Sunteți pe pagina 1din 43

Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

„Nu cunosc nimic mai frumos în Aritmetică decât aceste


numere pe care unii le numesc planetarios, iar alţii magicos!”
(Fermat)

CURIOZITĂŢI ARITMETICE
Desigur, curiozitatea vă va fi satisfăcută, doar dacă
rezolvaţi ceea ce urmează!

1. Calculaţi:
7+7–7–7= (7 ž 7 – 7 ) : 7 =
7:7+7–7 = (7 – 7): 7 + 7 =
7:7+7:7 = (7 ž 7 + 7) : 7 =
(7 + 7 +7) :7 = (7 +7 ) :7 + 7 =
77 : 7 – 7 = ( 77–7 ) : 7 =
7–(7 + 7) : 7 =

2. În următoarele exerciţii, cifrele de la 1 la 9 apar o


singură dată! Calculaţi:
a) 1+2+ 3 + 4 +5 +6 +7 + 8 ž 9 = f) 91 + 5823 : 647 =
b) 1+2 ž 3 + 4 ž 5 –6 +7 + 8 ž 9 = g) 94 + 1578 : 263 =
c) 1+2 ž 3 + 4 + 5 +67+ 8 + 9 = h)96 + 1428 : 357 =
d) 1ž 2 +34 +56 + 7 – 8 + 9 = i) 123 + 4 – 5 + 67 – 89 =
e) 12 + 3 – 4 + 5 + 67 + 8 + 9 = j)12 –3–4 +5 –6 +7 +89 =
Sunt 10 exerciţii, al căror rezultat e 10 mărit de zece ori !

3. Efectuaţi 123456789 + 123456798 şi observaţi de


câte ori s-a folosit fiecare cifră, atât la termenii adunării, cât şi
la sumă.

4. Vom construi împreună piramide numerice:

17
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

a) 1ž1= b) 1ž9+2=
11 ž 11 = 21 ž 9 + 33 =
111 ž 111 = 321 ž 9 + 444 =
1111 ž 1111 = 4321 ž 9 + 5555 =
11111 ž 11111 = 54321 ž 9 + 66666 =
…………………………. ………………………….

c) 9ž9+7= d) 1ž8+1=
98 ž 9 + 6 = 12 ž 8 + 2 =
987 ž 9 + 5 = 123 ž 8 + 3 =
9876 ž 9 + 4 = 1234 ž 8 + 4 =
98765 ž 9 + 3 = 12345 ž 8 + 3 =
……………………… ………………………

e) 56 ž 56 – 45 ž 45 = f) (11 – 2) : 9 =
556 ž 556 – 445 ž 445 = (111 – 3) : 9 =
5556 ž 5556 – 4445 ž 4445 = (1111 – 4) : 9 =
55556 ž 55556 – 44445 ž 44445 = (11111 – 5) : 9 =
555556 ž 555556 – 444445 ž 444445 = (111111 – 6) : 9 =
………………………………………. …………………….

g) 1+1ž9+9= h) 12345679 ž 9 =
12 + 12 ž 9 + 9 = 12345679 ž 18 =
123 + 123 ž 9 + 9 = 12345679 ž 27 =
1234 + 1234 ž 9 + 9 = 12345679 ž 36 =
12345 + 12345 ž 9 + 9 = 12345679 ž 45 =
…………………………. ………………………

Bineînţeles că oricare dintre piramide poate fi


„înălţată”! Încercaţi să vă înălţaţi „ piramida cunoştinţelor”!

5. Cine este mai mare:


a) 51 + 12 + 66 sau 35 + 74 + 20 ?

18
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

b) 51 ž 51 + 12 ž 12 + 66 ž 66 sau 35 ž35 +74 ž 74 +20 ž20 ?


6. Înmulţiţi succesiv numărul 142857 cu 1, 2, 3, 4, 5 şi
respectiv 6. Observaţi ceva curios la produsele obţinute ?
Dar dacă-l înmulţiţi cu 7 ?
7. Aflaţi produsul dintre 2178 şi 4. Produsul e curios ?
Oare, dacă între 21 şi 78 intercalăm un 9 şi efectuăm înmulţirea
cu 21987 ž 4, produsul obţinut are vreo legătură cu cel iniţial şi
cu intercalarea făcută ?
8. Ca notă, 4 nu-i agreat! Dar în înmulţirea
230769 ž 4 produsul ne oferă o curiozitate plăcută!
9. Efectuând 41096ž83 veţi avea o surpriză şi mai mare!
10. Calculaţi 221 ž 312. Oare, dacă înmulţim 122 cu
213, adică răsturnatul primului factor cu răsturnatul celui de-al
doilea factor, vom obţine răsturnatul produsului anterior ?
11. Cine este mai mare:
10 ž 10 + 11 ž 11 + 12 ž 12 sau 13 ž 13 + 14 ž 14 ?
12. Împărţirea 7632 : 48 oferă vreo curiozitate ?
13. Dar înmulţirea 8 ž 86 ?
14. Măriţi succesiv cifrele 1, 5, 8, 7 şi respectiv 3 de 7
ori. Înmulţiţi apoi, separat, fiecare număr obţinut, cu 15873 !
Ţi-a plăcut ?
15. Construiţi încă două piramide:
a) 34 ž 34 – 1 = b) 67 ž 67 – 1 =
334 ž 334 – 1 = 667 ž 667 – 1 =
3334 ž 3334 – 1 = 6667 ž 6667 – 1 =
33334 ž 33334 – 1 = 66667 ž 66667 – 1 =
……………………………. ……………………………
16. Într-o clasă de la Şcoala ‚, Take Ionescu’’ din
Râmnicu Vâlcea, în anul 1985, erau c elevi. Stabiliţi câţi elevi
erau în acea clasă, descifrând egalităţile:
1=1 ; a = 1 ž 2 + 1;
b = (1 + a) ž 2 + 1 ; c = (1 + a + b) ž 2 + 1 .

19
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

17. Numărul 743816529 e format prin alăturarea tuturor


cifrelor nenule, luate o singură dată. Vreţi o nouă surpriză ?
Efectuaţi 743816529 : 27273 !
18. Calculaţi:
a) 5 ž 5 = b) 25 ž 25 = c) 175 ž 175 =
d) 575 ž 575 = e) 1825 ž 1825 =
şi priviţi cu atenţie rezultatele obţinute.
19. a) Efectuaţi produsul dintre 12 şi 84.
b) Efectuaţi produsul răsturnatelor factorilor.
20. Calculaţi suma şi respectiv produsul din:

a) 9 + 9 = a) 9 ž 9 =
b) 24 + 3 = b) 24 ž 3 =
c) 47 + 2 = c) 47 ž 2 =
d) 497 + 2 = d) 497 ž 2 =

21. Calculaţi:
a) 1 ž 1 ž 1 + 5 ž 5 ž 5 + 3 ž 3 ž 3 =
b) 4 ž 4 ž 4 + 0 ž 0 ž 0 + 7 ž 7 ž 7 =
c) 3 ž 3 ž 3 + 7 ž 7 ž 7 + 1 ž 1 ž 1 =
d) 1 ž 1 ž 1 ž 1 + 6 ž 6 ž 6 ž 6 + 3 ž 3 ž 3 ž 3 + 4 ž 4 ž 4 ž 4 =

22. Studiaţi cu atenţie cifrele din componenţa celor doi


factori şi respectiv cifrele produsului:
a) 51 249 ž 3 = b) 16 583 742 ž 9 =
23. Ca să-l „băgăm în seamă” şi pe zero, comparaţi:
a) 21 ž 807 şi 5649 ž 3 = b) 27 ž 609 şi 5481 ž 3 =
24. ”Materie primă” pentru o nouă piramidă :
1ž9+2= ; 12ž9+3= ; 123ž9+4= ;1234ž9+5= …..
25. Ştiaţi că, în antichitate, iniţial, oamenii cunoşteau
doar înmulţirea şi împărţirea cu 2, dar folosind şi adunarea şi,
bineînţeles, inteligenţa, puteau efectua orice înmulţire ?
Iată cum procedau, luând două exemple:
35 ž 24 şi respectiv 54 ž 25.

20
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

35 24 54 25
17 48 27 50
8 96 13 100
4 192 6 200
2 384 3 400
1 768 1 800

Şi-acum să explicăm algoritmul:


Pasul I: Scriem cei doi factori în capul a două coloane.
Pasul al II-lea: Prima coloană e formată din primul factor;
dedesubt scriem jumătatea lui, număr natural (partea întreagă a
câtului, restul 1 neglijându-se), apoi jumătatea numărului de
deasupra, până se obţine câtul 1.
Pasul al III-lea: A doua coloană este formată din al doilea
factor, sub care se află numerele rezultate prin înmulţirea
succesivă cu 2 a numărului situat deasupra.
Pasul al IV-lea: Pentru a afla rezultatul înmulţirii, din coloana
a doua se adună doar numerele ce corespund numerelor impare
din prima coloană. Obţinem 35 ž 24 = 24 + 48 + 768 = 840 şi
respectiv, 54 ž 25 = 50 + 100 + 400 + 800 = 1350.

Cum înmulţeau egiptenii?

Scribul egiptean proceda diferit şi folosea doar


adunarea şi înmulţirea cu 2.
Exemplu : Prezentăm înmulţirea: 14 ž 6
Pasul I: În coloana din stânga scria 1 şi apoi îl dubla, scriind
rezultatul dedesubt.
Pasul al II-lea: În coloana din dreapta scria unul din factori,
pe care, de asemenea, îl dubla

1 6
2 12

21
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

Pasul al III-lea: Dubla succesiv rezultatele obţinute, până în


momentul în care observa că celălalt factor, putea fi obţinut ca
sumă a unor puteri ale lui 2 pe care le-a scris deja
( în cazul nostru, la prima coloană, 2 + 4 + 8 = 14, adică o
sumă egală cu primul factor 14).

