a
tuturor copiilor sustrasi de la cele mai grave forme ale muncii
copiilor;
d) a identifica copii expusi n mod particular riscurilor si a
intra n contact direct cu ei;
e) a tine seama de situatia particulara a fetelor.
(Conventia nr. 182 din 17 iulie 1999 privind interzicerea celor
mai grave forme ale muncii copiilor si actiunea imediata n
vederea eliminarii lor)
Forme grave ale muncii copilului
Forme
grave ale
muncii
copilului
Obligatiile
statelor
semnatare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
103
(Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii
ale salariatilor, Hotarrea Guvernului nr. 250/1992)
Concediu
fara plata
Dreptul la
concediu de
odihna
Tinerii salariati n vrsta pna la 18 ani, au dreptul la un
concediu platit de odihna de minim 24 zile lucratoare.
Se ia n considerare vrsta pe care acesti tineri au avut-o la
1 ianuarie din anul calendaristic respectiv.
Nevazatorii au dreptul n fiecare an calendaristic, la un
concediu de odihna suplimentar de 6 zile lucratoare.
Salariatii ncadrati n grade de invaliditate au dreptul n
fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna
suplimentar de 3 zile lucratoare.
Pe perioada concediului de odihna se acorda o indemnizatie
care nu poate fi mai mica dect salariul de baza, sporul de
vechime si eventual indemnizatia pentru functia de conducere,
luate mpreuna.
Orice conventie prin care se renunta total sau n parte la
dreptul la concediu de odihna este interzisa.
Concediul platit pentru evenimente familiale deosebite:
5 zile pentru casatoria salariatului;
3 zile pentru nasterea unui copil;
3 zile pentru decesul sotului sau al unei rude pna la
gradul 2 a salariatului.
Se acorda tinerilor salariati din unitatile bugetare si regiile
autonome, pna la 90 zile lucratoare anual sau mai mult de 90
de zile pentru:
a) sustinerea examenului de bacalaureat, admitere
s.a.m.d.;
b) pentru interese personale altele dect cele prevazute
expres de lege pe durata stabilita prin acordul partilor.
Concediile fara plata acordate n conditiile lit. a) nu afecteaza
vechimea n munca.
Concediu
pentru
evenimente
deosebite
Concediul de odihna si alte
concedii ale salariatilor minori
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
104
Protectia sociala a somerilor
Persoana care ndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este n cautarea unui loc de munca de la vrsta de mini-
mum 16 ani si pna la ndeplinirea conditiilor de pensionare;
b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac
apta pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau
realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai
mici dect indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni potrivit
prezentei legi;
d) este n cautarea unui loc de munca;
e) este nregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare,
care functioneaza n conditiile prevazute de lege.
Persoana nregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare,
acreditat n conditiile legii, pentru a fi sprijinita n ocuparea unui
loc de munca.
Persoanele n cautarea unui loc de munca se pot afla n una
dintre urmatoarele situatii:
a) au devenit someri n sensul precizat mai sus;
b) nu au putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei
institutii de nvatamnt sau dupa satisfacerea stagiului militar;
c) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc
schimbarea acestuia;
d) au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie
internationala, conform legii;
e) straini care au fost ncadrati n munca sau au realizat
venituri n Romnia, conform legii;
f) nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau
dupa eliberarea din detentie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv
domiciliul, n Romnia ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta
din Romnia a unei persoane juridice straine cu sediul n
Definitie:
somer
Calitatea de
angajator
Calitatea de
persoana n
cautarea
unui loc de
munca
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
105
strainatate, autorizata potrivit legii, care ncadreaza forta de
munca n conditiile legii.
Persoana fizica care realizeaza venituri, potrivit legii, si este
asigurata pentru riscul pierderii locului de munca, prin plata
contributiei de asigurari pentru somaj.
Perioada n care s-a platit contributia de asigurari pentru somaj
att de catre asigurat, ct si de angajator sau, dupa caz, numai de
catre asigurat.
O compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a
pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor
institutiilor de nvatamnt si militarilor care au efectuat stagiul
militar si care nu s-au putut ncadra n munca;
1. Somerii sunt persoanele care se pot gasi n una dintre
urmatoarele situatii:
a) le-a ncetat contractul individual de munca din motive
neimputabile lor;
b) le-au ncetat raporturile de serviciu din motive
neimputabile lor;
c) le-a ncetat mandatul pentru care au fost numiti sau
alesi, daca anterior nu au fost ncadrati n munca sau daca
reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza ncetarii
definitive a activitatii angajatorului;
d) militari angajati pe baza de contract carora li s-a
desfacut contractul naintea expirarii duratei pentru care a
fost ncheiat;
e) le-a ncetat raportul de munca n calitate de membru
cooperator, din motive neimputabile lor;
f) au ncheiat contract de asigurare pentru somaj si nu
realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate
potrivit legii venituri mai mici dect indemnizatia de somaj
ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii;
g) au ncetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru
invaliditate si care, n cazul recuperarii capacitatii de munca,
nu mai pot fi rencadrate n munca din cauza ncetarii defini-
tive a activitatii angajatorului sau din lipsa unui post vacant
de natura celui ocupat anterior;
h) la ncetarea concediului platit pentru cresterea copilului
Expresia
stagiu de
cotizare
Calitatea de
asigurat
Expresia
indemnizatie
de somaj
Situatii de
somaj
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
106
pna la mplinirea vrstei de 2 ani, respectiv 3 ani, n cazul
copilului cu handicap, n conditiile legii, nu a mai fost posibila
reluarea activitatii din cauza ncetarii definitive a activitatii
angajatorului;
i) nu s-au putut rencadra n munca dupa efectuarea
stagiului militar din cauza ncetarii definitive a activitatii
angajatorului;
j) reintegrarea n munca, dispusa prin hotarre
judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la
care au fost ncadrate n munca anterior, din cauza ncetarii
definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat
patrimoniul acestora;
k) le-a ncetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza
conventiei civile.
2. Sunt asimilate somerilor persoanele care ndeplinesc
urmatoarele conditii:
a) sunt absolventi ai institutiilor de nvatamnt, n vrsta
de minimum 18 ani, care ntr-o perioada de 60 de zile de la
absolvire nu au reusit sa se ncadreze n munca potrivit
pregatirii profesionale;
b) sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu
handicap sau sunt absolventi ai institutiilor de nvatamnt, n
vrsta de 16 ani, care, n cazuri justificate, sunt lipsite de
sustinatori legali sau ai caror sustinatori legali dovedesc ca
sunt n imposibilitatea de a presta obligatia legala de
ntretinere datorata minorilor;
c) sunt persoane care, nainte de efectuarea stagiului militar,
nu au fost ncadrate n munca si care ntr-o perioada de 30 de
zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut ncadra n munca.
Somerii prevazuti n subcapitolul Situatii de somaj, partea
1., beneficiaza de indemnizatie de somaj daca ndeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni n ultimele
24 de luni premergatoare datei nregistrarii cererii;
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati
autorizate, potrivit legii, venituri mai mici dect indemnizatia
de somaj;
c) nu ndeplinesc conditiile de pensionare, conform legii;
d) sunt nregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de
Conditii de
obtinere a
indemnizatiei
de nastere
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
107
munca n a caror raza teritoriala si au domiciliul sau, dupa
caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au
realizat venituri n acea localitate.
Constituie stagiu de cotizare si perioadele n care angajatorul
nu a platit contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj si se
afla n procedura de executare silita, reorganizare judiciara,
faliment, nchidere operationala, dizolvare, lichidare sau nu si-a
achitat contributiile datorita unor situatii de forta majora.
Somerii prevazuti n subcapitolul Situatii de somaj, partea
2. beneficiaza de indemnizatii de somaj daca ndeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt nregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de
munca n a caror raza teritoriala si au domiciliul;
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati
autorizate, potrivit legii, venituri mai mici dect indemnizatia
de somaj;
c) nu ndeplinesc conditiile de pensionare, conform legii.
Organul competent pentru acordarea indemnizatiei de
somaj este Directia Muncii si Protectiei Sociale prin oficiile fortei
de munca de la domiciliul, sau dupa caz, de la resedinta
solicitantului.
Indemnizatia de somaj se acorda somerilor prevazuti n
subcapitolul Situatii de somaj, partea 1., pe perioade stabilite
diferentiat, n functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de
pna la 5 ani, dar nu mai putin de 1 an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare
cuprins ntre 5 si 10 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai
mare de 10 ani.
Cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma fixa,
neimpozabila, lunara, reprezentnd 75% din salariul de baza
minim brut pe tara, n vigoare la data stabilirii acestuia.
Indemnizatia de somaj se acorda somerilor prevazuti n
subcapitolul Situatii de somaj, partea 2., pe o perioada de 6 luni
si este o suma fixa, neimpozabila, lunara, al carei cuantum
reprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara, n vigoare
la data stabilirii acesteia. Indemnizatia de somaj se acorda o
singura data, pentru fiecare forma de nvatamnt absolvita.
Organul
competent
Cuantumul
indemnizatiei
de nastere
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
108
Angajatorii care ncadreaza n munca pe durata
nedeterminata absolventi ai unor institutii de nvatamnt primesc,
pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara
reprezentnd un salariu minim brut pe tara n vigoare.
Angajatorii care ncadreaza n munca pe durata
nedeterminata absolventi din rndul persoanelor cu handicap
primesc, pe o perioada de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o
suma lunara reprezentnd 1,5 salarii minime brute pe tara n
vigoare. Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de
munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data
ncheierii.
Prin absolvent al unei institutii de nvatamnt se ntelege
persoana care a obtinut o diploma sau un certificat de studii, n
conditiile legii, n una dintre institutiile de nvatamnt gimnazial,
profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori
particular, autorizat sau acreditat n conditiile legii.
Absolventii pot fi ncadrati o singura data pentru fiecare
forma de nvatamnt, n termen de 12 luni de la data absolvirii
studiilor.
n perioada celor 3 ani, absolventii pot urma o forma de
pregatire profesionala, organizata de catre angajator, n conditiile
legii. Cheltuielile necesare pentru pregatirea profesionala vor fi
suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurarilor pentru
somaj.
Angajatorii care nceteaza din initiativa lor raporturile de
munca sau de serviciu ale absolventilor, anterior termenului de 3
ani prevazut, sunt obligati sa restituie, n totalitate, agentiilor
pentru ocuparea fortei de munca sumele ncasate pentru fiecare
absolvent, plus dobnda aferenta, calculata la nivelul celei
acordate de trezoreria statului pentru bugetul asigurarilor pentru
somaj.
(Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca)
Stimularea
angajatorilor
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
109
I . nregistrarea nasterii
ntocmirea actului de nastere se face la autoritatea
administratiei publice locale n a carei raza administrativ-
teritoriala s-a produs evenimentul.
certificatul medical constatator al nasterii;
declaratia verbala a urmatoarelor persoane: oricare
dintre parinti sau, daca acestia, din diferite motive, nu o pot
face, medicul, persoanele care au fost de fata la nastere sau
personalul din unitatea n care a avut loc nasterea, rudele ori
vecinii care au luat cunostinta despre nasterea unui copil;
actul de identitate al mamei si al declarantului;
dupa caz, certificatul de casatorie al parintilor;
declaratia de recunoastere, n cazul unui copil din afara
casatoriei, recunoasterea paternitatii avnd loc n momentul
declararii nasterii;
declaratia scrisa a parintilor, n cazul n care acestia au
nume de familie diferite ori exista neconcordanta ntre
prenumele copilului trecut n certificatul constatator si
declaratia verbala a declarantului;
dispozitia primarului, n cazul n care parintii nu se nteleg
cu privire la numele de familie sau prenumele copilului.
Au obligatia de a face declaratia de nastere oricare dintre
parinti, iar daca, din diferite motive, nu o pot face, obligatia declararii
revine medicului, persoanelor care au fost de fata la nastere sau
personalului din unitatea n care a avut loc nasterea, rudelor ori
vecinilor care au luat cunostinta despre nasterea unui copil.
15 zile pentru copilul nascut viu si n termen de 3 zile
pentru copilul nascut mort. Termenele se socotesc de la data
nasterii si sunt calculate pe zile.
24 de ore de la data decesului, n cazul n care copilul
nascut viu a decedat n perioada primelor 15 zile de la
nastere. Termenul se calculeaza pe ore.
Organul
competent
Acte
necesare
Termenul
de declarare
a nasterii
Actele de stare civila
Obligatia de
a face
declaratia
de nastere
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
110
Cnd declaratia de nastere a fost facuta dupa expirarea
termenelor prevazute mai sus, n limita termenului de un an de la
nastere, ntocmirea actului de nastere se face cu aprobarea
primarului. Termenul este calculat pe ani. Nedeclararea nasterii
n termenele legale constituie contra-ventie si se sanctioneaza
cu amenda ntre 30.000 lei si 60.000 lei.
Cnd declaratia a fost facuta dupa trecerea unui an de la
data nasterii, ntocmirea actului se face n baza hotarrii
judecatoresti definitive si irevocabile, care trebuie sa contina
toate datele necesare ntocmirii actului de nastere. Actiunea se
introduce la judecatoria n a carei raza are domiciliul persoana
interesata sau unde are sediul institutia de ocrotire a copilului.
ntocmirea actului de nastere al copilului gasit se face, n
termen de 30 de zile de la data gasirii copilului, la autoritatea
administratiei publice locale n a carei raza administrativ-
teritoriala a fost gasit, pe baza procesului-verbal ntocmit de
politie, de medic si de reprezentantul autoritatii administratiei publice
locale, caruia i revine si obligatia de a face Declaratia de nregistrare
a nasterii. Daca nu se cunosc numele de familie si prenumele
copilului, acestea se stabilesc prin Dispozitie de catre primarul
localitatii unde se nregistreaza nasterea. Persoana care a gasit
copilul este obligata sa anunte, n termen de 24 de ore, politia si sa
prezinte copilul cu toate obiectele si nscrisurile aflate asupra lui.
n situatia n care copilul este abandonat de catre mama n
spital, conducatorul unitatii sanitare are obligatia sa sesizeze
politia n termen de 24 de ore de la constatarea acestui fapt.
Daca nu a fost stabilita identitatea mamei n termen de 30
de zile, ntocmirea actului de nastere se va face pe baza
certificatului medical constatator al nasterii si a procesului-ver-
bal ncheiat de politie, de conducatorul unitatii sanitare si de
reprezentantul autoritatii administratiei publice locale caruia i
revine si obligatia de a face Declaratia de nregistrare a nasterii.
I I . Casatoria
Barbatul se poate casatori numai daca a mplinit vrsta de
18 ani, iar femeia numai daca a mplinit 16 ani.
Cu toate acestea, pentru motive temeinice (de ex., graviditatea)
Organul
competent
ntocmirea
actului de
nastere al
copilului
gasit
ntocmirea
actului de
nastere al
copilului
abandonat
Conditii de
vrsta
privind
casatoria
Trecerea
unui an de
la data
nasterii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
111
se poate ncuviinta casatoria femeii care a mplinit 15 ani.
ncuviintarea se da de Presedintele Consiliului judetean sau de
Primarul General al Municipiului Bucuresti, n raza careia si are
domiciliul femeia, si numai n temeiul unui aviz dat de catre medic.
1. Casatoria se ncheie de catre ofiterul de stare civila
(primarul comunei, orasului, primarii de sectoare sau
primarul general al Municipiului Bucuresti sau delegatii
acestora) la sediul autoritatii administratiei publice locale a
municipiului, sectorului municipiului Bucuresti, orasului sau
comunei n a carei raza administrativ-teritoriala si are
domiciliul sau resedinta unul dintre viitorii soti.
2. Casatoria se poate ncheia n afara sediului autoritatii
administratiei publice locale, cu aprobarea primarului,
daca din motive temeinice unul dintre soti se afla n
imposibilitatea de a se prezenta.
declaratia de casatorie (care se face personal de viitorii soti);
actele de identitate;
certificatele medicale privind starea sanatatii acestora;
Certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii
si trebuie sa cuprinda mentiunea expresa ca persoana se
poate sau nu se poate casatori;
daca este cazul, dovezi privind desfacerea sau ncetarea
casatoriei anterioare;
n cazul existentei unor impedimente rezultate din
conditiile de vrsta, rudenie fireasca sau adoptie, se cere
aprobarea presedintelui consiliului judetean sau a primarului
general al municipiului Bucuresti;
ncuviintarea primarului pentru ncheierea casatoriei
nainte de mplinirea termenului de 10 zile de la nregistrarea
declaratiei de casatorie;
n cazul casatoriei ntre cetatenii straini, dovezi eliberate
de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale tarilor ai
caror cetateni sunt, din care sa rezulte ca sunt ndeplinite
conditiile de fond, cerute de legea lor nationala, pentru
ncheierea casatoriei.
Actele
necesare
pentru
incheierea
casatoriei
(Legea cu privire la actele de stare civila nr. 119/1996,
Metodologia pentru aplicarea unitara a dispozitiilor Legii nr. 119/
1996, Codul familiei, Decretul privind persoanele fizice si juridice
nr. 31/1954)
Organul
competent
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
112
Organul
competent
Persoanele
carora li se
elibereaza o
noua CI
Aspecte
generale
Conditia de
vrsta
privind
eliberarea
CI
Cartea de identitate este documentul care se elibereaza
cetateanului romn cu domiciliul n Romnia, la mplinirea vrstei
de 14 ani, si cu care se face dovada identitatii, a cetateniei
romne si a domiciliului.
Cu cel putin 15 zile nainte de mplinirea vrstei de 14 ani,
persoana fizica sau reprezentantul sau legal trebuie sa solicite
sectiei de evidenta a populatiei eliberarea cartii de identitate.
Minorilor care, la mplinirea vrstei de 14 ani se gasesc
internati n unitati de protectie sociala, li se elibereaza carti de
identitate prin grija administratiei unitatilor respective.
Cartea de identitate se ntocmeste si se elibereaza de catre
sectia de evidenta a populatiei de la domiciliul sau resedinta
persoanei care face cererea. Cartea de identitate se ntocmeste
pe baza actelor cu care, potrivit legii, se face dovada n fata
organelor de politie, a numelui, starii civile, cetateniei romne,
domiciliului, precum si, dupa caz, a situatiei militare.
Cartea de identitate provizorie se elibereaza:
a) persoanelor care au pierdut sau carora li s-a distrus,
deteriorat ori furat cartea de identitate, pna la eliberarea
alteia;
b) persoanelor care nu poseda toate actele necesare
eliberarii cartii de identitate.
Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de
valabilitate se stabileste de sectia de evidenta a populatiei, fara
a depasi 1 an.
Se elibereaza o noua carte de identitate atunci cnd:
copilul mplineste vrsta de 14 ani;
termenul pentru care cartea de identitate eliberata a
expirat;
s-a modificat data sau locul nasterii, numele sau
prenumele titularului ori prenumele parintilor;
a fost anulata cartea de identitate;
Cartea de identitate (CI)
Conditii de
eliberare a
unei noi
carti de
identitate
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
113
cartea de identitate a fost pierduta, distrusa, deteriorata
sau furata;
fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu
fizionomia titularului actului;
interdictia de a se afla n anumite localitati a expirat sau
s-a revocat;
n cazul schimbarii domiciliului.
Cu cel putin 15 zile nainte de mplinirea vrstei de 14 ani,
cei n cauza sau reprezentantii lor legali vor solicita formatiunii de
evidenta a populatiei, eliberarea cartii de identitate. Cererii pentru
eliberarea cartii de identitate, li se vor alatura urmatoarele acte:
1. certificat de nastere (original si copie);
2. actele de identitate ale ambilor parinti sau actul de
identitate al reprezentantului legal (original si copie);
Daca parintii au domicilii diferite, acestia vor da declaratii
cu privire la adresa unde minorul va avea domiciliul stabil. n
cazul n care parintii sunt divortati, este necesara hotar-rea de
la divort prin care copilul a fost dat spre crestere si educare unuia
dintre parinti si prin care s-a stabilit domiciliul acestuia.
3. actul cu care se face dovada spatiului de locuit (origi-
nal si copie);
4. taxa ce reprezinta contravaloarea cartii de identitate,
incluznd si valoarea fotografiei preluata cu ajutorul
calculatorului (digital);
5. timbru fiscal de 1.000 lei.
1. cerere pentru eliberarea actului de identitate (formular);
2. certificat de nastere (original si copie);
3. certificat de casatorie (original si copie);
4. actul de identitate mai vechi (original si copie):
buletin de identitate;
carte de identitate;
adeverinta de identitate.
5. livret militar (n original si copie). n cazul persoanei
care ndeplineste conditiile satisfacerii stagiului militar nsa,
din diferite motive nu a fost ncorporata (de ex. - persoana n
cauza este student sau din motive de sanatate a amnat data
ncorporarii), se va adauga la actele necesare si o adeverinta
de luare n evidenta de catre Centrul Militar Judetean sau,
dupa caz, Centrul militar al sectorului unde persoana are
Actele
necesare
pentru
eliberarea
CI pentru
copiii care
mplinesc
14 ani
Actele
necesare
pentru
eliberarea
CI
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
114
(Legea cu privire la evidenta populatiei si cartea de identitate nr.
105/1996, Hotarrea Guvernului nr. 112/1997 privind organizarea
activitatii de eliberare a cartilor de identitate, procedura de
preschimbare esalonata a buletinelor de identitate actuale, precum
si aspectele privind termenele de valabilitate a acestora)
domiciliul. Aceeasi procedura se aplica si persoanei care a
fost clasata (cu revenire) n timpul satisfacerii stagiului militar.
6. actul care face dovada spatiului de locuit (original si
copie);
7. timbru fiscal de 1.000 lei;
8. taxa ce reprezinta contravaloarea cartii de identitate,
incluznd si valoarea fotografiei preluata cu ajutorul
calculatorului (digital).
1. act de identitate;
2. certificat de nastere (original si copie);
3. certificat de casatorie, dupa caz (original si copie);
4. act cu care se face dovada spatiului de locuit;
5. livret militar, de la Comisariatul Militar;
6. certificate de nastere pentru copiii sub 14 ani care l
nsotesc pe titular la domiciliu (original si copie);
7. timbru fiscal de 5.000 lei.
Persoana care si schimba domiciliul este obligata ca, n
termen de 15 zile de la data mutarii la noua adresa, sa se prezinte
la formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noi
carti de identitate. n situatia n care solicitantul nu este titularul
spatiului de locuit, este necesara prezenta titularului pentru a da
o declaratie de primire n spatiu a solicitantului.
1. Sectia de politie (directia de evidenta informatizata) de
care apartine (cu domiciliul) solicitantul pentru eliberarea cartii
de identitate;
2. Ghiseul de primire a actelor pentru primirea unui formular
cerere ce se completeaza numai pe prima pagina n vederea
eliberarii actelor de identitate;
3. Ghiseul unde se preda formularul cerere mpreuna cu
celelalte acte mai sus aratate, pentru eliberarea unui bon de
ordine ce va fi nmnat persoanei ce se ocupa de fotografiere.
De la acelasi ghiseu se obtine data de prezentare a persoanei
pentru ridicarea actului de identitate solicitat.
Actele
necesare
pentru
eliberarea
CI n cazul
schimbarii
domiciliului
Locurile de
eliberare a
CI
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
115
Pasaportul
Pasapoartele se elibereaza, la cerere, persoanelor care au
mplinit vrsta de 14 ani.
Copiii care nu au mplinit vrsta de 14 ani vor fi nscrisi n
pasapoartele nsotitorilor. n cazul cnd calatoresc nensotiti li se
elibereaza pasapoarte individuale.
Pentru nscrierea n pasaportul unuia dintre parinti a copiilor
care nu au mplinit vrsta de 14 ani este necesar
consimtamntul scris al celuilalt parinte. Consimtamntul scris
nu este necesar pentru parintele caruia minorul i-a fost
ncredintat prin hotarre judecatoreasca ramasa definitiva.
Pasapoartele simple se elibereaza de Ministerul de Interne
prin Directia de pasapoarte sau sectiile teritoriale subordonate
si se pastreaza de catre titulari.
Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple se depun,
personal de catre solicitanti la Directia de pasapoarte sau, dupa
caz, la serviciile teritoriale pe raza carora au domiciliul.
carte de identitate sau buletin de identitate (original si
copie);
2 fotografii tip pasaport;
2 chitante CEC;
2 formulare tip care se gasesc la Directia de
Pasapoarte;
certificat de nastere (original si copie).
Organul
competent
Acte
necesare
Conditia de
vrsta
privind
eliberarea
pasaportului
(Ordonanta nr. 65/1997 privind regimul pasapoartelor n
Romnia, Legea nr. 216/1998 pentru aprobarea Ordonantei
Guvernului nr. 65/1997)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
116
Numele
copilului
din
casatorie
Copilul din casatorie primeste numele de familie comun
al parintilor. Daca parintii nu au nume de familie comun, copilul
va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reu-
nite. n acest caz, numele copilului se va stabili prin ntelegerea
parintilor si se va declara, odata cu nasterea copilului, la serviciul
de stare civila. n lipsa unei asemenea ntelegeri, autoritatea
tutelara n raza careia se afla domiciliul copilului va hotar, tinnd
cont de opinia parintilor, daca copilul va purta numele unuia dintre
ei sau numele lor reunite.
Copilul din afara casatoriei dobndeste numele de familie al
aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai nti stabilita.
n cazul n care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de
celalalt parinte, instanta judecatoreasca va putea da
ncuviintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma.
n cazul n care copilul a fost recunoscut n acelasi timp de
ambii parinti, el va lua numele de familie al unuia dintre ei ori
numele lor reunite.
Copilul dobndeste prin adoptie numele celui care l adopta;
daca adoptia se face de catre soti care nu au nume de familie
comun, acestia sunt obligati sa declare instantei numele pe care
copilul urmeaza sa-l poarte.
La desfacerea adoptiei, copilul adoptat redobndeste
vechiul sau nume de familie; instanta judecatoreasca, pentru
motive temeinice, va putea nsa ncuviinta ca adoptatul sa
pastreze numele de familie dobndit prin adoptie.
Numele de familie si prenumele copilului gasit, se stabilesc,
prin Dispozitie, de primarul comunei, orasului, municipiului sau
al sectorului municipiului Bucuresti, n raza caruia a fost gasit copilul.
Numele se poate schimba pe cale administrativa.
Pentru copil, cererea de schimbare a numelui se face, dupa
caz, de parinti sau, cu ncuviintarea autoritatii tutelare, de
tutore. Daca parintii nu se nteleg cu privire la schimbarea
Numele si prenumele copilului
Numele
copilului
din afara
casatoriei
Numele
copilului
adoptat
Numele si
prenumele
copilului
gasit
Schimbarea
numelui si
prenumelui
copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
117
Prenumele
copilului
Acte
necesare
pentru
schimbarea
numelui
(Legea cu privire la actele de stare civila nr. 119/1996, Codul
familiei - iulie 1993, Decretul cu privire la nume nr. 975/1968)
Organul
competent
numelui copilului, decizia va fi luata de autoritatea
tutelara. n cazul n care copilul a mplinit vrsta de 14
ani, cererea va fi semnata si de acesta.
Pentru persoana pusa sub interdictie cererea de
schimbare a numelui se face de catre tutore, cu
ncuviintarea autoritatii tutelare.
Schimbarea numelui de familie al copilului se poate
cere odata cu schimbarea numelui de familie al parintilor
sau pentru motive temeinice, si separat. Schimbarea
prenumelui copilului se poate cere oricnd.
Prenumele se stabileste la data nregistrarii nasterii,
pe baza declaratiei de nastere facuta de cel care declara
nasterea, sub rezerva declaratiei scrise si a celuilalt
parinte, daca exista neconcordanta ntre declaratia de
nastere si declaratia de nastere verbala facuta de cel care
declara nasterea.
cererea de schimbare a numelui;
copii certificate ori legalizate de pe certificatele
de stare civila ale celui care solicita schimbarea
numelui;
un exemplar al Monitorului Oficial al Romniei
n care a fost publicata cererea de schimbare a numelui;
actul de consimtamnt, dat n forma autentica,
al celuilalt sot, n cazul schimbarii numelui de familie
comun purtat n timpul casatoriei;
copia deciziei de aprobare a autoritatii tutelare,
n cazul n care parintii nu se nteleg cu privire la
schimbarea numelui copilului;
orice alte acte pe care solicitantul le considera
necesare pentru motivarea cererii sale.
Cererea de schimbare a numelui se depune la
primaria comunei, orasului, municipiului sau sectorului
municipiului Bucuresti unde domiciliaza parintii sau, dupa
caz, tutorele.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
118
Copilul locuieste la parintii sai.
Daca parintii nu locuiesc mpreuna, acestia vor decide, de
comun acord, la care dintre ei va locui copilul.
Domiciliul copilului este stabilit la parintii sai sau la acela
dintre parinti la care el locuieste statornic. Domiciliul copilului,
n cazul n care numai unul dintre parintii sai l reprezinta ori n
cazul n care se afla sub tutela, precum si domiciliul persoanei
pusa sub interdictie, este la reprezentantul legal.
n caz de nentelegere ntre parinti, va decide instanta
judecatoreasca tinnd seama de interesele copilului, care va
lua n considerare recomandarea autoritatii tutelare, precum
si opinia copilului, daca acesta a mplinit vrsta de zece ani.
Copilul pus sub tutela locuieste la tutore. Numai cu n-
cuviintarea autoritatii tutelare copilul poate avea o alta
locuinta.
Pe durata ncredintarii sau plasamentului, domiciliul
copilului este la persoanele carora le-a fost ncredintat sau dat
n plasament.
Domiciliul
n caz de
nentelegere
ntre parinti
Domiciliul copilului
Domiciliul
copilului
aflat sub
tutela,
ncredintat
sau dat n
plasament
(Codul familiei - iulie 1993, Decretul 31/1954 privind persoanele
fizice si juridice)
Domiciliul
copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
119
Dobndirea
cetateniei
Cetatenia copilului
Cetatenia romna a copilului se dobndeste prin:
nastere;
adoptie;
acordarea la cerere;
Copiii nascuti pe teritoriul Romniei, din parinti cetateni
romni, sunt cetateni romni. Sunt, de asemenea, cetateni romni
cei care:
s-au nascut pe teritoriul statului romn, chiar daca numai
unul dintre parinti este cetatean romn;
s-au nascut n strainatate si ambii parinti sau numai unul
dintre ei are cetatenia romna.
Copilul gasit pe teritoriul statului romn este cetatean romn,
daca nici unul dintre parinti nu este cunoscut.
Cetatenia romna se dobndeste de catre copilul cetatean
strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt
cetateni romni, iar adoptatul nu a mplinit vrsta de 18 ani. n
cazul n care numai unul din adoptatori este cetatean romn,
cetatenia adoptatului minor va fi hotarta, de comun acord, de
catre adoptatori. n situatia n care adoptatorii nu cad de acord,
instanta judecatoreasca competenta sa ncuviinteze adoptia
va decide asupra cetateniei copilului, tinnd seama de interesele
acestuia. n cazul copilului care a mplinit vrsta de 14 ani este
necesar consimtamntul acestuia. Daca adoptia se face de catre
o singura persoana, iar aceasta este cetatean romn, copilul
dobndeste cetatenia adoptatorului.
n cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul
care nu a mplinit vrsta de 18 ani este considerat ca nu a fost
niciodata cetatean romn, daca domiciliaza n strainatate sau
daca paraseste tara pentru a domicilia n strainatate.
n cazul desfacerii adoptiei, copilul care nu a mplinit vrsta
de 18 ani pierde cetatenia romna pe data desfacerii adoptiei,
daca acesta domiciliaza n strainatate sau daca paraseste tara
pentru a domicilia n strainatate.
Dobndirea
cetateniei
prin nastere
Dobndirea
cetateniei
prin adoptie
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
120
Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie
dobndeste cetatenia romna odata cu parintii sai.
n cazul n care numai unul dintre parinti dobndeste
cetatenia romna, parintii vor hotar, de comun acord, cu privire
la cetatenia copilului. n situatia n care parintii nu cad de acord,
tribunalul n raza caruia se afla domiciliul copilului va decide,
tinnd seama de interesele acestuia. n cazul n care copilul a
mplinit vrsta de 14 ani este necesar si consimtamntul acestuia.
Copilul dobndeste cetatenia romna pe aceeasi data cu
parintele sau.
Cetatenia romna se poate acorda si persoanei care a avut
aceasta cetatenie si care cere redobndirea ei, cu pastrarea
cetateniei straine si stabilirea domiciliului n tara sau cu
mentinerea acestuia n strainatate.
Parintii care se repatriaza si solicita redobndirea cetateniei
romne hotarasc si n privinta cetateniei copiilor lor minori. n
situatia n care parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul
minorului va decide, tinnd seama de interesele acestuia. n
cazul copilului care a mplinit vrsta de 14 ani este necesar
consimtamntul acestuia.
Dovada cetateniei romne se face cu cartea de identitate,
pasaportul sau certificatul constatator.
Cetatenia copilului pna la vrsta de 14 ani se face cu
certificatul sau de nastere, nsotit de cartea de identitate sau
pasaportul oricaruia dintre parinti. n cazul n care copilul este
nscris n cartea de identitate sau n pasaportul unuia dintre parinti,
dovada cetateniei se face cu oricare din aceste acte.
Daca dovada cetateniei copilului pna la vrsta de 14 ani nu
se poate face n conditiile alineatului precedent, dovada se va
putea face cu certificatul eliberat de organele de evidenta a
populatiei.
Dovada cetateniei copiilor gasiti se face, pna la vrsta de
14 ani, cu certificatul de nastere.
Dobndirea
cetateniei
prin
acordarea la
cerere
Dovada
cetateniei
(Legea nr. 21/1991 cu privire la cetatenia romna, republicata
n MO nr. 98 din 6 martie 2000, Constitutia Romniei)
Redobndirea
cetateniei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
121
Livretul de familie este un act care reflecta componenta
familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata de
reprezentantii legali. Titular al livretului de familie este familia.
Livretul de familie se elibereaza, gratuit, de catre serviciul
de stare civila al consiliului local n a carui raza teritoriala are
domiciliul reprezentantul familiei.
Livretul de familie se elibereaza cu ocazia oficierii casatoriei
si se semneaza de catre primar sau de delegatul acestuia. Livretul
de familie se elibereaza si familiilor constituite pna la data intrarii
n vigoare a prezentei hotarri, la cererea scrisa a reprezentan-
tului familiei, pe baza datelor din certificatul de casatorie, actele
de identitate ale sotilor, certificatele de nastere ale copiilor,
certificatul de deces al unuia dintre soti sau copii, hotarrile
judecatoresti de desfacere a casatoriei prin divort ori din documen-
tele care atesta modificarea relatiilor de autoritate parentala, ncre-
dintare sau plasament familial al copiilor si, dupa caz, adoptia copiilor.
n cazul n care componenta familiei, filiatia copiilor sau
situatia lor juridica fata de reprezentantii legali se schimba,
modificarea livretului de familie se face de catre serviciul de
stare civila al consiliului local din localitatea de domiciliu.
n caz de pierdere, furt, deteriorare sau distrugere, serviciul
de stare civila al consiliului local elibereaza un duplicat al livretului
de familie, pe baza declaratiei pe propria raspundere a
reprezentantului familiei.
n situatia desfacerii casatoriei prin divort sau a anularii
acesteia, livretul de familie se retrage si se anuleaza, eliberndu-
se un nou livret de familie parintelui caruia i-au fost ncredintati
copii sau, dupa caz, ambilor parinti cnd acestia formeaza fiecare
o familie mpreuna cu copiii ncredintati.
Livretul de familie
Aspecte
generale
Eliberarea
livretului de
familie
Modificarea
livretului de
familie
(Legea nr. 119/1997 privind alocatia suplimentara pentru familiile
cu copii, Hotarre nr. 495/1997 privind continutul, eliberarea si
actualizarea livretului de familie)
Eliberarea
duplicatului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
122
Dovada
filiatiei fata
de mama
I . Filiatia fata de mama
Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii.
Daca nasterea nu a fost nregistrata n registrul de stare
civila ori daca copilul a fost trecut n registrul de stare civila
ca nascut din parinti necunoscuti, mama poate recunoaste pe
copil.
Recunoasterea se poate face fie prin declaratie la
serviciul de stare civila, fie printr-un nscris autentic, fie prin
testament.
Dovada filiatiei fata de mama se face prin certificatul
constatator al nasterii. n cazul n care, din orice mprejurari,
dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul
constatator al nasterii, ori n cazul n care se contesta realitatea
celor cuprinse n certificatul constatator al nasterii, dovada
filiatiei fata de mama se poate face n fata instantei
judecatoresti prin orice mijloace de proba.
Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama apartine
numai copilului; ea poate fi pornita de reprezentantul legal, n
cazul n care copilul este minor sau pus sub interdictie.
Dreptul de a porni actiunea pentru stabilirea filiatiei fata
de mama nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continua
actiunea pornita de acesta. Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata
de mama poate fi pornita si mpotriva mostenitorilor pretinsei
mame.
Actiunea nu se prescrie n timpul vietii copilului.
I I . Filiatia fata de tata
Copilul nascut n timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
Copilul nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sau
anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a
fost conceput n timpul casatoriei si nasterea a avut loc nainte
Filiatia
Dovada
filiatiei fata
de mama
Recunoaste-
rea filiatiei
Actiunea n
justitie a
copilului
pentru sta-
bilirea
filiatiei fata
de mama
Filiatia fata
de tata
(regula, ca
prezumtie
relativa)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
123
ca mama sa se fi recasatorit.
Paternitatea poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca
sotul mamei sa fie tatal copilului.
Actiunea n tagaduirea paternitatii poate fi pornita numai
de sot; mostenitorii pot continua actiunea pornita de el.
Daca sotul mamei este pus sub interdictie, actiunea va
putea fi pornita de tutore, nsa numai cu ncuviintarea autoritatii
tutelare. n toate cazurile, mama copilului va fi citata.
Actiunea n tagaduirea paternitatii se prescrie n termen
de sase luni de la data cnd tatal a cunoscut nasterea copilului.
n cazul n care, mai nainte de mplinirea acestui termen,
tatal a fost pus interdictie, un nou termen curge pentru tutore
de la data cnd acesta a aflat despre nasterea copilului. Daca
actiunea nu a fost pornita de acesta, ea poate fi pornita de tata
dupa ce i s-a ridicat interdictia, n termen de sase luni.
Copilul conceput si nascut n afara casatoriei poate fi
recunoscut de catre tatal sau; dupa moartea copilului, acesta
poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti.
Recunoasterea se face prin declaratie depusa la serviciul
de stare civila, fie odata cu nregistrarea nasterii, fie dupa
aceasta data; recunoasterea poate fi facuta si prin nscris
autentic sau testament. Recunosterea, chiar facuta prin testa-
ment, nu se poate revoca.
Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi
contestata de orice persoana interesata.
Daca recunoasterea este contestata de mama, de cel
recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada paternitatii
este n sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor
sai.
Actiunea n stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei
apartine copilului si se porneste n numele sau de catre mama,
chiar daca este minora, ori de reprezentantul lui legal.
Dreptul de a porni actiunea n stabilirea paternitatii nu trece
asupra mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornita
de acesta. Actiunea n stabilirea paternitatii poate fi pornita si
mpotriva mostenitorilor pretinsului tata.
Actiunea n
tagaduirea
paternitatii
Recunoaste-
rea filiatiei
fata de tata
Contestarea
recunoasterii
filiatiei fata
de tata
Actiunea n
stabilirea
paternitatii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
124
Actiunea n stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei
poate fi pornita n termen de un an de la nasterea copilului.
Termenul se calculeaza pe ani.
Daca un copil a pierdut calitatea de copil din casatorie ca
urmare a unei hotarri judecatoresti, termenul de un an pentru
pornirea actiunii n stabilirea paternitatii copilului din afara
casatoriei va curge de la data cnd acea hotarre a ramas
definitiva.
n cazul n care mama copilului a convietuit cu pretinsul tata
ori daca acesta din urma si-a ndeplinit obligatiile de ntretinere a
copilului, termenul de un an se calculeaza de la ncetarea
convietuirii ori a ntretinerii.
Timpul cuprins ntre a trei sutea si a o suta optzecea zi
dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii.
(Codul Familiei - iulie 1993)
Timpul
legal al
conceptiunii
Termenul
actiunii n
stabilirea
paternitatii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
125
Codul penal
Raspunderea penala a copilului
Protectia familiei si copilului
I . Raspunderea penala a copilului
Minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu raspunde penal.
Minorul care are vrsta ntre 14 si 16 ani raspunde penal,
numai daca se dovedeste ca a savrsit fapta cu discernamnt.
Minorul care a mplinit vrsta de 16 ani raspunde penal, cu
exceptia cazului cnd se dovedeste ca nu a avut discernamnt.
Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura
educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. La alegerea sanctiunii
se tine seama de gradul de pericol social al faptei savrsite, de
starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de
comportarea lui, de conditiile n care a fost crescut si n care a
trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze
persoana minorului.
Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei
masuri educative nu este suficienta pentru ndreptarea minorului.
Masurile educative care se pot lua fata de minor sunt:
a) mustrarea;
b) libertatea supravegheata;
c) internarea ntr-un centru de reeducare;
d) internarea ntr-un institut medical-educativ.
Masura educativa a mustrarii consta n dojenirea minorului,
n aratarea pericolului social al faptei savrsite, n sfatuirea
minorului sa se poarte n asa fel nct sa dea dovada de
ndreptare, atragndu-i-se totodata atentia ca daca va savrsi din
nou o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i se
va aplica o pedeapsa.
Masura educativa a libertatii supravegheate consta n
lasarea minorului n libertate pe timp de un an, sub supraveghere
deosebita. Supravegherea poate fi ncredintata, dupa caz,
parintilor minorului, celui care l-a nfiat sau tutorelui. Daca acestia
Limitele
raspunderii
penale (art.
99, C.pen.)
Consecintele
raspunderii
penale (art.
100, C.pen.)
Masurile
educative
(art. 101,
C.pen.)
Mustrarea
(art. 102,
C.pen.)
Libertatea
supravegheata
(art. 103,
C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
126
nu pot asigura supravegherea n conditii satisfacatoare, instanta
dispune ncredintarea supravegherii minorului, pe acelasi inter-
val de timp, unei persoane de ncredere, de preferinta unei rude
mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal
nsarcinate cu supravegherea minorilor.
Instanta pune n vedere, celui caruia i s-a ncredintat
supravegherea, ndatorirea de a veghea ndeaproape asupra
minorului, n scopul ndreptarii lui. De asemenea, i se pune n
vedere ca are obligatia sa nstiinteze instanta de ndata, daca
minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra
lui sau are purtari rele ori a savrsit din nou o fapta prevazuta de
legea penala.
Instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau
mai multora din urmatoarele obligatii:
a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;
b) sa nu intre n legatura cu anumite persoane;
c) sa presteze o activitate neremunerata ntr-o institutie de
interes public fixata de instanta, cu o durata ntre 50 si 200
de ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala,
n zilele nelucratoare si n vacanta.
Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor
comportarii sale.
Dupa luarea masurii libertatii supravegheate instanta
ncunostiinteaza scoala unde minorul nvata sau unitatea la care
este angajat si, dupa caz, institutia la care presteaza activitatea
stabilita de instanta.
Daca nauntrul termenului prevazut n alin. 1 minorul se
sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are
purtari rele, ori savrseste o fapta prevazuta de legea penala,
instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor
masura internarii ntr-un centru de reeducare. Daca fapta
prevazuta de legea penala constituie infractiune, instanta ia
masura internarii sau aplica o pedeapsa.
Termenul de un an prevazut n alin. 1 curge de la data punerii
n executare a libertatii supravegheate.
Masura educativa a internarii ntr-un centru de reeducare
se ia n scopul reeducarii minorului, caruia i se asigura
posibilitatea de a dobndi nvatatura necesara si o pregatire
profesionala potrivit cu aptitudinile sale.
Internarea
ntr-un
centru de
reeducare
(art. 104,
C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
127
Masura internarii se ia fata de minorul n privinta caruia
celelalte masuri educative sunt nendestulatoare.
Masura internarii ntr-un institut medical-educativ se ia fata
de minorul care, din cauza starii sale fizice sau psihice, are
nevoie de un tratament medical si de un regim special de
educatie.
Masurile prevazute n art. 104 C. pen. si 105 C. pen. se iau
pe timp nedeterminat, nsa nu pot dura dect pna la mplinirea
vrstei de 18 ani. Masura prevazuta n art. 105 trebuie sa fie
ridicata de ndata ce a disparut cauza care a impus luarea
acesteia. Instanta, dispunnd ridicarea masurii prevazute n art.
105, poate, daca este cazul, sa ia fata de minor masura internarii
ntr-un centru de reeducare.
La data cnd minorul devine major, instanta poate dispune
prelungirea internarii pe o durata de cel mult 2 ani, daca aceasta
este necesara pentru realizarea scopului internarii.
Daca a trecut cel putin un an de la data internarii n centrul
de reeducare si minorul a dat dovezi temeinice de ndreptare, de
srguinta la nvatatura si la nsusirea pregatirii profesionale, se
poate dispune liberarea acestuia nainte de a deveni major.
Daca n perioada liberarii acordate potrivit articolului 107 C.
pen. minorul are o purtare necorespunzatoare, se poate dispune
revocarea liberarii.
Daca n perioada internarii ntr-un centru de reeducare sau
ntr-un institut medical-educativ ori a liberarii nainte de a deveni
major, minorul savrseste din nou o infractiune pentru care se
apreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa nchisorii, instanta
revoca internarea. n cazul cnd nu este necesara o pedeapsa,
se mentine masura internarii si se revoca liberarea.
Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt nchisoarea sau
amenda prevazute de lege pentru infractiunea savrsita. Limitele
pedepselor se reduc la jumatate. n urma reducerii, n nici un caz
minimul pedepsei nu va depasi 5 ani.
Cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa
detentiunii pe viata, se aplica minorului nchisoarea de la 5 la 20
de ani.
Pedepsele complementare nu se aplica minorului.
Internarea
n institutul
medical-
educativ
(art. 105,
C.pen.)
Durata
masurilor
educative
(art. 106,
C.pen.)
Liberarea
minorului
nainte de a
deveni major
(art. 107,
C.pen.)
Revocarea
liberarii sau
internarii
minorului
(art. 108,
C.pen.)
Pedepsele
pentru
minori (art.
109, C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
128
Condamnarile pronuntate pentru fapte savrsite n timpul
minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi.
n caz de suspendare conditionata a executarii pedepsei
aplicate minorului, termenul de ncercare se compune din durata
pedepsei nchisorii, la care se adauga un interval de timp de la 6
luni la 2 ani, fixat de instanta. Daca pedeapsa aplicata este
amenda, termenul de ncercare este de 6 luni.
O data cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei
nchisorii aplicate minorului n conditiile art. 110 C. pen., instanta
poate dispune, pe durata termenului de ncercare, dar pna la
mplinirea vrstei de 18 ani, ncredintarea supravegherii minorului
unei persoane sau institutii din cele aratate n art. 103 C. pen.,
putnd stabili, totodata, pentru minor una sau mai multe obligatii
dintre cele prevazute n art. 103 alin. 3 C. pen.
Sustragerea minorului de la ndeplinirea obligatiilor prevazute
n art. 103 alin. 3 C. pen. poate atrage revocarea suspendarii
conditionate.
I I . I nfractiuni contra familiei
ncheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatorita
se pedepseste cu nchisoare de la unu la 5 ani.
Persoana necasatorita care se casatoreste cu o persoana
pe care o stie casatorita se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni
la 3 ani.
Faptele prevazute n prezentul articol nu se sanctioneaza
daca prima sau cea de-a doua casatorie este declarata nula
pentru alt motiv dect bigamia.
Fapta persoanei casatorite de a avea relatii sexuale afara
de casatorie se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 6 luni
sau cu amenda.
Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila
a sotului nevinovat.
Sotul nevinovat poate cere oricnd ncetarea urmaririi penale
sau a procesului penal, iar dupa ramnerea definitiva a hotarrii,
ncetarea executarii pedepsei.
Proba adulterului se poate face numai prin procesul-verbal
de constatare a infractiunii flagrante sau prin scrisori care emana
Suspendarea
conditionata
a executarii
pedepsei
(art. 110,
C.pen.)
Suspendarea
executarii
pedepsei
sub
supraveghere
sau sub
control (art.
110
1
,

C.pen.)
Bigamia
(art. 303,
C.pen.)
Adulterul
(art. 304,
C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
129
de la sotul vinovat.
Urmarirea sau procesul penal nceteaza si n caz de moarte
a sotului care a facut plngerea, precum si n caz de anulare a
casatoriei sotului vinovat.
Urmarirea penala nu poate ncepe daca fapta a fost comisa
dupa ndemnul sau ncurajarea celuilalt sot, sau daca viata
conjugala era ntrerupta n fapt si sotii traiau despartiti.
Savrsirea de catre persoana care are obligatia legala de
ntretinere, fata de cel ndreptatit la ntretinere, a uneia dintre
urmatoarele fapte:
a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunndu-
l la suferinte fizice sau morale;
b) nendeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de ntretinere
prevazute de lege;
c) neplata cu rea-credinta, timp de doua luni, a pensiei de
ntretinere stabilite pe cale judecatoreasca, se pedepseste,
n cazurile prevazute la lit. a) si b), cu nchisoare de la 6 luni
la 2 ani sau cu amenda, iar n cazul prevazut la lit. c), cu
nchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila
a persoanei vatamate.
mpacarea partilor nlatura raspunderea penala.
Daca partile nu s-au mpacat, dar n cursul judecatii
inculpatul si ndeplineste obligatiile, instanta, n cazul cnd
stabileste vinovatia pronunta mpotriva inculpatului o
condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei,
chiar daca nu sunt ndeplinite conditiile de aplicare a suspendarii
conditionate
Revocarea suspendarii conditionate nu are loc dect n cazul
cnd, n cursul termenului de ncercare, condamnatul savrseste
din nou infractiunea de abandon de familie.
Punerea n primejdie grava, prin masuri sau tratamente de
orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului,
de catre parinti sau de catre orice persoana careia minorul i-a
fost ncredintat spre crestere si educare, se pedepseste cu
nchisoare de la 3 la 12 ani.
Retinerea de catre un parinte a copilului sau minor, fara
Abandonul
de familie
(art. 305,
C.pen.)
Relele
tratamente
aplicate
minorului
(art. 306,
C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
130
consimtamntul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost
ncredintat minorul potrivit legii, se pedepseste cu nchisoare de
la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta persoanei careia
i s-a ncredintat minorul prin hotarre judecatoreasca, spre
crestere si educare, de a mpiedica n mod repetat pe oricare
dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, n conditiile
stabilite de parti sau de catre organul competent.
Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila
a persoanei vatamate.
mpacarea partilor nlatura raspunderea penala.
I I I . I nfractiuni privitoare la asistenta celor n primejdie
Parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, n orice mod, a
unui copil sau a unei persoane care nu are putinta de a se ngriji,
de catre acela care o are sub paza sau ngrijire, punndu-i n
pericol iminent viata, sanatatea sau integritatea corporala, se
pedepseste cu nchisoare de la unu la 3 ani."
Este aparata de pedeapsa persoana care, dupa savrsirea
faptei, si reia de buna-voie ndatoririle.
Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a nstiinta
autoritatea, de catre cel care a gasit o persoana a carei viata,
sanatate sau integritate corporala este n primejdie si care este
lipsita de putinta de a se salva, se pedepseste cu nchisoare de la
o luna la 1 an sau cu amenda.
Nenstiintarea autoritatii de catre cel ce gaseste o persoana
abandonata sau pierduta, care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusa
n pericol viata, sanatatea ori integritatea corporala, se
pedepseste cu nchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.
I V. Alte infractiuni care aduc atingere unor relatii
privind convietuirea sociala
Fapta persoanei care, avnd capacitatea de a munci,
apeleaza n mod repetat la mila publicului, cernd ajutor mate-
rial, se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 3 ani.
Fapta persoanei care nu are locuinta statornica si nici
mijloace de trai si care, desi are capacitate de a munci, nu
Punerea n
primejdie a
unei
persoane n
neputinta de
a se ngriji
(art. 314,
C.pen.)
Lasarea
fara ajutor
(art. 315,
C.pen.)
Lasarea fara
ajutor prin
omisiunea de
nstiintare
(art. 316,
C.pen.)
Cersetoria
(art. 326,
C.pen.)
Vagabondajul
(art. 327,
C.pen.)
Nerespectarea
masurilor
privind
ncredintarea
minorului
(art. 307,
C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
131
exercita n mod obisnuit o ocupatie sau profesie, ori nu presteaza
nici o alta munca pentru ntretinerea sa, se pedepseste cu
nchisoare de la o luna la 3 ani.
Fapta persoanei care si procura mijloacele de existenta sau
principalele mijloace de existenta, practicnd n acest scop
raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseste cu
nchisoare de la 3 luni la 3 ani.
ndemnul sau constrngerea la prostitutie ori nlesnirea
practicarii prostitutiei sau tragerea de foloase de pe urma
practicarii prostitutiei de catre o persoana, precum si recrutarea
unei persoane pentru prostitutie ori traficul de persoane n acest
scop, se pedepsesc cu nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea
unor drepturi.
Daca fapta prevazuta n alin. 1 este savrsita fata de un mi-
nor sau prezinta un alt caracter grav, pedeapsa este nchisoarea
de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost
destinate sa serveasca, direct sau indirect, la comiterea
infractiunii prevazute n alin. 1 si 2 si cele care au fost dobndite
prin savrsirea acesteia se confisca, iar daca acestea nu se
gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n bani.
Tentativa se pedepseste.
V. I nfractiuni privitoare la viata sexuala
Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit
sau de acelasi sex, prin constrngerea acesteia sau profitnd de
imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, se
pedepseste cu nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor
drepturi.
Pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea
unor drepturi, daca:
a) fapta a fost savrsita de doua sau mai multe persoane
mpreuna;
b) victima se afla n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza
sau n tratamentul faptuitorului;
b
1
) victima este membru al familiei;
c) s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii
corporale sau a sanatatii.
Prostitutia
(art. 328,
C.pen.)
Proxenetismul
(art. 329,
C.pen.)
Violul (art.
197, C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
132
Pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi daca victima nu a mplinit vrsta de
15 ani, iar daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Actiunea penala pentru fapta prevazuta n alin. 1 se pune n
miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate.
Faptele prevazute n alin. 1, 2 lit. b) si c) si alin. 3 teza I nu se
pedepsesc daca nainte ca hotarrea sa fi ramas definitiva a
intervenit casatoria dintre autor si victima. n caz de participatie,
n alte conditii dect aceea prevazuta n alin. 2 lit. a), casatoria
dintre autor si victima produce aceleasi efecte si fata de
participanti.
Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit
sau de acelasi sex care nu a mplinit vrsta de 15 ani se
pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor
drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza actul sexual, de orice
natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex ntre 15-
18 ani, daca fapta este savrsita de tutore sau curator ori de
catre supraveghetor, ngrijitor, medic curant, profesor sau edu-
cator, folosindu-se de calitatea sa.
Cnd fapta prevazuta n alin. 1 a fost savrsita n
mprejurarile prevazute n art. 197 alin. 2 lit. b) ori daca faptele
prevazute n alin. 1 si 2 au avut urmarile prevazute n art. 197
alin. 2 lit. c), pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 15 ani si
interzicerea unor drepturi.
Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa
este nchisoarea de la 7 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.
Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina
o persoana de sex feminin mai mica de 18 ani de a avea cu el
raport sexual, se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani.
mpacarea partilor nlatura raspunderea penala.
Actele de perversiune sexuala savrsite n public sau daca
au produs scandal public se pedepsesc cu nchisoare de la 1 la 5
ani.
Actele de perversiune sexuala cu o persoana care nu a
Actul sexual
cu un minor
(art. 198,
C.pen.)
Seductia
(art. 199,
C.pen.)
Perversiunea
sexuala (art.
201, C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
133
mplinit vrsta de 15 ani se pedepsesc cu nchisoare de la 2 la 7
ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si actele de
perversiune sexuala cu o persoana ntre 15-18 ani, daca fapta
este savrsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor,
ngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de
calitatea sa.
Actele de perversiune sexuala cu o persoana n imposibilitate
de a se apara ori de a-si exprima vointa sau prin constrngere se
pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Daca fapta prevazuta n alin. 1-4 are ca urmare vatamarea
grava a integritatii corporale sau a sanatatii, pedeapsa este
nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca
are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este
nchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.
Cnd actele prevazute la alin. 1 se savrsesc n cadrul
familiei, pedeapsa este nchisoarea de la 1 la 3 ani.
Constituie acte de perversiune sexuala orice acte nefiresti n
legatura cu viata sexuala.
Actele cu caracter obscen savrsite asupra unui minor sau
n prezenta unui minor se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la
2 ani sau cu amenda.
Raportul sexual ntre rude n linie directa sau ntre frati si
surori se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani.
Hartuirea unei persoane prin amenintare sau constrngere, n
scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala, de catre o persoana
care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera
functia ndeplinita la locul de munca se pedepseste cu nchisoare
de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Tentativa infractiunilor prevazute n art. 197-198 si 201-203
se pedepseste.
VI . I nfractiuni contra libertatii persoanei
Lipsirea de libertate a unei persoane n mod ilegal se
pedepseste cu nchisoare de la unu la 5 ani.
n cazul n care fapta este savrsita prin simularea de calitati
oficiale, prin rapire, de o persoana narmata, de doua sau mai
Coruptia
sexuala (art.
202, C.pen.)
Incestul (art.
203, C.pen.)
Sanctionarea
tentativei
(art. 204,
C.pen.)
Lipsirea de
libertate n
mod ilegal
(art. 189,
C.pen.)
Hartuirea
sexuala (art.
203
1
, C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
134
multe persoane mpreuna sau daca n schimbul eliberarii se cere
un folos material sau orice alt avantaj, precum si n cazul n care
victima este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea
sau viata i este pusa n pericol, pedeapsa este nchisoarea de la
5 la 12 ani.
Daca pentru eliberarea persoanei se cere, n orice mod, ca
statul, o persoana juridica, o organizatie internationala
interguvernamentala sau un grup de persoane sa ndeplineasca
sau sa nu ndeplineasca un anumit act, pedeapsa este nchisoarea
de la 5 la 15 ani.
Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 15 la 25 de ani.
Tentativa faptelor prevazute n alin. 1-3 se pedepseste.
Constituie tentativa si producerea sau procurarea
mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri n vederea
comiterii faptei prevazute n alin. 3.
Punerea sau tinerea unei persoane n stare de sclavie,
precum si traficul de sclavi, se pedepsesc cu nchisoare de la 3
la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
Fapta de a supune o persoana, n alte cazuri dect cele
prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci contra
vointei sale sau la o munca obligatorie, se pedepseste cu
nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
VII. Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a
sanatatii
Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte
fizice se pedepsesc cu nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu
amenda.
Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare
ce necesita pentru vindecare ngrijiri medicale de cel mult 20 de
zile se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amenda.
Faptele prevazute la alin. 2 savrsite asupra membrilor
familiei se pedepsesc cu nchisoare de la unu la 2 ani sau cu
amenda.
mpacarea partilor nlatura raspunderea penala,
Sclavia (art.
190, C.pen.)
Supunerea
la munca
fortata sau
obligatorie
(art. 191,
C.pen.)
Lovirea sau
alte violente
(art. 180,
C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
135
producndu-si efectele si n cazul n care actiunea penala a fost
pusa n miscare din oficiu.
Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii
o vatamare care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale de
cel mult 60 de zile se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
1
1
Fapta prevazuta la alin. 1 savrsita asupra membrilor
familiei se pedepseste cu nchisoare de la unu la 5 ani.
Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila
a persoanei vatamate. n cazul faptelor prevazute la alin. 1
1
actiunea penala se pune n miscare si din oficiu.
mpacarea partilor nlatura raspunderea penala,
producndu-si efectele si n cazul n care actiunea penala a fost
pusa n miscare din oficiu.
Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii
o vatamare care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale mai
mult de 60 de zile, sau care a produs vreuna dintre urmatoarele
consecinte: pierderea unui simt sau organ, ncetarea functionarii
acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea,
avortul, ori punerea n primejdie a vietii persoanei, se pedepseste
cu nchisoare de la 2 la 7 ani.
Cnd fapta a fost savrsita n scopul producerii
consecintelor prevazute n alineatul precedent, pedeapsa este
nchisoarea de la 3 la 10 ani.
Tentativa faptei prevazute n alin. 2 se pedepseste.
Daca vreuna dintre faptele prevazute n art. 180-182 a avut
ca urmare moartea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 5
la 15 ani.
Fapta prevazuta n art. 180 alin. 2 care a pricinuit o vatamare
ce necesita pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 10
zile, precum si cea prevazuta n art. 181, savrsite din culpa, se
pedepsesc cu nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute n art. 182
alin. 1, pedeapsa este nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau
amenda.
Cnd savrsirea faptei prevazute n alin. 1 este urmarea
nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere
pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea
Vatamarea
corporala
grava (art.
182, C.pen.)
Lovirile sau
vatamarile
cauzatoare
de moarte
(art. 183,
C.pen.)
Vatamarea
corporala
din culpa
(art. 184,
C.pen.)
Vatamarea
corporala
(art. 181,
C.pen.)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
136
Interdictia
de a reveni
n locuinta
familiei pe o
perioada
determinata
(art. 118,
C.pen.)
Pruncuciderea
(art. 177,
C.pen.)
unei anume activitati, pedeapsa este nchisoarea de la 3 luni la 2
ani sau amenda.
Fapta prevazuta n alin. 2 daca este urmarea nerespectarii
dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate n alineatul
precedent se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Pentru faptele prevazute n alin. 1 si 3, actiunea penala se
pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate.
mpacarea partilor nlatura raspunderea penala.
VI I I . Omuciderea
Uciderea copilului nou-nascut, savrsita imediat dupa
nastere de catre mama aflata ntr-o stare de tulburare pricinuita
de nastere, se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani.
I X. Masura de siguranta
Cnd persoana condamnata la pedeapsa nchisorii de cel
putin un an pentru loviri sau orice alte acte de violenta
cauzatoare de suferinte fizice si psihice, savrsite asupra
membrilor familiei, daca instanta constata ca prezenta acesteia
n locuinta familiei constituie un pericol grav pentru ceilalti
membri ai familiei, poate lua fata de aceasta persoana masura
interzicerii de a reveni n locuinta familiei, la cererea partii
vatamate. Aceasta masura poate fi luata pe o durata de pna la
2 ani.
(Codul Penal al Romniei din 16 aprilie 1997, publicat n 16
aprilie 1997, Lege nr. 197/2000 pentru modificarea si
completarea unor dispozitii din Codul penal, Ordonanta de
urgenta 89/2001 pentru modificarea si completarea unor dispozitii
din Codul penal referitoare la infractiuni privind viata sexuala,
Lege 61/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea si completarea unor
dispozitii din Codul penal referitoare la infractiuni privind viata
sexuala)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
137
avizul Comisiei
pentru Protectia
Copilului
cerere de
chemare n
judecata
certificat
constatator
circumscriptie
mijloc legal prin care se cere instantei judecatoresti solutionarea
unui conflict care se refera la respectarea unui drept si/sau ndeplinirea
unei obligatii legale;
acte de pastrare, ntretinere si folosire a lucrurilor copilului, fara
a le nstraina (vinde);
persoana care prin actul juridic al adoptiei dobndeste calitatea
de fiu (fiica) fata de o persoana sau familie;
persoana sau familia care si asuma drepturile si obligatiile
parintesti fata de adoptat;
suma de bani;
perioada cuprinsa ntre 1 ianuarie si 31 decembrie;
casatoria poate fi declarata nula n urmatoarele situatii: eroarea
asupra identitatii fizice a celuilalt sot; eroare provocata de catre unul
dintre soti (de ex., unul dintre soti a ascuns, cu intentie, o boala grava
de care suferea); violenta (de ex., constrngerea prin amenintare
exercitata asupra unuia dintre soti sa-si declare consimtamntul la
casatorie);
persoana fara nici o cetatenie;
constatarea facuta de catre Comisia pentru Protectia Copilului
conform careia familia sau persoana care doreste sa adopte
ndeplineste conditiile materiale si garantiile morale necesare asigurarii
dezvoltarii armonioase a copilului;
organ administrativ (comunal, orasenesc, municipal sau de sec-
tor al municipiului Bucuresti) cu atributii n ceea ce priveste ocrotirea
copilului;
n cazul adoptiei, hotarrea prin care se prelungeste de drept
perioada pentru care copilul a fost ncredintat n vederea adoptiei, pna
la ncuviintarea sau respingerea cererii de catre instanta;
act de procedura prin care se sesizeaza instanta cu judecarea cu
privire la solutionarea unei cauze civile;
nscris eliberat de un organ de stat prin care se constata un fapt
juridic (nasterea etc.);
raza administrativ - teritoriala;
Dictionar
actiune n
justitie
administrarea
bunurilor copilului
adoptat
adoptator
alocatia de
ntretinere
an calendaristic
anularea
casatoriei
(nulitate relativa)
apatrid
atestat
autoritatea
tutelara
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
138
descendenti
firesti
hotarrea de a consimti la ncheierea unui act juridic asupra
careia nu se mai poate reveni;
copil conceput si nascut fara ca parintii acestuia sa fie casatoriti;
copilul nascut n timpul casatoriei;
n context, la aceeasi valoare;
o surta prezentare a experientei si pregatirii profesionale a unei
persoane, folosita n special la obtinerea unui loc de munca;
casatoria poate fi anulata daca a fost ncheiata n urmat. conditii:
cu ncalcarea legii cu privire la vrsta matrimoniala; de catre o persoana
care este deja casatorita; ntre persoane care sunt rude n gradul
interzis de lege; ntre cel care adopta sau ascendentii lui, pe de o parte,
si cel adoptat ori descendentii acestuia, pe de alta parte; de alienatul
sau debilul mintal; fara consimtamntul viitorilor soti, ori acesta nu a
fost exprimat cu respectarea conditiilor de forma necesare ncheierii
casatoriei; de catre un functionar care nu avea mputernicirea de
delegat de stare civila, cu exceptia cazului n care a exercitat n mod
public atributiile de delegat de stare civila; ntre persoane de acelasi sex;
copiii si urmasii lor, fara deosebire de sex si indiferent daca sunt
din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite;
locuinta statornica (permanenta) si principala a unei persoane;
dreptul pe care l are copilul de a cere si obtine ntretinere de la
persoanele prevazute de lege;
n context, dreptul copiilor de a-i mosteni pe parinti;
legatura de snge dintre copil si parinti care rezulta din faptul
conceptiei si al nasterii;
forma pe care trebuie sa o ndeplineasca un nscris ntocmit cu
respectarea anumitor conditii de catre un functionar de stat;
reprezentarea grafica a unei structuri familale pe diferite niveluri
generationale;
actul adoptat de instanta judecatoreasca care poate fi pus n
executare;
n sens restrns, mprejurari care mpiedica ncheierea casatoriei:
existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti, rudenia
(tatal cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata, bunica cu nepotul,
fratele cu sora, unchiul cu nepoata, matusa cu nepotul, varul cu vara
lui), adoptia (ntre adoptator sau ascendentii lui, pe de o parte, si
adoptat ori descendentii lui, pe de lata parte; ntre copiii adoptatorului,
pe de o parte, si adoptat si copiii acestuia pe de alta parte; ntre adoptatii
de catre aceeasi persoana), tutela (ntre tutore si copilul aflat sub tu-
consimtamnt
irevocabil
copil conceput
si nascut n
afara casatoriei
/ copil din
casatorie
cuantum egal
curriculum vitae
declararea
nulitatii casatoriei
(nulitate absoluta)
domiciliu
dreptul la
ntretinere
dreptul la
mostenire
filiatia
forma autentica
hotarre judec.
definitiva si
irevocabila
impedimente la
casatorie
genograma
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
139
Monitorul Oficial
al Romniei
numele reunite
ale sotilor
nume de familie
comun
obligatia de
ntretinere a
copilului
ncredintarea
copiluluiunui SPS
sau OPA
ncredintarea
copilului unei
familii sau unei
persoane
ncetarea
casatoriei
ncredintarea n
vederea adoptiei
nscris autentic
nscrisuri
judecata n
prima instanta
mijloace de
proba
tela sa), alienatia si debilitatea mintala (alienatul si debilul mintal nu se
pot casatori att n momentele n care nu se gasesc n stare de
luciditate, ct si n momentele de luciditate temporara);
organ de jurisdictie ale carui functii specifice constau n
judecarea proceselor privind raporturile civile, comerciale, de munca,
de familie, penale, administrative, precum si orice alte cauze pentru care
legea nu stabileste o alta competenta. Instantele judecatoresti sunt:
judecatoriile, tribunalele, curtile de apel si Curtea Suprema de Justitie;
intervine n cazul decesului unuia dintre soti, declararii
judecatoresti a mortii unuia dintre soti si recasatoririi unuia dintre soti
n cazul decesului celuilalt;
masura decisa de Comisia pentru Protectia Copilului n vederea
adoptiei;
masura de protectie pe care Comisia pentru Protectia Copilului
o poate lua daca nu exista familii sau persoane corespunzatoare carora
sa le fie ncredintat copilul;
masura de protectie pe care Comisia pentru Protectia Copilului
o poate lua n cazul n care: parintii copilului sunt decedati,
necunoscuti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti ori
disparuti sau decazuti din drepturile parintesti, si nu a fost instituita
tutela; copilul a fost declarat abandonat prin hotarre ramasa
definitiva;
n sens larg, orice act scris;
vezi forma autentica;
prima etapa a judecatii care ncepe n momentul sesizarii instantei
si se ncheie n momentul pronuntarii unei hotarri judecatoresti defini-
tive;
nscrisuri, depozitii ale martorilor, recunoasterea uneia dintre
parti, expertiza, cercetarea la fata locului prin care se constata existenta
unor situatii juridice sau elemente de fapt care pot fi folosite ca proba;
publicatie n care apar actele normative;
numele de familie care cuprinde att numele de familie la sotului
ct si numele de familie al sotiei;
numele pe care s-au nteles sa-l poarte ambii soti;
ndatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda copilului
mijloacele necesare pentru educarea, pregatirea scolara si
profesionala;
sunt parintii, tutorii, curatorii, persoana, familia sau serviciul
instanta
judecatoreasca
ocrotitori legali
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
140
specializat carora le-a fost ncredintat sau dat n plasament copilul;
legatura juridica dintre copil si tatal sau;
parintii care au dat viata copilului;
suma de bani, stabilita de catre instanta de judecata, pe care
unul dintre soti este obligat sa o plateasca celuilalt pentru ntretinerea
copiilor;
pericolul care este pe cale sa se produca;
n context, copilul recunoscut si mostenitorii sai, mama copilului
recunoscut, barbatul care a facut recunoasterea si mostenitorii
acestuia, procurorul cnd considera ca este n interesul copilului;
persoana care nu are discernamnt datorita faptului ca sufera de
alienatie si debilitate mintala;
masura de protectie pe care serviciul public specializat pentru
protectia copilului o poate lua n situatii exceptionale daca: parintii sau
unul dintre acestia pun n pericol securitatea, dezvoltarea sau
integritatea morala a copilului prin exercitarea n mod abuziv a
drepturilor parintesti sau prin neglijenta grava n ndeplinirea
obligatiilor de parinte; copilul este gasit lipsit de supraveghere sau
este parasit de parinti.
masura de protectia pe care Comisia pentru Protectia Copilului
o poate lua daca securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a
copilului este periclitata n familie din motive independente de vointa
parintilor;
masura de protectie pe care Comisia pentru Protectia Copilului
o poate lua daca nu exista persoane sau familii corespunzatoare la care
copilul sa poata fi dat n plasament;
n context, depasirea termenul prevazut de lege pentru
exercitarea dreptului de a introduce actiunea n justitie;
teritoriul (judet, municipiu, oras, comuna) n limitele caruia
autoritatea administrativa este competenta;
exercitarea n mod abuziv a unui drept, ignornd drepturile
celorlalti;
document aflat la primarii n care se nregistreaza actele si faptele
de stare civila;
persoana care a pierdut cetatenia romna si care doreste sa si-
o redobndeasca prin revenirea n tara;
revenirea definitiva n Romnia a unei persoane care a pierdut
cetatenia romna;
pensie de
ntretinere
pericol iminent
persoana
interesata
persoana pusa
sub interdictie
plasamentul n
regim de urgenta
plasamentul
copilului la o
familie sau la o
persoana
plasamentul la
SPS sau la un
OPA
raza
administrativ-
teritoriala
rea-credinta
registrul de
stare civila
repatriat
repatriere
prescriere
paternitatea
parinti naturali
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
141
resedinta
serviciul de
stare civila
schimbarea
numelui de
familieprenu-
melui pe cale
administrativa
sub tutela
tutore
persoana (parinte, tutore, curator) sau institutia de ocrotire care
ncheie un act juridic n numele si pe seama copilului;
mputernicirea legala prin care o persoana (parinte, tutore, cura-
tor) sau institutia de ocrotire ncheie un act juridic n numele si pe
seama copilului;
locuinta vremelnica (temporara) a unei persoane;
organ al administratiei publice locale care ntocmeste,
nregistreaza acte sau fapte de stare civila si nscrie mentiuni n actele
de stare civila;
nlocuirea, printr-o cerere motivata adresata primariei n a carei
raza teritoriala se afla domiciliul solicitantului, a numelui de familie sau
a prenumelui cu un alt nume sau prenume. Cererea se nainteaza de
catre primarie, prin organele de politie, Inspectoratului General al
Politiei care solutioneaza cererea.
situatia n care copilul se afla sub ocrotirea unei alte persoane,
alta dect parintii lui;
persoana desemnata sa ocroteasca un copil, n situatiile n care
parintii nu o pot face;
sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si
gospodareste mpreuna cu faptuitorul.
Membru de
familie (Codul
Penal)
reprezentant
legal
reprezentarea
copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
142
Anexa (modele de actiuni n
justitie, cereri, contestatii)
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul .................. (n cazul n care copilul este minor sau pus sub
interdictie, actiunea se porneste de reprezentantul sau legal al carui nume si
calitate se trec n actiune), domiciliat n localitatea .............., judetul ........, str.
....., nr. ..., etajul ...., apart. ......, chem n judecata si personal la interogatoriu
pe ..........., domiciliata n localitatea ..........., judetul ..........., str. ........, nr. ......,
etajul ......, apart. ......, pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta sa stabiliti ca
subsemnatul sunt fiul prtei si s-o obligati pe aceasta sa-mi plateasca
cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Va rog, de asemenea, sa dispuneti
comunicarea hotarrii de admitere a prezentei actiuni Serviciului de stare civila
al ............ pentru a opera mentiunea stabilirii filiatiei.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt, n actul de nastere nregistrat la nr. .............. din ............. la
Serviciul de stare civila al ..............., prin care se constata nasterea
subsemnatului, a fost facuta mentiunea ca sunt nascut din parinti necunoscuti.
Aceasta mentiune nu corespunde realitatii n ceea ce priveste filiatia materna,
asa cum rezulta dintr-o serie de fapte, si anume:
1. prta mi-a acordat ngrijirea si cresterea pe care ar fi acordat-o
propriului ei fiu timp de ani, stabilind ntre ea si subsemnatul raporturile dintre
mama si copil;
2. ea a recunoscut n repetate rnduri fata de prietenii apropiati ca sunt
copilul ei nascut n afara casatoriei;
3. n perioada anterioara nasterii mele, ea a fost nsarcinata si nu este
cunoscut ca ar fi nascut un alt copil sau ca ar fi suferit vreun accident care sa
compromita sarcina.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 50, 51 si 52 din Codul
familiei.
nteleg sa ma folosesc de interogatoriul prtei - care urmeaza a fi citata
cu aceasta mentiune, de proba cu acte, si anume de certificatul constatator al
nasterii mele precum si de dovada cu martori, pentru care propun pe:
1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea
............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;
2. ....................., din localitatea ............., judetul ........., str. ................., nr.
......, etajul ......, apart. .......;
Depun prezenta cerere, precum si copii dupa certificatul constatator al
nasterii mele, n dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si celalalt
pentru a fi comunicat prtei.
Data ..........
Semnatura reclamantului, ........................
DOMNULUI PRESEDINTE AL .......................
Actiune n
stabilirea
filiatiei fata
de mama
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
143
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul .................... (numele si prenumele reclamantului),
domiciliat n localitatea .............., judetul ............., str. ..............., nr. ......, etajul
......, apart. ......, chem n judecata si personal la interogatoriu pe ..................
(numele si prenumele prtei), domiciliata n localitatea ..............., judetul
............., str. ................, nr. ......., etajul ....., apart. ......., n nume propriu si ca
reprezentanta legala a minorului pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta sa
hotarti ca recunoasterea de catre prta a numitului minor nu corespunde
realitatii. Cer, de asemenea cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt, subsemnatul sunt nascut din casatoria prtei cu sotul ei ..........
Dupa moartea acestuia din urma, prta, prin declaratia declaratia
autentificata sub nr. ...... din ............ la Biroul notarial ......... a recunoscut pe
minorul ........... ca fiind copilul ei, nascut n afara casatoriei cu tatal meu, desi
n registrul de stare civila al Serviciului de stare civila din ........ sub nr. ..... din
......, aceasta nastere a fost nregistrata cu mentiunea din parinti necunoscuti.
n realitate, recunoasterea nu corespunde realitatii pentru urmatoarele
motive:
1. copilul recunoscut nu a folosit si nu foloseste nici n prezent starea
civila a prtei, ci a fost si este ngrijit si crescut de soacra ei;
2. aceasta din urma a prezentat n perioada anterioara nasterii copilului,
toate semnele de sarcina, fara sa se stie sa fi nascut un copil sau sa fi suferit
vreun accident care sa compromita sarcina;
3. prta a afirmat fata de martori ca, n realitate, copilul recunoscut de
ea este nepotul, nu fiul ei.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 49 din Codul familiei.
nteleg sa ma folosesc de interogatoriul prtei - care urmeaza a fi citata
cu aceasta mentiune - de proba cu acte, si anume de certificatul constatator al
nasterii mele si de certificatul constatator al nasterii minorului recunoscut,
precum si de dovada cu martori, pentru care propun pe:
1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea
............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;
2. ....................., din localitatea ............., judetul ........., str. ................., nr.
......, etajul ......, apart. .......;
Depun prezenta cerere, precum si copii de pe actele de care nteleg sa ma
folosesc, n dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si celalalt pentru
a fi comunicat prtei:
Data ..........
Semnatura reclamantului, ........................
DOMNULUI PRESEDINTE AL ............................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata .................. (numele si prenumele reprezentantului legal al
reclamantei) domiciliata n localitatea ................, judetul ............., str. ..............,
nr. ......, etajul ...... apart. ......, n calitate de reprezentanta legala a fiului meu
minor ....................., chem n judecata si personal la interogatoriu pe ................
Actiune n
contestarea
recunoasterii
copilului de
catre mama
Actiune n
stabilirea
filiatiei fata
de tata (n
stabilirea
paternitatii)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
144
Actiune n
contestarea
recunoasterii
paternitatii
(numele si prenumele prtului), domiciliat n localitatea .........., judetul
..........., str. .........., nr. ..., etajul ....., apart. ......, pentru ca prin hotarrea ce veti
pronunta sa stabiliti ca sus-numitul minor este copilul din afara casatoriei al
prtului si sa-l obligati pe acesta din urma sa-mi plateasca cheltuieli de
judecata si onorariu de avocat. Va rog, de asemenea, sa dispuneti comunicarea
hotarrii de admitere a prezentei actiuni la Serviciul de stare civila al ...........
pentru a opera mentiunea stabilirii filiatiei n actul de nastere.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt, prtul a convietuit cu mine cu ncepere de la ............. si pna la
............ Din aceste relatii s-a nascut la data de .............. copilul nostru
......................... a carui nastere a fost nregistrata n registrul Serviciului de
stare civila de pe lnga Consiliul Local al ..................... sub nr. ............... din
................... n actul de nastere ntocmit cu aceasta ocazie, s-a trecut numele
meu ca mama, iar n ceea ce priveste tatal s-a trecut mentiunea necunoscut. De
la nasterea copilului si pna la data la care prtul a ncetat sa convietuiasca cu
mine, acesta din urma s-a comportat ca tata al copilului, ngrijindu-se de
cresterea si ntretinerea lui si oferindu-i mijloacele necesare n acest scop.
Dat fiind ca perioada de concepere a copilului coincide cu perioada de
convietuire a prtului cu mine si tinnd seama de faptul ca prtul s-a
comportat timp de ani ca tata al copilului meu, sunt ntrunite conditiile necesare
pentru stabilirea paternitatii. n ceea ce priveste termenul de introducere a
acestei cereri, mentionez ca ea este facuta nauntrul timpului de un an de la data
la care prtul a ncetat sa mai convietuiasca cu mine si sa mai ntretina pe copil.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 56, art. 59, art. 60,
art. 64 si art. 86 din Codul familiei.
nteleg sa ma folosesc de interogatoriul prtului - care urmeaza a fi citat
cu aceasta mentiune - de proba cu acte, si anume de certificatul consta-tator
al nasterii fiului meu si de scrisorile prtului prin care recunoaste pater-nitatea
copilului, precum si de dovada cu martori pentru care propun pe:
1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea
............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;
2. ....................., din localitatea .............., judetul ........., str. ..............., nr.
......, etajul ......., apart. ........
Depun prezenta cerere, precum si copii de pe actul de care nteleg sa ma
servesc, n dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a
fi comunicat prtului.
Semnatura reclamantei, ......................