1 6
2 12
4 24
8 48

Pasul al IV-lea: Scribul egiptean înceta dublările şi aduna din


coloana din dreapta acele numere corespunzătoare liniilor
termenilor 2, 4 şi 8 din care s-a obţinut primul factor, 14:
12 + 24 + 48 = 84, adică 14 ž 6.

Exemplul al II-lea: Prezentăm înmulţirea: 19 ž 80

1 80
2 160
4 320
16 1280

Am sistat dublările, pentru că din prima coloană 1 + 2 + 16 =19


Adunând din coloana a II-a numerele de pe liniile
corespunzătoare numerelor 1, 2 şi respectiv 16, obţinem
80 + 160 + 1280 = 1520, adică 19 ž 80.
Observaţii:
a) Chiar dacă ni se pare complicat, piramidele egiptene
stau mărturie a preciziei lor în calcule!
b) 1= 2 0 ; 2 = 21 ; 4 = 2 2 ; 8 = 2 3 ; 16 = 2 4 ,
14 =2+4+8 = 21 + 2 2 + 2 3 , iar 19=1+2+16= 2 0 + 21 + 2 4 .

22
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

Cum înmulţeau chinezii?

I. Înmulţire fără trecere peste ordin

Exemplu: 21⋅13 =273


Pasul 1. Trasau două linii orizontale pentru cifra zecilor şi
o linie pentru cifra unităţilor :
2

Pasul 2. Trasau o linie verticală pentru cifra zecilor şi trei


linii pentru cifra unităţilor :

1 3

Pasul 3. La intersecţia liniilor ce marchează unităţile celor


doi factori s-au format trei noduri.

Ele ne indică cifra unităţilor produsului.

23
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

Pasul 4. La intersecţia liniilor ce marchează unităţile unui


factor şi zecile celuilalt s-au format 6 + 1 = 7 (noduri).

7
3
Ele ne indică cifra zecilor produsului.

Pasul 5. La intersecţia liniilor ce marchează zecile celor doi


factori s-au format două noduri.

Ele ne indică cifra sutelor produsului.

Deci 21 ⋅ 13 = 273

24
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

II. Înmulţire cu trecere peste ordin

Exemplu: 17 ⋅ 24 = 408

Pasul 1. Trasau o linie orizontală pentru cifra zecilor şi 7


linii pentru cifra unităţilor :

Pasul 2. Trasau 2 linii verticale pentru cifra zecilor şi 4


linii pentru cifra unităţilor :

2 4

Pasul 3. La intersecţia liniilor ce marchează unităţile celor


doi factori s-au format 28 de noduri.

25
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

2 8

8 ne indică cifra unităţilor produsului, iar 2 este cifra de


transport ( cifra pe care obişnuim să spunem că o ţinem minte).

Pasul 4. La intersecţia liniilor ce marchează unităţile


unui factor şi zecile celuilalt s-au format 14 +4 = 18 (noduri) şi
ţinem cont că avem pe 2 ca cifră de transport.

18 + 2 = 20
Zero ne indică cifra zecilor produsului, iar 2 este
cifra de transport.

26
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

Pasul 5. La intersecţia liniilor ce marchează zecile celor


doi factori s-au format două noduri, dar ţinem cont şi de cifra
de transport.

2+2=4

4 ne indică cifra sutelor produsului.

Deci 17 ⋅ 24 = 408

26. PROBLEMA DIN SIRACUZA

Există câteva probleme care au fost enunţate cu foarte


mult timp în urmă, dar pe care matematicienii n-au reuşit încă
să le rezolve.
Una din aceste probleme celebre este şi cea pe care o
prezentăm în continuare şi care a rămas în istoria matematicii
sub numele de „Problema din Siracuza”.Pentru o mai bună
înţelegere o prezentăm cu enunţul modificat:
Pasul iniţial: Alege un număr natural nenul.
Pasul I: a) Dacă numărul ales este par, împărţiţi-l la 2!
b) Dacă numărul ales este impar, înmulţiţi-l cu 3, iar
produsul obţinut măriţi-l cu 1.
Pasul al II-lea: a) Dacă rezultatul obţinut la pasul I este par,
aplicaţi încă o dată pasul I a);
b) Dacă rezultatul obţinut la pasul I este impar, mai
mare ca 1, aplicaţi încă o dată pasul I b);

27
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

c) Dacă rezultatul obţinut este 1, aplicaţi pasul ce


urmează:
Pasul final : Dacă aţi obţinut rezultatul 1, opriţi-vă!
Comentarii:
i) De ce credeţi că se opreşte calculul după ce aţi
obţinut rezultatul 1?
ii) De ce obţinem totdeauna rezultatul 1, indiferent
ce număr ne-am alege iniţial?
iii) Aceleaşi întrebări şi le-au pus şi matematicienii
de-a lungul timpului !
Ei şi-au mai pus însă, încă o întrebare:
„Oare rezultatul este valabil pentru orice număr natural?”
Până azi nimeni nu a reuşit să dea răspuns la
această întrebare. Ai ocazia să devii celebru!Până atunci însă,
trebuie să-ţi formezi o „cultură matematică” !
Un prim pas îl faci dacă te vei strădui să înţelegi
metodele şi procedeele prezentate în această lucrare.
Îţi doresc mult succes!

REZOLVĂRI. INDICAŢII. RĂSPUNSURI

2. La toate obţinem 100. Pentru cei mai mari oferim alte două
3 9 3 9
variante: 24 + 75 şi respectiv 47 + 52
6 18 6 18
3. 246913587. Fiecare cifră s-a folosit o singură dată.
5. Sunt egale! 6. Toate produsele sunt 5
7
formate din aceleaşi cifre, în aceeaşi
ordine circulară, dar începând cu altă
cifră. De aceea, numărul 142857 se 1 8
numeşte număr circular. Rezultatul la
înmulţirea cu 7 este altul, dar veţi înţe-
lege, mai târziu, că se datorează faptului 4 2
că 142857 este perioada fracţiei 1/7.

28
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

7. Produsul 8712 este răsturnatul primului factor! Al doilea


produs 87912 este răsturnatul lui 21978 (Aceleaşi cifre în
ordine inversă). 8. Ultima cifră a numărului 230769 „trece
prima” şi obţinem 923076. 9. Dacă primului factor îi punem în
faţă 3 şi la sfârşit 8, obţinem produsul 3410968; 10. 25986 este
răsturnatul lui 68952! 11. Sunt egale cu 365. 12. Deîmpărţitul,
împărţitorul şi câtul au împreună nouă cifre şi fiecare din cele
9 cifre nenule apare o singură dată! 13. 8 ž 86 = 688 . Exact
cele 3 cifre în altă ordine! 14. 1 ž 7 = 7, iar 15873 ž 7 = 111111;
5 ž 7 = 35, iar 15873 ž 35 = 555555 ;8 ž 7 = 56, iar 15873 ž 56 =
888888 ; etc.16. 27 de elevi. 17. Câtul este tot 27273.
18. 25; 625; 30625; 330625; 3330625 19. 12 ž 84 = 1008 şi
21 ž 48 = 1008. 20. Fiecare produs este răsturnatul sumei
corespunzătoare. 23. Produsele sunt egale, iar în componenţa
celor 2 factori avem toate cele 10 cifre!

1 ž 9 + 2 = 11
12 ž 9 + 3 = 111
123 ž 9 + 4 = 1111
1234 ž 9 + 5 = 11111
12345 ž 9 + 6 = 111111
123456 ž 9 + 7 = 1111111
1234567 ž 9 + 8 = 11111111
12345678 ž 9 + 9 = 111111111
123456789 ž 9 +10= 1111111111

29
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

METODA MERSULUI INVERS

„ Ariadna, fiica regelui Minos, s-a îndrǎgostit de Tezeu


şi, sfătuitǎ de arhitect, i-a dat un ghem de aţǎ. La intrarea în
labirint viteazul a legat ghemul cu un capăt de-un stâlp al
porţii. A început sǎ desfăşoare ghemul cel gros pe unde
mergea, ca la întoarcere, sǎ nu se rătăcească pe coridoarele
încâlcite ale labirintului şi, urmǎrind înapoi firul, sǎ gǎseascǎ
drumul spre ieşire.”
(dupǎ Al. Mitru – „Legendele Olimpului”)
Aşa cum îi spune numele, ilustratǎ sugestiv şi de „firul
Ariadnei”, aceastǎ metodǎ constǎ în descompunerea
„labirintului” în exerciţii sau probleme mai simple şi
rezolvarea lor în ordinea inversǎ în care apar. De asemenea,
este interesant de observat şi important de reţinut cǎ şi
operaţiile ce se efectueazǎ sunt inverse celor ce apar în
exerciţiu sau în textul problemei.