DOMNULUI PRESEDINTE AL .............................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul ................. (numele si prenumele reclamantului) domiciliat
n localitatea .........., judetul .........., str. ............, nr. ...., etajul ...., apart. ......,
chem n judecata si personal la interogatoriu pe ............ (numele si prenumele
prtului) domiciliat n ............ judetul .........., str. ............, nr. ......, etajul .......,
apart. ......., n nume propriu si ca reprezentant legal al minorului ............
(numele si prenumele celui recunoscut), pentru ca prin hotarrea ce veti
pronunta sa constatati ca recunoasterea de catre prt a paternitatii asupra
numitului minor, recunoastere constatata prin actul autentificat de Biroul
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
145
notarial .............. sub nr. ..........., din .........., nu corespunde realitatii si sa
dispuneti anularea mentiunii facute n acest sens n registrul de stare civila al
............ Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt, subsemnatul sunt fiul prtului nascut din casatoria sa cu
.................., Prin actul autentic sus-mentionat, tatal meu a recunoscut, nsa, ca
ar fi tata al minorului ................., nascut n afara casatoriei, din relatiile sale cu
.................. n realitate, aceasta declaratie este cu totul necorespunzatoare
situatiei adevarate, ntruct la data conceptiei minorului, tatal meu se gasea n
strainatate. ntr-adevar, prtul a lipsit din tara n lunile ianuarie - mai 199....,
iar minorul s-a nascut la 10 decembrie din acelasi an.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 58 din Codul familiei.
nteleg sa ma folosesc de interogatoriul prtului - care urmeaza a fi citat
cu aceasta mentiune de proba cu acte, si anume de certificatele constatatoare
a nasterii mele si a nasterii minorului recunoscut, precum si de proba cu
martori, pentru care propun pe:
1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea
............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;
2. ....................., din localitatea ............., judetul ........., str. ................., nr.
......, etajul ......, apart. .......;
Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-
mentionate, n dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru
a fi comunicat prtului.
Semnatura reclamantului, ........................
DOMNULUI PRESEDINTE AL .................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul ................ domiciliat n ..........., judetul ........., str. .............,
nr. ......., ap. ...., chem n judecata si personal la interogatoriu pe .......................
domiciliata n ............, judetul ........, str. ........, nr. ...., ap. ....., n nume propriu
si n calitate de reprezentanta a copilului minor .............., pentru ca prin
hotarrea ce veti da, sa constatati ca numitul minor nu este fiul meu rezultat
din casatoria cu prta si sa anulati mentiunea facuta n acest sens n actul de
nastere nregistrat sub nr. ........ din ............... n registrul Serviciului de stare
civila al .............. Cer, de asemenea cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.
Motivele actiunii:
n fapt, am fost casatorit cu prta de la .............. pna la .........., cnd
sentinta civila nr. ......... din .............. a ...................., a fost admisa actiunea mea
de divort. n timpul casatoriei, sotia mea a nascut pe minorul prt, a carui
nastere a fost nregistrata sub nr. .......... din .......... la serviciul de stare civila
al ..............., cu mentiunea numelui meu ca tata. n realitate n timpul cuprins
ntre a trei suta si a suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului, subsemnatul
am lipsit din tara, fiind plecat n ........... ntre datele de .......... si de ............ Este
evident, deci, ca eu nu pot fi tatal minorului prt.
n drept, mi ntemeiez cererea pe disp. art. 54 si 55 din Codul familiei.
nteleg sa ma folosesc de interogatoriul prtei, de dovada cu acte
(certificat constatator al casatoriei subsemnatului cu prta, certificat
Actiune n
tagaduirea
paternitatii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
146
Cerere de
chemare n
judecata
pentru
acordarea
pensiei de
ntretinere
copilului
Cerere pen-
tru ncre-
dintarea
copilului
spre
crestere si
educare
unui parinte
constatator al nasterii minorului prt, adeverinta eliberata de ........... din care
rezulta perioada lipsei mele nentrerupte din tara), precum si de dovada cu
martori, pentru care propun pe: ..............................
Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-
mentionate, n dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si celalalt
pentru a fi comunicate prtei.
Semnatura reclamantului, ......................
DOMNULUI PRESEDINTE AL ............................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata(ul) .............. domiciliat(a) n ............., n numele si ca
reprezentant(a) legal(a) a(al) minorului ............, chem n judecata si personal
la interogatoriu pe prtul(a) ..........., domiciliat(a) n ........., pentru a fi
obligat(a) la
PENSIE DE NTRETINERE
urmnd sa contribuie lunar la cheltuielile de ntretinere a minorului mai
sus-numit si sa-mi plateasca cheltuielile de judecata pe care le voi face cu acest
proces.
Motivele actiunii:
n fapt, din casatoria mea cu prtul(a) a rezultat minorul mai sus-numit.
La data de .......... prtul(a) a parasit domiciliul comun. Copilul a ramas sub
ngrijirea mea si pentru ca prtul(a) refuza sa acorde de bunavoie ntretinere
minorului, va rog sa fie obligat la ntretinere n raport de posibilitatile materiale
pe care le are. Este salariat(a) la ..........., si totodata poseda alte bunuri
aducatoare de venituri, printre care un teren n suprafata de ......
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 107 raportat la art. 86
si art. 94, C. fam. si va rog sa admiteti actiunea si sa obligati pe prt(a) sa
contribuie lunar la cheltuielile de ntretinere a copilului minor.
n dovedirea actiunii nteleg sa ma folosesc de interogatoriul prtului(ei)
si de relatiile pe care instanta urmeaza sa le ceara n legatura cu veniturile pe
care le realizeaza.
Depun actiunea n dublu exemplar la care anexez copia certificatului de
casatorie si copia certificatului de nastere al copilului minor.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata(ul) ............ domiciliat(a) n ............., n numele si ca
reprezentant(a) legal(a) a copilului meu minor .........., chem n judecata si
personal la interogatoriu pe sotul(ia) prt(a) ............ domiciliat(a) n ............,
pentru
NCREDINTAREA COPILULUI MINOR
urmnd ca, prin hotarrea ce veti pronunta, sa-mi ncredintati mie spre
crestere si educare pe sus-numitul minor. Cer, de asemenea, ca prtul(a) sa
fie obligat(a) sa contribuie la ntretinerea minorului si sa-mi plateasca cheltuieli
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
147
de judecata.
Motivele actiunii:
n fapt, sunt casatorit(a) cu prtul(a) de la data de .........., iar din
casatorie a rezultat minorul .........., nascut la data de ...........
Datorita unor nentelegeri ne-am despartit n fapt la data de .............
Minorul a fost luat de prt(a) si dus la parintii lui(ei). Acestia sunt n vrsta,
nu au locuinta corespunzatoare si conditii materiale suficiente pentru a asigura
copilului o buna crestere si dezvoltare. Copilul a fost luat si dus la ei numai
n scopul ca prtul(a) sa nu poata fi obligat(a) la ntretinere, dovada ca nici
acum nu contribuie cu nimic la cresterea si educarea copilului.
Avnd n vedere ca pna n prezent copilul a fost crescut de mine, din care
cauza mi este puternic atasat sufleteste, vrsta sa, mprejurarea ca eu ma pot
ocupa personal de cresterea si educarea lui, ca am conditii materiale mai bune
dect prtul(a) si parintii sai, va rog sa-mi ncredintati mie copilul spre crestere
si educare.
De asemenea, va rog ca prtul(a) sa fie obligat(a) la ntretinerea
minorului, n raport de veniturile pe care le realizeaza si de nevoile copilului,
precum si la cheltuieli de judecata.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 100 C. fam. raportat
la art. 42 C. fam. care se aplica prin asemanare, si pe dispozitiile art. 107, art.
86 si art. 94 C. fam. cu privire la obligarea prtului(ei) la ntretinere.
n dovedirea actiunii nteleg sa ma servesc de interogatoriul prtului(ei),
de ancheta sociala pe care o va face autoritatea tutelara si de declaratiile
martorilor: ............. .................. ..................
Depun cererea de chemare n judecata n dublu exemplar, timbru fiscal n
valoare de ........ lei si timbrul judiciar n valoare de ......... lei.
Anexez copia certificatului de casatorie si copia certificatului de nastere
al copilului minor.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata(ul) ............. domiciliat(a) n ........... n numele si ca
reprezentant(a) legal(a) a-l(a) copilului meu minor ........... chem n judecata si
personal la interogatoriu pe sotul(a) prt(a) ..........., domiciliat(a) n .........,
pentru
STABILIREA DOMICILIULUI MINORULUI LA MINE.
De asemenea, va rog ca prtul(a) sa fie obligat(a) sa contribuie la
cheltuielile de crestere, educare, nvatatura si pregatire profesionala a copilului
si sa-mi plateasca cheltuielile de judecata pe care le voi face cu judecarea acestei
cauze.
Motivele actiunii:
n fapt sunt casatorit(a) cu prtul(a) de la data de .......... iar din casatorie
a rezultat minorul ............, nascut la data de ............
De la data de ......... nu mai locuim mpreuna si datorita nentelegerilor
existente ntre noi, nu am reusit sa decidem, de comun acord, la care din noi sa
locuiasca copilul minor.
Cerere de
chemare n
judecata
pentru sta-
bilirea
domiciliului
copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
148
Cerere de
modificare a
masurii n-
credintarii
sau stabilirii
domiciliului
copilului
Pna n prezent, prtul(a) a manifestat un total dezinteres fata de
cresterea, educarea si supravegherea copilului, sarcina aceasta revenindu-mi n
exclusivitate. Datorita acestui fapt copilul mi este foarte atasat si este n
interesul lui de a locui n continuare mpreuna cu mine. De aceea, va rog sa-mi
admiteti actiunea si sa stabiliti la mine domiciliul copilului minor.
De asemenea, va rog ca prtul(a) sa fie obligat(a) sa contribuie la
cheltuielile de crestere, educare, nvatatura si pregatire profesionala a
minorului, sub forma unei pensii de ntretinere lunara.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 100, art. 107, art. 86
si art. 94 C. fam.
n baza art. 274 C. proc. civ. va rog ca prtul(a) sa fie obligat la plata
cheltuielilor de judecata pe care le voi face.
Dovada actiunii nteleg s-o fac cu interogatoriul prtului(ei), cu ancheta
sociala pe care o va efectua autoritatea tutelara si cu declaratiile martorilor:
................ ............... ....................
Depun actiunea n dublu exemplar, timbrata cu timbru fiscal n valoare de
.......... lei, copia certificatului de casatorie, copia certificatului de nastere al
copilului si timbrul judiciar n valoare de ......... lei.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata(ul) ............, domiciliat(a) n .............. chem n judecata si
personal la interogatoriu pe prtul(a) domiciliat(a) n ............, pentru ca prin
hotarrea pe care o veti pronunta, sa
MODIFICATI MASURA DE STABILIREA DOMICILIULUI
minorului .......... (sau de ncredintare a minorului spre crestere si educare)
n sensul de a se stabili domiciliul minorului la mine (sau ca minorul sa-mi fie
mie ncredintat spre crestere si educare).
Va rog, de asemenea, ca prtul(a) sa fie obligat(a) sa contribuie la
cheltuielile de crestere, educare, nvatatura si pregatire profesionala a copilului
si sa-mi plateasca cheltuielile de judecata.
Motivele actiunii:
n fapt, prin sentinta civila nr ...... din .......... pronuntata de ........ s-a
stabilit la prt(a) domiciliul minorului mai sus-numit (sau minorul mai sus-
numit a fost ncredintat spre crestere si educare prtei(ului). Modificarea
acestei masuri este ceruta de interesele minorului, caruia prta(ul) nu-i poate
asigura conditii necesare pentru o dezvoltare corespunzatoare att sub aspect
material, ct si sub aspect moral si afectiv. Motivul l constituie mprejurarea
ca prta(ul):
a) a fost condamnat(a) la o pedeapsa cu privare de libertate;
b) a fost arestat(a);
c) este grav bolnav(a) si se afla internat(a) ntr-un spital unde va sta o
lunga perioada;
d) a parasit pe minor, care se afla sub ngrijirea bunicilor sau a altor
persoane etc. n aceasta situatie, mentinerea masurii respective ar avea consecinte
daunatoare asupra bunei dezvoltari fizice, cresterii si educarii minorului.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
149
De aceea, va rog sa admiteti actiunea si sa modificati masura respectiva,
n sensul ca domiciliul minorului sa fie stabilit la mine (sau minorul sa-mi fie
ncredintat spre crestere si educare), deoarece dispun de posibilitati materiale
suficiente, am o buna comportare morala, astfel nct pot asigura minorului o
mai buna crestere si educare.
Va rog, de asemenea, ca prta(ul) sa fie obligat(a) sa contribuie la
cheltuielile de crestere si educare a copilului minor, sub forma platii unei pensii
lunare.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 44 C. fam., iar n ceea
ce priveste obligatia de ntretinere pe dispozitiile art. 107 raportat la art. 86 si
art. 94 C. fam.
n dovedirea actiunii nteleg sa ma folosesc de interogatoriul prtei(ului),
de ancheta sociala care va fi efectuata de autoritatea tutelara, urmatoarele acte:
............, precum si de declaratiile urmatorilor martori: .............
Depun actiunea n dublu exemplar, timbrata cu timbru fiscal n valoare de
........ lei, la care anexez copia sentintei civile, prin care s-a dispus masura ce
urmeaza a fi modificata si timbrul judiciar n valoare de ......... lei.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatii (numele si prenumele ambilor reclamanti), ambii domiciliati
n localitatea ................., judetul .............., str. ............., nr. ........, etajul .........,
apart. ........, chemam n judecata si personal la interogatoriu pe (numele si
prenumele prtului), domiciliat n localitatea ................ judetul ..........., str.
............., nr. ......., etajul ........, apart. ........, pentru ca prin hotarrea ce veti
pronunta sa-l obligati sa ne napoieze pe fiul nostru n vrsta de ...... ani, pe care
l tine fara drept. Cerem, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de
avocat.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt subsemnatii suntem parintii copilului, iar prtul este bunicul
matern. La data de ............, fiul nostru a fost trimis de noi sa-si petreaca vara
la prt. Ulterior, nsa, acesta din urma a refuzat sa ne restituie copilul si cnd
ne-am prezentat la domiciliul prtului pentru a-l lua cu noi, am constatat ca
fusese trimis de prt ntr-un loc necunoscut.
n drept, ne ntemeiem cererea pe dispozitiile art. 103 din Codul familiei.
ntelegem sa ne folosim de proba cu interogatoriul prtului - care urmeaza
a fi citat cu aceasta mentiune si de proba cu martori, pentru care propunem pe:
1. ................. (numele si prenumele martorului), din ................, judetul
..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;
2. ................, din ..............., judetul .............., str. ..............., nr. ......, etajul
......, apart. ......;
Depunem prezenta cerere n dublu exemplar, dintre care unul pentru
instanta si altul pentru a fi comunicat prtului.
Semnatura reclamantilor, ........................
DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................
Cererea
parintilor
pentru
napoierea
copilului de
la o
persoana
care l tine
fara drept
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
150
Cerere de
chemare n
judecata
pentru
napoierea
copilului de
la persoana
care l tine
fara drept
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ............., domiciliat(a) n ............. n numele si ca
reprezentant(a) legal(a) a-l (a) minorului ............ nascut la data de .........., chem
la judecata si personal la interogatoriu pe prtul(a) ..............., domiciliat(a) n
.............. pentru ca, prin hotarrea ce veti pronunta, sa-l(o) obligati sa-mi
NAPOIEZE MINORUL,
pe care l tine fara drept.
De asemenea, cer ca prtul(a) sa fie obligat(a) sa-mi plateasca cheltuieli
de judecata.
Motivele actiunii:
n fapt, prin sentinta civila nr. .......... din ........... pronuntata de judecatoria
........... minorul sus-numit mi-a fost ncredintat spre crestere si educare (sau
i s-a stabilit domiciliul la mine).
La data de .........., n lipsa mea, prtul(a) a luat copilul si l-a dus la
domiciliul sau (al parintilor sau al concubinei(ului) etc.), fapta care poate avea
consecinte grave asupra bunei dezvoltari fizice, asupra cresterii si dezvoltarii
minorului. De aceea, va rog sa apreciati ca este n interesul minorului sa-mi fie
napoiat si sa pronuntati n acest sens o hotarre.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitia art. 103 C. fam.
n dovedirea actiunii nteleg sa ma servesc de interogatoriul prtului(ei),
de ancheta sociala care va fi efectuata de autoritatea tutelara si de declaratiile
martorilor: ............... ................... .................
Depun actiunea n dublu exemplar, timbrata cu timbru fiscal n valoare de
....... lei, copia sentintei civile precitata si timbrul judiciar n valoare de ...... lei.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ...............
DOMNULUI PRESEDINTE,
Subsemnatii -----, domiciliati n -----, n numele si ca reprezentati legali ai
fiului(cei) nostru(noastre) -----, nascut(a) la -----, va rugam sa
NCUVIINTATI CA MINORUL SA POARTE NUMELE TATALUI
Motivele actiuni:
n fapt, din relatiile noastre de concubinaj, s-a nascut minorul(a) ..........
a carui nastere a fost nregistrata pe numele mamei. Ulterior, prin declaratia
autentificata sub nr .......... din .......... la .........., copilul a fost recunoscut si de
mine care sunt tatal lui.
La data de .........., noi, parintii copilului, ne-am casatorit si am luat nume
de familie comun de ...........
Copilul locuieste mpreuna cu noi.
n drept, ne ntemeiem cererea pe disp. art. 64 al. 2 C. fam.
Va rugam sa admiteti cererea si sa ncuviintati minorului sa poarte numele
......
Anexam la prezenta cerere copia certificatului de nastere a copilului,
declaratia autentica de recunoastere a copilului din partea tatalui si copia
certificatului nostru de casatorie.
Depunem timbru fiscal n valoare de .. lei si timbru judiciar n valoare de .. lei.
ncuviintarea
copilului sa
poarte nu-
mele tatalui
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
151
Data depunerii ..........
Semnatura ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..........
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ........., domiciliat(a) n ............, chem n judecata (pe cale
de ordonanta presedintiala) pe prtul(a) ............, domiciliat(a) n .............,
pentru ca, prin hotarrea ce veti pronunta, sa-l(o) obligati sa-mi permita
SA AM LEGATURI PERSONALE CU MINORUL
nascut la data de ........., care se afla sub cresterea si ngrijirea sa.
De asemenea, cer ca prtul(a) sa fie obligat(a) sa-mi plateasca cheltuieli
de judecata.
Motivele actiunii:
n fapt, din casatorie (sau concubinaj) a rezultat minorul mai sus-numit,
care se afla sub ngrijirea prtului(ei), fiindu-i ncredintat (sau la care s-a
stabilit domiciliul) prin sentinta civila nr. ...... din ......... pronuntata de
Judecatoria .............
Prtul(a) mi interzice sa am legaturi personale cu copilul, motiv care ma
determina sa introduc prezenta actiune.
Rog sa fie obligat(a) sa-mi permita sa am legaturi personale cu minorul,
n modul urmator (se enunta modalitatea propusa).
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 43 alin. 3 raportat la
art. 97 C. fam. (sau pe dispozitiile art. 581 C. proc. civ.).
n dovedirea actiunii nteleg sa ma servesc de interogatoriul prtei(ului)
si de declaratiile martorilor: ............... ................ ................
Anexez copia certificatului de nastere al copilului si copia sentintei civ-
ile precizata.
Depun actiunea n dublu exemplar, chitanta de plata taxei de timbru n
valoare de ......... lei si timbrul judiciar n valoare de ......... lei.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata ....., domiciliata n ....., n numele si ca reprezentanta legala a
minorului ......, chem n judecata si personal la interogatoriu pe sotul meu, prtul
..... domiciliat n ...., pentru ca prin hotarrea ce o veti pronunta, sa-l obligati sa-mi
REMITA ALOCATIA DE STAT
pe care a ncasat-o, n suma de .............. lei, n perioada .............., cu titlu
de alocatie de stat
sau
nencasata, din vina lui, pentru perioada ......, reprezentnd alocatia de stat
cuvenita minorului, si n continuare sa fie obligat la plata alocatiei de stat ce o va
primi de la unitatea la care este salariat, precum si cheltuielile de judecata.
Motivele actiunii:
n fapt, din casatoria noastra a rezultat minorul ...., nascut la data de ....
Chemare n
judecata
pentru a
avea legaturi
personale
cu copilul
Actiune n
justitie
pentru plata
alocatiei de
stat
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
152
De la data de .............. suntem despartiti n fapt, iar minorul se afla n
ntretinerea mea exclusiva.
Prtul este (sau a fost) ncadrat la .............. si a ncasat (sau din vina lui
nu a ncasat) alocatia de stat cuvenita minorului pentru perioada .............. si
nu mi-a remis-o (sau din aceasta cauza nu mi-a remis-o).
n baza principiului mbogatirii fara just temei (sau n baza art. 998-999 C.
civ.), va rog ca prtul sa fie obligat sa-mi remita suma ncasata (sau sa fie obligat
sa ma despagubeasca cu suma cuvenita copilului si nencasata din vina lui).
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 7 alin. 1 si 2 si art. 8 din
Legea nr. 61/1993.
De asemenea, va rog sa obligati pe prt si la plata alocatiei de stat ce o
va primi n viitor de la unitatea la care este ncadrat.
Dovada actiunii nteleg sa o fac cu adresa nr. ........... din ........... ce mi-a fost
trimisa de la unitatea la care lucreaza (sau a lucrat) prtul, din care rezulta ca
a ncasat suma de ...........lei, pentru perioada ..........., cu titlu de alocatie de
stat (sau din vina lui nu a ncasat alocatia de stat cuvenita pentru ca nu a
ntocmit formele necesare sau a refuzat sa ncaseze alocatia).
n caz de nevoie va rog sa cereti oficiului relatii de la unitatea amintita.
Depun actiunea n dublu exemplar si copia certificatului de nastere a copilului.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................
DOMNULE PRESEDINTE,
Autoritatea tutelara (sau Parchetul ..............).
n temeiul art. 109 C. fam. si art. 45 C. proc. civ.,
Chemam n judecata si personal la interogatoriu pe ......., domiciliat(a, ti)
n ............, nascut(a, ti) la ..........., n ............., pentru a se pronunta
DECADEREA ACESTUIA(EIA, ORA) DIN DREPTURILE
PARINTESTI
Motivele actiunii:
n fapt, (se enunta motivele si probele care justifica luarea masurii
decaderii drepturilor parintesti).
n drept, mi ntemeiez actiunea pe disp. art. 109 C. fam. (si art. 45 C. pr. c.).
Dovada actiunii o facem cu interogatoriul partii prte, acte si martori.
Depunem actiunea n ..... exemplare pentru a se comunica parintelui
(parintilor) prt (prti) si autoritatii tutelare (daca este facuta de parchet).
Data depunerii ..............
Semnatura si parafa, ....................
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI ...............
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul ........ (numele si prenumele petitionarului) domiciliat n
localitatea ....., judetul ......, str. ......, nr. ....., etajul ........, apart. ......, va rog sa
hotarti, dupa ascultarea autoritatii tutelare de pe lnga Consiliul Local al .....
si a sotiei mele ........... (numele si prenumele celuilalt parinte), domiciliata n
Actiune n
justitie
pentru
decaderea
din
drepturile
parintesti
Cererea
parintelui
decazut din
drepturile
parintesti de
a i se reda
exercitiul
acestor
drepturi
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
153
localitatea ........, judetul ......., str. ......., nr. ....., etajul ...., apart. ......, sa mi se
redea exercitiul drepturilor parintesti asupra fiului meu ....., n vrsta de ....,
exercitiu care mi-a fost ridicat prin sentinta civila nr. .... din ..... a ......
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt, prin hotarrea sus-mentionata, ............. s-a pronuntat decaderea
subsemnatului din drepturile parintesti asupra fiului meu ..........., retinnd n
fapt ca din cauza alcoolismului am dovedit o atitudine abuziva si neglijenta care
a pus n primejdie sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. La scurt timp
dupa pronuntarea acestei hotarri, subsemnatul m-am supus unui tratament
de dezintoxicare, fiind internat timp de .......... la Spitalul ..................., de unde
am iesit complet vindecat. De atunci, am dus o viata ordonata si m-am ncadrat
n munca, unde depun o activitate apreciata.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 112 din Codul familiei.
nteleg sa ma folosesc de dovada cu acte, si anume de hotarrea de
decadere a subsemnatului din drepturile parintesti si de certificatul medical din
care rezulta completa mea vindecare, precum si de proba cu martori, pentru
care propun pe:
1. ................. (numele si prenumele martorului), din ................, judetul
..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;
2. ................, din ..............., judetul .............., str. ..............., nr. ......, etajul
......, apart. .......
Depun prezenta cerere, precum si copii certificate de pe actele sus-
mentionate, n triplu exemplar, dintre care unul pentru instanta si alte doua
pentru a fi comunicate autoritatii tutelare si sotiei mele.
Semnatura petitionarului, .........................
DOMNULUI PRESEDINTE AL ............................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata ......... cu sediul n ........., chem n judecata pe ........., cu
domiciliul n ........., pentru ca pe cale de hotarre judecatoreasca
SA DECLARE ABANDONAT
pe minorul(minora) ......... nascuta la data de ........., n ........., aflat n n-
grijirea ......... ca urmare a faptului ca prtul(tii) s-a(u) dezinteresat de el, n mod
voit, o perioada mai mare de 6 luni.
Motivele actiunii:
n fapt, (se enunta starea de fapt si motivele care justifica luarea acestei
masuri).
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 2 alin. 2 din legea nr. 47
din iulie 1993.
Dovada cererii o facem cu acte.
Depunem cererea n ..... exemplare, pentru a se comunica autoritatii
tutelare si .......
Anexam actele prevazute de art. 2 alin. 3 din legea citata.
Data depunerii .........
Semnatura si eventual parafa .........
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .........
Actiune n
justitie
pentru
declararea
abandonului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
154
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ........, domiciliat(a) n ........, tatal(sau mama)
minorului(ei) ........., nascut(a) la data de ........., n ........., aflat n ngrijirea .......,
care, prin hotarre judecatoreasca nr. ......... din ......... a Tribunalului ......., la
cererea ....... a fost declarat abandonat de catre mine, va rog sa dispuneti
REDAREA DREPTURILOR PARINTESTI
pentru ca au ncetat cauzele care au condus la declararea abandonului si
reluarea exercitiului acestor drepturi este n interesul minorului.
Motivele actiunii:
n fapt, prin hotarrea judecatoreasca ........ din ........ a Tribunalului ........
la cererea formulata de ........ s-a declarat abandonat minorul(a) ........ care este
fiul (fiica) mea (meu) pentru ca .........
n prezent au ncetat cauzele care au determinat luarea masurii respective,
pentru ca .........
De aceea, va rog sa dispuneti sa mi se redea exercitiul drepturilor parintesti.
n drept mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 6 din Legea nr. 47 din
7 iulie 1993.
Dovada actiunii o fac cu .........
Depun cererea n ........ exemplare.
Data depunerii ........
Semnatura ........
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI -----
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata .................... (numele si prenumele reclamantului),
domiciliata n judetul .........., str. .............., nr. ......., etajul ......., apart. ........,
chem n judecata si personal la interogatoriu pe sotul meu .................,
domiciliat n localitatea ..............., judetul ............, str. .............., nr. ......., etajul
..........., apart. ........, pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta sa desfaceti
casatoria ncheiata ntre subsemnata si prt n fata delegatului de stare civila
al .............. la data de ........... si nscrisa n registrul de stare civila sub nr. ...........
din acel an, oblignd totodata, pe prt sa-mi plateasca cheltuieli de judecata
si onorariul de avocat. Va rog sa dispuneti ca pentru termenul de judecata sa
fie citata si autoritatea tutelara de pe lnga Comitetul executiv al Consiliului
Local al ................
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
(n fapt, prtul ma supune unui regim de insulte si violente care fac cu
neputinta continuarea casatoriei pentru mine. Astfel, n repetate rnduri, el
vine beat acasa si atunci ma insulta si ma bate, provocnd scandaluri. Pe de alta
parte, el refuza sa-mi dea banii necesari ntretinerii gospodariei, uneori
lasndu-ma cu totul fara mijloace cte o luna, doua.)
Din casatoria noastra au rezultat doi copii, si anume ................. (numele
si prenumele copilului), n vrsta de ...... ani, si ................... n vrsta de ..... ani,
pe care va rog, sa mi-i ncredintati spre crestere si educare, tinnd seama att
de vrsta lor, ct si de faptul ca, dat fiind brutalitatea de care da dovada prtul,
el nu prezinta garantia ca va exercita o influenta binefacatoare asupra educatiei
lor.
Cerere de
divort (1)
Actiune n
justitie
pentru
redarea
drepturilor
parintesti
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
155
Dat fiind ca subsemnata voi continua sa ma ocup de cresterea si educarea
copiilor si pentru a nu se crea pentru ei o situatie de stnjenire ca urmare a
faptului ca vor avea un alt nume dect cel pe care l-as purta eu, va rog sa
admiteti sa port numele sotului meu si dupa desfacerea casatoriei urmatoarele:
tinnd seama de faptul ca prtul a avut n timpul casatoriei un salariu de .......
lei iar subsemnata am depus o munca nentrerupta n cadrul gospodariei.
Va rog, sa recunoasteti dreptul subsemnatei de a continua sa locuiasca
mpreuna cu copiii n locuinta pe care o ocupam n prezent, din ..........., judetul
............ str. ........... nr. ....., etajul .......... apart. ......, nlocuind n contractul de
nchiriere pe sotul meu, care n prezent este titularul acestui contract.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 38 din Codul familiei
n ceea ce priveste divortul, ale art. 40 din Codul familiei n ceea ce priveste
pastrarea numelui de familie al prtului, ale art. 36 din Codul familiei n ceea
ce priveste mpartirea bunurilor comune.
nteleg sa ma folosesc pentru dovedirea sustinerilor mele de interogatoriul
prtului - care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune - de proba cu acte, si
anume de certificatul constatator al casatoriei subsemnatei cu prtul, de
certificatele constatatoare ale nasterii copiilor, de adeverinta din care rezulta
salariul primit de prt n timpul casatoriei si de contractul de nchiriere a
locuintei detinute de noi, precum si de proba cu martori pentru care propun pe:
1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea
............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;
2. ....................., din localitatea ............., judetul ........., str. ................., nr.
......, etajul ......, apart. .......;
Depun prezenta cerere, precum si copii certificate de pe actele sus-
mentionate, n trei exemplare, dintre care unul pentru instanta si celelalte doua
pentru a fi comunicate prtului si autoritatii tutelare de pe lnga Consiliul local
.................
Data ..........
Semnatura reclamantei, ......................
DOMNULUI PRESEDINTE AL ..............................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata(ul) ......., domiciliat(a) n ......., chem n judecata pe sotul
(sotia) mea (meu) ......., domiciliat(a) n ......., pentru
DIVORT
urmnd ca pe baza probelor ce vor fi administrate instanta sa hotarasca:
a) n baza art. 37 alin 2 C. fam., desfacerea casatoriei nregistrata sub nr
....... din ....... la ....... din vina prtului(ei).
b) n baza art. 42 alin. 1 C. fam., sa-mi fie ncredintat spre crestere si
educare a copilului minor ......., nascut la data de ......., conform certificatului
de nastere nr. ....... nregistrat la ........
c) n baza art. 42 alin. 3 C. fam., obligarea prtului(ei) sa contribuie la
cheltuielile de crestere, nvatatura, educare si pregatire profesionala a copilului,
potrivit dispozitiilor art. 94 C. fam.
d) n baza art. 36 alin. 1 C. fam., mpartirea bunurilor comune dobndite
n timpul casatoriei;
e) n baza art. 41 C. fam., prtul(a) sa-mi fie obligat(a) sa-mi acorde
Cerere de
divort (2)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
156
ntretinere pentru ca ma aflu n nevoie din pricina incapacitatii de munca
survenita nainte de casatorie (ori n timpul casatoriei);
f) n baza art. 22 din legea nr. 5 din 1973, sa-mi atribuie beneficiul
contractului de nchiriere privitor la locuinta;
g) n baza art. 40 C. fam., sa reluam numele avute nainte de casatorie.
Rog ca prtul(a) sa fie obligat(a) la plata cheltuielilor de judecata pe care
le voi face cu acest proces.
Motivele actiunii:
n fapt, ne-am casatorit la data de ......., iar din casatorie au rezultat (sau
nu) copii minori.
n continuare trebuie facute referiri scurte la toate capetele de cerere
enuntate mai sus, si anume:
a) precizarea daca sunt despartiti n fapt, de la ce data, si apoi prezentarea
motivelor temeinice datorita carora raporturile dintre soti sunt att de grave si
iremediabil vatamate, nct continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru
cel care cere desfacerea ei;
b) daca din casatorie au rezultat copii, trebuie aratat sub a carui crestere
si ngrijire se gasesc si motivat cui anume trebuie ncredintati n continuare;
c) daca se solicita ntretinere pentru copii, se vor indica date privitoare la
starea materiala a parintilor;
d) daca sotul reclamant este n nevoie si solicita ntretinere, trebuie aratat
de ce incapacitatea de munca s-a ivit nainte de casatorie sau n timpul casatoriei,
daca este totala sau partiala, temporara sau permanenta si cum o dovedeste;
e) daca se cere mpartirea bunurilor comune, acestea trebuie enuntate si
trecuta valoarea fiecarui bun, pentru ca daca sotul prt contesta existenta unor
bunuri, reclamantul(a) este obligat(a) sa mai timbreze actiunea la valoarea
bunurilor nerecunoscute;
f) ct priveste acordarea beneficiului contractului de nchiriere, trebuie
date relatii despre locuinta respectiva, atasat contractul de nchiriere si aratate
motivele pentru care o cere;
g) cu privire la numele pe care urmeaza sa-l poarte dupa desfacerea
casatoriei, daca reclamanta doreste sa poarte numele de familie al celuilalt sot
si dupa desfacerea casatoriei, trebuie aratate motivele care justifica cererea;
h) daca se cere cheltuieli de judecata, trebuie aratat din ce se compun.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 37 alin. 2, art. 38 , art.
42 alin. 1 si 3, art. 36 alin. 1, art. 40, art. 41, art. 86, art. 94, art. 107 C. fam.,
art. 22 din Legea nr. 5/1973 si art. 276 C. pr. civ. Pentru dovedirea actiunii nteleg
sa ma folosesc de proba cu acte si proba cu martorii ........
Anexez la prezenta actiune, pe care o depun n dublu exemplar,
urmatoarele acte: certificatul de casatorie, copia certificatului de nastere al
copilului minor ......., copia contractului de nchiriere.
Pentru stabilirea taxei de timbru depun adeverinta privind veniturile din
munca realizate n ultimele 12 luni, certificatul de la primaria ....... privind
starea materiala si declaratia autentica de la Notarul public privind veniturile
realizate n ultimele 12 luni.
Depun timbrul judiciar n valoare de ....... lei.
Data depunerii .......
Semnatura .......
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .......
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
157
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata ........... (numele si prenumele reclamantei), domiciliata n
localitatea ............, judetul ........ str. .........., nr. ....., etajul ...., apart. ......, chem
n judecata si personal la interogatoriu pe sotul meu ............... (numele si
prenumele reclamantului), domiciliat n localitatea ....... judetul ....., str. ....., nr.
......, etajul ......., apart. ......., pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta sa-l
obligati sa-mi plateasca o pensie de ntretinere lunara n suma de .............. lei
cu ncepere de la data prezentei actiuni si pna la ramnerea definitiva a
hotarrii de divort. Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de
avocat.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt, prtul a introdus mpotriva mea o actiune de divort, care se
gaseste pendinte la acest tribunal si care formeaza obiectul dosarului nr. ..........
Concomitent cu introducerea actiunii, sotul meu a parasit domiciliul conjugal,
lasndu-ma cu desavrsire fara mijloace. Mentionez ca subsemnata sunt lipsita
de orice venit, deoarece, din pricina sanatatii, sunt inapta de munca; sotul meu
primeste un salariu de ......... lei lunar de la ntreprinderea unde lucreaza.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 41, alin. 1 si art. 86 din
Codul familiei.
nteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul prtului - care urmeaza
a fi citat cu aceasta mentiune - si de proba cu acte, si anume de adeverinta
asupra salariului primit de acesta si de certificatul asupra starii sanatatii mele.
Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-
mentionate, n dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru
a fi comunicat prtului.
Semnatura reclamantei, ......................
DOMNULUI PRESEDINTE AL ..........................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata ................... (numele si prenumele reclamantei) domiciliata
n localitatea ....... judetul ............., str. ............., nr. ........, etajul ........, apart.
........., chem n judecata Comitetul executiv al Consiliului Local al ......, cu
sediul n localitatea ........, judetul ..........., str. ........., nr. ....., pentru ca, prin
hotarrea ce veti pronunta, sa dispuneti nregistrarea n registrul de nascuti pe
anul ......., a nasterii fiicei mele ........, nascuta la data de ........ n localitatea .......,
judetul ........., str. ....., nr. ......, etajul ...., apart. ...., din parintii .......
Motivele cererii sunt urmatoarele:
n fapt, nasterea fiicei mele la data si locul mentionate mai sus nu a fost
declarata si nregistrata la Serviciul de stare civila, la timpul cuvenit.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 23, alin. 2 din Decretul
nr. 31/1954 si ale art. 21 din Legea nr. 119/1996.
nteleg sa ma folosesc de dovada ce va rezulta din cercetarile organelor de
politie - cercetari pe care va rog sa le ordonati - si de proba cu martori pentru
care propun pe:
1. ............. (numele si prenumele martorului), din ............., judetul ...........,
str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;
2. ........., din ........, judetul .........., str. ..........., nr. ...., etajul ....., apart. ....;
Actiune n
justitie
pentru
reclamarea
ntretinerii
de catre
unul dintre
soti n timpul
procesului
de divort
Cerere
pentru
nregistra-
rea tardiva a
nasterii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
158
Depun prezenta cerere, n dublu exemplar, dintre care unul pentru
instanta si altul pentru a fi comunicat Comitetului executiv al Consiliului Local
al ...................
Semnatura reclamantei, ......................
DOMNULUI PRESEDINTE AL .........................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) n ..........., chem n judecata si per-
sonal la interogatoriu pe sotul(ia) meu(a) ............, domiciliat(a) n ..............,
pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta sa dispuneti
MPARTIREA PROVIZORIE A LOCUINTEI
care constituie domiciliul nostru comun, precum si obligarea sa la plata
cheltuielilor de judecata.
Motivele actiunii:
n fapt, sunt casatorit(a) cu prtul(a) si domiciliul comun l constituie
imobilul situat n ............., compus din ..... camere, cu doua intrari separate.
Prtul(a) are o comportare violenta fata de mine si de copii, n sensul ca
zilnic ne bate, ne ameninta cu moartea si ne alunga din domiciliu. Datorita
acestei comportari am fost internat(a) n mai multe rnduri n spital, sunt
nevoit(a) sa dorm mpreuna cu copiii pe la diferiti cunoscuti si vecini.
Pentru evitarea pericolului unor noi violente din partea sotului(ei), va rog
sa hotarti mpartirea provizorie a folosintei locuintei comune. n acest scop
cer sa mi se atribuie folosinta celor doua camere cu intrare din strada principala,
iar prtului(ei) sa-i fie repartizate celelalte doua camere.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 36 alin. 2 C. fam. (si
art. 581 C. proc. civ., n cazul cnd se cere mpartirea pe cale de ordonanta
presedintiala).
Dovada actiunii nteleg sa o fac cu raspunsurile pe care prtul(a) le va da
la interogatoriul ce i se va lua, de proba cu o cercetare la fata locului pe care
urmeaza sa o efectueze instanta, de dovada cu acte medicale si proba cu
martorii: .............. .................... ..................
Depun prezenta cerere n dublu exemplar, timbru fiscal n valoare de .......
lei si timbrul judiciar n valoare de ........ lei.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata(ul) ............, domiciliat(a) n ............., chem n judecata si
personal la interogatoriu pe sotul(ia) meu(a) .............., domiciliat(a) n .............
pentru a fi
EVACUAT(A)
din locuinta care constituie domiciliul comun si totodata sa fie obligat(a)
sa-mi plateasca cheltuieli de judecata.
Motivele actiunii:
n fapt sunt casatorit(a) cu prtul(a), iar din casatorie au rezultat minorii:
Chemare n
judecata
pentru
mpartirea
provizorie a
locuintei
Cerere de
chemare n
judecata
pentru
evacuarea
sotului
turburent
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
159
............. .....................
Prtul(a) are viciul betiei, este violent(a), provoaca scandaluri, tulbura
linistea colocatarilor. Seara de seara vine acasa n stare de ebrietate, ma bate
att pe mine ct si pe copii si suntem permanent amenintati cu moartea.
Comportarea lui constituie o amenintare permanenta asupra sanatatii si
vietii noastre.
ntruct locuinta se compune dintr-o singura camera si practic nu poate
fi mpartita va rog sa dispuneti evacuarea prtului (chiar daca este
proprietarul locuintei).
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 24 lit. b Legea nr. 5/
1973 (si art. 581 C. proc. civ. cnd se cere pe cale de ordonanta presedintiala).
Va rog sa hotarti evacuarea prtului(ei) (fara somatie sau trecerea
vreunui termen).
Depun actiunea n dublu exemplar si chitanta de plata taxei de timbru n
valoare de ......... lei si timbrul judiciar n valoare de ............ lei.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata(ul) ............. domiciliat(a) n ............... n numele si ca
reprezentant(a) legal(a) a minorului ............., chem n judecata si personal la
interogatoriu pe prtul(a) ............., domiciliat(a) n ................, pentru ca, pe
baza hotarrii ce veti pronunta, sa dispuneti
MAJORAREA PENSIEI DE NTRETINERE
la care a fost obligat(a) prin sentinta civila nr. ........ din ............, pronuntata
de judecatoria ...............
De asemenea, cer obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata pe care le
voi face cu acest proces.
Motivele actiunii:
n fapt, prin hotarrea mai sus mentionata prtul(a) a fost obligat(a) sa
plateasca lunar suma de .......... lei pensie de ntretinere pentru minorul nascut
la data de ......... La stabilirea acestei pensii s-au avut n vedere nevoile
minorului si posibilitatile materiale ale prtului(ei), care se cifrau la un venit
mediu net lunar de .......... Aceasta situatie de fapt s-a schimbat. Nevoile
minorului, care acum este n vrsta de ...... ani si este elev, au crescut si n acelasi
timp au crescut si posibilitatile materiale ale prtului(ei), care realizeaza din
salariu un venit mai mare dect cel avut n vedere la stabilirea pensiei de
ntretinere, a carei majorare o solicit.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 44 raportat la art. 94
C. fam.
n dovedirea actiunii, nteleg sa ma folosesc de raspunsurile prtului(ei)
la interogatoriu, de relatiile pe care va rog sa le cereti de la unitatea ........... unde
prtul(a) este salariat(a), n legatura cu venitul net lunar realizat n ultimele
8 luni.
Depun actiunea n dublu exemplar, precum si copia sentintei civile nr.
........ din ..........
Data depunerii ..............
Cerere de
majorare a
pensiei de
ntretinere
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
160
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul ........ (numele si prenumele reclamantului) domiciliat n
localitatea .......... judetul ..........., str. ......, nr. ..., etajul ......., apart. ......, chem
n judecata si personal la interogatoriu pe ........... (numele si prenumele
prtei), domiciliata n localitatea ........ judetul ........, str. ........, nr. ...., etajul
....., apart. ......, pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta sa hotarti reducerea
pensiei de ntretinere pe care o datorez prtei pentru ntretinerea fiului nostru
......... si la plata careia am fost obligat prin sentinta nr. ........ din ............. a
........... de la suma de ........... lei lunar la suma de ........ lei lunar.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt, prin sentinta sus-mentionata am fost obligat sa platesc prtei o
pensie lunara de .............. lei, pentru ntretinerea fiului nostru.
Cuantumul pensiei a fost fixat n functie de salariul subsemnatului la acea
data, care era de ............. lei, si de lipsa de venituri a prtei.
Cu ncepere de la data de ............., nsa, subsemnatul primesc un salariu
mai mic si anume de .................... lei iar pe de alta parte prta este n prezent
functionara, primind un salariu de ................... lei. Dat fiind ca s-a schimbat
situatia de fapt care a dus la stabilirea cuantumului pensiei, urmeaza ca acest
cuantum sa fie reapreciat.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 94, din Codul familiei.
nteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul prtei - care urmeaza
a fi citata cu aceasta mentiune - si de proba cu acte, si anume de adeverinta din
care rezulta salariul meu n prezent. n acelasi timp, va rog sa obligati pe prta
sa faca dovada veniturilor sale.
Depun prezenta cerere, precum si copii de pe adeverinta sus-mentionata,
n dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi
comunicat prtei.
Semnatura reclamantului, ........................
DOMNULUI PRESEDINTE AL ...................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul ...................... domiciliat n ............, judetul ..............., str.
..................., nr. ......., ap. ....., n calitate de tutore al minorului chem n judecata
si personal la interogatoriu pe ........................ domiciliat n ................., judetul
..............., str. ..........., nr. ....., ap. ....., pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta
sa anulati contractul de vnzare-cumparare intervenit la data de ................ ntre
numitul prt n calitate de cumparator si .................. n calitate de vnzator,
ca tutore al sus-numitului minor, contract avnd drept obiect ................... Cer,
de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.
Motivele actiunii:
n fapt de la data .............. si pna la data ................, ca tutore al minorului
a functionat ........................... La data de ............... el a vndut, n calitate de
tutore al numitului minor, prtului, la pretul de ..................... lei, obiectul sus-
Cerere de
reducere a
pensiei de
ntretinere
Actiune n
anularea
unei
nstrainari a
bunurilor
unui
incapabil,
consimtita
de tutore fara
ncuviintarea
prealabila a
autoritatii
tutelare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
161
mentionat fara a cere si obtine prealabila ncuviintare a autoritatii tutelare.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 129 din Codul familiei.
nteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul prtului, care urmeaza
a fi citat cu aceasta mentiune, de proba cu acte (chitanta sub semnatura privata
din ................. prin care se constata ncheierea actului atacat si procesul-ver-
bal de inventariere a bunurilor minorului n care figureaza si obiectul vndut),
precum si de proba cu martori.
Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-
mentionate si de pe decizia de numire a mea ca tutore, n dublu exemplar, dintre
care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat prtului.
Semnatura reclamantului, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL ......................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul .............................. domiciliat n ..............., judetul ...........,
str. ..................., nr. ......., ap. ....., n calitate de tutore al minorului chem n
judecata si personal la interogatoriu pe ................. domiciliat n ....................,
judetul ..............., str. ..........., nr. ....., ap. ....., pentru ca prin hotarrea ce veti
pronunta sa anulati contractul de vnzare-cumparare avnd ca obiect...........,
intervenit la data de ............. ntre numitul minor, ca vnzator pe de o parte,
si prt, ca cumparator, pe de alta parte. Cer, de asemenea, cheltuieli de
judecata si onorariu de avocat.
Motivele actiunii:
n fapt, la data de ........... minorul .............. a vndut prtului la pretul
de ....... lei, un ............ asa cum rezulta din actul ncheiat sub semnatura privata
ncheiat cu acea ocazie. Deoarece, minorul vnzator are ........ ani, deci o capaci-
tate de exercitiu restrnsa, el nu putea sa nstraineze un bun al sau fara
ncuviintarea prealabila a tutorelui, adica a mea si a autoritatii tutelare.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 129 si 133 din Codul
familiei si ale art. 9 din Decretul nr. 31/1954.
nteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul prtului, care urmeaza
a fi citat cu aceasta mentiune, de proba cu acte (actul sub semnatura privata
ncheiat cu ocazia vnzarii si certificatul constator al nasterii minorului),
precum si de proba cu martori.
Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-
mentionate si de pe decizia de numire a mea ca tutore, n dublu exemplar, dintre
care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat prtului.
Semnatura reclamantului, .........
DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul ................... domiciliat n ..........., judetul ....................., str.
..................., nr. ......., ap. ....., n calitate de tutore al minorului chem n judecata
si personal la interogatoriu pe ................. domiciliat n ........, judetul ........., str.
......, nr. ....., ap. ....., pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta sa anulati
contractul de locatiune al imobilului situat n ....., judetul ......, str. ...., nr. ....,
Actiune n
anularea
unei
nstrainari,
fara
ncuviintarea
prealabila a
reprezentan-
tului legal si
autoritatii
tutelare, de
catre copilul
care a mpli-
nit 14 ani
Actiune n
anularea
unui act
ncheiat, fara
ncuviintarea
prealabila a
reprezentantu-
lui legal, de
catre mino-
rul de 14 ani
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
162
numar carte funciara ....., nr. topografic ......, contract intervenit la data de
........... ntre sus-numitul minor ca locator si prt ca locatar. Cer, de asemenea,
cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.
Motivele actiunii:
n fapt, minorul are vrsta de ......, si prin urmare, desi se bucura de ca-
pacitate de exercitiu restrnsa, totusi nu putea ncheia actul a carui anulare se
cere, fara o prealabila ncuviintare a tutorelui sau, adica a mea.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 133 din Codul familiei
si ale art. 9 din Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954.
nteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul prtului, care urmeaza
a fi citat cu aceasta mentiune, de proba cu acte (contractul a carui anulare o cer
si certificatul constator al nasterii minorului), precum si de proba cu martori.
Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-
mentionate si de pe decizia de numire a mea ca tutore, n dublu exemplar, dintre
care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat prtului.
Semnatura reclamantului, ........
DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul ......... (numele si prenumele reclamantului), domiciliat n
localitatea ........, judetul ........, str. ..........., nr. ....., etajul ........., apart. .........,
n calitate de tutore al minorului1) ............ chem n judecata si personal la
interogatoriu pe ............... (numele si prenumele prtului) domiciliat n
localitatea ................, judetul ........., str. ........, nr. ....., etajul ........, apart. ........,
pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta, sa anulati contractul de vnzare-
cumparare a unui costum de haine, contract intervenit la data de .......... ntre
sus-numitul minor, ca vnzator, si prt, ca cumparator. Cer de asemenea,
cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt, la data de ......... minorul ..........., n vrsta de ...... ani, a vndut
prtului n schimbul sumei de ......... lei, un costum de haine din bunurile
mostenite de la tatal sau. Desi ulterior ncheierii contractului am atras atentia
prtului ca minorul, neavnd 14 ani este lipsit de capacitatea de exercitiu,
totusi el a refuzat prin scrisoarea din ....... sa restituie lucrul vndut si sa
primeasca pretul, pretinznd ca vnzarea este valabila.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 11 din Decretul nr. 31/
1954 si ale art. 25 alin. 2 din Decretul nr. 32/1954.
nteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul prtului - care urmeaza
a fi citat cu aceasta mentiune - de proba cu acte, si anume de certificatul
constatator al nasterii minorului si de scrisoarea din prin care prtul
recunoaste ncheierea contractului de vnzare-cumparare, precum si de proba
cu martori, pentru care propriu pe:
1. ..................... (numele si prenumele martorului), din ............, judetul
..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;
2. ........................., din ..............., judetul ................, str. ..............., nr. ......,
etajul ......, apart. ......;
Depun prezenta cerere, precum si copii de pe actele sus-mentionate si
de pe decizia de numire a mea ca tutore, n dublu exemplar, dintre care unul
Actiune n
anularea
unui act
juridic
incheiat de
minorul
care nu a
mplinit 14
ani (sau de
persoana
pusa sub
interdictie)
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
163
pentru instanta si altul pentru a fi comunicat prtului.
Semnatura reclamantului, ........................
DOMNULUI PRESEDINTE AL ..........................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul ........... domiciliat n ......... judetul ...... str. ......... nr. .... etajul
.... apart. nr. ...., chem n judecata si personal la interogatoriu pe .......... si pe
........... ambii domiciliati n ............ judetul ........ str. .......... nr. .... etajul .... apart.
nr. .... pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta sa-i obligati sa-mi plateasca
suma de lei ...... ce reprezinta repararea prejudiciului pe care mi l-a cauzat fiul
lor minor ....... n ziua de .........
Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.
Motivele actiunii:
n fapt, numitul minor are ..... ani, este fiul prtilor si locuieste la acestia.
n ziua de ..... el a intrat cu un cine n gradina mea de zarzavat si, jucndu-se
si alergnd, a distrus ntreaga mea recolta de toamna, provocndu-mi un
prejudiciu de ........ lei.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 1000, alin. 2 Codul civil
nteleg sa ma folosesc de interogatoriul prtilor - care urmeaza a fi citati
cu aceasta mentiune si de proba cu martori, pentru care propun pe:
1. .......... din ......... judetul ....... str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. ....
2. ......... din ........... judetul ....... str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. ....
Depun prezenta actiune n trei exemplare, dintre care unul pentru instanta
si celelalte doua pentru a fi comunicate prtilor.
Data ..............
Semnatura reclamantului, ........................
DOMNULUI PRESEDINTE AL ...................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) .............., domiciliat(a) n ...............,
Formulez
CERERE PENTRU NCUVIINTAREA ADOPTIEI
minorului(ei) .........., fiul (fiica) lui .......... si al (a) ............, nascut(a) la
........, n ........., cu domiciliul n ............., urmnd sa citati n cauza pe:
- parintii minorului: ............ ..........., domiciliati n ............,
- pe minor (daca a mplinit 10 ani);
- Comisia pentru protectia copilului;
- Comitetul Romn pentru adoptii.
Motivele actiunii:
n fapt, (se prezinta motivele si probele care justifica ncuviintarea adoptiei).
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 14 si urm. din O.U.G.
nr. 25/1997 privind adoptia.
Dovada cererii o fac cu declaratiile pe care le vor face n instanta partile
ce urmeaza a fi citate, acte si martori.
Depun cererea n ....... exemplare pentru a se comunica parintilor
minorului(ei) si autoritatii tutelare.
Actiune n
justitie
pentru
repararea
prejudiciului
cauzat de
copil
Cerere
pentru
ncuviintarea
adoptiei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
164
Anexez chitanta de plata taxei de timbru n valoare de ....... lei si timbrul
judiciar n valoare de ......... lei.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) n ..........., chem n judecata si per-
sonal la interogatoriu pe prtul(a) .........., domiciliat(a) n .........., pentru ca
pe baza probelor ce vor fi administrate, sa hotarti:
CONSTATAREA NULITATII ADOPTIEI
minorului(ei) ........., ncuviintata prin decizia nr. ..... din ....... emisa de
........... (sau sentinta civila nr. ...... din ........ a Judecatoriei (sau Tribunalului).
Rog ca prtul(a) sa fie obligat(a) la plata cheltuielilor de judecata.
Motivele actiunii:
n fapt, prin decizia nr. .... (sau sentinta civila nr. ...) din data de .... emisa de
......, s-a dispus ncuviintarea adoptiei minorului(ei) ...... nascut(a) la data de
....., avnd ca parinti firesti pe ...... (n continuare se prezinta, pe scurt si concis,
starea de fapt, motivul care justifica introducerea si admiterea actiunii).
n drept mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 22 din O.U.G. nr. 25/1997.
n dovedirea actiunii nteleg sa ma servesc de interogatoriul prtului(ei),
de proba cu acte, martori si expertiza medico-legala etc.
Depun prezenta cerere n .... exemplare si timbru fiscal n valoare de ......
lei si timbrul judiciar n valoare de .......... lei.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .............
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) n ..........., chem n judecata si per-
sonal la interogatoriu pe prtul(a) .........., domiciliat(a) n .........., pentru ca
pe baza probelor ce vor fi administrate, sa hotarti:
ANULAREA ADOPTIEI
minorului(ei) ........., ncuviintata prin decizia nr. ..... din ....... emisa de
........... (sau sentinta civila nr. ...... din ........ a Judecatoriei (sau Tribunalului).
Rog ca prtul(a) sa fie obligat(a) la plata cheltuielilor de judecata.
Motivele actiunii:
n fapt, prin decizia nr. .... (sau sentinta civila nr. ...) din data de .... emisa de
......, s-a dispus ncuviintarea adoptiei minorului(ei) ...... nascut(a) la data de
....., avnd ca parinti firesti pe ...... (n continuare se prezinta, pe scurt si concis,
starea de fapt, motivul care justifica introducerea si admiterea actiunii).
n drept mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 22 din O.U.G. nr. 25/1997.
n dovedirea actiunii nteleg sa ma servesc de interogatoriul prtului(ei),
de proba cu acte, martori si expertiza medico-legala etc.
Depun prezenta cerere n .... exemplare si timbru fiscal n valoare de ......
Cerere de
constatare a
nulitatii
adoptiei
Cerere de
anulare a
adoptiei
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
165
lei si timbrul judiciar n valoare de .......... lei.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .............
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) n ..........., chem n judecata si per-
sonal la interogatoriu pe prtul(a) .........., domiciliat(a) n .........., pentru ca
pe baza probelor ce vor fi administrate, sa hotarti:
DESFACEREA ADOPTIEI
minorului(ei) ........., ncuviintata prin decizia nr. ..... din ....... emisa de
........... (sau sentinta civila nr. ...... din ........ a Judecatoriei (sau Tribunalului).
Rog ca prtul(a) sa fie obligat(a) la plata cheltuielilor de judecata.
Motivele actiunii:
n fapt, prin decizia nr. .... (sau sentinta civila nr. ...) din data de .... emisa de
......, s-a dispus ncuviintarea adoptiei minorului(ei) ...... nascut(a) la data de
....., avnd ca parinti firesti pe ...... (n continuare se prezinta, pe scurt si concis,
starea de fapt, motivul care justifica introducerea si admiterea actiunii).
n drept mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile art. 22 din O.U.G. nr. 25/1997.
n dovedirea actiunii nteleg sa ma servesc de interogatoriul prtului(ei),
de proba cu acte, martori si expertiza medico-legala etc.
Depun prezenta cerere n .... exemplare si timbru fiscal n valoare de ......
lei si timbrul judiciar n valoare de .......... lei.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .............
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul ......... (numele si prenumele reclamantului), domiciliat n
localitatea .......... judetul ......., str. .............., nr. ......., etajul ........., apart. ..........,
chem n judecata pe ........ domiciliat n localitatea ................ judetul ..........., str.
.............. nr. ........, etajul ........, apart. ........, pentru ca prin hotarrea ce veti
pronunta dupa ascultarea delegatului autoritatii tutelare de pe lnga Consiliul
Local al ..............., sa desfaceti nfierea fiului meu firesc ................. (numele si
prenumele nfiatului), de catre numitul prt, nfiere ce a fost ncuviintata de
sus-mentionata autoritate tutelara prin decizia sa nr. ...... din ......., si sa
dispuneti anularea actului de nastere ntocmit cu ocazia nfierii si anularea
mentiunii facute n consecinta pe actul constatator al nasterii firesti.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt, prin decizia nr. .......... din ............. a Comisiei pentru protectia
copilului din ...................... s-a ncuviintat nfierea numitului meu fiu de catre
prt. Aceasta ncuviintare a fost data fara a mi se cere consimtamntul, care,
n conformitate cu legea, era indispensabil. n acelasi timp, conditiile morale
si materiale pe care subsemnatul le pot oferi pentru buna educare si dezvoltare
a copilului sunt cu mult mai avantajoase dect cele pe care le poate oferi
prtul.
Cerere de
desfacere a
adoptiei
Actiune n
justitie
pentru
desfacerea
infierii
pentru lipsa
consimtamntului
unui dintre
parintii
firesti
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
166
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 7 din O.U.G. nr. 25/1997.
nteleg sa ma folosesc de dovada cu acte, si anume de certificatul
constatator al nasterii fiului meu si de dosarul cu lucrarile de ncuviintare ale
nfierii pe care va rog sa dispuneti a fi aduse de la autoritatea tutelara, precum
si de dovada cu martori, pentru care propun pe:
1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea
............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;
2. ....................., din localitatea ............., judetul ........., str. ................., nr.
......, etajul ......, apart. .......;
Depun prezenta actiune, precum si copie certificata de pe actele pe care
nteleg sa le folosesc, n trei exemplare, dintre care unul pentru instanta si
celelalte doua pentru a fi comunicate prtului si autoritatii tutelare.
Semnatura reclamantului, ........................
DOMNULUI PRESEDINTE AL .......................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata ......... (numele si prenumele reclamantei), domiciliata n
localitatea ...., judetul ....., str. ...., nr. ...., etajul ...., apart. ...., chem n judecata
si personal la interogatoriu pe ........ (numele si prenumele prtului) domiciliat
n localitatea ..... judetul ....., str. ....., nr. ...., etajul ....., apart. ....., pentru ca prin
hotarrea ce veti pronunta dupa ascultarea autoritatii tutelare de pe lnga
Consiliul Local al .......... sa desfaceti nfierea fiului meu firesc ........ (numele si
prenumele nfiatului), de catre prt, nfiere ce a fost ncuviintata de sus-
numita autoritate tutelara prin decizia sa nr. ....... din .........., sa dispuneti
anularea actului de nastere ntocmit cu ocazia nfierii si anularea mentiunii
facute n consecinta pe actul constatator al nasterii firesti si sa restabiliti
drepturile mele parintesti asupra numitului minor.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
n fapt, prin decizia nr. ........ din ....... a autoritatii tutelare de pe lnga
Consiliul Local al ......., s-a ncuviintat nfierea numitului meu fiu de catre prt.
Cercetnd conditiile n care este crescut si ntretinut nfiatul n familia prtului,
am constatat ca el traieste ntr-o atmosfera de imoralitate, violenta si totala
nengrijire. Astfel, copilul este pus sa participe la jocurile de carti pe care le
organizeaza prtul cu diversi cunoscuti ai sai pna noaptea trziu, este batut cu
salbaticie pentru tot ceea ce considera prtul ca reprezinta o abatere de la
educatia pe care pretinde ca i-o da si este cu totul nembracat si nespalat. n
aceasta situatie, este n interesul minorului ca nfierea sa fie desfiintata.
n drept, mi ntemeiez actiunea pe dispozitiile O.U.G. nr. 26/1997
privind protectia copilului aflat n dificultate.
nteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul prtului - care urmeaza
a fi citat cu aceasta mentiune - de dovada cu acte, si anume de certificatul
constatator al nasterii minorului si de decizia de nfiere data de autoritatea
tutelara, precum si de proba cu martori pentru care propun pe:
1. ....... (numele si prenumele martorului), din localitatea ...., judetul ......,
str. ....... nr. ...., etajul ......, apart. .......;
2. ...., din localitatea ..., judetul ....., str. ........, nr. ..., etajul ... apart. ....;
Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-
Actiune n
justitie
pentru
desfacerea
nfierii
pentru alte
motive
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
167
mentionate, n trei exemplare, dintre care unul pentru instanta si celelalte doua
pentru a fi comunicate prtului si autoritatilor tutelare.
Semnatura reclamantei, ......................
DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) .............., domiciliat() n .................
Formulez
CERERE PENTRU NCUVIINTAREA ADOPTIEI
minorului(ei) .........., fiul (fiica) lui .......... si al (a) ............, nascut(a) la
......... n .........., domiciliat(a) n ............, urmnd a fi citati n cauza:
- sotul meu (sau sotia mea) ............, domiciliat(a) n ............, n calitate de
parinte firesc al minorului(ei);
- ..........., domiciliat(a) n ..........., n calitate de tata (sau mama) firesc
(fireasca) al minorului(ei);
- minorul(a) (daca a mplinit 10 ani);
- Comisia pentru protectia copilului;
- Comitetul Romn pentru adoptii.
Motivele actiunii:
n fapt, minorul(a) este rezultat(a) din casatoria celor doi parinti firesti
enuntati, care au divortat, si minorul(a) a fost ncredintat(a) spre crestere si
educare sotiei mele (sau sotului meu).
La data de ....... m-am casatorit cu mama (sau tatal) minorului(ei) si de
atunci ma comport ca un(o) adevarat(a) tata (mama) a minorului(ei) care, avnd
vrsta de 10 ani, consimte sa fie adoptat(a) de mine.
La rndul sau, tatal firesc (sau mama fireasca) este de acord cu aceasta
adoptie, pentru ca este n interesul copilului minor.
De aceea, n urma probelor care se vor administra, va rog sa ncuviintati
adoptia minorului(ei) de catre mine.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 14 si urm. din O.U.G.
nr. 25/1997 privind adoptia.
Dovada cererii o fac cu declaratiile pe care le vor face n instanta partile
ce urmeaza a fi citate si ascultate, acte si martori.
Depun cererea n ..... exemplare, pentru a se comunica partilor citate.
Anexez chitanta de plata taxei de timbru n valoare de .......... lei.
Data depunerii .............. Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI ....................
DOMNULE NOTAR PUBLIC,
Subsemnatul(a) ........., domiciliat(a) n ........, n calitate de reprezentant
legal al minorului (sau interzisului) .........., fiul lui ...... si al ...., nascut la data
de ......., declar ca
ACCEPT PENTRU EL, SUB BENEFICIU DE INVENTAR,
SUCCESIUNEA DEFUNCTULUI(EI) ........., decedat(a) la ........., n ..........,
cu ultimul domiciliu n ............, al carui(ei) mostenitor legal(a) sau testamentar
este minorul n calitate de ..................
Acceptarea
succesiunii
sub beneficiu
de inventar
facuta de
copilul de
14 ani
Cerere
pentru
ncuviintarea
adoptiei
formulata
de unul
dintre soti
pentru
copilul
celuilalt sot
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
168
Anexez copia certificatului de nastere al minorului (sau interzisului), ct
si decizia nr. ......... din .......... a autoritatii tutelare ........... care stabileste
calitatea mea de reprezentant legal si ca sunt autorizat sa accept succesiunea
sub beneficiu de inventar.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI NOTAR PUBLIC ................
DOMNULE NOTAR PUBLIC,
Subsemnatul(a) ........., domiciliat(a) n ........, n calitate de reprezentant
legal al minorului (sau interzisului) .........., fiul lui ...... si al ...., nascut la data
de ......., declar ca
ACCEPT PENTRU EL, SUB BENEFICIU DE INVENTAR,
SUCCESIUNEA DEFUNCTULUI(EI) ........., decedat(a) la ........., n ..........,
cu ultimul domiciliu n ............, al carui(ei) mostenitor legal(a) sau testamentar
este minorul interzis n calitate de ..................
Anexez copia certificatului de nastere al minorului (sau interzisului), ct
si decizia nr. ......... din .......... a autoritatii tutelare ........... care stabileste
calitatea mea de reprezentant legal si ca sunt autorizat sa accept succesiunea
sub beneficiu de inventar.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI NOTAR PUBLIC ................
DOMNULE NOTAR PUBLIC,
Subsemnatul(a) ............., fiul lui si al ............., nascut(a) la data de ..........,
domiciliat(a) n ..............., n calitate de mostenitor legal sau testamentar al
defunctului (ei) .......... decedat(a) la n ............, cu ultimul domiciliu n ...........
declar ca ACCEPT SUCCESIUNEA RESPECTIV SUB BENEFICIU DE
INVENTAR, declaratie pe care o fac n prezenta reprezentantului meu legal
............, domiciliat n .............
Anexam urmatoarele acte: ........ care stabilesc calitatea mea de mostenitor.
Data ........
Semnatura minorului, ....................
Semnatura reprezentantului legal, ....................
DOMNULUI NOTAR PUBLIC .................
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) n ............, va rog sa hotarti
AMNAREA EXECUTARII PEDEPSEI DE ... NCHISOARE,
deoarece ma aflu ntr-una din situatiile prevazute de lege care va permite
sa amnati executarea.
Motive:
n fapt, prin sentinta penala (civila) nr. .........., din ..........., pronuntata de
Acceptarea
succesiunii
sub
beneficiu de
inventar
facuta
pentru un
minor sub
14 ani de
catre
reprezentantii
lor legal
Acceptarea
succesiunii
sub
beneficiu de
inventar
facuta
pentru un
minor
interzis de
catre
reprezentantii
lor legal
Cererea de
amnare a
executarii
pedepsei cu
nchisoarea,
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
169
............, n dosarul nr. ............, s-a dispus n baza art. ..... condamnarea mea
la pedeapsa de ..... nchisoare;
S-a retinut n sarcina mea faptul ca .............
Hotarrea este definitiva, urmnd sa fie pusa n executare.
Cer amnarea executarii hotarrii, deoarece:
- sufar de o boala care ma pune n imposibilitate de a executa pedeapsa
sau masura educativa anuntata, dovada care o fac cu actul medico-legal pe care-
l anexez la prezenta cerere si, daca este nevoie, va rog a se ncuviinta efectuarea
unei expertize medico-legale;
- sunt gravida, dovada actul medical pe care-l anexez;
- am un copil mai mic de un an, dovada copia legalizata de pe certificatul
de nastere al copilului, pe care o anexez;
- din cauza unor mprejurari speciale si anume .............. executarea
imediata a sanctiunii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea
la care lucrez.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 453 lit. a, b si c din C.
proc. pen.
Dovada cererii nteleg s-o fac cu actele enuntate si cu orice mijloc de proba
admis de lege.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..........
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) n ............, va rog sa hotarti
AMNAREA EXECUTARII SANCTIUNII CONTRAVENTIO-
NALE DE ... NCHISOARE CONTRAVENTIONALA,
deoarece ma aflu ntr-una din situatiile prevazute de lege care va permite
sa amnati executarea.
Motive:
n fapt, prin sentinta penala (civila) nr. .........., din ..........., pronuntata de
............, n dosarul nr. ............, s-a dispus, n baza art. ....., sanctionarea mea
cu ........... nchisoare contraventionala;
S-a retinut n sarcina mea faptul ca .............
Hotarrea este definitiva, urmnd sa fie pusa n executare.
Cer amnarea executarii hotarrii, deoarece:
- sufar de o boala care ma pune n imposibilitate de a executa pedeapsa
sau masura educativa anuntata, dovada care o fac cu actul medico-legal pe care-
l anexez la prezenta cerere si, daca este nevoie, va rog a se ncuviinta efectuarea
unei expertize medico-legale;
- sunt gravida, dovada actul medical pe care-l anexez;
- am un copil mai mic de un an, dovada copia legalizata de pe certificatul
de nastere al copilului, pe care o anexez;
- din cauza unor mprejurari speciale si anume .............. executarea
imediata a sanctiunii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea
la care lucrez.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 453 lit. a, b si c din C.
proc. pen.
Cererea de
amnare a
executarii
sanctiunii
contraventio-
nale cu
nchisoare
contraventio-
nala
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
170
Dovada cererii nteleg s-o fac cu actele enuntate si cu orice mijloc de proba
admis de lege.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..........
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) n ............, va rog sa hotarti
AMNAREA EXECUTARII MASURII EDUCATIVE A
INTERNARII NTR-UN INSTITUT DE REEDUCARE,
deoarece ma aflu ntr-una din situatiile prevazute de lege care va permite
sa amnati executarea.
Motive:
n fapt, prin sentinta penala (civila) nr. .........., din ..........., pronuntata de
............, n dosarul nr. ............, s-a dispus, n baza art. 101 lit. c, C. pen.,
aplicarea masurii educative de trimitere a mea ntr-un centru de reeducare, pe
timp de ...........
S-a retinut n sarcina mea faptul ca .............
Hotarrea este definitiva, urmnd sa fie pusa n executare.
Cer amnarea executarii hotarrii, deoarece:
- sufar de o boala care ma pune n imposibilitate de a executa pedeapsa
sau masura educativa anuntata, dovada care o fac cu actul medico-legal pe care-
l anexez la prezenta cerere si, daca este nevoie, va rog a se ncuviinta efectuarea
unei expertize medico-legale;
- sunt gravida, dovada actul medical pe care-l anexez;
- am un copil mai mic de un an, dovada copia legalizata de pe certificatul
de nastere al copilului, pe care o anexez;
- din cauza unor mprejurari speciale si anume .............. executarea
imediata a sanctiunii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea
la care lucrez.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 453 lit. a, b si c din C.
proc. pen.
Dovada cererii nteleg s-o fac cu actele enuntate si cu orice mijloc de proba
admis de lege.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..........
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ............., domiciliat(a) n ............, actualmente arestat(a)
n penitenciarul .......... (sau n centrul de reeducare ...........)
Respectuos va rog sa dispuneti
NTRERUPEREA EXECUTARII PEDEPSEI DE ... NCHISOARE,
pentru motivul ca ma gasesc ntr-una din situatiile prevazute de lege, care
va da dreptul sa hotarti ntreruperea executarii.
Motivele cererii:
Cererea de
amnare a
executarii
masurii
educative
de internare
a minorilor
ntr-un
institut de
educare
ntreruperea
executarii
pedepsei cu
nchisoare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
171
n fapt, prin sentinta penala (civila) nr. ........., din .........., pronuntata de
............ n dosarul nr. .........., s-a dispus, n baza art. ..., condamnarea mea la
pedeapsa nchisorii de ...
S-a retinut n sarcina mea faptul ca ..........................
Hotarrea este definitiva si fiind pusa n executare la data de ......... am
nceput executarea.
Pentru ca ma gasesc ntr-unul din cazurile prevazute de art. 453 C. proc.
pen., care poate determina ntreruperea executarii si anume:
a) sufar de o boala care ma pune n imposibilitate sa continui executarea,
constatare care se poate face prin efectuarea unei expertize medico-legale;
b) sunt gravida, dovada pe care o fac cu actul medical eliberat de medicul
locului unde execut sanctiunea;
c) am un copil mai mic de un an, dovada pe care o fac cu copia legalizata
de pe certificatul de nastere al copilului;
d) din cauza unor mprejurari speciale si anume ....... continuarea
executarii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea unde eram
ncadrat n munca, cu sediul n ..... va rog sa hotarti luarea acestei masuri.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 455 raportat la art. 453
lit. a, b si c din C. proc. pen.
Dovada cererii o fac cu actele enuntate, pe care le anexez cu alte mijloace
de proba.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ...............
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ............., domiciliat(a) n ............, actualmente arestat(a)
n penitenciarul .......... (sau n centrul de reeducare ...........)
Respectuos va rog sa dispuneti
NTRERUPEREA EXECUTARII SANCTIUNII CONTRAVEN-
TIONALE DE ... NCHISOARE CONTRAVENTIONALA,
pentru motivul ca ma gasesc ntr-una din situatiile prevazute de lege, care
va da dreptul sa hotarti ntreruperea executarii.
Motivele cererii:
n fapt, prin sentinta penala (civila) nr. ........., din .........., pronuntata de
............ n dosarul nr. .........., s-a dispus, n baza art. ...., sanctionarea mea cu .....
nchisoare contraventionala.
S-a retinut n sarcina mea faptul ca ..........................
Hotarrea este definitiva si fiind pusa n executare la data de ......... am
nceput executarea.
Pentru ca ma gasesc ntr-unul din cazurile prevazute de art. 453 C. proc.
pen., care poate determina ntreruperea executarii si anume:
a) sufar de o boala care ma pune n imposibilitate sa continui executarea,
constatare care se poate face prin efectuarea unei expertize medico-legale;
b) sunt gravida, dovada pe care o fac cu actul medical eliberat de medicul
locului unde execut sanctiunea;
c) am un copil mai mic de un an, dovada pe care o fac cu copia legalizata
de pe certificatul de nastere al copilului;
ntreruperea
executarii
sanctiunii
contraventio-
nale cu
nchisoare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
172
d) din cauza unor mprejurari speciale si anume ....... continuarea
executarii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea unde eram
ncadrat n munca, cu sediul n ..... va rog sa hotarti luarea acestei masuri.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 455 raportat la art. 453
lit. a, b si c din C. proc. pen.
Dovada cererii o fac cu actele enuntate, pe care le anexez cu alte mijloace
de proba.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ...............
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ............., domiciliat(a) n ............, actualmente arestat(a)
n penitenciarul .......... (sau n centrul de reeducare ...........)
Respectuos va rog sa dispuneti
NTRERUPEREA EXECUTARII MASURII EDUCATIVE DE
INTERNARE NTR-UN CENTRU DE REEDUCARE,
pentru motivul ca ma gasesc ntr-una din situatiile prevazute de lege, care
va da dreptul sa hotarti ntreruperea executarii.
Motivele cererii:
n fapt, prin sentinta penala (civila) nr. ........., din .........., pronuntata de
............ n dosarul nr. .........., s-a dispus, n baza art. 101 lit. c C. pen., aplicarea
masurii educative de trimitere a mea ntr-un centru de reeducare.
S-a retinut n sarcina mea faptul ca ..........................
Hotarrea este definitiva si fiind pusa n executare la data de ......... am
nceput executarea.
Pentru ca ma gasesc ntr-unul din cazurile prevazute de art. 453 C. proc.
pen., care poate determina ntreruperea executarii si anume:
a) sufar de o boala care ma pune n imposibilitate sa continui executarea,
constatare care se poate face prin efectuarea unei expertize medico-legale;
b) sunt gravida, dovada pe care o fac cu actul medical eliberat de medicul
locului unde execut sanctiunea;
c) am un copil mai mic de un an, dovada pe care o fac cu copia legalizata
de pe certificatul de nastere al copilului;
d) din cauza unor mprejurari speciale si anume ....... continuarea
executarii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea unde eram
ncadrat n munca, cu sediul n ..... va rog sa hotarti luarea acestei masuri.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 455 raportat la art. 453
lit. a, b si c din C. proc. pen.
Dovada cererii o fac cu actele enuntate, pe care le anexez cu alte mijloace
de proba.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ...............
ntreruperea
executarii
masurii
educative a
internarii
minorilor
ntr-un
institut de
reeducare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
173
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) ......... minor(a), aflat(a) la centrul de reeducare de la data
........... va rog sa dispuneti
LIBERAREA MEA NAINTE DE A DEVENI MAJOR.
Motivele cererii:
n fapt, la data de ...... am comis fapta constnd n ..... si prin hotarrea
penala nr. ..... din ...... a ...... n dosarul penal nr. ......, n baza art. .... s-a dispus
internarea mea n centrul de reeducare, n care ma aflu de la data de ......
ntruct de la data internarii a trecut mai mult de un an si am dat dovezi
temeinice de ndreptare, de srguinta si nvatatura, va rog sa dispuneti liberarea
mea nainte de a mplini 18 ani.
n drept, mi ntemeiez cererea pe dispozitiile art. 107 C. pen.
Data depunerii ..............
Semnatura, ..........
DOMNULUI PRESEDINTE AL ...............
DOMNULE PRESEDINTE,
Centrul de reeducare cu sediul n .......... solicitam:
REVOCAREA INTERNARII MINORULUI
............ fiul lui ........si al ........, nascut la data de ....... cu domiciliul n .......,
care n prezent se afla internat n unitatea noastra, masura dispusa prin sentinta
penala nr. ........ din ......... a .............
Motive:
n fapt, prin hotarrea precitata s-a retinut ca minorul a savrsit
infractiunea prevazuta si pedepsita de art. ...... si n baza art. 101 lit. c (sau d)
din C. penal, s-a dispus internarea sa ntr-un centru de reeducare.
Punndu-se n executare aceasta hotarre, minorul a fost internat n
unitatea noastra si la data de ......... a savrsit o noua infractiune, respectiv .......
............ pentru care este judecat.
Dat fiind comportamentul periculos pe care minorul continua sa-l aiba,
socotim ca se impune aplicarea pedepsei nchisorii si revocarea internarii.
n drept, ne ntemeiem cererea pe dispozitiile art. 108 alin. 2 C. pen.
Semnatura si parafa ...................
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................
DOMNULE PRESEDINTE,
Institutul medical-educativ cu sediul n .......... solicitam:
REVOCAREA INTERNARII MINORULUI
............ fiul lui ........si al ........, nascut la data de ....... cu domiciliul n .......,
care n prezent se afla internat n unitatea noastra, masura dispusa prin sentinta
penala nr. ........ din ......... a .............
Motive:
n fapt, prin hotarrea precitata s-a retinut ca minorul a savrsit
infractiunea prevazuta si pedepsita de art. ...... si n baza art. 101 lit. c (sau d)
Cerere de
liberare a
minorului
din centrul
de
reeducare
nainte de a
deveni
major
Revocare a
internarii
minorului
aflat ntr-un
centru de
reeducare
Revocare a
internarii
minorului
aflat ntr-un
institut
medical-
educativ
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
174
din C. penal, s-a dispus internarea sa ntr-un institut medical-educativ.
Punndu-se n executare aceasta hotarre, minorul a fost internat n
unitatea noastra si la data de ......... a savrsit o noua infractiune, respectiv .......
............ pentru care este judecat.
Dat fiind comportamentul periculos pe care minorul continua sa-l aiba,
socotim ca se impune aplicarea pedepsei nchisorii si revocarea internarii.
n drept, ne ntemeiem cererea pe dispozitiile art. 108 alin. 2 C. pen.
Semnatura si parafa ...................
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
175
Anexa (decizii, hotarri ale
instantelor judecatoresti)
Sectia penala a Curtii de apel
Decizie nr. 1285R
din 19 octombrie 1999
Nerespectarea unor dispozitii legale privind abandonul de familie.
Prin decizia penala nr. 1285/19.10.1999 a Curtii de Apel Galati s-au admis recursurile declarate
de Parchetul de pe lnga Tribunalul Vrancea si de inculpatul C.M.
S-a casat n parte sentinta penala nr. 178/30.04.1999 a Judecatoriei Panciu si n totalitate
decizia penala nr. 575 din 14.07.1999 a Tribunalului Vrancea si n rejudecare, conform disp. art. 305
alin. 4 C. pen., s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni nchisoare
aplicata inculpatului prin sentinta recurata, pe durata termenului de ncercare de 2 ani si 6 luni,
stabilit n baza art. 82 C. pen.
nlatura din sentinta penala recurata dispozitiile art. 305 alin. ultim C. pen., privind revocarea
suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 6 luni nchisoare aplicata prin sentinta penala nr.