EXERCIŢII CU O NECUNOSCUTĂ

Exerciţii comentate:
1. Aflaţi pe x din:
10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} − 10 : 10 = 10
(Ştefan Smărăndoiu,O.M., Etapa locală, Rm.Vâlcea, 1986)
Rezolvare:
Mai întâi considerǎm cǎ am avea de rezolvat un
exerciţiu în care trebuie sǎ respectǎm ordinea operaţiilor.
Singura care se poate efectua este 10 : 10 = 1. Obţinem :
7 6 3 2 1 4 5 8
10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} − 1 = 10
Dacǎ x ar fi un numǎr cunoscut, atunci operaţiile ar trebui
efectuate în ordinea indicată de cifrele din cerculeţe. Evident
cǎ 10:10 a figurat doar pentru a avea numai numǎrul 10 în
exerciţiu. Succesiv, vom pune în evidenţǎ ultima operaţie:

30
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

8
10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} − 1 = 10
Notǎm 10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = a
Exerciţiul devine : a − 1 = 10 ⇒ a = 1 + 10 = 11
Urmând „ firul Ariadnei ”, trecem la operaţia a şaptea:
7
10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = 11
Notǎm 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = b
Exerciţiul devine 10 + b = 11 ⇒ b = 11 − 10 = 1
Punem în evidenţǎ a şasea operaţie şi continuǎm algoritmul:
6
10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = 1 ;
c
10 : c = 1 ⇒ c = 10
5
[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10 = 10
d
d − 10 = 10 ⇒ d = 10 + 10 = 20
4
[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 = 20
e
e : 10 = 20 ⇒ e = 20 ⋅ 10 = 200

3
10 + 10 ⋅ ( x − 10) = 200
f
10 + f = 200 ⇒ f = 200 − 10 = 190

2
10 ⋅ ( x − 10) = 190 10 ⋅ g = 190 ⇒ g = 190 : 10 = 19
g
1
x − 10 = 19 ⇒ x = 10 + 19 = 29

31
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

Probă: Pentru x = 29, verificǎm dacǎ rezultatul obţinut este 10.


10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( 29 − 10 )] : 10 − 10} − 10 : 10 =
= 10 + 10 : [(10 + 10 ⋅ 19 ) : 10 − 10 ] − 1 =
= 10 + 10 : [(10 + 190 ) : 10 − 10 ] − 1 =
= 10 + 10 : ( 200 : 10 − 10 ) − 1 = 10 + 10 : ( 20 − 10 ) − 1 =
= 10 + 10 : 10 − 1 = 10 + 1 − 1 = 10

2. x ·2 +10 :5 10

2010 - x = ? (Ştefan Smărăndoiu, Concursul


Interjudeţean „La Şcoala cu Ceas”, Proba ,,La Ceas” , Rm.Vâlcea, 2000)
Rezolvare:
Desenul ne sugerează următorul exerciţiu:
( x · 2 + 10 ) : 5 = 10 . Aplicând metoda mersului
invers, obţinem succesiv: x · 2 + 10 =50 ⇒ x · 2 =40 ⇒ x =20

EXERCIŢII PROPUSE
1. Determinaţi valoarea lui a din egalitatea :
3 + {4 +2 · [2+(6+a):3]-17} = 24
(O.M., Etapa locală, 25.02.1990, Băileşti, Dolj)
2. Să se calculeze numărul necunoscut din egalitatea :
{31440 + 1040 : [150 − 2400 : (67 + 53)] ⋅ 20}: x + 10 3 = 1080
(O.M., Etapa judeţeană , 1990, Olt)
3. Aflaţi x din egalitatea :
6 − 5 : [4 − 3 : (2 − 2 : x )] = 1
(O.M., Etapa judeţeană, 1990, Prahova)
4. Aflaţi valoarea numerică a lui „x” din :
10 ⋅ {x − 10 ⋅ [36 + 10 ⋅ (24 + 24 : 24)]} = 100
(O.M., Etapa judeţeană, 1991, Vâlcea şi concurs, Iaşi, 2001)
5. Determinaţi numărul a ştiind că :
(a : a + 2 ⋅ a − a ⋅ 1 + 0 ⋅ a − a : 1 + 7 ⋅ a ) : 13 = 41
(O.M., Etapa locală, Prahova, 1991 şi
Concursul Interjudeţean „Preda Filofteia”, Drăgăşani, 2001)

32
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

6. Rezolvaţi ecuaţia :
1 + {2 ⋅ [3 + (4 + x ) : 5] − 6}⋅ 7 = 15
(O.M., Etapa judeţeană, Vâlcea, 1992)
7. Să se afle x din relaţia :
(4 x − 250) : 25 + 200 = 350
(O.M., Etapa locală, Mehedinţi, 1993)
8. Să se afle a din egalitatea :
{20 + 5 ⋅ [(24 + 2 ⋅ a ) : 17 + 18]} : 8 = 72 − 3 ⋅ 4 .
(O.M., Etapa locală, Bacău, 1994)
9. Aflaţi pe x şi apoi efectuaţi proba :
279 + 9 ⋅ [27 + 27 ⋅ (27 − 9 ⋅ x ) + 9] + 9 = 2799
(Ştefan Smărăndoiu, O.M., Etapa locală, Vâlcea, 1994)
10. Aflaţi x din egalitatea :
{[(x + 2) : 1992 + 1992] : 1993 + 1993}: 1994 + 1994 = 1995
(Test – Colegiul „Carol I”, Craiova,1995)
11. Aflaţi pe x din egalitatea :
4 + 5 ⋅ {8 + 3 ⋅ [64 + 6 ⋅ ( x − 9 )]} + 1 = 1995
(O.M., Etapa locală, Sibiu, 1995)
12. Determinaţi numărul natural x, ştiind că :
(x : x + x + 0 ⋅ x − x : 1 + 7 ⋅ x ) : 13 : 41 = 1
(Test – Colegiul „Carol I”, Craiova,1996)
13. Calculaţi în două moduri produsul a ⋅ (a + b ) unde
„a” şi „b” au valorile determinate de egalităţile următoare :
6 − 5 : [4 − 3 : (2 − 2 : a )] = 1 ; [(5 ⋅ b + 178) ⋅ 15 + 90] : 45 = 63
(O.M., Etapa locală, Câmpina-Prahova, 1997)
14. Aflaţi valoarea lui x din :
150 = 25 ⋅ {3878 − 8 ⋅ [884 − 4 ⋅ (70 + 15 ⋅ x )]}
(O.M., Etapa locală, Bacău, 1997)
15. Să se afle x din relaţia :
(78 ⋅10 + x ) : 30 ⋅ 25 − 457 = 318
(O.M., Etapa judeţeană, Vâlcea, 1997)
16. Aflaţi valoarea lui „n” din :
1 + {3 − [2 + (n − 4) ⋅ 5] : 6}⋅ 7 = 8
(O.M., Etapa judeţeană, Breaza-Prahova, 1997)
33
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

17. Aflaţi pe x din : 55 − (5 + x : 5) ⋅ 5 = 5


(Concursul Interjudeţean „La Şcoala cu Ceas”,, Rm.Vâlcea 1998)
18. Aflaţi pe a din egalitatea :
5 + 5 : {[5 + 5 ⋅ (a − 5)] : 5 − 5} = 10
(Concursul Interjudeţean „La Şcoala cu Ceas”,, Rm.Vâlcea 1999)
19. Să se determine a din egalitatea :
20 : {[a + (5 + 3 ⋅ 7 )] : (a + 2)} + 1 = 6
(O.M., Etapa judeţeană, Galaţi, 2000)
20. Aflaţi-l pe x din egalitatea :
[(x + 1505 : 215) ⋅ 72 − 4900] : 4 − 53 = 936
(Test de verificare, C.N. „Unirea”, Focşani,2000)
21. Determinaţi x din egalitatea :
1 + {2 + 3 ⋅ [4 + 5 ⋅ (6 − x )] : 7} : 8 = 2
(Concursul „Gheorghe Ţiţeica”, Etapa judeţeană, Dolj, 2000)
22. Aflaţi x şi y, x ≠ y, ştiind că :
17 − {35 − [18 − 16 ⋅ ( x + y ) : 4 : 2] : 3 ⋅ 2 − 5} : 8 ⋅ 3 = 11
(Test pentru înscriere în clasa aV-a, Liceul Naţional Iaşi, 2000)
23. Să se afle numărul natural a dacă :
4 ⋅ {5 ⋅ [6 ⋅ (7 ⋅ a + 30 ) + 100] + 500} − 1000 = 15000
(Test pentru înscriere în clasa a V-a, Mangalia,2000)
24. Aflaţi valoarea lui a din :
13 − 4 ⋅ 3 : [2 ⋅ 11 − 5 ⋅ (10 ⋅ 2 − 2 ⋅ 2 ⋅ a )] + 2 ⋅ 3 = 13
(Concursul „Gheorghe Ţiţeica”, Etapa judeţeană, Mehedinţi , 2000)
25. Aflaţi x din :
10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = 11
(Ştefan Smărăndoiu, Test de verificare a cunoştinţelor pentru înscriere în
clasa a V-a de performanţă, Şc. „Take Ionescu”, Rm.Vâlcea, 2000)
26. Determinaţi valoarea lui a din egalitatea :
1001 − (1001 − a ) = 1001 : (91 − a ⋅ 0)
(O.M., Etapa zonală, Dâmboviţa, 2000)
27. Aflaţi x din egalitatea (x+x) : (2x-x)+(6-x) : 2=4
28. Determinaţi valoarea lui x din :
2004 − 2003 ⋅ {2002 − 2001 : [2000 − 1999 : (1998 − 1997 ⋅ x )]} = 1
(Concursul Interjudeţean”Ion Ciolac”, C.N. „Carol I”, Craiova, 2001)

34
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

29. Să se afle x din egalitatea :


2001 − [2001 − 2001 : (2001 − 2001 : 23 + x )] = 1
(Concursul Interjudeţean „Sanda Nicoliţă, , Drăgăşani, 10.11. 2001)
30. Află valoarea lui a din egalitatea :
[(a + 250 : 5) ⋅ 3 + 4] ⋅ 3 = 2001
(Gheorghe Crăciun, Test, Plopeni, 2001)
31. Aflaţi valoarea lui „a” din egalitatea :
7 − 7 : 7 + {7 ⋅ 7 + [7 ⋅ 7 − (7 ⋅ 7 − a ) : 7] ⋅ 7} = 356
(Cristiana Constantin, Concursul Interjudeţean, „Pitagora”,
Rm.Vâlcea, 2001)
32. Valoarea lui x din egalitatea : 3 ⋅ [2 ⋅ ( x − 1) − 1] = 999
este : A. 167 ; B. 333 ; C. 168 ; D. 165 ; E. 166.
(Concursul Interjudeţean „Micul Arhimede”,Craiova,2002)
33. Aflaţi valoarea numerică a lui „x” din egalitatea :
[(x + 789 : 3) ⋅ 8 − 1868] ⋅ 6 = 1416
(Camelia Puican, „Matematicieni isteţi”, Vaideeni, 11 mai 2002)
34. Să se determine x din :
(((((48 : x ) + 3 ⋅ 5) ⋅ 7 + 17 ) ⋅ 2 − 100) ⋅ 5 + 1) ⋅ 2 = 2002
(Concursul Interjudeţean „Sanda Nicoliţă, Drăgăşani, 9 noiembrie 2002)
35. Aflaţi valoarea lui a din egalitatea :
{5 − 2 ⋅ [(6 + a ) : 3 − 2]}⋅ 7 + 3 = 24
(Concurs „Traian Lalescu”, Iaşi, 11 mai 2002)
36. Aflaţi x din :
600 − {240 − 5 ⋅ [120 + 27 : ( x − 8)] : 3} : 7 = 595
(Concursul Interjudeţean „Henni Ignatie”, Mangalia, 25.05.2003)
37. Există un număr natural x astfel încât :
1025 − [(1720 − 4595 : x ) + 43 ⋅ 7] = 125 ?
(Concursul Interjudeţean „Discipolii lui Lazăr”, Ploieşti, 2003)
38. Determinaţi pe m ştiind că :
1625 : [(11 ⋅ m − 4) : 13 − 5] = 13
(O.M., Etapa locală, Maramureş, 2000)
39. Aflaţi valoarea lui x din egalitatea :
8484 − {92 : 4 + [(x − 8484 : 4) + 848 : 4] : 4 + 212 + 84 : 4}⋅ 4 = 7244
(Concursul Interjudeţean „Viitori matematicieni”, Roman, 31 mai 2003)

35
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

PROBLEME CE POT FI PUSE SUB FORMĂ DE


EXERCIŢIU CU O SINGURĂ NECUNOSCUTĂ

Probleme comentate

1. Înmulţim un numǎr necunoscut cu 9 şi adunǎm


produsul obţinut cu 9. Dacǎ vom împǎrţi suma la 9, vom obţine
câtul 12345679. Aflaţi numǎrul necunoscut.
Observaţie: Avem o dificultate în plus: aceea de-a pune
problema sub formǎ de exerciţiu.
Atenţie cum plasăm parantezele !
Rezolvare:
Notând numǎrul necunoscut cu x putem scrie:
( x ⋅ 9 + 9) : 9 = 12345679
Numerotǎm în cerculeţe ordinea operaţiilor:
1 2 3
( x ⋅ 9 + 9) : 9 = 12345679
Aplicǎm algoritmul de rezolvare prezentat anterior:
3
( x ⋅ 9 + 9) : 9 = 12345679
a
a : 9 = 12345679 ⇒ a = 12345679 ⋅ 9 = 111111111
2
x ⋅ 9 + 9 = 111111111
b
b + 9 = 111111111 ⇒ b = 111111111 − 9 = 111111102
1
x ⋅ 9 = 111111102 ⇒ x = 111111102 : 9 = 12345678
Efectuaţi proba!
2.„Un ţăran întâlni în pădure un bătrân necunoscut
care-i spune:
- Eu ştiu în pǎdurea asta o buturugǎ vrǎjitǎ. Pui sub ea o
pungǎ cu bani, numeri pâna la 100, şi gata: în pungǎ sunt de
douǎ ori mai mulţi bani ca la început.

36
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

- Curat buturugǎ vrǎjitǎ ! Tare aş încerca şi eu, spuse ţǎranul


pe gânduri.
- Se poate, de ce nu. Numai cǎ trebuie sǎ plǎteşti.
- Cui să-i plǎtesc? Şi cât?
- Pǎi, să-i plǎteşti aceluia care îţi aratǎ drumul, adicǎ mie !
Începurǎ sǎ se tocmeascǎ asupra plǎţii. Bǎtrânul, aflând cǎ,
ţǎranul are puţini bani în pungǎ, se învoi sǎ primeascǎ de
fiecare datǎ câte 120 lei. Bǎtrânul îl duse pe ţǎran în adâncul
pǎdurii, rǎtǎci mult timp cu el şi, în sfârşit, dǎdu de o buturugǎ
bǎtrânǎ acoperitǎ cu muşchi ascunsǎ într-un tufiş. Luând punga
cu bani din mâna ţǎranului o ascunse între rǎdǎcini. Numǎrarǎ
pânǎ la 100. Bǎtrânul începu sǎ scotoceascǎ sub buturugǎ şi
scoase de acolo punga pe care o dǎdu ţǎranului. Se uitǎ ţǎranul
în pungǎ şi se sǎvârşi minunea: suma de bani din pungǎ era
dublǎ. Scoase din pungǎ 120 lei, îi dǎdu bǎtrânului şi-l rugǎ sǎ
mai bage încǎ o datǎ punga sub buturugǎ. Numǎrarǎ din nou
pânǎ la 100, bǎtrânul se apucǎ iar sǎ scotoceascǎ sub buturugǎ
şi suma de bani din pungǎ se dublǎ. Bǎtrânul primi pentru a
doua oarǎ 120 lei din punga ţǎranului.
Ascunserǎ pentru a treia oarǎ punga sub buturugǎ şi banii
se dublarǎ şi de astǎ datǎ, dar când ţǎranul plǎti bǎtrânului
rǎsplata cuvenitǎ, în pungǎ nu mai rǎmǎsese nici un ban.
Secretul înmulţirii misterioase a banilor vǎ este desigur
clar: nu degeaba bǎtrânul scotocea atât de mult sub buturugǎ,
dar aţi putea sǎ aflaţi câţi bani avea ţǎranul înainte de a începe
nefericita experienţǎ cu buturuga?”
(I.I.Perelman –„ Matematica Vie”)
Rezolvare:
Notǎm cu s suma de bani pe care o avusese ţǎranul şi
punem problema sub formǎ de exerciţiu:
[( s ⋅ 2 − 120) ⋅ 2 − 120] ⋅ 2 − 120 = 0
De data aceasta, ordinea operaţiilor, în ipoteza că ar fi
exerciţiu, este evidentă . De aceea, vă lăsăm plăcerea de-al afla
singuri pe s ! Verificaţi răspunsul găsit !

37
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

PROBLEME PROPUSE

37. Un număr necunoscut se adună cu triplul său. Suma se


dublează şi se obţine 560. Aflaţi numărul necunoscut.
(Concursul Interjudeţean „Jose Marti”, Bucureşti, 24 noiembrie 2001)
38. Un numǎr se mǎreşte cu 4, iar rezultatul se mǎreşte de 4
ori. Noul rezultat micşorat cu 4 se împarte la 4 şi se obţine 4.
Sǎ se afle numǎrul.
(Tamara Smǎrǎndoiu – „ Şcoala Vâlceanǎ”)
39. Dacă înmulţiţi cu 5 numărul la care m-am gândit şi la
rezultat adăugaţi 1, apoi măriţi suma obţinută de 6 ori şi la
rezultat adăugaţi 2, apoi înmulţiţi noua sumă cu 7 şi măriţi
produsul obţinut cu 4, găsiţi un număr de 16 ori mai mare
decât numărul 135. Aflaţi numărul la care m-am gândit.
(Concursul Interjudeţean”R.M.I”., Constanţa, 11 mai 2002)
40. Doi copii vorbesc între ei :
-Când e data ta de naştere?
-Îţi spun : iau ziua din luna datei de naştere şi adaug 2, apoi
numărul obţinut îl înmulţesc cu 2 şi adaug 4. Rezultatul obţinut
îl înmulţesc cu 5 şi adaug luna naşterii. Am obţinut 342.
Poţi să-mi spui care este data mea de naştere?
(Concurs, Bulgaria, Pazardgic, 1996)
41. Mă gândesc la un număr, îl măresc cu 1/5 din 205.
rezultatul obţinut îl scad din 2000. Micşorez rezultatul obţinut
cu 42. Noul rezultat îl micşorez de 100 de ori şi obţin în final
19. La ce număr m-am gândit ?
(O.M., Etapa judeţeană, Bacău, 1997)
42. La sfârşitul fiecǎrei sǎptǎmâni ies în mijlocul naturii
lângǎ un lac cu nuferi. În a doua saptǎmânǎ erau de douǎ ori
mai mulţi nuferi şi încǎ 2. În a treia sǎptǎmânǎ am numǎrat de
trei ori mai mulţi nuferi, minus 3, faţǎ de sǎptǎmâna
precedentǎ. Dacǎ-n a treia sǎptǎmânǎ am numǎrat 57 de nuferi,
câţi nuferi au fost la sfârşitul primei sǎptǎmâni?
( Beatrice Ciolan, Slatina )

38
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

43. Mai mulţi prieteni voiau sǎ facǎ o excursie. Unul însǎ


nu voia sǎ dea partea lui de bani pentru cheltuiala comunǎ.
Atunci Moş Glumici îi fǎcu urmǎtoarea propunere:
„- Eu îţi dublez suma pe care o ai. Dumneata dai partea
dumitale de 8 poli şi ce-ţi rǎmâne, eu îţi dublez iar, cu
condiţia ca dumneata sǎ dai iar 8 poli”.
Amicul s-a lǎsat convins, socotind cǎ nu dǎ nimic din banii
lui, dar vǎzu curând cǎ nu mai are nici un pol. Câţi bani avea
amicul?
(Walter Sperling – „ 1000 probleme distractive”)

PROBLEME ÎN CARE INTERVIN FRACŢII DIN REST

Problemele de acest tip se aseamǎnǎ cu cele prezentate


la metoda graficǎ : ”Probleme în care intervin fracţii din
întreg”, dar se şi deosebesc, deoarece prima fracţie se referă la
întreg, următoarea la primul rest, ş.a.m.d., fiind necesarǎ
aplicarea procedeului pe care-l vom prezenta mai jos.
În rezolvarea problemelor de acest tip distingem
următorii paşi metodici :
Pasul I: Se notează întregul şi resturile succesive
r1 , r2 , r3 ..., rn sugerate de conţinutul problemei.
E indicat să notăm întregul cu iniţiala cuvântului ce-l
reprezintă în problemă.
Pasul al II-lea: Se descompune problema dată în mai multe
probleme simple p1 , p 2 , p3 ,..., p n , ordinea fiind dată de
conţinutul problemei pe care o rezolvăm.
Fiecare problemă simplă cuprinde o informaţie din
enunţ, urmată de concluzia noastră referitoare la restul
corespunzător.
Ultima problemă p n e rezolvată, pentru că răspunsul
acesteia apare în enunţ.