288/27.06.1996 a Judecatoriei Panciu, precum si dispozitia privind aplicarea pedepsei accesorii a
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen. Mentine celelalte
dispozitii ale sentintei penale recurate.
n retinerea netemeiniciei si nelegalitatii hotarrilor pronuntate, Curtea a retinut urmatoarele:
n sarcina inculpatului C.M. s-a retinut ca prin sentinta civila nr. 613/27.05.1998 a Judecatoriei
Panciu a fost obligat sa plateasca cte 50.000 lei lunar cu titlu de pensie de ntretinere pentru minorele
V. si I.F.
n perioada octombrie 1998 - martie 1999 inculpatul nu a mai platit pensia de ntretinere,
acumulndu-se o restanta de 600.000 lei.
n timpul procesului penal inculpatul a platit n totalitate pensia restanta, dar si n aceasta
situatie reprezentantul legal al partilor vatamate a cerut condamnarea inculpatului.
Crendu-se aceasta stare juridica, n cauza deveneau incidente disp. art. 305 alin. 4 C. pen.,
trebuind sa se dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei, neimpunndu-se revocarea
suspendarii conditionate a pedepsei de 6 luni aplicata prin sentinta penala nr. 288/27.06.1996,
indiferent ce temei legal s-ar invoca: art. 305 alin. 5 C. pen. sau art. 83 C. pen.
Daca s-ar proceda altfel, fie asa cum a hotart Judecatoria Panciu, facnd aplicarea disp. art.
305 alin. 5 C. pen., fie asa cum a statuat instanta de apel facnd aplicarea disp. art. 305 alin. 4 C.
pen. privind pedeapsa de 6 luni aplicata n prezenta cauza si art. 83 C. pen. privind pedeapsa de
6 luni aplicata anterior tot pentru abandon de familie, s-ar nfrnge vointa legiuitorului prin care se
protejeaza practic interesele beneficiarilor pensiei de ntretinere la care a fost obligat inculpatul,
dndu-i-se acestuia posibilitatea sa contribuie si pe mai departe la ntretinerea celor aflati n nevoie.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
176
Sectia penala a Curtii de apel
Decizie nr. 371
din 31 decembrie 1997
Abandon de familie.
Inculpatul, condamnat pentru infractiunea de abandon de familie prevazuta n art. 305 lit. c Cod
penal, savrsita prin neplata, cu rea-credinta, timp de peste 2 luni a pensiei de ntretinere datorata
pentru copilul sau minor, sustine, n recurs, invocnd cazul de casare prevazut n art. 385 al. 1
pct. 17 Codul de procedura penala, ca n mod gresit s-a retinut existenta relei-credinte, atta vreme
ct, potrivit art. 462 Codul de procedura civila, obligatia de ntretinere se executa din oficiu si, deci,
nu lui i incumba obligatia de plata.
Motivul de recurs nu este fondat, deoarece mprejurarea ca nu s-a cerut executarea hotarrii
civile prin care s-a stabilit pensia de ntretinere este lipsita de relevanta n ceea ce priveste existenta
infractiunii de abandon de familie, atta vreme ct obligatia de plata a pensiei revine inculpatului.
Sectia penala a Curtii supreme de justitie
Decizie nr. 1748
din 9 iulie 1996
Abandon de familie, conditia relei-credinte.
Latura subiectiva a infractiunii de abandon de familie prevazuta n art. 305 alin. 1 lit. c din Codul
penal se caracterizeaza prin rea-credinta, ceea ce nseamna ca persoana obligata la plata pensiei de
ntretinere are posibilitatea de a o plati, dar refuza sa o faca timp de 2 luni.
n consecinta, nu savrseste aceasta infractiune cel care, din cauza lipsei mijloacelor materiale,
este mpiedicat sa plateasca pensia de ntretinere, nefiind, deci, de rea-credinta.
Prin sentinta penala nr. 1219 din 15 decembrie 1994 a Judecatoriei Dragasani, ramasa definitiva
prin neapelare, inculpata P.M. a fost condamnata pentru savrsirea infractiunii de abandon de
familie prevazuta n art. 305 lit. c din Codul penal.
n motivarea sentintei se retine ca, desi inculpata a fost obligata, prin sentinta civila nr. 2960
din 23.XI.1993 a Judecatoriei Dragasani, la plata lunara a pensiei de ntretinere pentru cei trei copii
minori ai sai, cu rea-credinta nu s-a achitat de aceasta obligatie.
Recursul n anulare declarat n cauza este fondat.
Potrivit art. 305 lit. c din Codul penal, constituie infractiunea de abandon de familie si se
pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani, neplata cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei de
ntretinere stabilita pe cale judecatoreasca.
Desi, legiuitorul a incriminat neplata timp de 2 luni a pensiei de ntretinere stabilita pe cale
judecatoreasca, numai cnd aceasta se datoreaza relei-credinte a inculpatului, element ce trebuie
dovedit n fiecare caz supus judecatii.
Este incontestabil ca, din aprilie 1993, inculpata nu a achitat pensia de ntretinere datorata celor
3 copii minori ai sai; nici n cursul urmaririi penale si nici din partea instantei nu a existat nsa
preocuparea stabilirii relei-credinte.
Examinnd actele dosarului, se constata ca inculpata, la numai 3 zile dupa parasirea sotului si
a celor 3 copii minori, a nascut un copil, iar ulterior, un altul. Este evident ca aceste mprejurari au
influentat posibilitatile de obtinere a unor mijloace materiale de plata pensiei de catre inculpata.
Din acte mai rezulta ca, n perioada februarie - septembrie 1993, inculpata a cstigat lunar sume
ntre 18.000 si 36.000 lei, ceea ce dovedeste imposibilitatea ei de a ndeplini obligatia de plata a
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
177
pensiei de ntretinere, si exclude reaua-credinta.
n consecinta, fapta inculpatei nu ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de aban-
don de familie si, ca atare, se impunea achitarea acesteia.
Sectia penala a Curtii supreme de justitie
Decizie nr. 725
din 25 martie 1997
Abandon de familie.
Prin sentinta penala nr. 2661 din 9 noiembrie 1994 a Judecatoriei Galati, inculpatul M.G. a fost
condamnat pentru savrsirea infractiunii de abandon de familie prevazuta n art. 305 lit. c din Codul
penal.
Instanta a retinut ca, obligat fiind prin sentinta civila la plata pensiei de ntretinere n favoarea
copilului sau minor, inculpatul, cu rea-credinta, nu a ndeplinit aceasta obligatie timp de 2 luni.
Tribunalul Galati, prin decizia penala nr. 649 din 27 septembrie 1995, a mentinut condamnarea
inculpatului. Curtea de Apel Galati, prin decizia penala nr. 247 din 11 aprilie 1996, a respins recursul
inculpatului.
Recursul n anulare declarat n cauza este fondat.
Potrivit art. 305 lit. c din Codul penal, constituie infractiunea de abandon de familie neplata
cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei de ntretinere stabilita pe cale judecatoreasca.
Asadar, pentru existenta acestei infractiuni n modalitatea retinuta de instante era necesar sa se
dovedeasca, sub aspectul laturii subiective, ca faptuitorul, desi avea posibilitatea ndeplinirii
obligatiei sale, cu rea-credinta nu a facut-o.
Instantele erau datoare, deci, sa verifice daca inculpatul a fost sau nu de rea-credinta.
n speta, din probele administrate rezulta ca inculpatul, din motive independente de vointa sa,
nu a avut posibilitatea materiala sa-si ndeplineasca la timp obligatia de ntretinere.
EI a sustinut, constant, ca neplata pensiei de ntretinere s-a datorat lipsei resurselor materiale,
nefiind ncadrat n munca si avnd nca alti 4 copii minori. Pentru dovedirea afirmatiilor sale a depus
certificatele de nastere ale celor 4 copii si certificatul de casatorie cu mama acestora, precum si acte
din care rezulta ca nu realizeaza venituri si este nscris la Oficiul de Munca si Protectie Sociala Galati,
fara a beneficia de ajutor de somaj.
Ignornd aceste probe, instantele au condamnat pe inculpat cu motivarea ca acesta are capaci-
tate de munca.
Or, mprejurarea ca inculpatul este apt de munca nu echivaleaza cu stabilirea relei-credinte,
element al infractiunii prevazute n art. 305 lit. c din Codul penal.
n consecinta, n baza probelor administrate n cauza, se impune achitarea inculpatului n
temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedura penala.
Sectia penala a Curtii supreme de justitie
Decizie nr. 374
din 8 martie 1991
Abandon de familie, rol activ al instantei.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
178
n vederea ndeplinirii obligatiilor de plata a pensiei de ntretinere de catre inculpat, n cursul
procesului, cu consecintele decurgnd din prevederile art. 305 alin. 4 Cod penal, instanta este datoare
sa aiba rol activ, conform art. 4 Cod procedura penala. Aceasta cerinta este ndeplinita n situatia cnd
s-au acordat n cauza cinci termene de judecata, la una din ele inculpatul angajndu-se sa plateasca
pensia restanta, iar la termenul urmator nu s-a mai prezentat la proces, neachitndu-si nici obligatia.
mprejurarea ca dupa ramnerea definitiva a hotarrii inculpatul a achitat cea mai mare parte din
pensia de ntretinere restanta este lipsita de efect juridic.
Inculpatul a fost condamnat pentru savrsirea infractiunii de abandon de familie prevazuta de
art. 305 lit. c Cod penal.
Instanta a retinut ca inculpatul a fost obligat prin sentinta civila la plata unei pensii de ntretinere
n suma de 400 lei pentru copilul sau minor; ulterior a fost redusa la 200 lei lunar.
S-a mai retinut ca de doi ani inculpatul, cu rea-credinta, a refuzat sa mai plateasca pensia de
ntretinere, ramnnd restanta - pna la sesizarea instantei - cu suma de 7.800 lei.
Recursul extraordinar declarat n cauza, pentru lipsa rolului activ al instantei, nu este ntemeiat.
Asa cum rezulta din actele aflate la dosar, prima instanta s-a conformat dispozitiilor art. 4 Cod
procedura penala, depunnd staruinta pentru ca inculpatul sa-si ndeplineasca obligatia de ntretinere
a copilului sau, scop n care a acordat cinci termene de judecata, inculpatul fiind citat si cu mandat
de aducere.
Prezent la termenul din 30 ianuarie 1990, inculpatul s-a angajat sa achite ntreaga datorie, prima
instanta acordndu-i un nou termen la 27 februarie 1990, cnd acesta nu s-a prezentat, ceea ce
confirma reaua sa credinta privind neplata pensiei datorate copilului sau minor.
Desi inculpatul a achitat n cursul lunii aprilie 1990 suma de 7.900 lei, el nu poate beneficia de
art. 305 alin. 4 Cod penal, ntruct plata - doar partiala la acea data a pensiei de ntretinere restanta
- nu s-a facut, asa cum prevede textul citat, n cursul judecatii, ci dupa ramnerea definitiva a hotarrii
de condamnare.
Sectia penala a Tribunalului
Decizie nr. 511
din 31 decembrie 1990
Abandon de familie.
Recursul prin care inculpata (condamnata n baza art. 305 lit. c C. penal, pentru faptul de a nu
fi achitat, cu rea-credinta, ncepnd din luna august 1987, pensia de ntretinere, de 700 lei lunar,
stabilita judecatoreste n favoarea celor doi copii minori al sai) solicita achitarea, cu motivarea ca,
n urma nasterii unui al treilea copil, n anul 1986, a cerut reducerea pensiei de ntretinere si ca n
lunile iunie si/7/1989 a platit suma de 2.000 lei n contul pensiei restante, nu este ntemeiat.
mprejurarea - de altfel nedovedita - ca inculpata ar fi solicitat, n prezent, instantei civile
reducerea pensiei de ntretinere la care a fost obligata este irelevanta sub aspectul retinerii infractiunii
n discutie, deoarece eventuala pronuntare n viitor a unei hotarri de reducere a pensiei stabilita n
favoarea primilor doi minori nu ar putea influenta cu nimic cuantumul debitului restant, de cte 700
lei lunar, din luna august 1987, pna la data cnd ar urma sa fie pronuntata acea hotarre. Ct priveste
mprejurarea ca n cursul lunilor iunie si/7/1989 inculpata a achitat suma de 2000 lei, care urmeaza
a fi scazuta din totalul debitului, este de observat ca - desi corespunde realitatii -, ea nu este de natura
a nlatura incidenta art. 305 lit. c Cod penal.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
179
Sectia de contencios administrativ a C.S.J.
Decizie nr. 762
din 6 martie 2000
Alocatie suplimentara pentru copii. Sistare. Nelegalitate.
n conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1997 familia care are n ntretinere doi
sau mai multi copii are dreptul la alocatie suplimentara, al carei cuantum este n functie de numarul
copiilor.
Reclamantii au contestat dispozitia Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala Prahova
Ploiesti de a sista plata alocatiei suplimentare pentru cei doi copii minori ai lor, n suma de 40.000
lei lunar.
Tribunalul Prahova, si-a declinat competenta n favoarea Curtii de apel Ploiesti, care a respins
actiunea pe considerentul ca reclamantii nu au facut dovada domiciliului comun, situatie n care nu puteau
beneficia de plata alocatiei suplimentare pentru copii lor minori nefiind ndeplinite conditiile legii.
Recursul declarat de reclamanti este fondat.
n conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1997 familia care are n ntretinere doi
sau mai multi copii are dreptul la alocatie suplimentara, al carei cuantum este n functie de numarul
copiilor.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 lit. a din aceeasi lege, prin familie se ntelege sotul, sotia si copii
lor sau a oricaruia dintre ei, avnd domiciliul comun.
Daca sotii nu au domiciliu comun, fara a fi divortat, acestia stabilesc de comun acord care dintre ei
este reprezentantul legal al familiei, acea persoana urmnd a ncasa alocatiile cuvenite.
n caz de nentelegere, conform art. 3 alin. 2 din Legea precizata, autoritatea tutelara sau instanta
de judecata va stabili care dintre soti are calitatea de reprezentant legal al familiei.
n speta, s-a efectuat o ancheta sociala de catre autoritatea tutelara de la domiciliul reclamantei
prin care s-a stabilit ca minorele rezultate din casatorie locuiesc mpreuna cu mama lor, nvata la
scoala din localitate, sunt sanatoase, au comportare corespunzatoare si se bucura de conditii sociale
si morale corespunzatoare. S-a precizat n finalul anchetei ca aceasta a fost efectuata pentru a fi
prezentata Directiei Generale de Munca si Protectie sociala Prahova n vederea ncasarii alocatiei
suplimentare pentru minori de catre persoana care i are n ntretinere efectiva, respectiv reclamanta.
De altfel, instanta de fond avea oricum obligatia, potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 119/
1997, sa decida ei nsasi care este reprezentantul legal al familiei, avnd la dispozitie date suficiente
pentru desemnarea acestei persoane, inclusiv elementele de fapt rezultate din ancheta tutelara.
Respingnd totusi actiunea, prin raportare la un text care nu este incident n situatia din speta,
hotarrea pronuntata apare netemeinica si nelegala.
n consecinta, recursul fiind fondat urmeaza a fi admis a se casa sentinta atacata, iar n fond,
a se admite contestatia introdusa mpotriva deciziei D.G.M.P.S. a judetului Prahova de sistare a
alocatiei suplimentare pentru copii urmasi ai reclamantilor, a se stabili ca reclamanta are calitate de
reprezentant legal al familiei, fiind ndrituita sa ncaseze alocatiile suplimentare ale copiilor minori
si, drept urmare a fi obligati prta sa-i achite toate sumele datorate cu acest titlu, din momentul
sistarii platilor, n continuare.
Viznd si cererea de daune formulata n cauza, se precizeaza ca este fondata n limita sumei de
1 milion, reprezentnd prejudiciul suferit prin neachitarea alocatiilor cuvenite, dispunndu-se
obligarea prtei la plata acestei sume cu titlu de despagubiri.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
180
Sectia civila a Curtii supreme de justitie
Decizie nr. 816
din 29 aprilie 1992
Adoptie, ncuviintare, ancheta sociala, obligativitate.
Conform prevederilor art. 5, alin. 3 din Legea nr. 11/1990, efectuarea anchetei sociale este
obligatorie.
Privitor la acest aspect, urmeaza a se retine ca textul de lege mentionat nu face nici o distinctie
si nici o precizare privind ancheta sociala la domiciliul parintilor firesti sau la domiciliul
adoptatorilor.
n speta, exista ancheta sociala efectuata la domiciliul adoptatorilor de organele competente din
tara lor si ancheta sociala de la resedinta mamei firesti.
Pentru a se aprecia daca adoptia este n interesul celui adoptat, este esentiala ancheta sociala
de la domiciliul adoptatorilor, ancheta sociala de la domiciliul parintilor firesti reprezentnd un
element de comparatie.
Sectia civila a Curtii supreme de justitie
Decizie nr. 499
din 15 februarie 2000
Adoptie. Nulitate. Invocarea n apel a unui alt motiv de nulitate. inadmisibilitate.
Chiar daca actiunea introductiva de instanta este redactata, deficitar, concluzionnd dupa starea
de fapt nvederata ca la adoptie a lipsit consimtamntul liber exprimat; iar temei de drept invoca
numai dispozitiile art. 22 din Ordonanta Guvernului (publicata n M.Of. din 18 iunie 1997), n
motivarea cererii se fac referiri la mprejurarea esentiala n opinia reclamantei ca adoptia nu a fost
reala, ci de convenienta, facuta n scopul de a proteja minora de suferintele cauzate prin situatia tatalui
sau, chestiuni precizate astfel ca temeiuri ale actiunii si prin ncheierea de sedinta din 23 septembrie
1998 n fata primei instante.
Or, asa cum sustine recurenta, astfel de chestiuni de fapt, nu tin de existenta sau vicierea
consimtamntului, ci de domeniul juridic al cauzei, ca element al actului juridic respectiv, ce poate
determina, prin inexistenta, falsitatea sau ilicitatea sa, lipsirea de efecte a unui act juridic, conform
prevederilor art. 966 C. civ.
Ca atare, raportat la starea de fapt invocata de reclamanta, instanta era obligata sa fixeze cadrul
juridic exact, temeiul sau temeiurile de drept ale actiunii, prin punere n discutia partilor, cu att mai
mult cu ct prin actiune nu s-a precizat un asemenea temei de drept.
Mentionarea formala si generica, din oficiu, n motivarea sentintei a art. 948, 953, 961 C. civ.,
dispozitii care acopera ntreg domeniul conditiilor de valabilitate ale unui act juridic, cu referire la
cel al consimtamntului, eventual viciat prin toate modurile posibile: eroare, violenta sau dol, nu este
nici suficienta, nici corespunzatoare.
Instanta de apel, constatnd ca n aceasta faza de judecata nu se pot invoca, pentru prima data,
n raport de prevederile art. 292 C. proc. civ., alte temeiuri juridice - n speta lipsa cauzei - nu putea
totusi, sau tocmai de aceea, sa discute pe fond temeinicia acestei chestiuni de fapt si de drept; partea
fiind lipsita astfel de beneficiul celor doua grade de jurisdictie.
Ca atare, retinnd ca obiect de judecata l formeaza si cauza actului juridic, ca element esential
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
181
pentru validitatea adoptiei, pentru cercetarea, si sub acest aspect, a actiuni chiar cu administrarea
de probe n completare, pentru respectarea tuturor gradelor de jurisdictie, recursul urmeaza a fi admis
si cauza trimisa spre rejudecare la prima instanta.
Sectia civila a Curtii supreme de justitie
Decizie nr. 830
din 19 martie 1996
Adoptie - desfacere, interesele minorului - nteles.
Potrivit art. 66 din Codul familiei, adoptia se poate ncuviinta numai n interesul adoptatului,
iar conform art. 81 din acelasi cod, adoptia se poate desface daca aceasta este n interesul nfiatului.
Ca urmare, att la ncuviintarea, ct si la desfacerea adoptiei din noianul de interese ce pot exista
determinante sunt interesele adoptatului.
Restul intereselor, de orice natura, a parintilor firesti, a bunicilor, etc., orict de justificate si
profunde, nu pot fi avute n vedere la ncuviintarea sau desfacerea adoptiei.
mprejurarea ca adoptatorii au divortat si ca atare nu se mai nteleg nici comportarea
necorespunzatoare a adoptatorului si n general nici raporturile, orict de degradate, dintre fostii soti,
nu justifica, n sine, desfacerea adoptiei.
Dimpotriva, interesele minorei cer mentinerea adoptiei, chiar daca aceasta este nefast afectata
de mprejurarile la care s-a facut referire.
Astfel, minora n prezent eleva s-a facut cunoscuta cu numele dobndit prin adoptie, sub acest
nume a devenit premianta clasei, a participat la cteva concursuri de muzica cu succes, numai pe
adoptator l stie drept tata, pe tatal firesc nu-l cunoaste, care la rndul lui nu o cunoaste pe adoptata
cu care de la vrsta de 11 luni nu s-a mai ntlnit, iar n prezent nu doreste desfacerea adoptiei.
Pe de alta parte, interesul material, dreptul la ntretinere, la fel este un interes legitim al
adoptatului care pledeaza n interesul legii pentru mentinerea adoptiei, n ciuda mprejurarilor
necorespunzatoare existente n cauza.
Sectia civila a Curtii supreme de justitie
Decizie nr. 34
din 10 ianuarie 1995
Adoptie, consimtamntul parintelui firesc.
Potrivit art. 4 lit. a din Legea nr. 11/1990, printre actele ce trebuie sa fie prezentate pentru a
putea fi ncuviintata adoptia este necesara si declaratia autentificata de consimtamnt la adoptie, data
de parintele sau parintii firesti, tutore sau ocrotitorii legali ori, dupa caz, avizul autoritatii tutelare.
n speta, s-a respins cererea de ncuviintarea adoptiei cu motivarea ca lipsa consimtamntului
tatalui natural este o cauza de nulitate a adoptiei, deoarece reprezinta un drept personal
nepatrimonial aflat n exercitiul exclusiv al tatalui firesc.
Numai n cazul prevazut de art. 7 din Legea nr. 11/1990, cnd adoptia priveste un copil pentru
care este necesara punerea sub tutela, dar aceasta nu a fost nca instituita, pentru a ncuviinta adoptia
instantei judecatoresti i este suficient avizul autoritatii tutelare competente a ntocmi ancheta
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
182
sociala.
Nefiind ntr-o atare situatie, cele doua instante au apreciat corect ca nu poate fi admisa cererea
n absenta declaratiei de consimtamnt la adoptie data de tatal firesc al minorei si ca nu se poate
suplini consimtamntul prin hotarre judecatoreasca.
Sectia civila a Curtii supreme de justitie
Decizie nr. 1514
din 23 mai 1995
Desfacerea adoptiei.
Din principiul potrivit caruia adoptia se face numai n interesul celui adoptat, rezulta ca si la
desfacerea acesteia trebuie sa se tina seama exclusiv de interesul adoptatului, iar nu de vreun interes
al adoptatorilor. De aceea, adoptatorii sunt exclusi dintre persoanele care pot cere desfacerea adoptiei
n conditiile art. 81 din Codul familiei.
Asa fiind, actiunea formulata n cauza de adoptatoare a fost corect respinsa de prima instanta.
Instanta de apel admitnd actiunea adoptatoarei, dar nu ca una n desfacerea adoptiei - n care
adoptatoarea nu avea calitate procesuala activa - ci ca pe o actiune n anulare, a retinut, n esenta,
ca desi cu ocazia ncheierii actului de adoptie toate partile au declarat ca nteleg sa-si asume toate
consecintele adoptiei, de ordin moral si material, n realitate vointele lor nu s-au concretizat n acele
declaratii, urmarindu-se doar ngrijirea fiicei handicapate a adoptatorilor de catre minor si, respectiv,
asigurarea vocatiei acestuia la succesiunea adoptatorilor.
Sarcina de a ngriji de fiica handicapata revenea de la lege minorului adoptat, n calitate de frate,
astfel nct asumarea unei astfel de obligatii, corelativ cu interesul urmarit constnd n dobndirea
vocatiei la succesiunea adoptatorilor, nu pot fi considerate ca fiind contrare spiritului legii, care sa
duca la anularea adoptiei.
Ct priveste nentelegerile ivite ntre cele doua familii, de aproape 4 ani de la ncuviintarea
adoptiei, ca urmare a decesului adoptatorului, acestea nu justifica punerea n discutie a nsasi
legalitatii actului adoptiei, la ncheierea caruia au fost ntrunite toate cerintele de fond si de forma,
impuse de lege.
Sectia civila a Curtii supreme de justitie
Decizie nr. 329
din 16 februarie 1993
Adoptie, ncuviintare, avizul autoritatii tutelare - caz n care este necesar.
Potrivit art. 4 lit. a din Legea nr. 11/1990 privind ncuviintarea adoptiei, modificata prin Legea
nr. 48/1991, la cererea pentru ncuviintarea adoptiei se vor atasa, printre alte acte, declaratia
autentificata de consimtamnt la adoptie, data de parintele sau parintii firesti, tutore sau ocrotitori
legali ori, dupa caz, avizul autoritatii tutelare, precum si certificatul medical privind starea de sanatate
a minorului, eliberat, dupa caz, de policlinica judeteana, municipala sau de sector.
Prin art. 7 alin. 1 din aceeasi lege se stabileste ca, n cazul n care adoptia priveste un copil pentru
care este necesara punerea sub tutela, dar aceasta nu a fost nca instituita, instanta judecatoreasca va
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
183
ncuviinta adoptia cu avizul autoritatii tutelare competente a ntocmi ancheta sociala.
Referindu-se la cazurile n care este necesara instituirea tutelei minorului, art. 113 din Codul
familiei mentioneaza, printre altele, pe cel n care parintii sunt disparuti.
Drept urmare n cazul n care, cu ocazia verificarilor efectuate de organele de politie, care au
n atributii si tinerea evidentei populatiei, se va stabili ca mama fireasca a minorei este, ntr-adevar,
disparuta, instanta va putea face aplicatiunea dispozitiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 11/1990 si art.
70 alin. 3 teza II din Codul familiei, ncuviintnd adoptia doar pe baza avizului autoritatii tutelare
competente a ntocmit ancheta sociala.
Sectia civila a Curtii supreme de justitie
Decizie nr. 595
din 28 februarie 1991
Adoptie, scopul n care se ncuviinteaza.
Potrivit art. 66 din Codul familiei, adoptiunea se face n interesul celui adoptat, iar n
conformitate cu art. 20 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea
Generala O.N.U. la 20 noiembrie 1990 (ratificata prin Legea nr. 18/1990), orice copil care este lipsit,
temporar sau definitiv de mediul sau familiar, sau care, n propriul interes, nu poate sa fie lasat n
acest mediu, are dreptul la protectie si un ajutor special din partea statului care poate fi acordat,
printre altele, si sub forma adoptiunii.
De asemenea, potrivit art. 21 din aceeasi conventie, n cazul adoptarii de catre straini se va avea
n vedere ca minorii sa beneficieze de garantiile si normele echivalente asigurate pe plan national de
statul care accepta astfel de adoptiuni.
Instanta este obligata, deci, sa verifice temeinic toate conditiile de fond si de forma prevazute
de art. 66 - 71 din Codul familiei si de Legea nr. 11/1990 privind ncuviintarea adoptiunii pentru a
putea stabili daca nfierea s-a facut sau nu n interesul minorului.
Sectia civila a Curtii de apel
Decizie nr. 25
din 2 noiembrie 1994
Adoptie, conditia vrstei adoptatorului.
La ncuviintarea adoptiei este determinant interesul minorului, potrivit art. 66 din Codul familiei.
Aprecierea interesului copilului trebuie sa se faca att de autoritatea tutelara, ct si de instanta,
n cadrul si n limitele dispozitiilor legale.
Aceasta conduce la obligatia verificarii conditiilor de fond ale adoptiei prin prisma unor criterii
obiective.
n afara exceptiilor prevazute, nu pot adopta dect persoanele majore si care sunt cu cel putin
18 ani mai n vrsta dect cel ce urmeaza a fi adoptat.
Daca prevederea referitoare la vrsta minima a adoptatorului are caracter de ordine publica si
deci trebuie respectata, nu acelasi lucru se poate retine cu privire la vrsta maxima a acestuia care,
indiferent de nivelul atins, nu poate conduce la refuzul ncuviintarii adoptiei, dect n conditiile
dovedite, din care sa rezulte ca vrsta naintata constituie o piedica de nenlaturat pentru ndeplinirea
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
184
scopului adoptiei.
Deci, stabilirea subiectiva a unei limite superioare de vrsta contravine legii si uneori motivatiei
adoptiei, care poate fi dictata de considerente exclusiv morale.
n speta, din ansamblul probelor administrate a rezultat ca reclamantul, desi n vrsta de 72 ani,
este sanatos, nu a suferit condamnari, are o situatie materiala foarte buna, fiind proprietarul a doua
imobile, locuind mpreuna cu minorul si mama acestuia. Sotia adoptatorului este decedata, acesta
neavnd descendenti.
n ce o priveste pe mama minorului, aceasta este somera si deci cu posibilitati reduse de
ntretinere, att pentru ea ct si pentru minor.
Este adevarat ca din ancheta sociala efectuata n cauza, a rezultat ca minorul nu poate fi
adoptat, datorita vrstei adoptatorului, concluzie gresit nsusita de instanta de fond, deoarece
obligativitatea efectuarii anchetei sociale (art. 3 alin. 3 din Legea nr. 11/1990) nu impune ca instanta
de judecata sa-si nsuseasca concluziile acestei anchete.
Solutia adoptata trebuie sa fie rezultatul analizei ntregului material probator examinat n lu-
mina interesului primordial al minorului.
Dovedindu-se, dimpotriva ca adoptatorul din punct de vedere medical si biologic este apt sa-
si ndeplineasca obligatiile parintesti, n temeiul art. 296 Cod procedura civila s-a admis apelul si
s-a schimbat n tot sentinta apelata, n sensul ca s-a admis actiunea n baza art. 66 - 72 din Codul
familiei si a dispozitiilor Legii nr. 11/1990, ncuviintndu-se adoptia minorului cu toate efectele unei
filiatii firesti.
Curtea Constitutionala
Decizie nr. 277
din 9 octombrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/1998
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) lit. a)
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, aprobata
cu modificari prin Legea nr. 87/1998, exceptie ridicata de Anton Tudor n Dosarul nr. 139/2001 al
Tribunalului Brasov - Sectia civila.
Dezbaterile au avut loc n sedinta publica din 2 octombrie 2001 n prezenta autorului exceptiei
si a reprezentantului Ministerului Public si au fost consemnate n ncheierea de la acea data, cnd
Curtea, avnd nevoie de timp pentru a delibera, a amnat pronuntarea la data de 9 octombrie 2001.
C U R T E A,
avnd n vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin ncheierea din 22 februarie 2001, pronuntata n Dosarul nr. 139/2001, Tribunalul Brasov
- Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al
adoptiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/1998, exceptie ridicata de Anton Tudor.
n motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale
criticate restrng n mod nelegal dreptul unei persoane care a crescut un copil de a-l adopta, dupa
mplinirea vrstei majoratului, conditionndu-l de necesitatea exprimarii consimtamntului parintilor
firesti, ncalcndu-se n felul acesta prevederile art. 45, 49 si 54 din Constitutie, privind protectia
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
185
copiilor si a tinerilor, respectiv restrngerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si
exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale. Se mai sustine ca, de vreme
ce persoana ce ar urma sa fie adoptata a devenit majora, nu se mai impune exprimarea
consimtamntului parintilor firesti atta timp ct persoana n cauza a dobndit capacitate deplina
de exercitiu, putnd sa-si exercite drepturile n mod liber, fara ngradiri.
Tribunalul Brasov, exprimndu-si opinia, apreciaza ca exceptia este nentemeiata, deoarece
textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, ncheierea de sesizare
a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, n punctul sau de vedere, apreciaza ca prevederile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 nu contravin dispozitiilor art. 45, 49 si 54 din Constitutie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinnd ncheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul ntocmit de
judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate l constituie dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, publicata n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 120 din 12 iunie 1997, aprobata cu modificari prin Legea
nr. 87/1998, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 168 din 29 aprilie 1998. Aceste
dispozitii au urmatorul continut: Pentru ncuviintarea adoptiei sunt necesare:
a) consimtamntul, exprimat n forma autentica, al parintilor sau, dupa caz, al parintelui la
adoptia copilului de catre o persoana sau familie propusa de Comisia pentru protectia copilului;.
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 25/1997 contravin prevederilor constitutionale ale art. 45 privind protectia copiilor
si a tinerilor, ale art. 49 privind restrngerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art.
54 referitor la exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale. Aceste texte
constitutionale au urmatorul continut:
- Art. 45: (1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta n
realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ngrijirea copilului bolnav ori
handicapat. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor n activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care
le-ar pune n primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.
(4) Minorii sub vrsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
(5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea
libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.;
- Art. 49: (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrns numai prin lege si
numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a
moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea
consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrngerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge
existenta dreptului sau a libertatii.;
- Art. 54: Cetatenii romni, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si
libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa ncalce drepturile si libertatile celorlalti.
Examinnd exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 7 alin. (1) lit.
a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 nu contravin n nici un mod prevederilor art.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
186
45 din Constitutie, ci, dimpotriva, constituie o expresie a aplicarii acestora. Reglementarea regimului
juridic al adoptiei se nscrie, n general, n masurile speciale de protectie a copiilor si tinerilor.
De asemenea, nu sunt incidente n speta nici prevederile art. 54 din Legea fundamentala, care
se refera la exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale, dispozitia legala
criticata neavnd ca obiect reglementarea si exercitarea unor asemenea drepturi.
Curtea Constitutionala constata nsa ca n textul art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 25/1997, care impune pentru ncuviintarea adoptiei, ca o conditie obligatorie,
consimtamntul, exprimat n forma autentica, al parintilor sau, dupa caz, al parintelui, nu se face
nici o distinctie n raport cu statutul persoanei care urmeaza sa fie adoptata, daca aceasta a dobndit
sau nu capacitatea deplina de exercitiu. Rezulta, prin urmare, ca textul de lege criticat cere
consimtamntul parintilor firesti si pentru ncuviintarea adoptiei unei persoane care a dobndit
capacitatea deplina de exercitiu.
Curtea retine ca aceasta conditionare a ncuviintarii adoptiei de exprimarea acordului parintilor
firesti restrnge dreptul persoanei de a dispune de ea nsasi, drept consacrat prin art. 26 alin. (2)
din Constitutie, potrivit caruia Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea nsasi, daca nu ncalca
drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.
Curtea constata, de asemenea, ca restrngerea exercitiului dreptului persoanei cu capacitate
deplina de exercitiu de a dispune de ea nsasi, prin dispozitia legala examinata, nu se justifica prin
nici una dintre situatiile sau motivele pentru care prevederile art. 49 alin. (1) din Constitutie permit
restrngerea prin lege a exercitiului unor drepturi sau libertati. Asadar, dispozitiile art. 7 alin. (1) lit.
a) din ordonanta de urgenta a Guvernului, n masura n care conditioneaza ncuviintarea adoptiei
persoanei care a dobndit capacitatea deplina de exercitiu de exprimarea consimtamntului parintilor
firesti, sunt contrare si prevederilor art. 49 alin. (1) din Constitutie.
Aceasta solutie a Curtii se poate ntemeia si pe prevederile Pactului international cu privire la
drepturile civile si politice, ratificat de Romnia n anul 1974. Astfel, n conformitate cu prevederile
art. 16 din acest pact Orice om are dreptul de a i se recunoaste pretutindeni personalitatea juridica,
iar, potrivit art. 24, pentru copil, masurile de ocrotire din partea familiei, a societatii si a statului,
sunt justificate numai de conditia sa de minor.
Pentru considerentele aratate urmeaza ca exceptia de neconstitutionalitate sa fie admisa.
Fata de cele de mai sus, n temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum
si al art. 2 alin. (2), al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/
1992, republicata, cu majoritate de voturi,
C U R T E A
n numele legii
D E C I D E:
Admite exceptia de neconstitutionalitate, ridicata de Anton Tudor n Dosarul nr. 139/2001 al
Tribunalului Brasov - Sectia civila, si constata ca dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 87/1998, sunt neconstitutionale n ceea ce priveste cerinta exprimarii consimtamntului
parintilor firesti pentru ncuviintarea adoptiei persoanei care a dobndit capacitate deplina de
exercitiu.
Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata n sedinta publica din data de 9 octombrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
187
Sectia penala a Tribunalului
Decizie nr. 77
din 15 februarie 1993
Savrsirea unei perversiuni sexuale asupra unei minore.
Prin sentinta penala nr. 771/1993 a Judecatoriei Sibiu inculpatii R.G. si F.M. au fost condamnati
la 4 ani si 2 luni, respectiv 4 ani si 3 luni nchisoare pentru comiterea infractiunii de perversitate
sexuala si la 1 an si 2 luni, respectiv 1 an si 3 luni nchisoare pentru savrsirea infractiunii de coruptie
sexuala. n baza art. 33 lit. b si art. 34 lit. a Codul penal, s-a dispus ca inculpatii sa execute pedeapsa
cea mai grea, sporita la 4 ani si 3 luni, respectiv la 4 ani si 7 luni nchisoare.
Pentru a pronunta aceasta hotarre, prima instanta a retinut, n fapt, ca n seara de 11 iunie 1991
inculpatii si un cetatean pe nume Sorin (neidentificat pna n prezent si netrimis n judecata), prin
amenintari, si violente, au obligat partea vatamata A.D, n vrsta de 15 ani, sa ntretina relatii sexuale
pe cale bucala. Faptele inculpatilor au cauzat victimei suferinte morale, traume sufletesti, existnd
chiar si pericolul sinuciderii. mpotriva acestei sentinte au declarat recurs inculpatul R.G. si partea
vatamata A.D.
Inculpatul a criticat hotarrea pentru gresita sa condamnare pentru infractiunea de perversiune
sexuala, pentru ca nu s-a produs scandal public si pentru condamnarea sa prea aspra, solicitnd
suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau dispunerea executarii pedepsei la locul de
munca. A solicitat si achitarea pentru coruptie sexuala.
Partea civila a solicitat, prin recurs, acordarea unei sume de 7.500 lei, reprezentnd
contravaloarea transportului la organele de urmarire penala si la instanta.
Examinnd hotarrea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, precum si din oficiu cu
privire la aspectele de legalitate si temeinicie ale acestuia, tribunalul constata ca: ambele recursuri
sunt fondate n parte sub unele din motivele invocate si din oficiu instanta constata si existenta altor
motive, pentru care aceste recursuri vor fi admise, cu extinderea recursului si n ce-l priveste pe
intimatul inculpat F.N.
n completarea starii de fapt retinute de prima instanta, instanta de recurs a stabilit (fapt confirmat
si prin declaratiile victimei), ca faptele s-au savrsit pe rnd, de fiecare inculpat, la intervale de timp si
la departare de grup ce nu permitea ca ceilalti sa observe ce se savrseste, si sa se ajute ntre ei.
Sub acest aspect s-a aratat ca n mod gresit prima instanta a retinut agravanta prevazuta la art.
75 lit. a Codul penal si deci, prin admiterea recursului va fi nlaturata.
n ce priveste ncadrarea juridica a faptelor celor doi inculpati, tribunalul examinnd continutul
infractiunii prevazute de art. 201 alin. 2 raportat la art. 200 alin. 2 Cod penal, constata ca aceasta
infractiune presupune, sub aspectul laturii obiective, o actiune de perversiune sexuala, iar pentru
retinerea agravantei de la alin. 2 a art. 201 Codul penal, cerintele constau n aceea ca aceste acte sa
se fi savrsit asupra unui minor si sa fi produs scandal public.
Prin urmare, legiuitorul a incriminat ca forma agravata savrsirea unor astfel de acte asupra unui
minor, astfel ca nu se poate retine ca aceasta agravanta ar constitui n mod separat si o alta infractiune,
aceea de coruptie sexuala absorbita de infractiunea de perversiune sexuala n forma agravanta.
n temeiul acestor considerente, se vor admite recursurile, iar ambii inculpati vor fi achitati
pentru infractiunea prevazuta de art. 202 Codul penal.
Sustinerea apararii ca nu s-ar fi produs scandal public nu poate fi retinuta pentru ca de faptele
inculpatilor a luat cunostinta att un martor ct si rudele victimei care au fost neplacut impresionate
de cele ntmplate.
Tribunalul socoteste fondat si recursul partii civile cu privire la majorarea cheltuielilor judiciare.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
188
Sectia penala a Curtii de apel
Decizie nr. 5AA
din 6 ianuarie 1998
Tentativa de viol - coruptie sexuala, situatie din care nu se poate retine concursul de
infractiuni.
Prin sentinta penala nr. 208 din 15 octombrie 1998, Tribunalul Botosani l-a condamnat pe inculpat
pentru doua infractiuni de coruptie sexuala prevazute de art. 202 cu aplicarea art. 41-42 Cod penal.
S-a retinut ca, n zilele de 8 mai si respectiv 12 mai 1998, inculpatul a ademenit cu bomboane
doua fetite de 7 ani si le-a dus n locuinta sa, unde s-a dezbracat de pantaloni si a ncercat sa ntretina
pe rnd raporturi sexuale, producndu-le leziuni specifice - respectiv congestie intensa a introitului
vaginal si a mucoasei labiilor mici.
Prin decizia penala nr. 5 din 6 ianuarie 1999, Curtea de Apel Suceava a admis apelul inculpatului
si a recalificat faptele n doua tentative la infractiunile continuate de viol, prev. de art. 20 raportat
la art. 197 alin. 1 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal, care absorb n continutul lor si
elementele constitutive ale infractiunilor de coruptie sexuala.
Actele obscene savrsite asupra unui minor se ncadreaza n dispozitiile art. 202 Cod penal
ct timp ramne n acest stadiu de obscenitate. Daca nsa faptuitorul merge mai departe, ncercnd
raporturi sexuale prin constrngere, nu ne gasim n prezenta a doua infractiuni distincte, cea mai grava
absorbind n continutul ei actele obscene care au fost comise n realizarea altui rezultat, respectiv violul.
Sectia penala a Curtii de apel
Decizie nr. 431
din 23 octombrie 2000
Viol, victima care nu a mplinit vrsta de 14 ani, imposibilitatea retragerii plngerii
de catre tatal victimei.
Cnd victima violului este o minora care nu a mplinit vrsta de 14 ani retragerea plngerii de
catre tatal acesteia nu este admisibila. Att textul art. 197 alin. 4 ct si cel al art. 131 alin. 5 Cod penal
exclud aceasta posibilitate.
Prin sentinta penala nr. 579 din 23 iunie 2000 a Tribunalului Timis s-a dispus, n baza art. 10
lit. h raportat la art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedura penala, ncetarea procesului penal fata de inculpatul
V.V. pentru tentativa la infractiunea de viol, prevazuta de art. 20, 197 alin. 3 Cod penal.
Instanta a retinut ca tatal partii vatamate n vrsta de 13 ani a declarat ca si retrage plngerea
si nu are pretentii fata de inculpat.
mpotriva sentintei a declarat apel Parchetul de pe lnga Tribunalul Timis criticnd-o pentru
nelegalitate n sensul ca nu se putea lua act de retragerea plngerii.
Apelul este fondat. Curtea de Apel Timisoara a admis apelul, a desfiintat sentinta si a trimis
cauza la instanta de fond pentru rejudecare.
Retragerea plngerii nu era posibila, n primul rnd, datorita interdictiei n acest sens stabilita
n art. 197 alin. 4 Cod penal care stabileste ca actiunea penala se pune n miscare la plngere prealabila
numai pentru fapta comisa n forma simpla (art. 197 alin. 1 Cod penal). Per a contrario, formele
calificate se urmaresc din oficiu. n acest sens exista si formularea din art. 131 alin. 5 Cod penal, prin
care se stabileste ca daca cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capaci-
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
189
tate restrnsa, actiunea penala se pune n miscare si din oficiu (daca nu exista plngere). Ori, n speta,
partea vatamata este n vrsta de 13 ani, iar actiunea penala, punndu-se n miscare din oficiu, exclude
posibilitatea retragerii plngerii.
Sectia penala a Curtii de apel
Decizie nr. 210
din 14 martie 2000
Infractiunea prevazuta de art. 201 cod penal, elementele constitutive, cerinta esentiala
ca fapta sa se consume ntre persoane de sex diferit.
Potrivit art. 201 Cod penal, constituie infractiunea de perversiuni sexuale, savrsirea de acte
de perversiuni sexuale, care au produs scandal public. O conditie esentiala, fara de care nu exista
aceasta infractiune, este aceea ca ea sa se consume ntre persoane de sex diferit.
Prin sentinta penala nr. 80 din 19 ianuarie 1999 a Judecatoriei Cluj-Napoca a fost condamnat
inculpatul R.R. pentru savrsirea infractiunii de perversiuni sexuale prevazute de art. 201 alin. 2
raportat la art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal la o pedeapsa de 6 ani nchisoare.
S-a retinut ca n cursul anului 1998 inculpatul, aflndu-se la domiciliul conjugal, de mai multe
ori a ntretinut, prin constrngere relatii sexuale orale cu fiul sau minor.
Tribunalul Cluj, prin decizia penala nr. 611 din 2 iulie 1999, a respins ca nefondat apelul
declarat de inculpat.
mpotriva acestei solutii a promovat recurs inculpatul, solicitnd reducerea pedepsei.
Recursul declarat este fondat, dar pentru alte motive dect cele invocate de inculpat.
n actul de sesizare a instantei fapta a fost ncadrata ca infractiune de perversiune sexuala
prevazuta de art. 201 alin. 2 raportat la art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal.
Prin acte de perversiuni sexuale se nteleg orice acte nefiresti n legatura cu viata sexuala, altele
dect cele prevazute de art. 200 Cod penal.
O conditie esentiala si fara de care nu exista aceasta infractiune, este aceea ca ea se consuma ntre
persoane de sex diferit. Cu alte cuvinte, daca actele nefiresti legate de viata sexuala au loc ntre
persoane de acelasi sex, ele constituie infractiune prevazuta de art. 200 Cod penal.
De aceea ncadrarea juridica data prin rechizitor si mentinuta de instantele de fond si apel, nu
este corecta, urmnd ca n baza art. 334 Cod procedura penala, sa se procedeze la schimbarea
ncadrarii juridice n infractiunea de relatii sexuale ntre persoane de acelasi sex, n forma calificata
prevazuta de art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal, ntruct partea vatamata este un minor aflat n
imposibilitatea de a se apara.
Parchete
Rezolutie nr. 811P
din 24 februarie 1997
Abandonarea copilul nou-nascut, n casa scarii unui bloc, n apropierea usilor
apartamentelor.
Fapta nvinuitei de a lasa (abandona) copilul nou-nascut, n casa scarii unui bloc, n apropierea
usilor apartamentelor, nu constituie infractiune de pruncucidere, prevazuta de art. 177 Cod penal,
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
190
ntruct asupra noului-nascut nu s-au exercitat acte de violenta si nici alte manevre de curmare a
vietii, iar tentativa la aceasta infractiune nu este incriminata. Fapta sa nu constituie nici tentativa la
infractiunea de omor calificat, prevazuta de art. 174 combinat cu art. 175 lit. c si d Cod penal,
ntruct nvinuita nu a exercitat acte violente asupra victimei si nici infractiunea de punere n
primejdie a unei persoane n neputinta de a se ngriji, prevazuta de art. 314 Cod penal, deoarece nu
s-a realizat latura obiectiva a acestei infractiuni, care cuprinde actiunea-inactiunea sub forma unor
manifestari alternative, cum ar fi parasirea, alungarea, lasarea fara ajutor sau punerea n pericol
iminent a vietii, sanatatii sau integritatii corporale.
Sectia penala a Tribunalului Suprem
Decizie nr. 867
din 13 aprilie 1983
Omor calificat. Pruncucidere.
Prin sentinta penala nr. 55/1982 a Tribunalului Judetean Buzau, inculpata N.V. a fost
condamnata pentru savrsirea infractiunii de pruncucidere prevazuta de art. 177 Cod penal, prin
schimbarea ncadrarii juridice din infractiunea de omor calificat prevazuta de art. 174 raportata la
art. 175 lit. c Cod penal.
Instanta a retinut ca, n ziua de 29 mai 1982, n jurul orei 9, inculpata a dat nastere, la domiciliul
sau, unui copil, fara sa fie asistata de vreo persoana. Imediat dupa nastere, a nfasurat noul-nascut
ntr-un pulover, dupa care l-a abandonat lnga un gard n apropierea locuintei sale.
Scncetul copilului a fost auzit de o martora care, recunoscnd puloverul, i-a atras atentia
inculpatei ca daca nu va lua copilul din locul unde l-a abandonat, va anunta organele de militie.
Inculpata a luat copilul si ajungnd n locuinta, l-a sugrumat cu o basma dupa care l-a ngropat
n apropierea casei.
Din raportul de expertiza medico-legala rezulta ca inculpata a nascut un copil viu, la termen,
iar moartea s-a datorat asfixiei mecanice prin strangulare, dupa nastere copilul a trait 1-2 ore.
Recursul declarat n cauza de catre procuror este ntemeiat.
Potrivit art. 177 Cod penal, infractiunea de pruncucidere se comite n cazul cnd uciderea noului
nascut a fost savrsita imediat dupa nastere, de catre mama aflata ntr-o stare de tulburare pricinuita
de nastere.
Din materialitatea faptelor, asa cum se desprind din probele dosarului, rezulta ca inculpata nu
se afla ntr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, ci a ucis copilul n mod deliberat.
Faptul ca inculpata a urmarit uciderea noului nascut l dovedeste att comportarea sa anteroara,
ct si cea ulterioara evenimentului nasterii.
Astfel, inculpata a ascuns sarcina, fara a aduce la cunostinta acest lucru nici organelor medicale
de specialitate pe care era obligatav sa le ncunostinteze ca a ramas nsarcinata, pentru a fi luata n
evidenta si a i se acorda asistenta medicala cuvenita, si nici chiar sotului sau.
n ziua cnd a avut loc nasterea, inculpata nu a spus nimanui despre acest lucru, iar dupa ce
a dat nastere copilului, convinsa fiind ca nimeni nu are cunostinta despre acest lucru, l-a abandonat
ntr-un loc putin circulat, spernd ca, n acest fel, nu va fi descoperita.
Dupa ce a ridicat copilul din locul unde l-a abandonat, n momentul n care a ajuns acasa,
inculpata l-a sugrumat cu ajutorul unei basmale si cu minile si pentru a sterge orice urma, a ngropat
cadavrul n gradina. Atare actiuni demonstreaza, nendoielnic, intentia deliberata si persistenta
inculpatei n uciderea copilului, ceea ce exclude starea de tulburare sub imperiul careia sa fi fost
comisa fapta.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
191
Ca atare, prima instanta a dat faptei o gresita ncadrare juridica n infractiunea de pruncucidere,
inculpata savrsind infractiunea de omor calificat prevdzutd de art. 175 lit. c. Cod penal.
Sectia civila a Tribunalului
Decizie nr. 158
din 7 februarie 1990
Ocrotirea minorilor. Domiciliul. Cererea parintelui de a-i fi napoiat.
n principiu, parintii au dreptul sa ceara napoierea copilului de la orice alta persoana care l tine
fara drept. Totusi instanta judecatoreasca poate sa respinga cererea daca napoierea este contrara
intereselor copilului (art. 103 din Codul familiei).
n situatia n speta, supusa judecatii, reclamantul, n timpul casatoriei sale, a ntretinut legaturi
de concubinaj cu alta femeie, care - n anul 1982, a dat nastere unui copil de sex feminin, minora fiind
crescuta de la nastere de mama ei si de parintii acesteia, adica de bunicii materni. Dupa decesul mamei
sale - n anul 1989 - minora ramnnd la bunici, reclamantul, care ntre timp reluase legaturile
conjugale, a solicitat, n calitate de tata, sa-i fie napoiata, actiunea care a fost respinsa, solutie
confirmata n recurs. n acest sens s-a motivat, pe de o parte, ca minora, ramnnd dupa decesul
mamei sale la bunicii materni, ntre ei s-au statornicit legaturi de profunda afectiune, iar, pe de alta
parte, ca ar fi n detrimentul minorei sa fie redata tatalui ei pentru ca, pe lnga lipsa unor conditii optime
de viata pe care, spre deosebire de bunicii materni, i le-ar putea asigura reclamantul, ar fi privita cu
dusmanie ntruct este rodul legaturilor de concubinaj datorita carora familia reclamantului a fost
dezmembrata timp ndelungat (de 9 ani). n consecinta, s-a apreciat ca interesul minorei impune ca ea sa
fie lasata n continuare la bunicii materni spre crestere si educare.
Sectia penala a Curtii de apel
Decizie nr. 456
din 28 septembrie 1995
Abandon de familie, obligarea inculpatului si la plata pensiei de ntretinere restanta
inadmisibilitate.
Prin sentinta penala nr. 2763/1994 Judecatoria Tecuci condamnndu-l pe inculpatul A.P. la 6
luni nchisoare pentru comiterea infractiunii de abandon de familie prev. de art. 305 lit. c Cod penal,
l-a obligat n mod gresit si la plata pensiei de ntretinere restanta n suma de 99.600 lei catre partea
civila M.P. din moment ce aceasta avea deja un titlu executoriu, respectiv sentinta civila de obligare
la pensie de ntretinere pentru cei doi copii minori rezultati din casatorie.
Infractiunea de abandon de familie nu este susceptibila n principiu de repararea prejudiciului
produs (plata pensiei de ntretinere restanta) pentru ca n aceasta situatie s-ar ajunge la o dubla
obligare a inculpatului la plata acesteia, o data n cadrul titlului executoriu (sentinta civila de obligare
la pensie) si a doua oara pe baza sentintei penale de condamnare a inculpatului.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
192
Sectia de contencios administrativ a C.S.J.
Decizie nr. 586
din 6 martie 1998
Autoritate tutelara. Decizie privind instituirea tutelei unui minor. Act avnd
caracteristicile unui act administrativ supus att controlului administrativ, ct si
controlului instantei de contencios administrativ.
Decizia de instituire a tutelei, emisa n executarea atributiilor sale de catre autoritatea tutelara,
constituie un act juridic care produce efecte n sfera relatiilor specifice dreptului familiei, dar are
caracteristicile unui act administrativ supus att controlului administrativ, ct si controlului judiciar
n baza art. 1 din Legea nr. 29/1990.
Reclamantii N.V. si N.L. au cerut anularea deciziei nr. 288 din 31 mai 1994 a Primariei
Sectorului 1 Bucuresti Serviciul autoritate tutelara, prin care G.A. a fost numita n calitate de tutore
al minorului M.A. nascut la 15 decembrie 1986.
Totodata, au cerut obligarea organului administrativ sa emita decizie de numire a reclamantilor
n calitate de tutore al minorului.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de Contencios Administrativ, prin sentinta civila nr. 328 din
8 aprilie 1997, a respins actiunea ca inadmisibila.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea de Apel a stabilit ca reclamantii nu au un drept
recunoscut de lege, n sensul art. 1 din Legea nr. 29/1990, asa nct actiunea reclamantilor de anulare
a deciziei nr. 288 din 31 mai 1994 prin care matusa materna a fost numita tutorele minorului M.A.
este inadmisibila.
Prima instanta considera ca reclamantii pot avea numai un interes pentru obtinerea calitatii de
tutor, ceea ce este insuficient pentru solutionarea actiunii pe calea contenciosului administrativ.
Cu privire la cel de-al doilea capat de actiune, privind numirea reclamantilor n calitate de tutore
al minorului, Curtea de Apel a stabilit ca cererea excede cadrul Legii nr. 29/1990. mpotriva acestei
hotarri au declarat recurs reclamantii, cu motivarea ca au interes n calitate de bunici ai minorului,
dar si un drept recunoscut de lege sa ceara anularea deciziei prin care G.A. a fost numita tutore al
minorului ramas orfan.
Recursul este ntemeiat.
Potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990, orice persoana fizica sau juridica daca se
considera vatamata n drepturile sale recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin
refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept
recunoscut de lege, se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru anularea actului,
recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
n cauza, primarul sectorului 1 Bucuresti, prin dispozitia nr. 288 din 31 mai 1994, a instituit
tutela minorului M.A. numind n calitate de tutore pe G.A., matusa materna a minorului.
Autoritatea tutelara, ca organ cu atributii specifice, exercita aceste atributii care tin att de
dreptul familiei ct si de dreptul administrativ, prin acte administrative precum si fapte si operatii
tehnice materiale.
Decizia de instituire a tutelei, emisa n exercitarea atributiilor sale de catre autoritatea tutelara,
constituie un act juridic care produce efecte, n primul rnd, n sfera relatiilor specifice dreptului familiei,
dar are caracteristicile unui act administrativ supus att controlului administrativ, ct si controlului judiciar
n baza art. 1 din Legea nr. 29/1990.
Dispozitiile art. 60 din Codul familiei prevad expres necesitatea controlului ierarhic tocmai da-torita
efectelor specifice pe care le produc actele administrative emise de catre autoritatile tutelare n sfera
dreptului familiei, deci existenta acestora nu poate exclude controlul judiciar asupra acestor acte.
Pe de alta parte, n conditiile n care, prin legea administratiei locale nr. 69/1991, organizarea
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
193
si functionarea administratiei publice se ntemeiaza pe principiile autonomiei locale si
descentralizarii, cu att mai mult se impunea existenta controlului legalitatii actelor administrative
exercitat de instantele de contencios administrativ.
Fata de cele constatate, prima instanta n mod gresit a stabilit ca actiunea formulata de M.V.
bunica paterna a minorului si G.A. matusa, este inadmisibila.
Dimpotriva, reclamantele, rude apropiate ale minorului N.A. si care l-au avut n ngrijire o
perioada de timp, pot cere anularea actului mentionat pe calea contenciosului administrativ.
n consecinta se va admite recursul, se va casa sentinta atacata si se va trimite cauza pentru
rejudecare aceleiasi instante.
Sectia civila a Tribunalului Suprem
Decizie nr. 88
din 18 ianuarie 1990
Ocrotirea minorilor, ncredintarea acestora odata cu pronuntarea divortului unei
institutii de ocrotire, admisibilitate.
Printre dispozitiile luate de instanta odata cu pronuntarea desfacerii casatoriei este si cea
privind mentinerea masurilor de ocrotire a minorilor care fusesera ncredintati unei institutii de
ocrotire de catre Comisia pentru Ocrotirea Minorilor, urmnd ca pe perioada vacantelor sa fie
ncredintati tatalui spre crestere si educare.
n raport de prevederile art. 42 alin. 2 din Codul familiei, aceasta dispozitie trebuie nteleasa
ca o masura luata chiar de instanta, n sensul ca pentru motive temeinice au fost ncredintati unei
institutii de ocrotire respectiv unei case de copii scolari.
Fata de aceasta situatie, se impune, totodata, ca instanta sa stabileasca contributia fiecarui
parinte la cheltuielile de crestere, educare, nvatatura si pregatire profesionala a celor trei minori
ncredintati casei de copii scolari, avndu-se n vedere dispozitiile art. 42 alin. 3 din Codul familiei.
De aceea, mama urma sa fie obligata si ea la plata contributiei catre institutia de ocrotire si nu
mai trebuia sa fie obligata si la plata pensiei de ntretinere pentru minori, catre tatal acestora, cum
gresit a hotart judecatoria.
Sectia civila a Curtii de apel
Decizie nr. 560
din 8 aprilie 1994
Legaturi personale cu minorul. Dreptul parintelui. Continut.
Dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu minorul, prevazut de art. 43 alin. 3 Cod
familiei, nu poate fi limitat dect n situatia n care acest drept a fost exercitat n mod abuziv.
Daca nu se dovedeste aceasta mprejurare n concret a dreptului parintelui nu trebuie stnjenita
prin prezenta obligatorie a celuilalt parinte, comunicarea dintre parinte si copil urmnd sa aiba loc
n mod firesc, fara nici o restrngere.
Prin sentinta civila nr. 14/1993, Judecatoria sectorului 3 Bucuresti a admis actiunea formulata
de reclamantul O.I. mpotriva prtei G.C., a stabilit programul de vizitare al minorei D., nascuta
la 27.09.1991, de catre tata, pentru duminica ntre orele 10,00-19,00, din doua n doua saptamni.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
194
Prin decizia civila nr. 643A/3.12.1993, Tribunalul Municipiului Bucuresti - sectia a III-a civila
a admis apelul reclamantului, a schimbat sentinta Judecatoriei, n sensul ncuviintarii reclamantului
sa ia cu sine pe minora, cu obligatia lui de a o readuce la domiciliul prtei la sfrsitul programului.
mpotriva deciziei tribunalului a formulat recurs prta Z.C., solicitnd stabilirea programului
de vizitare a minorei D., n vrsta de 2 ani si 3 luni, de catre prtul G.I., la 2 ore, la 2 saptamni,
fara drept de luare a copilului de catre tata.
S-a aratat ca n raport de vrsta copilului, care are un program strict de masa, joaca si somn,
separarea lui de mama i-ar putea provoca traume psihice, cu consecinte pentru toata viata, mai ales
ca nu si-a cunoscut tatal pna acum.
Recursul nu este fondat.
Solutia tribunalului este legala si temeinica, ntruct a aplicat corect prevederile art. 43 alin. 3
Cod familiei.
n aplicarea acestor dispozitii legale, pentru a i se da posibilitatea parintelui de a ntretine legaturi
persoane cu minorul ce nu i-a fost ncredintat, se impune ca exercitarea n concret a acestui drept
sa nu fie stnjenita de prezenta permanenta a celuilalt parinte, comunicarea dintre cei doi trebuind
sa aiba loc n mod firesc, fara nici o restrngere.
O astfel de comunicare se poate realiza, de regula, n afara domiciliului copilului si al parintelui
caruia i-a fost ncredintat, fara asistenta acestuia.
Nu este de admis ca tatal, care are alta specialitate dect pediatria, nu poate asigura o
supraveghere deplina copilului sau, care, ntr-adevar, are o vrsta frageda si o evolutie normala.
Pentru aceste considerente, recursul va fi respins, ca nefondat.
Sectia civila a Curtii de apel
Decizie nr. 1722
din 9 noiembrie 1998
ncredintare minori, criterii ce trebuie avute n vedere.
Interesele copiilor minori care trebuie sa fie avute n vedere cu ocazia ncredintarii sunt legate
de vrsta acestora, de comportarea parintilor nainte de desfacerea casatoriei, de gradul de atasament
si de grija pe care parintii au manifestat-o fata de copii, de legaturile afective care exista ntre parinti
si copii.
n cauza, copii sunt la vrste, cuprinse ntre 11 si 13 ani, care nu reclama n mod special
supravegherea materna de care, oricum, nu au beneficiat n perioada n care s-au aflat numai sub
ngrijirea prtei. Faptul ca minorii si-au exprimat n mod constant dorinta de a fi ncredintati tatalui
este o consecinta a comportamentului necorespunzator pe care prta l-a avut si reprezinta, pe de
alta parte, un indiciu cu privire la afectiunea pe care acesta o poarta tatalui.
Este corect considerentul retinut de instantele anterioare, potrivit caruia copiii au nevoie de grija
si afectiunea materna, cum nu este mai putin adevarat ca acestia au nevoie n egala masura de grija
si afectiunea paterna. Aceasta constituie, nsa, normalitatea vietii de familie de care cei trei copii au
fost lipsiti, mai nti, prin plecarea tatalui si apoi, prin plecarea mamei. Dupa acest din urma moment,
copiii au avut parte de o mai buna ngrijire si atentie fapt ce le-a ntarit dorinta de a ramne cu tatal lor,
chiar daca conditiile materiale - relevate n urma cercetarii locale - nu sunt dintre cele mai bune.
n aceste mprejurari, mentinerea masurii ncredintarii minorilor prtei ar constitui o solutie
formala, a carei executare nu s-ar putea realiza, cu att mai mult cu ct dorinta copiilor nu le afecteaza
interesele, ocrotirea parinteasca oferita de tata fiind corespunzatoare.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
195
Sectia civila a Curtii de apel
Decizie nr. 219
din 29 ianuarie 1997
Dreptul familiei, obligatie de ntretinere, caracter, recuperare a cheltuielilor.
Potrivit art. 95 Codul familiei, obligatia de ntretinere este strict personala, ea se stinge numai
prin moartea debitorului sau cea a creditorului, nct, n principiu este netransmisibila.
Singura exceptie de la aceasta regula este aceea ca obligatia de ntretinere se transmite asupra
mostenitorilor persoanei obligate la ntretinere sau asupra acelei persoane care l-a ntretinut pe minor
fara sa fi avut o asemenea ndatorire n conditiile art. 96 din Codul familiei.
n consecinta, persoana obligata la plata pensiei de ntretinere nu se poate elibera de ndatorirea
legala transmitnd-o altei persoane.
Cu toate acestea, caracterul personal si netransmisibil al obligatiei de ntretinere nu exclude
posibilitatea de a fi executata prin mandat sau, pe timpul unei mpiedicari, de o alta persoana n
numele celei obligate si pentru ea, din proprie initiativa. n aceste situatii, persoana care a prestat
ntretinerea poate pretinde despagubiri de la cel obligat legal, fie n virtutea contractului de mandat
(expres sau tacit) potrivit art. 1574 Cod civil, fie a gestiunii de interese (art. 99 Cod civil).
Astfel, bunicul, care ntretine copilul minor al fiului sau, desi nu are aceasta ndatorire, poate
pretinde a fi despagubit cu cheltuielile facute, numai daca nu a nteles sa faca o liberalitate.
n speta, actiunea bunicilor materni, care n urma decesului fiicei lor au ntretinut nepotul timp
de mai multi ani, tatal fiind total dezinteresat, este ntemeiata, acesta urmnd sa plateasca
despagubiri.
Curtea Constitutionala
Decizie nr. 47
din 23 martie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23-30 cuprinse n
cap. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat
n dificultate, republicata
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 si 18 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat n dificultate,
exceptie ridicata din oficiu de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ n
Dosarul nr. 461/1998 aflat pe rolul aceleiasi instante.
Dezbaterile au avut loc n sedinta publica din data de 16 martie 1999, n prezenta Comisiei
judetene pentru protectia copilului de pe lnga Consiliul Judetean Ialomita, reprezentata prin Elena
Grecu, consilier juridic, precum si a lui Constantin Constantin, reprezentantul legal al minorului,
fiind consemnate n ncheierea din acea data, cnd Curtea, avnd nevoie de timp pentru a delibera,
a amnat pronuntarea pentru data de 23 martie 1999.
C U R T E A,
avnd n vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin ncheierea din 12 mai 1998, pronuntata n Dosarul nr. 461/1998, Curtea de Apel Bucuresti
- Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997
privind protectia copilului aflat n dificultate, exceptie ridicata din oficiu de aceeasi instanta.
n motivarea exceptiei instanta considera, n esenta, ca dispozitiile art. 17 si 18 din Ordonanta
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
196
de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 contravin prevederilor art. 45 alin. (1) din Constitutie, potrivit
carora "Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta n realizarea
drepturilor lor", deoarece fata de copiii care au savrsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care
nu raspund penal, aceste dispozitii prevad aceleasi masuri educative ca si cele din Codul penal,
pentru minorii care raspund penal. Instanta considera ca dispozitiile atacate contravin si
prevederilor art. 20 din Constitutie, potrivit carora "Dispozitiile constitutionale privind drepturile
si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate n concordanta cu Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romnia este parte", iar daca exista
neconcordanta ntre acestea si legile interne, au prioritate reglementarile internationale. Instanta arata
ca reglementarea tratamentului minorilor care au savrsit o fapta prevazuta de legea penala, dar nu
raspund penal, nu corespunde cerintelor art. 37 lit. b) si ale art. 40 din Conventia cu privire la
drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 si
ratificata de Romnia prin Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990.
Autoarea exceptiei apreciaza ca masurile educative prevazute la art. 17 si 18 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 26/1997 nu sunt masuri specifice categoriei de minori care nu raspund penal
pentru faptele lor si deci ele nu reprezinta o protectie reala a minorului. De asemenea, se sustine ca
actul normativ nu a preluat din Codul penal prevederile care garanteaza dreptul copilului la aparare,
ci doar prevederile referitoare la "obligatia de a se prezenta comisiei raportul referitor la ancheta
psihosociala a copilului". Acest raport trebuie sa cuprinda si date referitoare la discernamntul
copilului, nsa "specialistul serviciului public specializat, care ntocmeste acest raport, nu este n
masura sa se pronunte n legatura cu acesta". Instanta de judecata si motiveaza exceptia de
neconstitutionalitate aratnd ca dispozitiile legale nu au reglementat o protectie speciala a copiilor
aflati n dificultate si ca institutiile de ocrotire a acestor copii nu sunt nfiintate nca. Centrele de
reeducare prevazute n Codul penal sunt organizate si functioneaza n conformitate cu Decretul nr.
545/1972 privind, executarea masurii educative a internarii minorilor infractori ntr-un centru de
reeducare. Internarea minorilor care nu raspund penal "n astfel de centre este exclusa".
Legislatia n vigoare, se arata n finalul amplei si aprofundatei motivari a instantei,
reglementeaza organizarea si functionarea exclusiva a unor forme de nvatamnt special pentru
integrarea copiilor cu cerinte educative speciale.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost solicitate punctele de vedere
ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Presedintele Camerei Deputatilor, n punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este nefondata pentru urmatoarele considerente:
a) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 a fost modificata prin Legea nr. 108 din 2 iunie
1998 pentru aprobarea respectivei ordonante. Astfel s-a inclus n corpul acesteia un capitol nou,
intitulat "Masuri educative fata de copilul care a savrsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care
nu raspunde penal". De asemenea, a fost modificat att art. 17, fiind completat cu 5 alineate noi
(17 -17), "care, desi reiau, n buna parte, prevederi ale Codului penal, contin totusi diferentieri
cu privire la masurile educative pentru cele doua categorii de minori", ct si art. 18, prin eliminarea
prevederii "Masurile educative si modalitatile aplicarii acestora sunt cele prevazute de legea penala".
Asadar, exceptia de neconstitutionalitate vizeaza "un text legislativ n prezent depasit".
b) Se arata ca este nentemeiata sustinerea instantei potrivit careia ordonanta de urgenta
contravine dispozitiilor art. 40 din Conventia cu privire la drepturile copilului, ntruct nu se
prevede o procedura care sa asigure "dreptul la aparare" pentru minori si pentru ca din Comisia
pentru protectia minorilor nu face parte si un reprezentant al justitiei. Este adevarat ca n conventie
se prevede obligatia ca orice minor sa beneficieze de o "asistenta juridica sau orice alta asistenta
corespunzatoare", iar cauza sa fie examinata de catre o "autoritate sau o instanta judiciara
corespunzatoare". nsa, se apreciaza n punctul de vedere examinat, notiunea de "copil", n sensul
conventiei, are n vedere minorul pna la vrsta de 18 ani, iar garantiile procesuale "ar urma sa-si
gaseasca aplicare, n mod obligatoriu, numai n cadrul unui proces, n situatia categoriei de minori
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
197
infractori ce poarta raspundere pentru faptele savrsite". n speta nsa copiii aflati n dificultate sunt
supusi numai unor masuri educative luate de o comisie administrativa, fara procedura specifica unui
proces, care ar face necesara aplicarea "garantiilor procesuale".
c) Cu privire la critica potrivit careia dispozitiile art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 26/1997 contravin prevederilor art. 45 alin. (1) din Constitutie, se sustine ca acest
text constitutional are valoare de principiu si este aplicabil pentru toate domeniile, iar adoptarea
ordonantei n discutie, precum si ratificarea conventiei mentionate nu fac dect sa confirme
preocuparea statului romn pentru realizarea obiectivului cuprins n textul constitutional indicat.
Guvernul, n punctul sau de vedere, arata, de asemenea, ca exceptia de neconstitutionalitate este
nentemeiata pentru urmatoarele motive:
a) Cu privire la critica autoarei exceptiei, potrivit careia dispozitiile art. 17 si 18 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 contravin prevederilor art. 45 alin. (1) din Constitutie, se arata
ca prevederile acestor texte referitoare la masurile educative "se nscriu n regimul de protectie al unei
categorii de copii aflati n dificultate". Normele ce reglementeaza aceste masuri "tind sa realizeze
echilibrul ntre nevoile de reintegrare sociala ale copilului, aflat ntr-o situatie particulara ntruct a
comis o fapta prevazuta de legea penala, si nevoile fundamentale ale comunitatii de protectie
mpotriva faptelor antisociale". Deci masurile educative la care se refera art. 17 si 18, desi "se
regasesc sub aceeasi denumire si continut n Codul penal, nu au natura juridica a sanctiunilor de drept
penal". Fara a fi consecinte ale raspunderii penale, aceste masuri pot servi intereselor de formare
si reintegrare sociala a copilului care a savrsit fapte antisociale. Potrivit punctului de vedere al
Guvernului, reglementarea masurilor educative, ca masuri de protectie a copilului care nu raspunde
penal, este susceptibila de perfectionare, n special n directia "masurilor aplicate n comunitate si
crearea unor institutii specializate n formarea si educarea copiilor aflati n astfel de situatii".
b) Referitor la critica potrivit careia sunt ncalcate dispozitiile art. 37 lit. b) din Conventia au
privire la drepturile copilului, se sustine ca aceasta nu este ntemeiata, pentru ca, prin hotarri,
Comisia pentru protectia copilului poate lua "masurile educative privative de libertate numai cu
avizul procurorului, individualizndu-le n functie de criterii strict delimitate". Se mai sustine ca
aceste hotarri sunt supuse controlului judecatoresc potrivit art. 29 din ordonanta. Astfel, se asigura
si "respectarea uneia dintre garantiile prevazute n art. 40 alin. 2 din Conventia cu privire la drepturile
copilului". Existenta "unei proceduri n fata Comisiei pentru protectia copilului, si nu n fata
instantelor judecatoresti, este armonizata cu prevederea art. 40 alin. 3 lit. b) din conventie. Mai mult,
ordonanta de urgenta a Guvernului privind protectia copilului aflat n dificultate, n ntregul ei,
reflecta cerintele cuprinse n art. 40 alin. 4 din conventie".
n final se conchide ca "regimul masurilor educative instituit prin ordonanta este perfectibil,
n sensul promovarii masurilor neprivative de libertate, ca un reflex al noii legislatii europene n
domeniu, n contraponderea masurilor educative privitoare la internare".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
C U R T E A,
examinnd ncheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si
Guvernului, raportul judecatorului-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului si
dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Conventiei cu privire la
drepturile copilului, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
n temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea
Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost legal
sesizata.
I. Prin ncheierea din 12 mai 1898 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios
administrativ, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia
copilului aflat n dificultate. Textele atacate au urmatorul cuprins:
- Art. 17: "(1) Fata de copilul aflat n situatia prevazuta la art. 16, Comisia pentru protectia
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
198
copilului este obligata sa ia o masura educativa, la sesizarea oricarei persoane, a procurorului, a
organelor de politie sau a parintilor acestuia.
(2) n stabilirea masurii educative, Comisia pentru protectia copilului va tine seama de gradul
de pericol social al faptei savrsite, de dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului, de
comportarea lui, de conditiile n care a fost crescut si n care a trait si de orice alte elemente de natura
sa caracterizeze personalitatea acestuia.
- Art. 18: (1) Masurile educative si modalitatile aplicarii acestora sunt cele prevazute de legea
penala, care se aplica corespunzator vrstei si gradului de maturitate a copilului, n vederea
respectarii interesului superior al acestuia:
(2) n cazul stabilirii masurii libertatii supravegheate, Comisia pentru protectia copilului poate
dispune ncredintarea supravegherii copilului Serviciului public specializat pentru protectia copilului."
Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, prin Legea nr. 108 din 2 iunie 1998 s-au adus
modificari si completari Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997. Dispozitiile art. 17 si 18
au fost reformulate, noile texte fiind sistematizate n cadrul unui nou capitol, intitulat "Masuri
educative fata de copilul care a savrsit, o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde
penal". Art. 17 a fost completat cu cinci articole noi, care au preluat dispozitiile cuprinse la art. 101-
106 din Codul penal, cu unele modificari nesemnificative. n baza aceleiasi legi, Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 26/1997 a fost republicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 276 din
24 iulie 1998, dndu-se articolelor o noua numerotare, iar dispozitiile modificatoare analizate sunt
cuprinse la art. 23-30 din cap. III, al carui titlu este mentionat mai sus.
Aceste dispozitii au urmatorul cuprins:
- Art. 23: "(1) Copilul care a savrsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde
penal, beneficiaza de protectie n conditiile prezentei ordonante de urgenta.
(2) Nu raspunde penal copilul care nu a mplinit vrsta de 14 ani sau care are vrsta ntre 14
si 16 ani, daca nu se dovedeste ca a savrsit fapta cu discernamnt.
- Art. 24: (1) Fata de copilul aflat n situatia prevazuta la art 23 comisia va lua una dintre
urmatoarele masuri educative:
a) mustrarea;
b) libertatea supravegheata;
c) internarea ntr-un centru de reeducare;
d) internarea ntr o institutie medical-educativa.
(2) La stabilirea masurii educative comisia va tine seama de gradul de pericol social al faptei
savrsite, de dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului, de comportarea lui, de conditiile
n care a fost crescut si n care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze personalitatea
acestuia.
- Art. 25: Masura educativa a mustrarii consta n dojenirea copilului, n aratarea pericolului
social al faptei savrsite, n sfatuirea copilului sa se poarte n asa fel nct sa dea dovada de
ndreptare, atragndu-i-se totodata atentia ca, daca va savrsi din nou o infractiune, se va lua fata de
el o masura mai severa sau i se va putea aplica o pedeapsa;
- Art. 26: (1) Masura educativa a libertatii supravegheate, consta n lasarea copilului n libertate
timp de un an, sub supraveghere deosebita. Supravegherea poate fi ncredintata, dupa caz, parintilor,
adoptatorului sau tutorelui copilului. Daca nici unul dintre acestia nu poate asigura supravegherea
n conditii satisfacatoare, comisia dispune ncredintarea supravegherii copilului, pe acelasi interval
de timp, unei familii sau unei persoane de ncredere, unul organism privat autorizat sau serviciului
public specializat.
(2) Persoana careia i s-a ncredintat supravegherea copilului are obligatia de a veghea
ndeaproape asupra comportarii acestuia, n scopul ndreptarii lui, precum si obligatia de a nstiinta,
de ndata, comisia atunci cnd copilul se sustrage de la supraveghere, are purtari rele ori a savrsit
din nou o fapta prevazuta de legea penala.
(3) Comisia poate sa impuna copilului respectarea urmatoarelor obligatii:
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
199
a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite; b) sa nu intre n legatura cu anumite persoane; c)
sa frecventeze cu regularitate scoala sau un curs de calificare.
(4) Comisia atrage atentia copilului asupra consecintelor comportarii sale.
(5) Dupa luarea masurii libertatii supravegheate, comisia ncunostinteaza scoala la care copilul
nvata.
(6) Daca nauntrul termenului de supraveghere copilul se sustrage de la supravegherea ce se
exercita asupra lui sau are purtari rele ori savrseste din nou o fapta prevazuta de legea penala,
comisia revoca masura libertatii supravegheate si ia fata de copil masura internarii ntr-un centru de
reeducare sau ntr-o institutie medical educativa.
- Art. 27: (1) Masura educativa a internarii copilului ntr-un centru de reeducare se ia n scopul
reeducarii copilului, caruia i se asigura posibilitatea de a dobndi nvatatura necesara si o pregatire
profesionala, potrivit aptitudinilor sale.
(2) Masura internarii se ia fata de copilul n privinta caruia ceielalte masuri educative sunt
nendestulatoare.
- Art. 28: Masura internarii ntr-o institutie medical-educativa se ia fata de copilul care, din cauza
starii sale fizice sau psihice, are nevoie de tratament medical si de un regim special de educatie.
- Art. 29: (1) Masurile prevazute la art 27 si 28 se iau pe timp nedeterminat, nsa nu pot dura
dect pna la mplinirea de catre copil a vrstei de 18 ani. Masura prevazuta la art 27 trebuie sa fie
ridicata de ndata ce a disparut cauza care a impus luarea acesteia. Comisia, dispunnd ridicarea
masurii prevazute la art. 28, poate, daca este cazul, sa ia fata de copil masura internarii ntr-un centru
de reeducare.
(2) La data cnd copilul devine major, comisia poate dispune prelungirea internarii pe o durata
de cel mult 2 ani, daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului internarii.
- Art. 30: (1) Masurile educative prevazute, la art. 24 se iau la sesizarea procurorului, a
organelor de politie, a scolii, a parintilor sau a oricarei persoane interesate.
(2) Masurile educative prevazute la art. 24 lit. b)-d) se iau numai cu avizul procurorului.
(3) La luarea masurilor educative, comisia va tine seama de gradul de pericol social al faptei
savrsite, de dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului, de comportarea lui generala, de
conditiile n care a fost crescut si n care a trait si de orice elemente de natura sa caracterizeze
personalitatea acestuia."
n practica sa jurisdictionala Curtea Constitutionala a statuat n mod constant ca, atunci cnd,
dupa ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitia legala a fost modificata, exceptia poate
sa fie examinata, daca textul legal, n noua sa redactare, conserva reglementarea initiala. De aceea,
avnd n vedere si considerentele expuse mai sus, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra exceptiei
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23-30 cuprinse n cap. III "Masuri educative fata de
copilul care a savrsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde penal" din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicata.
II. Pentru a stabili n ce masura exceptia de neconstitutionalitate este ntemeiata, Curtea
urmeaza sa examineze prevederile legale atacate, spre a constata daca acestea sunt n concordanta
cu dispozitiile art. 45 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Copiii si tinerii se bucura de un regim
special de protectie si de asistenta n realizarea drepturilor lor".