39
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

Pasul al III-lea: Din datele pe care le avem despre rn , una


obţinută prin deducţie logică, iar una din enunţul problemei,
prin egalare, vom obţine un exerciţiu cu necunoscuta rn ,care
se află folosind metoda grafică. Se poate aplica şi metoda
mersului invers prezentată la primul paragraf, iar mai târziu se
poate rezolva ecuaţia obţinută.
Se rezolvă succesiv problemele p n−1 ,..., p3 , p 2 , p1 , de
unde şi denumirea de „metoda mersului invers”.
Pasul al IV-lea: După aflarea întregului se soluţionează şi
eventualele alte cerinţe ale problemei.

Probleme comentate

1. O familie şi-a planificat venitul pe o lună astfel:


jumătate din sumă pentru îmbrăcăminte, un sfert din rest
pentru hrană, o jumătate din noul rest pentru nevoi culturale şi
restul de 1500 lei pentru cheltuieli neprevăzute. Ce venit lunar
are familia şi cât şi-a planificat să cheltuiască pentru ce şi-a
propus ?
(Test pentru înscriere în clasa a V-a, C.N. „Carol I”, Craiova, 1995;
Concursul Interjudeţean „Preda Filofteia”, Drăgăşani, 1999)
Rezolvare :
Pasul I: Fie v venitul lunar al familiei şi r1 , r2 , r3 resturile
obţinute după ce se cheltuieşte o anumită sumă pe îmbrăcă-
minte, hrană, nevoi culturale şi respectiv cheltuieli
neprevăzute.
Pasul al II-lea: Pentru a nu ne rǎtǎci pe „coridoarele”
problemei şi pentru a gǎsi uşor „ieşirea” spre rezultat,
„desfǎşurǎm” firul problemei :
p1 a cheltuit 1/2 din v pt. îmbrăcăminte ⇒ r1 = 1 / 2 din v;
p 2 a cheltuit 1/4 din r1 pt. hrană ⇒ r2 = 3 / 4 din r1 ;
p3 a cheltuit 1/2 din r2 pt. nevoi culturale ⇒ r3 = 1 / 2 din r2 ;

40
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

p 4 r3 =1500 lei , pentru cheltuieli neprevăzute.


Pasul al III-lea: Am descompus-o în probleme mai simple pe
care le rezolvăm în ordine inversă celei în care au apărut în
text.
Ţinând cont că din p3 ⇒ r3 = 1 / 2 din r2 , iar din p 4 ,
r3 =1500 lei , obţinem : 1/2 din r2 = 1500 lei.
1500 lei r2 ⇒ r2 = 1500 lei · 2 = 3000 lei;

Rezolvăm problema p 2 :
În conformitate cu pasul al II-lea, r2 = 3 / 4 din r1

Din rezolvarea problemei p3 avem , r2 =3000lei
r1

⇒ 3/4 din r1 = 3000 lei


3000 lei : 3 = 1000 lei ; r1 = 1000 lei · 4 = 4000 lei
Rezolvăm problema p1 :
1
Conform pasului al II-lea, r1 = din v
2
Din rezolvarea problemei p 2 , avem: r1 = 4000 lei ⇒
1
⇒ din v = 4000 lei ; v
2 4000 lei
v = 4000 lei · 2 = 8000 lei.
Pasul al IV-lea: Conform notaţiei de la pasul I, venitul lunar al
familiei este de 8000 lei.
Familia şi-a planificat să cheltuiască pentru :
Ø îmbrăcăminte : 1/2 din v = 1/2 din 8000 lei =4000 lei;
Ø hrană :1/4 din r1 = 1/4 din 4000 lei = 1000 lei ;
Ø nevoi culturale :1/2 din r2 =1/2 din 3000 lei = 1500 lei.

41
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

Observaţie:Atunci când calcul`m un anumit rest,


\inem cont de faptul c` orice întreg x poate fi scris:
x = 1 ⋅ x = 2 / 2 x = 3 / 3 ⋅ x = 4 / 4 ⋅ x = ...
De exemplu, la problema anterioară, la p 2 , datorită
faptului că r1 = 4 / 4r1 , după ce a cheltuit 1/4 din r1 , familiei i-a
rămas r2 = 3 / 4 din r1 .
Sunt şi probleme, la care apar alte condiţii, pe lângă
fracţia din întreg sau din rest.

2. Un bǎtrân ţǎran şi-a chemat într-o zi cei patru copii


şi le-a spus:
„- Nu mai am mult de trǎit. Singura mea avere, pe care
v-o las sunt oile. Când voi închide ochii, sǎ le împǎrţiţi dupǎ
cum vǎ spun eu. Tu, fiul meu mai mare, cǎ ai nevastǎ şi copii,
sǎ iei jumătate din oi şi încǎ una. Al doilea fecior care e
însurat, dar încă n-are copii, sǎ iei jumătate din ce rămâne şi
încǎ una. Al treilea, care se va însura la anul, sǎ capete
jumătate din oile rǎmase şi încǎ una, iar mezinul – cǎ e copil –
restul de oi.”
N-a trecut mult şi cei patru fraţi au rămas fǎră tatǎl lor.
Ei au împǎrţit oile aşa cum a poruncit tatăl lor. Mezinului i-a
revenit o singurǎ oaie. Arǎtaţi câte oi au fost cu totul şi câte a
luat fiecare dintre ceilalţi trei fraţi.
(Dan Lǎzǎrescu – „Paleoaritmeticǎ şi alte probleme de logicǎ”)

Rezolvare :
Pasul I: Fie a averea pe care o las` mo]tenire ]i r1 , r2 , r3
resturile ob\inute dup` ce fiecare fiu î]i prime]te oile.
Observa\ie: nu am notat averea cu „o” (oi) pentru a nu
se confunda cu zero!
Pasul al II-lea: O descompunem în probleme simple :
p1 primul ia 1/2 din a + 1 ⇒ r1 = 1 / 2 din a – 1;
p 2 al doilea ia 1/2 din r1 +1 ⇒ r2 = 1 / 2 din r1 – 1;

42
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

p3 al treilea ia 1/2 din r2 +1 ⇒ r3 = 1 / 2 din r2 – 1;


p 4 mezinul ia r3 = 1 oaie ( problemă rezolvată ! ).
Pasul al III-lea:
p
Rezolvăm p3 : r2
1/2 din r2 – 1
Deci p = 2 ⇒ r2 = 2p = 4 sau 1/2 din r2 – 1 = 1 ⇒
1/2 din r2 = 2 ⇒ r2 = 4; descăzutul

Rezolvăm p 2 :
r2 = 1 / 2 din r1 – 1 ⇒ 1/2din r1 – 1 = 4 ⇒
Din demonstraţie r2 = 4 1/2din r1 = 5;

r1 ⇒ r1 = 5 · 2 = 10;

5
Rezolvăm p1 :
r1 = 1 / 2 din a – 1
Din demonstraţie r1 = 10 ⇒ 1/2 din a –1=10 ⇒ 1/2 din a =11;

a ⇒ a = 11 · 2 = 22;

11

Pasul al IV-lea: Conform notaţiei de la pasul I, tatăl le-a lăsat


moştenire 22 de oi :
Ø primul fiu ia 1/2 din 22 oi + 1 oaie = 12 oi ;
Ø al doilea fiu ia 1/2 din 10 oi + 1 oaie = 6 oi ;
Ø al treilea fiu ia 1/2 din 4 oi + 1 oaie = 3 oi.

43
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

PROBLEME PROPUSE

47. Nişte maimuţe se distrează : 2/7 din ele se caţără prin


copaci, 3/5din rest fac tumbe şi mai sunt 4 care aplaudă. Câte
maimuţe erau ?
48. Mama a plecat la cumpărături având o anumită sumă de
bani. Ea a cumpărat cu jumătate din sumă o bluză, iar cu un
sfert din suma rămasă o pereche de papuci. Aflaţi suma cu care
a plecat mama la cumpărături, ştiind că i-au mai rămas 675 lei.
(O.M., Etapa judeţeană, Vâlcea)
49. Ca să ajungă de la Păuşa la Poiana Stănişoarei un
drumeţ a parcurs în prima orǎ 4/7 din distanţǎ. Dupǎ ce a mai
parcurs 2/3 din rest mai avea 1 km pânǎ la destinaţie.
Care este distanţa de la Pǎuşa la Poiana Stǎnişoarei?
50. Cu trei sferturi din banii pe care îi are, un elev cumpără
un stilou. Cu a cincea parte din banii rămaşi cumpără două
cărţi a câte 4 lei fiecare. Cât costă stiloul ?
(O.M., Etapa locală, Câmpina, 1990)
51. Surprinşi de o ploaie torenţialǎ, doi excursionişti au
înnoptat la o pensiune, la Voineasa. Gospodina a pus la prǎjit
pǎstrǎvi pe care i-a pus pe o tavǎ şi a dus-o în camera celor doi
oaspeţi. Aceştia însǎ, obosiţi şi plouaţi, au adormit, între timp.
Femeia nu i-a mai trezit şi lǎsând tava pe masǎ s-a retras. Peste
noapte, unul din ei s-a trezit, a mâncat jumătate din numărul
pǎstrǎvilor şi s-a culcat. Peste un timp s-a trezit si celǎlalt şi
crezând cǎ el e primul, a mâncat jumǎtate din numǎrul
pǎstrǎvilor din tavǎ şi s-a culcat. Au mai rǎmas 4 pǎstravi .
Câţi peşti a prǎjit gospodina?
52. Într-un magazin au fost aduse pentru vânzare tricouri.
Ştiind că în fiecare zi se vând o treime din tricourile existente
la sfârşitul zilei precedente şi că , după 4 zile, au rămas 64 de
tricouri, aflaţi câte tricouri au fost aduse ?
(Concursul Interjudeţean „Viitorii matematicieni”, Roman, 31.05.2003)
53. Dacǎ dau drumul la o minge sǎ cadǎ, (fǎrǎ sǎ o arunc)
ea sare la o înǎlţime de douǎ ori mai micǎ decât înǎlţimea de la
44
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

care i-am dat drumul. Dau drumul la o minge şi o las sǎ sarǎ în


sus de 3 ori. A treia oarǎ s-a ridicat la 1 m. De la ce distanţǎ
i-am dat drumul?
(Eugen Rusu –„ Aritmeticǎ”)
54. Participanţii la o excursie au mers în prima zi 3/11 din
drum, a doua zi 7/20 din drumul rămas, a treia zi 15/26 din
drumul rămas după cea de-a doua zi şi în a patra zi, ceilalţi 220
km. Câţi km are drumul ?
(Concurs – Şumen, Bulgaria, 1989)
55. Cu ocazia zilei de „8 Martie” Adrian avea sǎ ofere 2/5
din numărul garoafelor mamei şi bunicii, 3/4 din rest doamnei
învăţătoare, iar restul surioarei lui. Câte garoafe a cumpărat,
ştiind cǎ numărul lor e cel mai mic posibil în condiţiile arătate?
56. Dintr-un bidon cu lapte s-au consumat în prima zi 2/3
din cantitate şi încă 2 litri. A doua zi s-au folosit un sfert din
cantitatea rămasă şi încă un litru. Ce cantitate de lapte se afla la
început în bidon, dacă a treia zi au mai rămas în bidon 14 litri
de lapte ?
(Concurs, Aiud, 1999)
57. Un cioban se duce la târg cu mai multe oi pentru a le
vinde. El vinde succesiv : a treia parte din oi, jumătate din ce
i-a rămas, o oaie, a treia parte din ce i-a rămas, cinci oi şi se
întoarce acasă cu nouă oi. Cu câte oi venise în târg ?
58. În vacanţa de vară o grupă de elevi a organizat o
excursie de trei zile cu biciclete. În prima zi ei au mers 1/3 din
distanţa totală, fără 2 km. A doua zi au mers jumătate din
distanţa rămasă, fără 3 km, iar în a treia zi 8/9 din distanţa
rămasă după a doua zi şi încă 6 km.
Câţi km au mers elevii în cele 3 zile ?
(Concurs, Varna – Bulgaria, 1987)
59. Cu ocazia zilei de naştere Simona a primit o pungǎ cu
bomboane. Dupǎ ce a mâncat una, a dat jumǎtate din ce i-a
rǎmas lui Adrian. Acesta a mâncat una şi i-a dat Alexandrei 1/3
din ceea ce îi rǎmǎsese. Ştiind cǎ lui Adrian i-au mai rămas 12
bomboane, aflaţi câte bomboane erau iniţial în pungǎ!

45
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

60. Un ţăran a vândut mere la patru clienţi : primului 1/3 din


cantitatea totală de mere şi încă 32 de mere, celui de-al
doilea1/3 din ce i-a rămas şi încă 32 de mere, celui de-al
treilea 1/3 din ce i-a rămas după al doilea şi încă 32 de mere,
iar celui de-al patrulea 1/3 din ce i-a rămas după al treilea şi
ultimele 32 de mere. Câte mere a cumpărat fiecare client ?
(O.M., Etapa locală, Vâlcea, 2001)
61. În gospodăria părinţilor mei jumătate din numărul
păsărilor şi încă o jumǎtate de pasǎre sunt gǎini, jumătate din
rest şi încă o jumătate de pasǎre sunt gâşte, jumătate din rest şi
încă o jumătate de pasǎre sunt raţe şi-n afarǎ de acestea mai
sunt un cocoş şi douǎ curci. Câte pǎsǎri erau de fiecare fel ?
62. Un negustor a trecut prin trei oraşe : în primul oraş i-au
luat drept vamă jumătate plus o treime din dahecanii pe care-i
avea; în al doilea, jumătate plus o treime din ce i-au mai rămas,
iar în al treilea oraş, i-au luat din nou jumătate plus o treime
din ceea ce mai avea. Când a ajuns acasă, îi mai rămăseseră 11
dahecani. Câţi dahecani a avut la început negustorul ?
(Anania Şiratki – „Întrebări şi rezolvări”, secolul VII)
63. Membrii cercului „Micii Speologi” au descoperit un
perete de stâncǎ pe care cu greu au descifrat:
„Vrei sǎ descoperi intrarea în Peştera Nemaivǎzutǎ ?
Ai aici cinci porunci:
1) Vezi la dreapta vreo 5 m spre Nord-Vest, apoi unu unu şi cu
altul şi cu trei, legat de patru, dar Nord-Est.;
2) De-acolo continuǎ de douǎ ori tot aşa, dar numai pe
jumǎtate;
3) De aici încǎ x ? metri de trei ori, o datǎ spre Nord, apoi
spre Est şi continuǎ spre Nord-Est, dar cu 6 m mai mult;
4) Acum stai, te odihneşti şi cu cap sǎ socoteşti: ai parcurs 2/3
din distanţǎ, dar mai ai 2/3 din rest spre est, iar apoi 8 m în
stânga ta e bolovanul cu pricina.
5) Citeşte câte sunt şi le socoteşti numai pe-a treia şi pe-a
patra.”

46
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

Dupǎ cum vedeţi, n-au descifrat complet porunca a


treia, dar un bun matematician poate afla distanţa de la peretele
de stâncǎ la bolovanul ce astupǎ intrarea în peşterǎ. Încercaţi sǎ
reconstituiţi traseul şi să aflaţi pe x !

PROBLEME ÎN CARE APAR


CEL PUŢIN DOUĂ NECUNOSCUTE

După ce citeşti pentru prima oară o astfel de problemă


gândeşti că este foarte grea, dar, dacă deja ţi-ai însuşit „cheia”
„labirinturilor” anterioare, atunci eşti pe drumul cel bun !

Probleme comentate

1. Avem două vase A şi B pline cu apă . Turnăm a treia


parte din A în B. Apoi turnăm a treia parte din B în A. După
aceste operaţii constatăm că în fiecare vas se află 36 litri de
apă. Câţi litri de apă erau iniţial în fiecare vas ?
Rezolvare:
Metoda I
Mai întâi vom aplica metoda grafică:
Iniţial: reprezentăm cantitatea de apă din vasul A cu trei părţi
(ca să putem reprezenta 1/3 din A, iar o parte cu 3a, pentru
ca, ulterior, să mai putem calcula încă o dată o treime!):
3a 3a 3a (1)

1/3 din A
şi analog cantitatea din B:
3b 3b 3b (2)

p1: Turnăm a treia parte din A în B: în A a rămas o


cantitate reprezentată cu:
3a 3a (3)

47
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

şi reprezentăm cantitatea de apă obţinută în B cu trei părţi:


3b+ a 3b+ a 3b+ a (4)

1/3 din (9b + 3a)


p2: Turnăm a treia parte din B în A:
În B a rămas o cantitate reprezentată cu:
3b + a 3b + a (5)

iar în A cantitatea de apă obţinută e reprezentată cu :

3a 3a 3b + a (6)
p3: Am obţinut în A 36 l de apă (7)
şi în B, tot 36 l de apă. (8)
(problemă rezolvată)
Aplicăm metoda mersului invers:
Din relaţiile (5) şi (8), deducem că 3 b + a = 18 l. (9)
Din relaţiile (6), (7) şi (9), deducem că 6 a = 36 l – 18 l ⇒
⇒ 6 a = 18 l ⇒ a = 3 l (10)
Din relaţiile (1) şi (10), deducem că 9 a = 27 l , ceea ce
înseamnă că, iniţial, în A, erau 27 l de apă.
Din relaţiile (9) şi (10) ⇒ 3 b = 15 l ⇒ 9 b = 45 l, ceea ce
înseamnă că, iniţial, în B, erau 45 l de apă.