Dispozitiile legale analizate si propun sa reglementeze protectia copilului aflat n dificultate
care, desi savrseste fapte prevazute de legea penala, nu raspunde penal. Sediul materiei este Codul
penal, care la art. 99 prevede ca minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu raspunde penal, iar
minorul care are vrsta cuprinsa ntre 14 si 16 ani raspunde penal numai atunci cnd se dovedeste
ca a savrsit fapta cu discernamnt. Aceste norme legale sunt n concordanta cu prevederile art. 40
pct. 3 lit. a) din Conventia cu privire la drepturile copilului (adoptata de Adunarea Generala a
Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 si ratificata de Romnia prin Legea nr. 18 din 27 septembrie
1990), prevederi care au urmatorul cuprins: "Statele-parti se vor stradui sa promoveze adoptarea
de legi, de proceduri, crearea de autoritati si institutii special concepute pentru copiii banuiti, acuzati
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
200
sau declarati ca ar fi comis ncalcari ale legii penale, si n special: a) sa stabileasca o vrsta minima
sub care copiii vor fi prezumati ca nu au discernamntul de a ncalca legea penala."
Asadar, minoritatea faptuitorului, n conditiile descrise mai sus, este o cauza care nlatura
caracterul penal al faptei, pentru considerentul ca faptuitorul nu are capacitatea de a-si da seama
de semnificatia sociala a actelor sale de conduita si de a-si controla comportamentul n raport cu
aceste acte. Caracterul penal al faptei este nlaturat, n astfel de situatii, ca urmare a nlaturarii
vinovatiei minorului n savrsirea faptei, iar vinovatia minorului este nlaturata, la rndul ei, din
pricina insuficientei dezvoltari a facultatilor psihice, care face posibil ca minorul sa nu nteleaga
caracterul si efectul faptelor sale si sa nu le poata stapni. nsa, chiar daca fapta antisociala savrsita
de un astfel de minor nu atrage raspunderea sa penala, ea trebuie sa constituie temeiul luarii fata de
minor a unor masuri de ocrotire, care au un dublu caracter: acela de protectie sociala a minorilor fata
de factori ce ar periclita dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor, precum si acela de aparare a
societatii fata de pericolul proliferarii unor asemenea fapte.
Este nsa de retinut, fata de cele expuse mai sus, ca dispozitiile legale examinate nu se integreaza
n spiritul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicata, si anume de ocrotire a
minorilor aflati n dificultate. Aceasta pentru ca reglementarea asa-numitelor masuri educative re-
produce n ntregime prevederile art. 102-106 din Codul penal referitoare la: mustrare, libertatea
supravegheata, internarea ntr-un centru de reeducare si internarea ntr-un institut medical-educativ.
Aceste masuri educative aplicabile minorilor care raspund penal sunt nsa sanctiuni de drept penal,
la fel ca si pedepsele, alcatuind mpreuna un sistem sanctionator special pentru minori, care
functioneaza paralel cu sistemul sanctionator pentru majori.
Avnd n vedere aceste considerente, Curtea constata ca dispozitiile art. 23-30 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicata, sunt neconstitutionale, ntruct prevad, pentru
ocrotirea minorului care nu raspunde penal, aceleasi masuri educative ca si cele prevazute n Codul
penal, natura juridica a acestora din urma fiind aceea de sanctiuni de drept penal. Sunt ncalcate astfel
dispozitiile art. 45 alin. (1) din Constitutie, n aplicarea carora legiuitorul ar fi trebuit sa reglementeze
un regim special de protectie si de asistenta pentru categoria de copii aflati n dificultate care nu
raspund penal, deosebit de regimul sanctionator al minorilor care raspund penal.
Sunt relevante n acest sens dispozitiile art. 25 din ordonanta, n care sunt reproduse prevederile
art. 102 din Codul penal, inclusiv sub aspectul referirii la savrsirea, din nou, a unei "infractiuni"
si la posibilitatea aplicarii unei pedepse.
Or, fata de minorul care nu raspunde penal nu se poate aplica o pedeapsa, putnd fi luate, n
stadiul actual al legislatiei, numai "Masurile privind protectia copilului aflat n dificultate",
prevazute la cap. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului
aflat n dificultate, republicata.
Fata de cele de mai sus, n temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 2 alin. (3),
al art. 12 alin. (2), al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/
1992, republicata,
C U R T E A
n numele legii D E C I D E:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Bucuresti -
Sectia de contencios administrativ n Dosarul nr. 461/1998, aflat pe rolul aceleiasi instante si constata
ca sunt neconstitutionale dispozitiile art. 23-30 cuprinse n cap. III din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat n dificultate, republicata n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998.
Definitiva si obligatorie. Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si
Guvernului. Pronuntata n sedinta publica din data de 23 martie 1999.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
201
Conventia Natiunilor Unite cu
privire la drepturile copilului
Organizatia Natiunilor Unite
Conventia din 20 noiembrie 1989
cu privire la drepturile copilului (traducere)
Republicata n Monitorul Oficial, Partea I nr. 314 din 13 iunie 2001
PREAMBUL
Statele parti la prezenta conventie,
avnd n vedere ca, n conformitate cu principiile proclamate de Carta Natiunilor Unite,
recunoasterea demnitatii si a drepturilor egale si inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane
constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii n lume,
avnd n vedere ca n Carta popoarele Natiunilor Unite au proclamat din nou ncrederea lor n
drepturile fundamentale ale omului, n demnitatea si valoarea persoanei umane si au hotart sa
promoveze progresul social si conditii mai bune de trai n contextul unei libertati sporite,
recunoscnd faptul ca Natiunile Unite, n Declaratia Universala a Drepturilor Omului si n
pactele internationale privind drepturile omului, au proclamat si au convenit ca fiecare poate sa se
prevaleze de drepturile si de libertatile enuntate de acestea, fara nici o deosebire de rasa, culoare, sex,
limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, nationalitate si origine sociala, situatie materiala,
statut la nastere sau alt statut,
amintind faptul ca n Declaratia Universala a Drepturilor Omului Natiunile Unite au proclamat
dreptul copiilor la ngrijire si asistenta speciale,
avnd convingerea ca familia, ca unitate de baza a societatii si ca mediu natural destinat cresterii
si bunastarii tuturor membrilor sai si, n special, a copiilor, trebuie sa beneficieze de protectia si de
asistenta de care are nevoie pentru a-si putea asuma pe deplin responsabilitatile n cadrul societatii,
recunoscnd ca pentru dezvoltarea plenara si armonioasa a personalitatii sale copilul trebuie
sa creasca ntr-un mediu familial, ntr-o atmosfera de fericire, dragoste si ntelegere,
tinnd seama de faptul ca un copil trebuie sa fie pe deplin pregatit sa traiasca independent n
societate si sa fie educat n spiritul idealurilor proclamate n Carta Natiunilor Unite si, n special,
n spiritul pacii, demnitatii, libertatii, tolerantei, egalitatii si solidaritatii,
avnd n vedere ca necesitatea de a extinde protectia speciala acordata copilului a fost enuntata
n Declaratia de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului si n Declaratia drepturilor copilului,
adoptata de Adunarea Generala la 20 noiembrie 1959, si a fost recunoscuta n Declaratia Universala
a Drepturilor Omului, n Pactul international privind drepturile civile si politice (n special art. 23
si 24), n Pactul international privind drepturile economice, sociale si culturale (n special art. 10)
si n statutele si instrumentele aplicabile ale institutiilor specializate si ale organizatiilor
internationale preocupate de bunastarea copilului,
avnd n vedere ca, asa cum s-a aratat n Declaratia drepturilor copilului, data fiind lipsa sa
de maturitate fizica si intelectuala, copilul are nevoie de protectie si ngrijire speciale, inclusiv de o
protectie juridica adecvata, att nainte ct si dupa nasterea sa,
reamintind dispozitiile Declaratiei cu privire la principiile sociale si juridice aplicabile
protectiei si bunastarii copiilor, cu referire speciala la practicile n materie de plasament familial si
de adoptie pe plan national si international, precum si Regulile minimale standard ale Natiunilor
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
202
Unite privind administrarea justitiei n cazul minorilor (Regulile de la Beijing), Declaratia privind
protectia femeilor si copiilor n caz de stare de urgenta si de conflict armat,
recunoscnd ca n toate tarile lumii exista copii care traiesc n conditii extrem de dificile si care
au nevoie de o atentie deosebita,
tinnd seama de importanta traditiilor si a valorilor culturale ale fiecarui popor n protejarea si
dezvoltarea armonioasa a copilului,
recunoscnd importanta cooperarii internationale destinate mbunatatirii conditiilor de trai ale
copiilor din toate tarile si, n special, din tarile n curs de dezvoltare,
convin dupa cum urmeaza:
PARTEA I
ARTICOLUL 1
n sensul prezentei conventii, prin copil se ntelege orice fiinta umana n vrsta de pna la 18 ani,
exceptnd cazurile n care legea aplicabila copilului stabileste limita majoratului sub aceasta vrsta.
ARTICOLUL 2
1. Statele parti se angajeaza sa respecte si sa garanteze drepturile stabilite n prezenta conventie
tuturor copiilor din jurisdictia lor, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau
alta opinie, de nationalitate, apartenenta etnica sau originea sociala, de situatia materiala,
incapacitatea fizica, de statutul la nastere sau de statutul dobndit al copilului ori al parintilor sau
al reprezentantilor legali ai acestuia.
2. Statele parti vor lua toate masurile de protejare a copilului mpotriva oricarei forme de
discriminare sau de sanctionare pe considerente tinnd de situatia juridica, activitatile, opiniile
declarate sau convingerile parintilor, ale reprezentantilor sai legali sau ale membrilor familiei sale.
ARTICOLUL 3
1. n toate actiunile care privesc copiii, ntreprinse de institutiile de asistenta sociala publice
sau private, de instantele judecatoresti, autoritatile administrative sau de organele legislative,
interesele copilului vor prevala.
2. Statele parti se obliga sa asigure copilului protectia si ngrijirea necesare n vederea asigurarii
bunastarii sale, tinnd seama de drepturile si obligatiile parintilor sai, ale reprezentantilor sai legali
sau ale altor persoane carora acesta le-a fost ncredintat n mod legal, si n acest scop vor lua toate
masurile legislative si administrative corespunzatoare.
3. Statele parti vor veghea ca institutiile, serviciile si asezamintele care raspund de protectia si
ngrijirea copiilor sa respecte standardele stabilite de autoritatile competente, n special cele
referitoare la securitate si sanatate, la numarul si calificarea personalului din aceste institutii, precum
si la asigurarea unei supravegheri competente.
ARTICOLUL 4
Statele parti se angajeaza sa ia toate masurile legislative, administrative si de orice alta natura
necesare n vederea punerii n aplicare a drepturilor recunoscute n prezenta conventie. n cazul
drepturilor economice, sociale si culturale statele parti se obliga sa adopte aceste masuri, fara a
precupeti resursele de care dispun si, daca este cazul, n cadrul cooperarii internationale.
ARTICOLUL 5
Statele parti vor respecta responsabilitatile, drepturile si ndatoririle ce revin parintilor naturali
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
203
ai copilului sau, dupa caz si conform traditiei locale, membrilor familiei largite sau comunitatii,
tutorilor sau altor persoane care au, prin lege, copii n ngrijire, de a asigura, de o maniera
corespunzatoare capacitatilor n continua dezvoltare ale copilului, ndrumarea si orientarea necesare
n exercitarea de catre copil a drepturilor recunoscute n prezenta conventie.
ARTICOLUL 6
1. Statele parti recunosc dreptul la viata al fiecarui copil.
2. Statele parti vor face tot ce le sta n putinta pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea
copilului.
ARTICOLUL 7
1. Copilul se nregistreaza imediat dupa nasterea sa si are, prin nastere, dreptul la un nume,
dreptul de a dobndi o cetatenie si, n masura posibiliului, dreptul de a-si cunoaste parintii si de a
fi ngrijit de acestia.
2. Statele parti vor veghea ca aplicarea acestor drepturi sa respecte legislatia lor nationala si
obligatiile pe care acestea si le-au asumat n temeiul instrumentelor internationale aplicabile n
materie, n special n cazul n care nerespectarea acestora ar avea ca efect declararea copilului ca
apatrid.
ARTICOLUL 8
1. Statele parti se obliga sa respecte dreptul copilului de a-si pastra identitatea, inclusiv
cetatenia, numele si relatiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fara nici o imixtiune ilegala.
2. n cazul n care un copil este lipsit n mod ilegal de toate sau de o parte din elementele
constitutive ale identitatii sale, statele parti vor asigura asistenta si protectia corespunzatoare pentru
ca identitatea acestuia sa fie restabilita ct mai repede posibil.
ARTICOLUL 9
1. Statele parti vor veghea ca nici un copil sa nu fie separat de parintii sai mpotriva vointei
acestora, excepnd situatia n care autoritatile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare si
cu respectarea legilor si a procedurilor aplicabile, ca aceasta separare este n interesul suprem al
copilului. O astfel de decizie poate deveni necesara n cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, n
cazul copiilor maltratati sau neglijati de parinti sau n cazul n care parintii traiesc separat si se
impune luarea unei hotarri cu privire la locul de resedinta a copilului.
2. n toate cazurile prevazute la paragraful 1. din prezentul articol toate partile interesate
trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la dezbateri si de a-si face cunoscute punctele de vedere.
3. Statele parti vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii parinti sau de unul
dintre ei de a ntretine relatii personale si contacte directe cu cei doi parinti ai sai, n mod regulat,
exceptnd cazul n care acest lucru contravine interesului suprem al copilului.
4. Cnd separarea rezulta din masuri luate de catre un stat parte, precum detentia, nchisoarea,
exilul, expulzarea sau moartea (inclusiv moartea, indiferent de cauza, survenita n timpul detentiei)
ambilor parinti sau a unuia dintre ei ori a copilului, statul parte va furniza, la cerere, parintilor,
copilului sau, dupa caz, unui alt membru al familiei informatiile esentiale despre locul unde se gasesc
membrul sau membrii familiei, exceptnd cazul n care divulgarea acestor informatii ar aduce
prejudicii bunastarii copilului. Statele parti vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de
cereri sa nu antreneze prin ea nsasi consecinte daunatoare pentru persoana sau persoanele
interesate.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
204
ARTICOLUL 10
1. n conformitate cu obligatia ce revine statelor parti potrivit art. 9 paragraful 1., orice cerere
depusa de un copil sau de parintii acestuia, n vederea intrarii ntr-un stat parte sau a parasirii
acestuia n scopul rentregirii familiei, va fi examinata de statele parti cu bunavointa, umanism si cu
operativitate. Statele parti vor veghea, de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri sa nu
antreneze consecinte nefaste asupra solicitantilor si membrilor familiei acestora.
2. Copilul ai carui parinti si au resedinta n state diferite va avea dreptul de a ntretine, n afara
unor situatii exceptionale, relatii personale si contacte directe, n mod regulat, cu ambii sai parinti.
n acest scop si n conformitate cu obligatia care revine statelor parti n temeiul art. 9 paragraful 1.,
statele parti vor respecta dreptul copilului si al parintilor sai de a parasi orice tara, inclusiv propria
lor tara, si de a reveni n propria lor tara. Dreptul de a parasi orice tara nu poate fi ngradit dect de
restrictiile prevazute n mod expres de lege si care sunt necesare pentru protejarea sigurantei nationale,
a ordinii publice, a sanatatii publice sau a bunelor moravuri ori a drepturilor si libertatilor altora si
care sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute n prezenta conventie.
ARTICOLUL 11
1. Statele parti vor lua masuri pentru a combate actiunile ilegale de transferare si de mpiedicare
a rentoarcerii copiilor n, respectiv din, strainatate.
2. n acest scop statele parti vor promova ncheierea de acorduri bilaterale si multilaterale sau
aderarea la acordurile existente.
ARTICOLUL 12
1. Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamnt dreptul de a-si exprima liber opinia
asupra oricarei probleme care l priveste, opiniile copilului urmnd sa fie luate n considerare
tinndu-se seama de vrsta sa si de gradul sau de maturitate.
2. n acest scop copilului i se va da, n special, posibilitatea de a fi ascultat n orice procedura
judiciara sau administrativa care l priveste, fie direct, fie printr-un reprezentant sau un organism
competent, n conformitate cu regulile de procedura din legislatia nationala.
ARTICOLUL 13
1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a cauta, de
a primi si de a difuza informatii si idei de orice natura, indiferent de frontiere, sub forma orala, scrisa,
tiparita sau artistica ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului.
2. Exercitarea acestui drept poate face subiectul restrictiilor, dar numai al acelor restrictii expres
prevazute de lege si absolut necesare pentru:
a) respectarea drepturilor sau a reputatiei altora; sau
b) protejarea securitatii nationale, a ordinii publice, a sanatatii publice si a bunelor moravuri.
ARTICOLUL 14
1. Statele parti vor respecta dreptul copilului la libertatea de gndire, de constiinta si religie.
2. Statele parti vor respecta drepturile si obligatiile parintilor sau, dupa caz, ale reprezentantilor
legali ai copilului de a-l ndruma n exercitarea dreptului sus-mentionat, de o maniera care sa
corespunda capacitatilor n formare ale acestuia.
3. Libertatea de a-si manifesta propriile convingeri religioase sau alte convingeri nu poate fi
ngradita dect de restrictiile prevazute n mod expres de lege si care sunt necesare pentru protectia
securitatii publice, a ordinii publice, a sanatatii publice si a bunelor moravuri sau a libertatilor si
drepturilor fundamentale ale altora.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
205
ARTICOLUL 15
1. Statele parti recunosc drepturile copilului la libertatea de asociere si la libertatea de ntrunire
pasnica.
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi ngradita dect de restrictiile prevazute n mod expres
de lege si care sunt necesare ntr-o societate democratica, n interesul securitatii nationale, al sigurantei
sau ordinii publice ori pentru a proteja sanatatea publica sau bunele moravuri ori pentru a proteja
drepturile si libertatile altora.
ARTICOLUL 16
1. Nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale n viata sa privata, n familia
sa, n domiciliul sau ori n corespondenta sa, precum si nici unui fel de atac ilegal la onoarea si reputatia
sa.
2. Copilul are dreptul la protectia garantata de lege mpotriva unor astfel de imixtiuni sau
atacuri.
ARTICOLUL 17
Statele parti vor recunoaste importanta functiei ndeplinite de mijloacele de informare n masa
si vor asigura accesul copilului la informatie si materiale provenind din surse nationale si
internationale, n special cele care urmaresc promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale
si a sanatatii sale fizice si morale. n acest scop statele parti:
a) vor ncuraja difuzarea, prin mijloacele de informare n masa, de informatii si materiale de
interes social si educativ pentru copil si care sunt n conformitate cu art. 29;
b) vor ncuraja cooperarea internationala n producerea, schimbul si difuzarea de astfel de
informatii si materiale provenind din surse culturale, nationale si internationale;
c) vor ncuraja producerea si difuzarea de carti pentru copii;
d) vor ncuraja mijloacele de informare n masa sa tina seama, n mod deosebit, de nevoile
lingvistice ale copiilor autohtoni sau ale celor care apartin unui grup minoritar;
e) vor favoriza elaborarea unor principii calauzitoare adecvate, destinate protejarii copilului
mpotriva informatiilor si materialelor care dauneaza bunastarii sale, avnd n vedere prevederile art.
13 si 18.
ARTICOLUL 18
1. Statele parti vor depune eforturi pentru asigurarea recunoasterii principiului potrivit caruia
ambii parinti au responsabilitati comune pentru cresterea si dezvoltarea copilului. Parintii sau, dupa
caz, reprezentantii sai legali sunt principalii responsabili de cresterea si dezvoltarea copilului.
Acestia trebuie sa actioneze, n primul rnd, n interesul suprem al copilului.
2. Pentru garantarea si promovarea drepturilor enuntate n prezenta conventie statele parti vor
acorda ajutor corespunzator parintilor si reprezentantilor legali ai copilului n exercitarea
responsabilitatii care le revine n legatura cu cresterea copilului si vor asigura crearea institutiilor,
asezamintelor si serviciilor de ngrijire a copiilor.
3. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura copiilor ai caror parinti
muncesc dreptul de a beneficia de serviciile si asezamintele de ngrijire a copiilor, pentru care ei
ndeplinesc conditiile cerute.
ARTICOLUL 19
1. Statele parti vor lua toate masurile legislative, administrative, sociale si educative
corespunzatoare, n vederea protejarii copilului mpotriva oricaror forme de violenta, vatamare sau
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
206
abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijenta, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz
sexual, n timpul ct se afla n ngrijirea parintilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului ori
reprezentantilor legali sau a oricarei persoane careia i-a fost ncredintat.
2. Aceste masuri de protectie vor cuprinde, dupa caz, proceduri eficiente pentru stabilirea de
programe sociale care sa asigure sprijinul necesar copilului si celor carora le-a fost ncredintat,
precum si pentru instituirea altor forme de prevenire si pentru identificarea, denuntarea, actionarea
n instanta, anchetarea, tratarea si urmarirea cazurilor de rele tratamente aplicate copilului, descrise
mai sus, si, daca este necesar, a procedurilor de implicare judiciara.
ARTICOLUL 20
1. Copilul care este, temporar ori permanent, lipsit de mediul sau familial sau care, pentru
protejarea intereselor sale, nu poate fi lasat n acest mediu are dreptul la protectie si asistenta speciale
din partea statului.
2. Statele parti, n conformitate cu legislatia lor nationala, vor asigura protectie alternativa pentru
un astfel de copil.
3. Aceasta protectie poate include, mai ales, plasamentul familial, kafalah din dreptul islamic,
adoptia sau, n caz de necesitate, plasarea n institutii corespunzatoare de ngrijire a copiilor. n
alegerea uneia dintre aceste solutii este necesar sa se tina seama n mod corespunzator de necesitatea
unei anumite continuitati n educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, culturala
si lingvistica.
ARTICOLUL 21
Statele parti care recunosc si/sau autorizeaza adoptia vor veghea ca interesele supreme ale
copilului sa primeze si:
a) vor veghea ca adoptia unui copil sa fie autorizata numai de autoritatile competente care
verifica, n conformitate cu legea si cu procedurile aplicabile, precum si pe baza tuturor informatiilor
pertinente si credibile, ca adoptia se poate realiza lund n considerare statutul copilului n raport
cu parintii, cu rudele si cu reprezentantii sai legali si, daca este cazul, ca persoanele interesate si-au
dat consimtamntul cu privire la adoptie n cunostinta de cauza n urma unei consilieri
corespunzatoare;
b) recunosc ca adoptia n strainatate poate fi considerata ca un mijloc alternativ de asigurare
a ngrijirii necesare copilului, daca acesta, n tara de origine, nu poate fi ncredintat spre plasament
familial sau spre adoptie ori nu poate fi ngrijit n mod corespunzator;
c) vor asigura ca, n cazul adoptiei n strainatate, copilul beneficiaza de garantiile si standardele
echivalente celor existente n cazul adoptiei nationale;
d) vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca, n cazul adoptiei n strainatate,
plasamentul copilului nu conduce la obtinerea de cstiguri materiale necuvenite pentru persoanele
implicate;
e) promoveaza obiectivele prezentului articol, ncheind aranjamente sau acorduri bilaterale ori
multilaterale, dupa caz, si se straduiesc, n acest cadru, sa asigure ca plasarea copiilor n strainatate
sa fie efectuata de autoritatile sau organele competente.
ARTICOLUL 22
1. Statele parti vor lua masurile necesare pentru ca un copil care cauta sa obtina statutul de
refugiat sau care este considerat refugiat n conformitate cu reglementarile si procedurile
internationale si nationale aplicabile, fie ca este singur sau nsotit de mama ori de tata sau de orice alta
persoana, sa beneficieze de protectia si asistenta umanitara corespunzatoare, pentru a se putea bucura
de drepturile recunoscute de prezenta conventie si de celelalte instrumente internationale privind
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
207
drepturile omului sau ajutorul umanitar la care respectivele state sunt parti.
2. n acest scop statele parti vor contribui, dupa cum considera necesar, la toate eforturile
ntreprinse de O.N.U. si de alte organizatii guvernamentale sau neguvernamentale competente
coopernd cu O.N.U., pentru a proteja si ajuta copiii care se gasesc ntr-o astfel de situatie si pentru
a gasi parintii sau alti membri ai familiei oricarui copil refugiat, n vederea obtinerii informatiilor
necesare pentru rentregirea familiei sale. n cazul n care parintii sau alti membri ai familiei nu pot
fi gasiti, copilului i se va acorda aceeasi protectie ca oricarui alt copil care este temporar sau total
lipsit de mediul sau familial, indiferent de motiv, n conformitate cu principiile enuntate n prezenta
conventie.
ARTICOLUL 23
1. Statele parti recunosc ca pentru copiii handicapati fizic si mental trebuie sa se asigure o viata
mplinita si decenta, n conditii care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le
faciliteze participarea activa la viata comunitatii.
2. Statele parti recunosc dreptul copiilor handicapati de a beneficia de ngrijiri speciale si
ncurajeaza si asigura, n masura resurselor disponibile, la cerere, copiilor handicapati care
ndeplinesc conditiile prevazute si celor care i au n ngrijire, un ajutor adaptat situatiei copilului si
situatiei parintilor sau a celor carora le este ncredintat.
3. Recunoscnd nevoile speciale ale copiilor handicapati, ajutorul acordat conform paragrafului
2. al prezentului articol va fi gratuit ori de cte ori acest lucru este posibil, tinnd seama de resursele
financiare ale parintilor sau ale celor care i au n ngrijire, si va fi destinat asigurarii accesului efectiv
al copiilor handicapati la educatie, formare profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire n
vederea ocuparii unui loc de munca, activitati recreative, de o maniera care sa asigure deplina
integrare sociala si dezvoltare individuala a copiilor, inclusiv dezvoltarea lor culturala si spirituala.
4. n spiritul cooperarii internationale, statele parti vor favoriza schimbul de informatii
relevante n domeniul medicinei preventive si al tratamentului medical, psihologic si functional al
copiilor handicapati, inclusiv prin difuzarea si accesul la informatii referitoare la metodele de
recuperare, educare si formare profesionala, n scopul de a permite statelor parti sa si perfectioneze
capacitatile si competentele si sa si extinda experienta n aceste domenii. n aceasta privinta se va
tine seama, n mod deosebit, de nevoile tarilor n curs de dezvoltare.
ARTICOLUL 24
1. Statele parti recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate
posibila si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a
garanta ca nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii.
2. Statele parti vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectiva a acestui drept si, n mod
deosebit, vor lua masurile corespunzatoare pentru:
a) reducerea mortalitatii infantile si a celei n rndul copiilor;
b) asigurarea asistentei medicale si a masurilor de ocrotire a sanatatii pentru toti copiii, cu accent
pe dezvoltarea masurilor primare de ocrotire a sanatatii;
c) combaterea maladiilor si a malnutritiei, inclusiv n cadrul masurilor primare de ocrotire a
sanatatii, recurgnd, printre altele, la tehnologii accesibile si la aprovizionarea cu alimente nutritive si
cu apa potabila, lund n considerare pericolele si riscurile de poluare a mediului natural;
d) asigurarea ocrotirii sanatatii mamelor n perioada pre si postnatala;
e) asigurarea ca toate segmentele societatii, n mod deosebit parintii si copiii, sunt informate,
au acces la educatie si sunt sprijinite n folosirea cunostintelor de baza despre sanatatea si alimentatia
copilului, despre avantajele alaptarii, ale igienei si salubritatii mediului nconjurator si ale prevenirii
accidentelor;
f) crearea serviciilor de medicina preventiva, de ndrumare a parintilor si de planificare familiala,
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
208
si asigurarea educatiei n aceste domenii.
3. Statele parti vor lua toate masurile eficiente corespunzatoare, n vederea abolirii practicilor
traditionale daunatoare sanatatii copiilor.
4. Statele parti se angajeaza sa favorizeze si sa ncurajeze cooperarea internationala n vederea
asigurarii, n mod progresiv, a deplinei nfaptuiri a dreptului recunoscut n prezentul articol. n aceasta
privinta se va tine seama, n mod deosebit, de nevoile tarilor n curs de dezvoltare.
ARTICOLUL 25
Statele parti recunosc dreptul copilului care a fost plasat de catre autoritatea competenta pentru
a primi ngrijiri, la protejarea sau tratarea afectiunilor sale fizice ori mentale, dreptul la verificarea
periodica a tratamentului respectiv si a oricaror alte aspecte legate de plasarea sa.
ARTICOLUL 26
1. Statele parti recunosc dreptul oricarui copil de a beneficia de asistenta sociala, inclusiv de
asigurari sociale, si vor lua masuri pentru asigurarea exercitarii depline a acestui drept n conformitate
cu legislatia lor nationala.
2. La acordarea indemnizatiilor prevazute de lege se va tine seama, cnd este cazul, de resursele
si situatia copilului si ale persoanelor responsabile de ntretinerea sa, precum si de orice alte
mprejurari care au legatura cu cererea de acordare a indemnizatiilor, naintata de copil sau n numele
sau.
ARTICOLUL 27
1. Statele parti recunosc dreptul oricarui copil de a beneficia de un nivel de trai care sa permita
dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala.
2. Parintilor si oricarei alte persoane care au n grija un copil le revine n primul rnd
responsabilitatea de a asigura, n limita posibilitatilor si a mijloacelor lor financiare, conditiile de viata
necesare n vederea dezvoltarii copilului.
3. Statele parti vor adopta masurile corespunzatoare, tinnd seama de conditiile nationale si n
limita mijloacelor lor, pentru a ajuta parintii si alte persoane care au n grija un copil sa valorifice acest
drept si vor oferi n caz de nevoie asistenta materiala si programe de sprijin destinate, n principal,
satisfacerii nevoilor de hrana, mbracaminte si locuinta.
4. Statele parti vor lua toate masurile adecvate pentru recuperarea pensiei alimentare pentru
copil de la parintii sai sau de la alte persoane care raspund din punct de vedere financiar pentru
acesta, att pe teritoriul statului parte, ct si n strainatate. Astfel, n situatia n care persoana care
raspunde din punct de vedere financiar pentru copil nu locuieste n statul n care locuieste copilul,
statele parti vor ncuraja aderarea la acorduri internationale sau ncheierea de asemenea acorduri,
precum si adoptarea oricaror alte ntelegeri corespunzatoare.
ARTICOLUL 28
1. Statele parti recunosc dreptul copilului la educatie si, n vederea asigurarii exercitarii acestui
drept n mod progresiv si pe baza egalitatii de sanse, n special, statele membre vor avea obligatia:
a) de a asigura nvatamntul primar obligatoriu si gratuit pentru toti;
b) de a ncuraja crearea diferitelor forme de nvatamnt secundar, att general, ct si profesional
si de a le pune la dispozitia tuturor copiilor si de a permite accesul tuturor copiilor la acestea, de
a lua masuri corespunzatoare, cum ar fi instituirea gratuitatii nvatamntului si acordarea unui ajutor
financiar n caz de nevoie;
c) de a asigura tuturor accesul la nvatamntul superior, n functie de capacitatea fiecaruia, prin
toate mijloacele adecvate;
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
209
d) de a pune la dispozitie copiilor si de a permite accesul acestora la informarea si orientarea
scolara si profesionala;
e) de a lua masuri pentru ncurajarea frecventarii cu regularitate a scolii si pentru reducerea ratei
abandonului scolar.
2. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura aplicarea masurilor de
disciplina scolara ntr-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiinta umana si n conformitate
cu prezenta conventie.
3. Statele parti vor promova si vor ncuraja cooperarea internationala n domeniul educatiei, mai
ales n scopul de a contribui la eliminarea ignorantei si a analfabetismului n lume si de a facilita accesul
la cunostinte stiintifice si tehnice si la metode de nvatamnt moderne. n aceasta privinta se va tine
seama, n special, de nevoile tarilor n curs de dezvoltare.
ARTICOLUL 29
1. Statele parti sunt de acord ca educatia copilului trebuie sa urmareasca:
a) dezvoltarea plenara a personalitatii, a vocatiilor si a aptitudinilor mentale si fizice ale
copilului;
b) cultivarea respectului pentru drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si pentru
principiile consacrate n Carta Natiunilor Unite;
c) educarea copilului n spiritul respectului fata de parintii sai, fata de limba sa, de identitatea
si valorile sale culturale, fata de valorile nationale ale tarii n care acesta locuieste, ale tarii de origine,
precum si fata de civilizatii diferite de a sa;
d) pregatirea copilului sa si asume responsabilitatile vietii ntr-o societate libera, ntr-un spirit
de ntelegere, de pace, de toleranta, de egalitate ntre sexe si prietenie ntre toate popoarele si grupurile
etnice, nationale si religioase si cu persoanele de origine autohtona;
e) educarea copilului n spiritul respectului fata de mediul natural.
2. Nici o dispozitie din prezentul articol sau din art. 28 nu va fi interpretata de o maniera care
sa aduca atingere libertatii persoanelor fizice sau juridice de a crea si conduce institutii de nvatamnt,
cu conditia ca principiile enuntate n paragraful 1. al prezentului articol sa fie respectate si ca educatia
data n aceste institutii sa respecte normele minimale prescrise de stat.
ARTICOLUL 30
n statele n care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice ori persoane de origine
autohtona copilul apartinnd unei astfel de minoritati sau avnd origine autohtona nu va fi privat
de dreptul la viata culturala proprie, de dreptul de a-si declara apartenenta religioasa si de a-si
practica propria religie, precum si dreptul de a folosi limba proprie n comun cu alti membri ai
grupului sau.
ARTICOLUL 31
1. Statele parti recunosc copilului dreptul la odihna si la vacanta, dreptul de a practica activitati
recreative proprii vrstei sale, de a participa liber la viata culturala si artistica.
2. Statele parti respecta si promoveaza dreptul copilului de a participa pe deplin la viata
culturala si artistica si ncurajeaza punerea la dispozitie acestuia a mijloacelor adecvate de petrecere
a timpului liber si de desfasurare a activitatilor recreative, artistice si culturale, n conditii de egalitate.
ARTICOLUL 32
1. Statele parti recunosc dreptul copilului de a fi protejat mpotriva exploatarii economice si
de a nu fi constrns la vreo munca ce comporta vreun risc potential sau care este susceptibila sa i
compromita educatia ori sa i dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
210
ori sociale.
2. Statele parti vor lua masuri legislative, administrative, sociale si educative pentru a asigura
aplicarea prezentului articol. n acest scop si tinnd seama de dispozitiile aplicabile ale celorlalte
instrumente internationale, statele parti se obliga, n special:
a) sa fixeze o vrsta minima sau vrste minime de angajare;
b) sa adopte o reglementare cu privire la orele si la conditiile de munca;
c) sa prevada pedepse sau alte sanctiuni corespunzatoare, pentru a asigura aplicarea ntocmai
a prezentului articol.
ARTICOLUL 33
Statele parti vor lua masuri corespunzatoare, inclusiv masuri legislative, administrative, sociale
si educationale, pentru a proteja copiii contra folosirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope,
asa cum sunt acestea definite de conventiile internationale n materie si pentru a preveni folosirea
copiilor n scopul producerii si al traficului ilicit de astfel de substante.
ARTICOLUL 34
Statele parti se angajeaza sa protejeze copilul contra oricarei forme de exploatare sexuala si de
violenta sexuala. n acest scop statele vor lua, n special, toate masurile corespunzatoare pe plan
national, bilateral si multilateral, pentru a mpiedica:
a) incitarea sau constrngerea copiilor sa se dedea la activitati sexuale ilegale;
b) exploatarea copiilor n scopul prostitutiei sau al altor practici sexuale ilegale;
c) exploatarea copiilor n scopul productiei de spectacole sau materiale cu caracter pornografic.
ARTICOLUL 35
Statele parti vor lua toate masurile necesare, pe plan national, bilateral si multilateral, pentru
a preveni rapirea, vnzarea si traficul de copii n orice scop si sub orice forma.
ARTICOLUL 36
Statele parti vor proteja copilul contra oricarei forme de exploatare daunatoare oricarui aspect
al bunastarii sale.
ARTICOLUL 37
Statele parti vor veghea ca:
a) nici un copil sa nu fie supus la tortura, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau
degradante. Pedeapsa capitala sau nchisoarea pe viata fara posibilitatea de a fi eliberat nu va fi
pronuntata pentru infractiunile comise de persoane sub vrsta de 18 ani;
b) nici un copil sa nu fie privat de libertate n mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, detinerea sau
ntemnitarea unui copil trebuie sa fie conforma cu legea si nu va fi dect o masura extrema si ct mai
scurta posibil;
c) orice copil privat de libertate sa fie tratat cu omenie si cu respectul cuvenit demnitatii umane
si de o maniera care sa tina seama de nevoile persoanelor de vrsta sa. Astfel, orice copil privat de
libertate va fi separat de adulti, cu exceptia cazurilor n care se apreciaza ca fiind n interesul major
al copilului sa nu se procedeze astfel, si va avea dreptul de a mentine contactul cu familia sa prin
corespondenta si vizite, n afara unor cazuri exceptionale;
d) copiii privati de libertate sa aiba dreptul de a avea acces rapid la asistenta juridica sau la orice
alta asistenta corespunzatoare, precum si dreptul de a contesta legalitatea privarii lor de libertate,
n fata unui tribunal sau a unei alte autoritati competente, independente si impartiale, si dreptul la
judecarea n procedura de urgenta a cazului respectiv.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
211
ARTICOLUL 38
1. Statele parti se angajeaza sa respecte si sa asigure respectarea regulilor dreptului umanitar
international aplicabile n caz de conflict armat si menite sa garanteze protectia copilului.
2. Statele parti vor lua toate masurile posibile pentru a garanta ca persoanele care nu au mplinit
vrsta de 15 ani sa nu participe direct la ostilitati.
3. Statele parti se vor abtine de a nrola n fortele lor armate persoane care nu au mplinit vrsta
de 15 ani. Atunci cnd ncorporeaza persoane mai mari de 15 ani, dar mai mici de 18 ani, statele parti
se vor stradui sa nroleze, cu prioritate, pe cei mai n vrsta.
4. Conform obligatiei care le revine n virtutea dreptului umanitar international de a proteja
populatia civila n caz de conflict armat, statele parti vor lua toate masurile fezabile, astfel nct copiii
afectati de conflictul armat sa beneficieze de protectie si de ngrijire.
ARTICOLUL 39
Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a facilita recuperarea fizica si
psihologica si reintegrarea sociala a copiilor, victime ale unei forme de neglijenta, exploatare sau abuz,
de tortura sau pedeapsa ori tratamente crude, inumane sau degradante ori victime ale unui conflict
armat. Aceasta readaptare si aceasta reintegrare se vor desfasura n conditii care favorizeaza
sanatatea, respectul de sine si demnitatea copilului.
ARTICOLUL 40
1. Statele parti recunosc oricarui copil banuit, acuzat sau cu privire la care s-a dovedit ca a comis
o ncalcare a legii penale dreptul la un tratament conform cu simtul demnitatii si al valorii personale, care
sa ntareasca respectul sau pentru drepturile omului si libertatile fundamentale ale altora si care sa
tina seama de vrsta sa, precum si de necesitatea de a facilita reintegrarea sa n societate si asumarea
de catre acesta a unui rol constructiv n societate.
2. n acest scop si tinnd seama de dispozitiile n materie ale instrumentelor internationale,
statele parti vor veghea, n special:
a) ca nici un copil sa nu fie banuit, acuzat sau declarat vinovat de o ncalcare a legii penale
datorita unor actiuni sau omisiuni care nu erau interzise de dreptul national sau international n
momentul comiterii lor;
b) ca orice copil banuit sau acuzat de o ncalcare a legii penale sa aiba garantate cel putin
urmatoarele drepturi:
(i) de a fi prezumat nevinovat pna la stabilirea vinovatiei sale conform legii;
(ii) de a fi informat n cel mai scurt termen si direct despre acuzatiile care i se aduc sau, daca
este cazul, prin intermediul parintilor sai sau al reprezentantilor legali si de a beneficia de asistenta
juridica sau de orice alt fel de asistenta corespunzatoare, n vederea formularii si sustinerii apararilor
sale;
(iii) dreptul la examinarea, fara ntrziere, a cauzei sale de catre o autoritate sau o instanta
judiciara competenta, independenta si impartiala, printr-o procedura de audiere echitabila si
conforma cu prevederile legii, n prezenta celor care i asigura asistenta juridica sau de alta natura, iar daca
acest lucru nu este considerat contrar interesului major al copilului, tinnd seama mai ales de vrsta ori
de situatia acestuia, n prezenta parintilor sai sau a reprezentantilor sai legali;
(iv) de a nu fi constrns sa depuna marturie sau sa marturiseasca ca este vinovat; dreptul de
a interoga sau de a cere interogarea martorilor acuzarii, de a obtine aducerea si interogarea martorilor
apararii, n conditii de egalitate;
(v) daca se dovedeste ca a ncalcat legea penala, dreptul de a recurge la o cale de atac cu privire
la decizie si la orice masura luata n consecinta, n fata unei autoritati sau a unei instante judiciare
superioare competente, independente si impartiale, conform legii;
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
212
(vi) dreptul de a fi asistat gratuit de un interpret, daca nu ntelege sau nu vorbeste limba utilizata;
(vii) dreptul la respectarea deplina a vietii sale private, n toate fazele procedurii.