Metoda a II-a

Pasul I: Deoarece trebuie să împărţim apa din vasul A în trei


părţi egale, notăm cantitatea de apă din A cu 3a .
Fie b cantitatea de apă din B.
Pasul al II-lea:
p1 Turnăm a treia parte din A în B. În a rămân 2a litri de
apă, iar în B vor fi a + b litri de apă;
p2 Notăm a + b = 3x (Ca să putem turna a 3-a parte).
Turnăm din B în A. În B rămân 2x litri de apă, iar în A vor fi
2a + x litri de apă.

48
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

p3 Şi în A şi în B se află 36 de litri de apă ( p3 e problemă


rezolvată).
Observaţie : Pasul al II-lea poate fi prezentat într-un
tabel care are darul de a fi la fel de complet, dar,
probabil, e mai sugestiv, e mai u]or de în\eles ]i sigur mai
concis :
A B
iniţial 3a b
p1 2a b + a = 3x
p2 2a + x 2x
p3 36 36

Pasul al III-lea: Aplicând metoda mersului invers, din p 2


]i p3 deducem : 2x = 36 (1) ]i 2a + x = 36
(2) .
Din relaţia (1) ⇒ x =18. Înlocuind în relaţia (2) ⇒
⇒ 2a +18 =36 ⇒ 2a = 18 ⇒ a = 9 ⇒ 3a = 27.
Înlocuind în relaţia dată de p1 :
b + a = 3x obţinem b + 9 = 3 · 18 ⇒ b = 45.
Pasul al IV-lea: Conform nota\iilor f`cute la pasul I, ini\ial,
în A se aflau 27 litri de ap`, iar în B 45 litri de ap`.

2. Avem trei vase cu apă. Jumătate din apa aflată în


primul vas o distribuim în mod egal în celelalte două vase.
Apoi, jumătate din apa ce se află acum în al doilea vas o
vărsăm, în mod egal, în primul şi respectiv al treilea vas. În
sfârşit, turnăm jumătate din apa ce se află în al treilea vas, în
mod egal, în primul şi respectiv al doilea vas.
După aceste operaţii constatăm că în primul vas se află
60 litri de apă, în al doilea 36 litri de apă, iar în al treilea 40
litri de apă. Ce cantitate de apă era, iniţial, în fiecare vas, ştiind
că orice operaţie este posibilă ?

49
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

(Ştefan Smărăndoiu,
Concursul Naţional „La Şcoala Cu Ceas”, Rm.Vâlcea, 2009)

Rezolvare :
Fie A, B şi C cele trei vase.
p1 Turnăm jumătate din A, în mod egal, în B şi C. (1)
p2 Turnăm jumătate din B, în mod egal, în A şi C. (2)
p3 Turnăm jumătate din C, în mod egal, în A şi B. (3)
p4 Astfel în A , B şi C se află 60 l, 36 l şi respectiv
40 l de apă. (4)
Aplicăm metoda mersului invers:
Varianta I:
Aflăm ce cantitate de apă era în fiecare vas înainte de a
efectua operaţiile din p3 .
Din relaţiile (3) şi (4), deducem că din C s-a turnat
jumătate din apă, în mod egal în A şi B şi au rămas 40 l de apă
⇒ în C erau 80 l de apă, iar în A şi B s-au turnat câte 20 l de
apă din C. (5)
Din relaţiile (3) şi (4), deducem că că în A erau 40 l, iar
în B erau 16 l de apă. (6)
Aflăm ce cantitate de apă era în fiecare vas înainte de a
efectua operaţiile din p2 .
Din relaţiile (2) şi (6), deducem că din B s-a turnat
jumătate din apă, în mod egal în A şi C şi au rămas 16 l de apă
⇒ în B erau 32 l de apă, iar în A şi C s-au turnat câte 8 l de apă
din B. (7)
Din relaţiile (5), (6) şi (7), deducem că că în A erau
32 l, iar în C erau 72 l de apă. (8)
Aflăm ce cantitate de apă era în fiecare vas înainte de a
efectua operaţiile din p1 .
Din relaţiile (1) şi (8), deducem că din A s-a turnat
jumătate din apă, în mod egal în B şi C şi au rămas 32l de apă
⇒ în A erau 64l de apă, iar în B şi C s-au turnat câte 16l de apă
din A. (9)
50
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

Din relaţiile (7), (8) şi (9), deducem că că în B erau


16l, iar în C erau 56l de apă.
Varianta a II-a:
A B C
final 60 l 36 l 40 l
înainte de a turna din C 40 l 16 l 80 l
înainte de a turna din B 32 l 32 l 72 l
înainte de a turna din A ( iniţial ) 64 l 16 l 56 l
Se pot da şi alte rezolvări, apelând, parţial, la
ajutorul algebrei.
Pasul I: Fie A, B şi C cele trei vase.
Fie 4a, b şi c cantitatea de apă ce se află în primul , al
doilea şi respectiv al treilea vas.
Pasul al II-lea: i) Turn`m jum`tate din A, în mod egal în B
]i C. În A r`mân 2a litri de ap`, iar în B ]i C sunt acum b +
a ]i respectiv c + a litri de ap`. Not`m b + a = 4x.
ii) Turnăm jumătate din B, în mod egal, în A şi C. În B
rămân 2x litri de apă, iar în A şi C sunt acum 2a + x şi
respectiv c + a + x litri de apă. Notăm c + a + x = 4y.
iii) Turnăm jumătate din C, în mod egal, în A şi B. În C
rămân 2y litri de apă, iar în A şi B sunt acum 2a + x + y şi
respectiv 2x + y litri de apă.
iv) În A , B şi C se află 60 l, 36 l şi respectiv 40 l de apă
( problemă rezolvată din enunţ .)
În acest caz, prezentarea celui de-al doilea pas, în tabel,
e şi mai utilă:
A B C
iniţial 4a b c
p1 2a b + a = 4x c+a
p2 2a + x 2x c+ a + x = 4y
p3 p3 2a + x+ y 2x + y 2y
p4 p4 60 litri 36 litri 40 litri

51
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

Pasul al III-lea: Ca s` ie]im din „labirint” urm`rim „firul


Ariadnei”.
Ø Din p3 şi p 4 deducem egalităţile :
2y = 40 ; 2x + y = 36 şi 2a + x + y = 60.
Rezolvând succesiv, obţinem :
y = 20; 2x + 20 = 36 ⇒ 2x = 16 ⇒ x = 8 ;
2a + 8 + 20 = 60 ⇒ 2a = 32 ⇒ a = 16 ⇒ 4a = 64.
Ø Înlocuind pe a, x şi y cu valorile găsite în c+a +x = 4y,
obţinem c + 16 + 8 = 4 · 20 ⇒ c + 24 = 80 ⇒ c = 56.
Ø Înlocuind în relaţia b + a = 4x , obţinem
b + 16 = 4 · 8 ⇒ b + 16 = 32 ⇒ b = 16.
Pasul al IV-lea: Conform nota\iilor f`cute la pasul I, în A, B
]i C se aflau ini\ial 64 l, 16 l ]i respectiv 56 l de ap`.

PROBLEME PROPUSE
64. 48 de mere se împart în două grămezi. Se iau din prima
câte sunt în a doua şi se adaugă la a doua. Se iau din a doua
câte au rămas în prima şi se adaugă la prima. Se iau din prima
câte au rămas în a doua şi se adaugă la a doua. În urma acestor
operaţii, grămezile au acelaşi număr de mere. Câte mere au
fost la început în fiecare grămadă ?
(O.M. , Etapa judeţeană, Vâlcea, 1992)
65. Avem două vase V1 şi V2. Turnăm din V1 în V2 atât cât
conţine V2, apoi turnăm din V2 în V1 atât cât a rămas în V1
ş.a.m.d. După 5 astfel de operaţii în cele două vase rămân câte
64 l de apă. Cât era la început în fiecare vas ?
(Artur Bălăucă, Botoşani)
66. În trei lăzi sunt 48 de mere. Mutăm din prima ladă în a
doua ladă atâtea mere câte erau în a doua şi apoi, din a doua
mutăm în a treia ladă câte erau în a treia. În sfârşit, din lada a
treia mutăm în prima ladă atâtea mere câte au mai rămas în ea.
Astfel, în cele trei lăzi sunt acum acelaşi număr de mere.
Câte mere erau la început în fiecare ladă?
(O.M. , Etapa judeţeană, Dolj, 1998)

52
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

67. Trei persoane A, B, C joacă un joc de noroc. Jucătorul


care pierde jocul plăteşte celorlalţi doi o anumită sumă de bani.
Prima dată a pierdut A, iar jucătorii B şi C şi-au dublat sumele
iniţiale. Apoi a pierdut B, iar A şi C şi-au dublat sumele de la
sfârşitul primului joc. A treia oară a pierdut C, iar A şi B şi-au
dublat sumele de până atunci. La sfârşitul jocului s-a constatat
că fiecare jucător are 24 de dinari. Ce sumă a avut fiecare
jucător la începutul jocului ?
68. Trei persoane joacă împreună : în prima partidă, primul
pierde la fiecare din ceilalţi dublul sumei pe care o are fiecare
din aceştia. În partida următoare, jucătorul al doilea pierde la
fiecare din ceilalţi dublul sumei pe care aceştia o aveau în acel
moment. În fine, în a treia partidă, primul şi al doilea jucător
câştigă fiecare de la cel de-al treilea exact suma pe care o
aveau înainte. După aceea ei se despart şi constată că au toţi
aceeaşi sumă şi anume 54 de napoleoni. Să se determine câţi
bani a avut fiecare înainte de a începe jocul ?
(după Euler)

RACUL „MAGIC 18” !

a=?

53
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

a=?
(Iulia Smărăndoiu, studentă, Bucureşti)
REZOLVĂRI. INDICAŢII. RĂSPUNSURI

1. a = 39 . 2. Respectând ordinea operaţiilor, se efectuează


calculele din paranteze şi acoladă şi obţinem 31600 : x +1000
= 1080; Apoi x = 395 . 3. x = 2 . 4.Efectuând operaţiile
obţinem 10 · (x-2860) = 100. Apoi x = 2960. 5. Obţinem
succesiv (1 + 2a − a + 0 − a + 7a ) : 13 = 41 ⇒ (7a +1) : 13 =41.
Aplicând metoda mersului invers ⇒ a = 76. 6. x = 1.
7. x = 1000. 8. Efectuând calculele din membrul drept obţinem
{[(2a + 24) : 17 + 18] ⋅ 5 + 20} : 8 = 60 . Apoi a = 617 ; 9. a) x = 2.
10. x = 1990. 11. x = 20; 12. Efectuând calculele posibile
avem : (1 + x + 0 − x + 7 x ) : 13 : 41 = 1 ⇒ (1 + 7 x ) : 13 : 41 = 1 .
Aplicând metoda mersului invers ⇒ (7 x + 1) : 13 = 41 ; vezi
problema 5; 13. a =2 (vezi problema 3) ; b =1; a·(a+b)= 2·3=
= 6 (ordinea operaţiilor) sau a(a + b) = a·a + a·b= 2·2 + 2·1= 6
(distributivitatea înmulţirii faţă de adunare); 14. x = 2;
15. x = 150; 16. n = 6; 17. x = 25; 18. a = 10;
19. Efectuând 5 + 3·7 obţinem 20 : [(a + 26) : (a + 2)] + 1 = 6 .
Aplicând mersul invers obţinem (a + 26) : (a + 2) = 4 ⇒
⇒ 4 ⋅ (a + 2) = a + 26 . Aplicând metoda grafică, reprezentăm
cu o parte a + 2 şi ţinem cont că a + 26 = (a + 2) + 24 .
4 ( a + 2)
a+2
a+2
24
O parte este 24 : 3 = 8 ⇒ a + 2 = 8 ⇒ a = 6. 20. Se poate
efectua 1505 : 215 = 7 ; x = 116. 21. x = 4. 22. x + y = 2. Nu
putem afla pe x şi respectiv y. Dacă ştiam că x şi y ∈ N, atunci
aveam 2 soluţii : x = 0 şi y = 2, respectiv x = 2 şi y = 0 ( avem
54
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

x ≠ y). 23. a = 10. 24. Exerciţiul se aduce la o formă mai


simplă : 13 − 12 : [22 − 5 ⋅ (20 − 4a )] + 6 = 13. Aplicând mersul
invers, obţinem a = 4. 25. x = 29. 26. În membrul drept 1001 :
(91 – a · 0) = 1001 : 91 = 11. Din 1001 – (1001 – a) = 11 ⇒
a = 11; 27. x = 2.28. x=1; 29. În paranteza rotundă obţinem
1914 + x. În final x = 87; 30. a = 171. 31. Efectuând calculele
posibile obţinem : 6 + [49 − (49 − a ) : 7] ⋅ 7 = 356 ; a = 7.
Observaţie : acoladele din enunţ sunt inutile. 32. x = 168;
33. x = 0. 34. x = 12. 35. a = 3. 36. x = 17. 37. În final obţinem
4595 : x = 1121. Există, dar nu e număr natural. Observaţie :
paranteza rotundă din enunţul exerciţiului nu e necesară ! 38.
m = 154; 39. x = 2125. Aceeaşi observaţie ca la ex. 36! 40.
( x + 3x) · 2 = 560 . Se poate rezolva şi direct! x = 70.
41. [( x + 4) ⋅ 4 - 4] : 4 = 4 ; x = 1.
42. [(5 x + 1) ⋅ 6 + 2] ⋅ 7 + 4 = 135 ⋅ 16 ; x = 10.
43. Fie z şi l ziua şi respectiv „luna naşterii”.
[(z + 2) ⋅ 2 + 4] ⋅ 5 + l = 342 . Notăm [( z + 2) ⋅ 2 + 4] = t .
Fie U(t) utima cifră a numărului t. Evident că U(5t) ∈ { 0; 5 }.
Cazul I : U (5t) = 0 ⇒ U(l) = 2. Deci l = 2 sau l = 12.
Dacă l = 2 ⇒ 5t = 340 ⇒ t = 68 ⇒ (z+2) · 2 + 4 = 68 ⇒
⇒ (z + 2) · 2 = 64 ⇒ z + 2 =32 ⇒ z = 30. Deoarece l =2,
adică februarie, nu putem avea z = 30.Dacă l = 12 ⇒ 5t = 330
⇒ t = 66 ⇒ z = 29 ; S-a născut pe 29 decembrie.
Cazul al II-lea :U (5t) = 5 ⇒ U (l) = 7 ⇒ l = 7 , adică iulie ;
5t = 335 ⇒ t = 67 ⇒ z ∉ N, imposibil.Deci copilul s-a născut
pe 29 decembrie. 44. 1/5 din 205 = 41;
[2000 − (x + 41) − 42] : 100 = 19 ; x = 17; 45. (2n + 2) ·3–3=57
; n = 9; 46. (2s – 8) · 2 – 8 = 0 ; s = 6 poli ; 47. 14 maimuţe.
48. 1800 lei; 49. 7 km; 50. 120 lei; 51. 16 păstrăvi; 52. 324 de
tricouri; 53. 8 m ; 54. 1100 km. 55. 20 de garoafe.56. 66 litri de
lapte. 57. 66 de oi. 58. Fie d distanţă totală .
p1 : au mers 1/3 din d – 2 km ⇒ r1 = 2/3 din d + 2 km ;

55
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

p 2 : au mers 1/2 din r1 - 3 km ⇒ r2 = ½ din r1 + 3 km;


p3 : au mers 8/9 din r2 + 6 km ⇒ r3 = 1/9 din r2 - 6 km ;
p 4 : problemă rezolvată : r3 = 0 km.
Deci 1/9 din r2 = 6 km, etc. d =150 km. 59. Fie b numărul
bomboanelor din pungă.
p1 : Simona mănâncă o bomboană ⇒ rămân b – 1 = 2x
Îi dă lui Adi x şi rămâne şi ea cu x.
p 2 : Adi mănâncă o bomboană ⇒ rămân x – 1 = 3y
Îi dă Alexandrei y bomboane ⇒ rămâne cu 2y bomboane
p3 : Adi rămâne cu 12 bomboane.
Succesiv, în ordine inversă, y = 6 ; x = 19 ; b = 39. 60. 390 de
mere. 61. La prima vedere e imposibilă. Dar, ...fie x numărul
păsărilor.
p1 : 1/2 din x + 1/2 ; sunt găini ⇒ r1 = 1/2 din x -1/2 ;
p 2 : 1/2 din r1 + 1/2 ; sunt gâşte ⇒ r2 = 1/2 din r1 -1/2;
p3 : 1/2 din r2 + 1/2; sunt raţe ⇒ r3 = 1/2 din r2 -1/2;
p 4 : Din enunţ r3 = 3 ( un cocoş şi două curci). În final : 16
găini, 8 gâşte, 4 raţe şi bineînţeles un cocoş şi două curci.
62. Fie 6 s suma iniţială a negustorului.
p1 : vamă 3s + 2s ⇒ r1 = s = 6y ;
p 2 : vamă 3y + 2y ⇒ r2 = y = 6z ;
p3 : vamă 3z + 2z ⇒ r3 = z ;
p 4 : i-au rămas 11 dahecani.
Succesiv : z = 11, y = 66, s = 396 , 6s = 2376. Conform
notaţiei, a avut 2376 dahecani. 63. A cincea poruncă spune să
iei în calcul doar poruncile a treia şi a patra.
x metri spre N
x metri spre E = 2/3 din distanţă ⇒ r1 =1/3 din distanţă
x+6 metri spre N-E
2/3 din r1 spre est ⇒ r2 =1/3 din r1 ; r2 = 8 m ; Succesiv:

56
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

r1 =24 m , d =72 m ; 2/3 din d = 48 m ; x =14m. 64. Iniţial


erau în total 48 de mere. În final , în fiecare vor fi 24 de mere.

Grămada 1 Grămada 2
iniţial a b
p1 a–b=x 2b
p2 2x 2b – x = y
p3 2x – y 2y
p4 24 mere 24 mere
Succesiv : y = 12 ; 2x – 12 = 24 ⇒ x = 18 ; 2b – 18 = 12
⇒ b = 15 , a = 33. Deci erau 33 mere şi respectiv 15 mere.
65.
V1 V2
iniţial x y
p1 x –y = z 2y
p2 2z 2y – z = t
p3 2z – t = u 2t
p4 2u 2t – u
p5 64 64

Erau 84 l şi respectiv 44 l de apă. 66.

A B C
iniţial a b c
p1 a–b =x 2b
p2 2b - c 2c
p3 2x 2c – x
p4 16 16 16

Iniţial erau 22 , 14 şi respectiv 12 mere.

57
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

67.

A B C
iniţial a b c

p1 a–b –c = x 2b 2c

p2 2x 2b–x–2c =y 4c

p3 4x 2y 4c - 2x – y

p4 24 24 24
Iniţial erau 39, 21 şi respectiv 12 dinari.

68.
A B C
iniţial a b c
p1 a–2b –2c = x 3b 3c

p2 3x 3b–2x –6c = y 9c

p3 6x 2y 9c - 3x – y

p4 54 54 54

Succesiv : x = 9 ;y = 27 ; c = 12 ; b = 39 ; a = 111.
Iniţial aveau 111; 39 şi respectiv 12 napoleoni.

58
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice

RACUL „MAGIC 18” !


a=3;

59