3. Statele parti se vor stradui sa promoveze adoptarea de legi si proceduri, nfiintarea de
autoritati si institutii, special concepute pentru copiii banuiti, acuzati sau gasiti vinovati de ncalcarea
legii penale si, n special:
a) sa stabileasca o vrsta minima sub care copiii sa fie prezumati ca neavnd capacitatea de a
ncalca legea penala;
b) sa ia, ori de cte ori este posibil si recomandabil, masuri de solutionare a cazurilor acestor
copii, fara a recurge la procedura judiciara, cu conditia ca drepturile si garantiile legale sa fie respectate
pe deplin.
4. Va fi prevazuta o ntreaga gama de dispozitii, precum cele referitoare la ngrijire, orientare
si supraveghere, la ndrumare, la perioadele de proba, la plasamentul familial, la programe de
educatie generala si profesionala si la solutii alternative celor privind ngrijirea ntr-un cadru
institutional, pentru a asigura copiilor un tratament n interesul bunastarii lor si proportional cu
situatia lor si cu infractiunea savrsita.
ARTICOLUL 41
Nici o dispozitie din prezenta conventie nu aduce atingere prevederilor mai favorabile pentru
realizarea acestor drepturi ale copilului care pot figura:
a) n legislatia unui stat parte; sau
b) n dreptul international n vigoare pentru statul respectiv.
PARTEA a II-a
ARTICOLUL 42
Statele parti se angajeaza sa faca larg cunoscute att adultilor, ct si copiilor principiile si
dispozitiile prezentei conventii, prin mijloace active si adecvate.
ARTICOLUL 43
1. n vederea examinarii progreselor nregistrate de statele parti n executarea obligatiilor pe care
si le-au asumat n virtutea prezentei conventii, se instituie un comitet al drepturilor copilului, ale
carui atributii sunt descrise mai jos.
2. Comitetul se compune din 10 experti de o nalta tinuta morala si care poseda o competenta
recunoscuta n domeniul reglementat de prezenta conventie. Membrii Comitetului sunt alesi de
statele parti din rndul cetatenilor lor si actioneaza n nume propriu, tinndu-se seama de necesitatea
asigurarii unei repartitii geografice echitabile si a reprezentarii principalelor sisteme juridice.
3. Membrii Comitetului sunt alesi prin vot secret de pe o lista de persoane desemnate de statele
parti. Fiecare stat parte poate desemna un candidat dintre cetatenii sai.
4. Primele alegeri vor avea loc n termen de 6 luni de la data intrarii n vigoare a prezentei
conventii, iar ulterior, la fiecare 2 ani. Cu minimum 4 luni naintea datei fiecarei alegeri Secretarul
General al Organizatiei Natiunilor Unite va invita n scris statele parti sa propuna candidatii lor ntr-
un termen de doua luni. Secretarul General va ntocmi apoi o lista alfabetica a candidatilor astfel
desemnati, indicnd statele parti care i-au desemnat, si o va comunica statelor parti la conventie.
5. Alegerile vor avea loc la reuniunile statelor parti, convocate de Secretarul General, la sediul
ONU. La aceste reuniuni, la care cvorumul se ntruneste cu doua treimi din numarul statelor parti,
candidatii alesi n Comitet sunt cei care obtin cel mai mare numar de voturi si majoritatea absoluta
a voturilor reprezentantilor statelor parti prezente si votante.
6. Membrii Comitetului se aleg pentru un mandat de 4 ani. Ei pot fi realesi la o noua prezentare
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
213
a candidaturii lor. Mandatul a 5 membri desemnati la primele alegeri va nceta dupa 2 ani. Numele
celor 5 membri vor fi trase la sorti de catre presedintele reuniunii, imediat dupa prima alegere.
7. n caz de deces sau de demisie a unui membru al Comitetului sau daca, pentru orice alt motiv,
un membru declara ca nu si mai poate exercita functiile sale n cadrul Comitetului, statul parte care a
prezentat candidatura membrului respectiv numeste un alt expert dintre cetatenii sai pentru a ocupa
postul vacant pna la expirarea mandatului respectiv, sub rezerva aprobarii de catre Comitet.
8. Comitetul aproba regulamentul sau de ordine interioara.
9. Comitetul alege biroul sau pentru o perioada de 2 ani.
10. Adunarile Comitetului se tin, n mod normal, la sediul ONU sau n orice alt loc
corespunzator stabilit de Comitet. Comitetul se reuneste, de regula, n fiecare an. Durata sesiunilor
sale se stabileste si, daca este cazul, se modifica de catre reuniunea statelor parti la prezenta
conventie, sub rezerva aprobarii de catre adunarea generala.
11. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite pune la dispozitie Comitetului
personalul si dotarile necesare acestuia pentru a-si ndeplini eficient functiile ncredintate conform
prezentei conventii.
12. Membrii Comitetului creat n virtutea prezentei conventii primesc, cu aprobarea adunarii
generale, indemnizatii din resursele Organizatiei Natiunilor Unite, n conditiile si modalitatile fixate
de adunarea generala.
ARTICOLUL 44
1. Statele parti se angajeaza sa supuna Comitetului, prin intermediul Secretarului General al
Organizatiei Natiunilor Unite, rapoarte privitoare la masurile pe care le adopta pentru punerea n
vigoare a drepturilor recunoscute n prezenta conventie si la progresele realizate n exercitarea
acestor drepturi:
a) n termen de 2 ani ncepnd de la data intrarii n vigoare a prezentei conventii pentru statele
parti interesate;
b) n continuare, la fiecare 5 ani.
2. Rapoartele ntocmite conform prezentului articol trebuie, daca este cazul, sa arate cauzele
sau dificultatile care mpiedica statele parti sa se achite pe deplin de obligatiile prevazute n prezenta
conventie. Ele trebuie, de asemenea, sa cuprinda informatii suficiente pentru a da Comitetului o idee
exacta asupra aplicarii conventiei n tara respectiva.
3. Statele parti care au prezentat Comitetului un raport initial nu vor repeta n rapoartele pe
care le prezinta ulterior conform prezentului articol, paragraful 1. alin. b), informatiile de baza pe
care le-au comunicat anterior.
4. Comitetul poate cere statelor parti toate informatiile complementare referitoare la aplicarea
conventiei.
5. Comitetul nainteaza la fiecare 2 ani Adunarii Generale, prin intermediul Consiliului Eco-
nomic si Social, un raport de activitate.
6. Statele parti asigura difuzarea pe scara larga a propriilor rapoarte pe teritoriul lor.
ARTICOLUL 45
Pentru a promova aplicarea efectiva a conventiei si a ncuraja cooperarea internationala n
domeniul vizat de conventie:
a) Institutiile specializate, Fondul Natiunilor Unite pentru Copii si alte organe ale Natiunilor
Unite au dreptul de a fi reprezentate la analizarea modului de aplicare a acelor dispozitii din prezenta
Conventie, care tin de mandatul lor. Comitetul poate invita institutiile specializate, Fondul
Natiunilor Unite pentru Copii si orice alte organisme competente pe care le va considera
corespunzatoare sa dea avize specializate asupra aplicarii conventiei n domeniile care tin de
mandatele lor respective. Comitetul poate invita institutiile specializate, Fondul Natiunilor Unite
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
214
pentru Copii si alte organe ale Natiunilor Unite sa i prezinte rapoarte asupra aplicarii Conventiei
n sectoarele care tin de domeniul lor de activitate.
b) Comitetul transmite, daca considera necesar, institutiilor specializate, Fondului Natiunilor
Unite pentru Copii si altor organisme competente orice raport al statelor parti, care contine o cerere
sau care specifica necesitatea asigurarii de consultanta ori asistenta tehnica, nsotit, daca este cazul,
de observatiile si sugestiile Comitetului referitoare la cererea sau specificatia respectiva.
c) Comitetul poate recomanda adunarii generale sa ceara Secretarului General sa dispuna
efectuarea, n numele Comitetului, a unor studii asupra problemelor specifice care afecteaza
drepturile copilului.
d) Comitetul poate face sugestii si recomandari de ordin general, pe baza informatiilor primite
n conformitate cu art. 44 si art. 45. Aceste sugestii si recomandari de ordin general se vor transmite
tuturor statelor parti interesate si se vor supune atentiei adunarii generale, nsotite, daca este cazul,
de observatiile statelor parti.
PARTEA a III-a
ARTICOLUL 46
Prezenta conventie este deschisa spre semnare tuturor statelor.
ARTICOLUL 47
Prezenta conventie face subiectul ratificarii. Instrumentele de ratificare vor fi naintate
Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite.
ARTICOLUL 48
Prezenta Conventie va ramne deschisa aderarii oricarui stat. Instrumentele de aderare vor fi
naintate Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite.
ARTICOLUL 49
1. Prezenta conventie va intra n vigoare n a treizecea zi de la depunerea la Secretarul General
al ONU a celui de-al douazecilea instrument de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta conventie sau care va adera la aceasta dupa
depunerea celui de-al douazecilea instrument de ratificare sau de aderare conventia va intra n vigoare
n a treizecea zi de la depunerea de catre statul respectiv a intrumentului sau de ratificare sau de
aderare.
ARTICOLUL 50
1. Orice stat parte poate sa propuna un amendament si sa depuna textul acestuia la Secretarul
General al Organizatiei Natiunilor Unite. Secretarul General va comunica propunerea de
amendament statelor parti, cerndu-le sa i faca cunoscut daca sunt n favoarea convocarii unei
conferinte a statelor parti, n vederea examinarii propunerii si a supunerii ei la vot. Daca n termen
de 4 luni de la aceasta comunicare cel putin o treime din numarul statelor parti se pronunta n
favoarea convocarii unei asemenea conferinte, Secretarul General convoaca conferinta sub auspiciile
Organizatiei Natiunilor Unite. Orice amendament adoptat de majoritatea statelor parti prezente si
votante la conferinta este supus spre aprobare adunarii generale.
2. Orice amendament adoptat conform dispozitiilor paragrafului 1. al prezentului articol va
intra n vigoare dupa aprobarea sa de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite si
dupa acceptarea sa cu o majoritate de doua treimi din numarul statelor parti.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
215
3. La intrarea sa n vigoare amendamentul are forta obligatorie pentru statele parti care l-au
acceptat, celelalte state ramnnd legate de dispozitiile din prezenta conventie si de toate
amendamentele anterioare acceptate de ele.
ARTICOLUL 51
1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va primi si va comunica tuturor statelor
textul rezervelor formulate de state la data ratificarii sau aderarii.
2. Rezervele incompatibile cu obiectul si scopul prezentei conventii nu sunt admise.
3. Rezervele pot fi retrase n orice moment printr-o notificare n acest sens adresata
Secretarului General al ONU, care va informa, n consecinta, toate statele parti la conventie.
Notificarea va produce efecte de la data la care este primita de Secretarul General.
ARTICOLUL 52
Orice stat poate denunta prezenta conventie printr-o notificare scrisa adresata Secretarului
General al Organizatiei Natiunilor Unite. Denuntarea produce efecte la un an de la data la care
notificarea a fost primita de Secretarul General.
ARTICOLUL 53
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite este desemnat ca depozitar al prezentei
conventii.
ARTICOLUL 54
Originalul prezentei conventii, ale carei texte n limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusa
si spaniola sunt autentice n egala masura, va fi depus la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor
Unite.
Drept care plenipotentiarii subsemnati, mputerniciti n mod corespunzator de guvernele lor
respective, au semnat prezenta conventie.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
216
Organizatia Internationala a Muncii
Conventie nr. 182 din 17 iulie 1999
privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor si actiunea
imediata n vederea eliminarii lor (traducere)
Publicata n Monitorul Oficial, Partea I nr. 577 din 17 noiembrie 2000
Conferinta Generala a Organizatiei Internationale a Muncii,
convocata la Geneva de Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii, care s-
a reunit la 1 iunie 1999 n cea de-a 87-a sesiune,
considernd necesitatea de a adopta noi instrumente n privinta interzicerii si eliminarii celor
mai grave forme ale muncii copiilor, ca prioritate majora a actiunii nationale si internationale, mai ales
a cooperarii si asistentei internationale, pentru a completa Conventia si Recomandarea privind
vrsta minima de angajare, 1973, care ramn instrumente fundamentale n ceea ce priveste munca
copiilor,
considernd ca eliminarea efectiva a celor mai grave forme de munca a copiilor necesita o actiune
imediata de ansamblu, care sa tina seama de importanta unei educatii de baza gratuite si de necesitatea
de a-i sustrage pe copiii n cauza de la toate aceste forme de munca si de a asigura readaptarea lor
si integrarea lor sociala, lund n considerare si nevoile propriilor familii,
reamintind Rezolutia privind eliminarea muncii copiilor, adoptata de Conferinta Internationala
a Muncii la cea de-a 46-a sesiune a sa, n 1996,
recunoscnd ca munca copiilor este determinata ntr-o mare masura de saracie si ca solutia pe
termen lung rezida ntr-o crestere economica sustinuta care sa conduca la progres social si, n par-
ticular, la atenuarea saraciei si la educatie universala,
amintind Conventia drepturilor copilului, adoptata la 20 noiembrie 1989 de Adunarea Generala
a Natiunilor Unite,
amintind Declaratia Organizatiei Internationale a Muncii referitoare la principiile si drepturile
fundamentale n munca si mecanismul sau de aplicare, adoptata de Conferinta Internationala a
Muncii la cea de-a 86-a sesiune n 1998,
amintind ca unele dintre cele mai grave forme ale muncii copiilor sunt acoperite de alte
instrumente internationale si, n particular, de Conventia asupra muncii fortate, 1930, si de
Conventia suplimentara a Natiunilor Unite privind abolirea sclaviei, a comertului cu sclavi si a
institutiilor si practicilor similare sclaviei, 1956,
dupa ce a decis sa adopte diverse propuneri referitoare la munca copiilor, problema care
constituie punctul 4 al ordinii de zi a sesiunii,
dupa ce a decis ca aceste propuneri vor lua forma unei conventii internationale,
adopta la 17 iunie 1999 conventia urmatoare, care va fi denumita Conventia privind cele mai
grave forme ale muncii copiilor, 1999.
ARTICOLUL 1
Orice membru care ratifica prezenta conventie trebuie sa ia masuri imediate si eficiente pentru
Conventia privind interzicerea celor
mai grave forme ale muncii copiilor
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
217
a asigura interzicerea si eliminarea urgenta a celor mai grave forme ale muncii copiilor.
ARTICOLUL 2
n sensul prezentei conventii, termenul copil se aplica tuturor persoanelor n vrsta de pna
la 18 ani.
ARTICOLUL 3
n sensul prezentei conventii, expresia cele mai grave forme ale muncii copiilor include:
a) toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de exemplu: vnzarea de sau comertul cu
copii, servitutea pentru datorii si munca de servitor, precum si munca fortata sau obligatorie,
inclusiv recrutarea fortata sau obligatorie a copiilor n vederea utilizarii lor n conflictele armate;
b) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil n scopul prostituarii, productiei de material
pornografic sau de spectacole pornografice;
c) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil n scopul unor activitati ilicite, mai ales pentru
productia si traficul de stupefiante, asa cum le definesc conventiile internationale pertinente;
d) muncile care, prin natura lor sau prin conditiile n care se exercita, sunt susceptibile sa
dauneze sanatatii, securitatii sau moralitatii copilului.
ARTICOLUL 4
1. Tipurile de munca vizate la art. 3 lit. d) trebuie sa fie stabilite de legislatia nationala sau de
autoritatea competenta, dupa consultari cu organizatiile patronilor si lucratorilor interesate, lundu-
se n considerare normele internationale pertinente si, n particular, paragrafele 3 si 4 ale
Recomandarii privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999.
2. Autoritatea competenta, dupa consultari cu organizatiile interesate ale patronilor si
lucratorilor, trebuie sa localizeze tipurile de munca astfel determinate.
3. Lista cuprinznd tipurile de munca determinate conform paragrafului 1 al prezentului articol
trebuie sa fie periodic examinata si, la nevoie, revizuita dupa consultari cu organizatiile interesate
ale patronilor si lucratorilor.
ARTICOLUL 5
Orice membru trebuie, dupa consultari cu organizatiile patronilor si lucratorilor, sa stabileasca
sau sa desemneze mecanisme adecvate pentru monitorizarea aplicarii dispozitiilor care dau efect
prezentei conventii.
ARTICOLUL 6
1. Orice membru trebuie sa elaboreze si sa puna n aplicare programe de actiune n vederea
eliminarii cu prioritate a celor mai grave forme ale muncii copiilor.
2. Aceste programe de actiune trebuie sa fie elaborate si puse n practica dupa consultarea
institutiilor publice competente si a organizatiilor patronilor si lucratorilor si, daca este cazul, cu
luarea n considerare a opiniilor altor grupuri interesate.
ARTICOLUL 7
1. Orice membru trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a asigura punerea efectiva n
practica si respectarea dispozitiilor care dau efect prezentei conventii, inclusiv prin stabilirea si
aplicarea de sanctiuni penale sau, daca este cazul, de alte sanctiuni.
2. Orice membru trebuie, tinnd seama de importanta educatiei pentru eliminarea muncii
copiilor, sa ia masuri eficiente ntr-o perioada determinata, pentru:
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
218
a) a preveni angajarea copiilor n cele mai grave forme ale muncii copiilor;
b) a prevedea ajutorul direct necesar si adecvat pentru a-i sustrage pe copii de la cele mai grave
forme ale muncii copiilor si a asigura readaptarea lor si integrarea lor sociala;
c) a asigura accesul lor la educatia de baza gratuita si, ori de cte ori este posibil si potrivit, la
formarea profesionala a tuturor copiilor sustrasi de la cele mai grave forme ale muncii copiilor;
d) a identifica copii expusi n mod particular riscurilor si a intra n contact direct cu ei;
e) a tine seama de situatia particulara a fetelor.
3. Orice membru trebuie sa desemneze autoritatea competenta nsarcinata cu punerea n
practica a dispozitiilor prezentei conventii.
ARTICOLUL 8
Membrii trebuie sa ia masurile corespunzatoare pentru a se sprijini reciproc n punerea n
practica a dispozitiilor prezentei conventii printr-o cooperare si/sau o asistenta internationala
consolidata, inclusiv prin masuri de sustinere a dezvoltarii economice si sociale, a programelor de
eradicare a saraciei si educatiei universale.
ARTICOLUL 9
Ratificarile prezentei conventii vor fi comunicate directorului general al Biroului International
al Muncii si vor fi nregistrate de acesta.
ARTICOLUL 10
1. Prezenta conventie nu i va obliga dect pe membrii Organizatiei Internationale a Muncii ale
caror ratificari vor fi fost nregistrate de directorul general al Biroului International al Muncii.
2. Conventia va intra n vigoare la 12 luni dupa ce ratificarile a 2 membri vor fi fost nregistrate
de directorul general.
3. Ulterior aceasta conventie va intra n vigoare pentru fiecare membru la 12 luni dupa data la
care ratificarea sa va fi fost nregistrata.
ARTICOLUL 11
1. Orice membru care a ratificat prezenta conventie poate sa o denunte dupa expirarea unei
perioade de 10 ani dupa data initiala de la intrarea n vigoare a conventiei, printr-un act comunicat
directorului general al Biroului International al Muncii si nregistrat de acesta. Denuntarea nu va avea
efect dect dupa un an de la nregistrarea ei.
2. Orice membru care a ratificat prezenta conventie si care, n termen de un an dupa expirarea
perioadei de 10 ani mentionate la paragraful precedent nu va folosi posibilitatea de denuntare
prevazuta n prezentul articol, va fi legat pentru o noua perioada de 10 ani si, prin urmare, va putea
sa denunte prezenta conventie la expirarea fiecarei perioade de 10 ani n conditiile prevazute n
prezentul articol.
ARTICOLUL 12
1. Directorul general al Biroului International al Muncii va notifica tuturor membrilor
Organizatiei Internationale a Muncii nregistrarea tuturor ratificarilor si tuturor actelor de denuntare
care i vor fi comunicate de catre membrii acesteia.
2. Notificnd membrilor organizatiei nregistrarea celei de-a doua ratificari care i va fi fost
comunicata, directorul general va atrage atentia membrilor Organizatiei Internationale a Muncii
asupra datei la care prezenta conventie va intra n vigoare.
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
219
ARTICOLUL 13
Directorul general al Biroului International al Muncii va comunica secretarului general al
Natiunilor Unite, n scopul nregistrarii, informatii complete n privinta tuturor ratificarilor si tuturor
actelor de denuntare pe care le va fi nregistrat conform articolelor precedente.
ARTICOLUL 14
De fiecare data cnd va considera necesar Consiliul de administratie al Biroului International
al Muncii va prezenta Conferintei Generale a Organizatiei Internationale a Muncii un raport asupra
aplicarii prezentei conventii si va examina daca exista posibilitatea sa fie nscrisa pe ordinea de zi
a Conferintei problema revizuirii sale totale sau partiale.
ARTICOLUL 15
1. n cazul n care Conferinta va adopta o noua conventie care ar duce la revizuirea totala sau
partiala a prezentei conventii si daca noua conventie nu dispune altfel:
a) ratificarea de catre un membru al noii conventii care implica revizuirea va atrage de drept,
fara a tine seama de prevederile art. 11, denuntarea imediata a prezentei conventii, cu conditia
ca noua conventie care atrage revizuirea sa intre n vigoare;
b) ncepnd cu data intrarii n vigoare a noii conventii care atrage revizuirea prezenta conventie
va nceta sa mai fie deschisa ratificarii de catre membri.
2. n orice caz prezenta conventie va ramne n vigoare n continutul si forma sa actuala pentru
acei membri care au ratificat-o, dar care nu au ratificat conventia de revizuire.
ARTICOLUL 16
Versiunile n limbile franceza si engleza ale textului prezentei conventii au valoare egala.
Textul precedent este textul autentic al conventiei adoptate n unanimitate de Conferinta
Generala a Organizatiei Internationale a Muncii la cea de-a 87-a sesiune care a avut loc la Geneva
si care a fost declarata nchisa pe data de 17 iunie 1999.
Drept urmare, si-au pus semnaturile n aceasta a optsprezecea zi a lunii iunie 1999:
Alhaji Muhammad Mumuni,
Presedintele Conferintei
Juan Somavia,
Directorul General al Biroului International al Muncii
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
220
Directiile de Protectie ale Copilului
Directia Generala pentru Protectia Copilului Alba
Director: Sorin Valerian Chirila
Piata Iuliu Maniu 20, cod 2500, ALBA IULIA
Telefon/fax: 058-81.70.37, 058-81.82.66
Directia Generala pentru Protectia Copilului Arad
Director: Editha Iuhasy
Str. 1 Decembrie 1918 10/12, cod 2900, ARAD
Telefon/fax: 057-21.00.55, 057-21.00.35
Directia Generala pentru Protectia Copilului Arges
Director: Adrian Macovei
P-ta Vasile Milea nr. 1, Et. 3, camera 117, cod 0300, PITESTI
Telefon/fax: 048-22.25.78, 048-22.25.78
Directia Generala pentru Protectia Copilului Bacau
Director: Sorin Brasoveanu
Str. George Bacovia nr. 57, cod 5500, BACAU
Telefon/fax: 034-11.90.42, 034-11.90.42
Directia Generala pentru Protectia Copilului Bihor
Director: Liana Brsan
Str. Parcul Traian nr. 10, cod 3700, ORADEA
Telefon/fax: 059-47.63.71, 059-44.74.35
Directia Generala pentru Protectia Copilului Bistrita Nasaud
Director: Adela Crcu
P-ta Petru Rares nr. 1A, cod 4400, BISTRITA
Telefon/fax: 063-23.23.84, 063-23.23.84
Directia Generala pentru Protectia Copilului Botosani
Director: Maria Felicia Mihai
P-ta Unirii nr. 5, cod 6800, BOTOSANI
Telefon/fax: 031-51.10.47, 031-53.79.93
Directia Generala pentru Protectia Copilului Brasov
Director: Luminita Olteanu
Bdul Iuliu Maniu nr. 6, cod 2200, BRASOV
Telefon/fax: 068-41.68.99, 068-41.71.00
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
221
Directia Generala pentru Protectia Copilului Braila
Director: Alexandrina Broasca
P-ta Ghioceilor nr. 8, cod 6100, BRAILA
Telefon/fax: 039-67.78.39, 039-69.48.75
Directia Generala pentru Protectia Copilului Buzau
Director: Marcela Dumitras
Bdul Nicolae Balcescu nr. 48, cod 5100, BUZAU
Telefon/fax: 038-71.10.52, 038-72.11.43
Directia Generala pentru Protectia Copilului Calarasi
Director: Dumitru Pandrea
Str. 1 Decembrie 1918 1, cod 8500, CALARASI
Telefon/fax: 042-31.79.85, 042-31.10.60
Directia Generala pentru Protectia Copilului Caras Severin
Director: Ana Vasile
P-ta 1 Decembrie 1918 nr. 7, Etaj 3, cod 1700, RESITA
Telefon/fax: 055-22.43.00, 055-22.43.02
Directia Generala pentru Protectia Copilului Cluj
Director: Nicoleta Brad
Str. G-ral Eremia Grigorescu 37-39, cod 3400, CLUJ-NAPOCA
Telefon/fax: 064-42.01.46, 064-42.06.01
Directia Generala pentru Protectia Copilului Contanta
Director: Doina Vasile
Bdul Tomis nr.51, cod 8500, CONSTANTA
Telefon/fax: 041-63.61.40, 041-69.41.37
Directia Judeteana pentru Protectia Copilului Covasna
Director: Herbszt Istvan
Str. Libertatii nr. 4, cod 4000, SFNTU GHEORGHE
Telefon/fax: 067-31.11.90-int.743, 067-31.46.60
Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului Dmbovita
Director: Corneliu Voica
Str. I.C.Vissarion nr. 1, cod 0200, TRGOVISTE
Telefon/fax: 045-63.58.39, 045-21.76.86
Directia Generala pentru Protectia Copilului Dolj
Director: Viorica Croitoru
Str. Nicolae Titulescu 32, cod 1100, CRAIOVA
Telefon/fax: 051-41.71.13, 051-41.78.38
Directia Generala pentru Protectia Copilului Galati
Director: Lidia Gabriela Nica
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
222
Str. A.I.Cuza nr. 72, cod 6200, GALATI
Telefon/fax: 036-31.10.86, 036-47.94.76
Directia Generala pentru Protectia Copilului Giurgiu
Director: Viorica Stanculescu
Str. Mihai Viteazul nr. 4, cod 8375, GIURGIU
Telefon/fax: 046-21.95.97, 046-21.40.11
Directia Generala pentru Protectia Copilului Gorj
Director: Constantin Preoteasa
Str. P-ta Victoriei nr. 2-4, cod 400, TRGU-JIU
Telefon/fax: 053-21.74.62, 053-21.51.11
Directia Generala pentru Protectia Copilului Harghita
Director: Ion Proca
Str. Zold Peter nr. 2-4, cod 4100, MIERCUREA CIUC
Telefon/fax: 066-17.10.13, 066-11.47.11
Directia Generala pentru Protectia Copilului Hunedoara
Director: Gabriel Ciupe
B-dul Decebal Bl. P, parter, cod 2700, DEVA
Telefon/fax: 054-23.33.41, 054-23.43.84
Directia Generala pentru Protectia Copilului Iasi
Director: Pintilie Penciuc
Complex Tudor Vladimirescu nr. 69, O.P.10, C.P.20-25, cod 6600, IASI
Telefon/fax: 032-17-77-31, 032-27.96.54
Directia Generala pentru Protectia Copilului Ialomita
Director: Paul Marcu
Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 1, cod 9400, SLOBOZIA
Telefon/fax: 043-21.66.57, 043-23.10.88
Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului Ilfov
Director: Teodor Biris
Str. Unirii nr. 120, cod 8113, Comuna Balotesti
Telefon/fax: 01-795.19.47, 01-795.19.57
Directia Generala pentru Protectia Copilului Maramures
Director: Ana Moldovan
Str. Tibles nr. 5, cod 4800, BAIA MARE
Telefon-fax: 062-21.30.92, 062-21.39.45
Directia Generala pentru Protectia Copilului Mehedinti
Director: Georgeta Aprotosoaie
Calea Traian nr. 89, cod 1500, TURNU SEVERIN
Telefon/fax: 052-32.44.60, 052-31.92.66
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
223
Directia Generala pentru Protectia Copilului Mures
Director: Domby Carol Ladislau
Str. Gheorghe Marinescu nr. 62, cod 4300, TRGU-MURES
Telefon/fax: 065-21.16.99, 065-21.15.61
Directia Generala pentru Protectia Copilului Neamt
Director: Mihaela Lazar Ignatovici
Str. Alexandru cel Bun nr. 27, cod 5600, PIATRA NEAMT
Telefon/fax: 033-23.74.38, 033-23.49.30.
Directia Generala pentru Protectia Copilului Olt
Director: Cristina Staicu Patru
Str. Sevastopol nr. 2, cod 0500, SLATINA
Telefon/fax: 049-41.26.25, 049-41.26.92
Directia Generala pentru Protectia Copilului Prahova
Director: Mihaela Ciobanu
Str. Andrei Muresanu nr. 58, cod 2000, PLOIESTI
Telefon/fax: 044-19.98.76, 044-11.14.00
Directia Generala pentru Protectia Copilului Satu Mare
Director: Voicu D. Rusu
Str. Corvinilor nr. 18, cod 3900, SATU MARE
Telefon/fax: 061-71.07.27, 061-71.07.28
Directia Generala pentru Protectia Copilului Salaj
Director: Elisabeta Ciulean
P-ta 1 Decembrie 1918 nr. 12, cod 4700, ZALAU
Telefon/fax: 060-61.50.17, 060-61.50.17
Directia Generala pentru Protectia Copilului Sibiu
Director: Anca Dragan
Str. Oituz nr. 31, cod 2400, SIBIU
Telefon/fax: 069-23.25.75, 069-23.25.75
Directia Generala pentru Protectia Copilului Suceava
Director: Laurentiu Ulici
Str. Stefan cel Mare nr. 36, cod 5800, SUCEAVA
Telefon/fax: 030-52.28.88, 030-52.33.37
Directia Generala pentru Protectia Copilului Teleorman
Director: Alexandra Georgescu
Str. Dunarii nr. 7, cod 0700, ALEXANDRIA
Telefon/fax: 047-31.66.11, 047-31.66.12
Directia Generala pentru Protectia Copilului Timis
Director: Rodica Bara
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
224
B-dul Revolutiei 1989 nr. 17, cod 1900, TIMISOARA
Telefon/fax: 056-19.02.81, 056-19.40.30
Directia Generala pentru Protectia Copilului Tulcea
Director: Ion Calina
Str. Gavrilov Corneliu nr. 120, cod 8800, TULCEA
Telefon/fax: 040-51.64.66, 040-51.64.66
Directia Generala pentru Protectia Copilului Vlcea
Director: Maria Munteanu
Bdul Tudor Vladimirescu 28, cod 1000, RMNICU VLCEA
Telefon/fax: 050-73.53.67, 050-73.47.58
Directia Generala pentru Protectia Copilului Vaslui
Director: Stefanica Armeanu Ionel
Str. Gheorghe Doja nr. 51, Moara Greci, cod 6500, VASLUI
Telefon/fax: 035-36.10.88.
Directia Generala pentru Protectia Copilului Vrancea
Director: Danut Ceamburu
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 32/3, cod 5300 FOCSANI
Telefon/fax: 037-23.07.89, 037-23.07.88
Municipiul Bucuresti
Sector 1
Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 1
Adresa: str. Ion Slatineanu, nr. 16, sector 1, cod 711374, Bucuresti
Telefon/fax: 01-210.18.06, 01-210.15.81
Director: Danut Fleaca
Sector 2
Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 2
Adresa: str. Dimitrie Racovita nr. 22, scetorul 2, Bucuresti
Telefon/fax: 01-310.2417, 01-314.47.94
Director: Monica Nedef
Sector 3
Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 3
Adresa: str. Vasile Lucaciu nr. 34, sector 3, Bucuresti
Telefon/fax: 01-321.63.62, 01-320.98.64
Director: Florin Vasile Alexandru
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
225
Sector 4
Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 4
Adresa: str. Soldat Enache Ion, nr. 1A, sectoe 4, Bucuresti
Telefon/Fax: 01-449.04.81, 01-499.04.81
Director: Anda Trlea
Sector 5
Directia pentru Protectia Copilului Aflat n Dificultate sector 5
Adresa: Bdul Regina Elisabeta nr. 29-31, sector 5, Bucuresti
Telefon/fax: 01-310.17.32, 01-310.17.31
Director: Florentina Marin
Sector 6
Serviciul Public pentru Protectia Copilului sector 6
Adresa: str. Orhideelor nr. 6, sector 6, Bucuresti
Telefon/fax: 01-212.63.11; 01-212.63.14
Director: Cristina Morariu
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
226
Alba Piata I.C. Bratianu nr. 1, cod 2500 Alba Iulia
Presedinte: Mariana Hurbean
Telefon/fax: 058-811.145, 058-813.325
Arad Bdul Revolutiei nr. 75, cod 2900 Arad
Presedinte: Ioan Silaghi
Telefon/fax: 057-281.600, 057-250.170
Arges Piata Vasile Milea nr. 1, cod 0300 Pitesti
Presedinte: Gheorghe Stan
Telefon/fax: 048-217.800, 048-220.137
Bacau Bdul Marasesti nr. 2, cod 5500 Bacau
Presedinte: Ioan Ionita
Telefon/fax: 034-134.225, 034-135.012
Bihor Bdul I.C. Bratianu nr. 8, cod 3700 Oradea
Presedinte: Aurel Demian
Telefon/fax: 059-411.774, 059-434.484
Bistrita-Nasaud Piata Petru Rares nr. 1, cod 4400 Bistrita
Presedinte: Iosif Redl
Telefon/fax: 063-231.474, 063-214.750
Botosani Piata Revolutiei nr. 1-3, cod 6800 Botosani
Presedinte: Nicolai Colesniuc
Telefon/fax: 031-531.635, 031-515.020
Brasov Bdul Revolutiei nr. 5, cod 2200 Brasov
Presedinte: Mariana Tiharau
Telefon/fax: 068-417.903
Braila Piata Independentei nr. 1, cod 6100 Braila
Presedinte: Nicu Filoti
Telefon/fax: 039-619.600, 039-611.765
Bucuresti, sector 1 Bdul Banu Manta nr. 9, cod 781711
Presedinte: Lisete Mina
Telefon/fax: 01-222.36.25, 01-222.56.40
Comisiile Judetene de Protectie a
Copilului
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
227
Bucuresti, sector 2 Str. Olari nr. 11-13, cod 703173
Presedinte: Toma Sutru
Telefon/fax: 01-252.80.15, 01-252.77.59
Bucuresti, sector 3 Str. Parfumului nr. 2-4, cod 741213
Presedinte: Marius Mihaita
Telefon/fax: 01-322.74.88
Bucuresti, sector 4 Str. G. Cosbuc nr. 6-16, cod 705091
Presedinte: Violeta Turcu
Telefon/fax: 01-336.30.11, 01-337.07.90
Bucuresti, sector 5 Bd Regina Elisabeta 29-31, cod 706021
Presedinte: Cristina Feurdean
Telefon/fax: 01-314.21.09, 01-314.49.90
Bucuresti, sector 6 Calea Plevnei nr. 147-153, cod 771311
Presedinte: Gheorghe Floricica
Telefon/fax: 01-637.42.80, 01-212.63.24
Buzau Bdul Nicolae Balcescu nr. 48, cod 5100 Buzau
Presedinte: Dumitra Draghici
Telefon/fax: 038-416.643, 038-423.862
Calarasi Str. 1 Decembrie 1918 nr. 1, cod 8500 Calarasi
Presedinte: Aurel Lascu
Telefon/fax: 042-331.790, 042-331.609
Caras-Severin P-ta 1 Decembrie 1918 nr. 1, cod 1700 Resita
Presedinte: Ion Imbrescu
Telefon/fax: 055-211.420, 055-211.127
Cluj Bdul 21 Decembrie nr. 58, cod 3400 Cluj-Napoca
Presedinte: Mariuca Pop
Telefon/fax: 064-194.889, 064-196.726
Constanta Bdul Tomis nr. 51, cod 8700 Constanta
Presedinte: Mircea Spnoche Stoenescu
Telefon/fax: 041-613.193
Covasna Str. Libertatii nr. 4, cod 4000 Sfntu Gheorghe
Presedinte: Iosif Kemenes
Telefon/fax: 067-311.190
Dmbovita Str. Independentei nr. 1, cod 0200 Trgoviste
Presedinte: Ivan Vasile Ivanoff
Telefon/fax: 045-611.654, 045-212.230
Dolj Str. Uniriii nr. 18, cod 1100 Craiova
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
228
Presedinte: Barbarasa
Telefon/fax: 051-411.655
Galati Str. Domneasca nr. 56, cod 6200 Galati
Presedinte: Liviu Coman-Kund
Telefon/fax: 036-413.574, 036-460.703
Giurgiu Str. C.Dobrogeanu Gherea nr. 3-5, cod 8375 Giurgiu
Presedinte: Dinu Florian
Telefon/fax: 046-214.594, 046-216.511
Gorj Str. Victoriei nr. 2-4, cod 1400 Trgu Jiu
Presedinte: Yoica Zamfirescu
Telefon/fax: 053-214.006, 053-212.023
Harghita Piata Libertatii nr. 5, cod 4100 Miercurea Ciuc
Presedinte: Arpad Egyed
Telefon/fax: 066-114.668, 066-171.478
Hunedoara Str. 1 Decembrie nr. 35, cod 2700 Deva
Presedinte: Dana Dan
Telefon/fax: 054-211.350, 054-214.130
Iasi Str. Stefan cel Mare si Sfnt nr. 69, cod 6600 Iasi
Presedinte: Ioan Serbina
Telefon/fax: 032-210.344, 032-210.336
Ialomita Str. Matei Basarab nr. 29, cod 8400 Slobozia
Presedinte: Constantin Stoenescu
Telefon/fax: 043-230.200, 043-230.250
Ilfov Str. Gral Gh. Manu nr. 18, cod 78112 Bucuresti sector 1
Presedinte: Valeriu Radulescu
Telefon/fax: 01-659.53.05, 01-311.14.17
Maramures Str. Gh. Sicai nr. 46, cod 4800 Baia Mare
Presedinte: Ionel Pop
Telefon/fax: 062-213.092, 062-213.945
Mehedinti Str. Traian nr. 89, cod 1500 Turnu Severin
Presedinte: Ioana Veber
Telefon/fax: 052-312.717, 052-312.417
Mures Str. Revolutiei nr. 45, cod 4300 Trgu Mures
Presedinte: Viorica Matei
Telefon/fax: 065-163.211, 065-168.718
Neamt Str. Alex. cel Bun nr. 27, cod 5600 Piatra Neamt
Presedinte: Daniil Harasemiuc
Telefon/fax: 033-212.890, 033-211.569
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
229
Olt Bdul Alexandru I. Cuza nr. 14, cod 0500 Slatina
Presedinte: Marin Dobre
Telefon/fax: 049-412.431, 049-431.122
Prahova Bdul Republicii nr. 2, cod 2000 Ploiesti
Presedinte: Pavel Mihail
Telefon/fax: 044-146.802, 044-115.816
Salaj Piata 1 Decembrie 1918 nr. 13, cod 4700 Zalau
Presedinte: Mircea Chisu
Telefon/fax: 060-662.064, 060-661.097
Satu Mare Piata 25 Octombrie nr. 1, cod 3900 Satu Mare
Presedinte: Cornelia Bota
Telefon/fax: 061-710.651, 061-713.072
Sibiu Bdul Gral Magheru nr. 14, cod 2400 Sibiu
Presedinte: Andrei Polefka
Telefon/fax: 069-217.733, 069-218.159
Suceava Str. Stefan cel Mare nr. 36, cod 5800 Suceava
Presedinte: Costache Achitei
Telefon/fax: 030-210.148, 030-222.839
Teleorman Str. Dunarii nr. 178, cod 0700 Alexandria
Presedinte: Rodica Vrabie
Telefon/fax: 047-311.201, 047-312.494
Timis Bdul Revolutiei din 1989 nr. 17, cod 1900 Timisoara
Presedinte: Petrisor Nadastean
Telefon/fax: 056-193.655, 056-194.591
Tulcea Str. Pacii nr. 20, cod 8800 Tulcea
Presedinte: Constantin Cabuz
Telefon/fax: 040-514.240, 040-513.071
Vlcea Bd Gral Praporgescu nr. 5, cod 1100 Rmnicu Vlcea
Presedinte: Constantin Dirinea
Telefon/fax: 050-738.498, 050-735.617
Vaslui Str. Stefan cel Mare nr. 79, cod 6500 Vaslui
Presedinte: Gheorghe Stoica
Telefon/fax: 035-361.088, 035-361.090
Vrancea Bdul Dimitrie Cantemir nr. 1, cod 5300 Focsani
Presedinte: Toader Ghetu
Telefon/fax: 037-217.710, 037-626.611
Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei
230
Pentru actualizarea ghidului a fost consultata
baza de date legislativa Lege 4 a firmei Indaco Systems
Tel. (01) 3112382 / 3112384
www.indaco.ro