Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea ŞTIINŢE ECONOMICE

Studiu individual
la sociologie

Tema: Divorțul – majoră problemă sociologică

Profesor: Delinschi Svetlana

Autor: Costaș Mihaela, gr. FB172

Chişinău, 2018

1
 CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................3

DIVORȚUL. NOȚIUNI GENERALE……………………………………………………………4

DIVORŢUL ÎN MOLDOVA – NOŢIUNI GENERALE DESPRE DESFACEREA

CĂSĂTORIEI, STATISTICI……………………………………………………………………..5

DIVORȚUL, LA MARE MODĂ ÎN LUME - TOPUL ȚĂRILOR CU CELE MAI MULTE

CĂSNICII DESTRĂMATE……………………………………………………………………....7

EVOLUȚIA CĂSĂTORIILOR ȘI DIVORȚURILOR ÎN RÂNDUL TINERILOR DIN

REPUBLICA MOLDOVA. ÎN SATE CEL MAI DES SE CĂSĂTORESC, ÎN ORAȘE CEL
MAI MULT DIVORȚEAZĂ……………………………………………………………………...8
CONCLUZII……………………………………………………………………………………....9
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………10

2
 INTRODUCERE
„Familia este o asociație temporară și întâmplătoare,
pe care moartea o desface grabnic”.
(Balzac)
Atunci când doi tineri decid să-și unească destinele pentru a întemeia o familie s-ar părea
că aceasta ar trebui să reziste în timp toată viața, ca pe timpuri, la greu sau ușor, bine sau rău.
Sau cel puțin probabil așa consideră unii dintre noi, o parte privesc mai ușor și mai indeferent la
acest lucru. Așa cum afirmă și Balzac, o căsătorie ar trebui să înceteze doar în cazul decesului
unuia dintre soți, în restul cazurilor aceasta ar trebui să facă față situațiilor. Cu toții știm însă că
de cele mai multe ori practica nu coincide cu teoria, și că problemele care apar în cale deseori ne
sperie și ne fac să lăsăm mâinile jos și să nu luptăm pentru a păstra ceea ce am obținut poate
uneori greu, alteori ușor.
Familia este elementul principal al unei societăți, deoarece ea educă personalități, ea este
izvorul nesecat de iubire necondiționată, păstrător de valori și tradiții. Anume familia și educația
de aici, cei șapte ani de acasă ne marchează pe viață, fiindcă de aici deprindem drumul în lumea
mare.
Cu toate astea, familia încetează să mai existe atunci când nu se mai țin cont de valori,
când soții au o iau pe drumuri diferite, când ei nu își mai văd sensul vieții unul lângă altul, în
asemenea cazuri se recurge la divorț.
Divorțul este un eveniment crucial în viața unei femei sau a unui bărbat, precum și în cea
a copiilor implicați fără voie, este o opțiune în care sunt puse în balanță resurse emoționale,
morale și materiale. Divorțul reprezintă actul de desfacere a unei căsătorii în mod legal.
Statisticile arată că în societatea contemporană, se produce un fenomen ciudat: numărul
căsătoriilor scade dramatic, iar numărul divorțurilor, dimpotrivă, a crescut spectaculos. În plus, e
tot mai frecventă și chiar respectată o situație cam blamată în vemurile trecute, cea a partenerilor
care conviețuiesc fără să se căsătorească. În cazul lor, divorțul se reduce la un simplu salut.
Asemenea relații se numesc prietenii, întrucât incomodul termen de concubinaj a ieșit
demult din uz, iar cuplurile care își duc viața pe bază de prietenie nu se jeneazaă de lume. Exista
o vreme când mireasa, ajunsă la altar însărcinată, era rușinea familiei, astăzi nu sunt puține
cazurile când mirii se prezintă la altar împreună cu cei doi copii ai lor, plus unul din
prima căsătorie "al ei" sau "al lui", dupa caz.
Astfel, familia astăzi nu mai este elementul sacru ce reprezenta în trecut, în zilele noastre
tot mai des se recurge la divorț, iar problemele cu care se confruntă soții sunt multiple.
Despre aceste probleme, despre cauze și consecințe ne propunem să relatăm în prezentul
studiu. Vom încerca să prezentăm toate punctele care facilitează această problemă sociologică.

3
 DIVORȚUL. NOȚIUNI GENERALE
Asa cum observă o serie de cercetători și specialiști în sociologia familiei, schimbările
funcțiilor tradiționale ale familiei în epoca contemporană și condițiile social-economice și
politice care caracterizează fiecare țară în parte, au avut și pot avea încă o influență perturbatoare
asupra relațiilor umane, chiar la nivelul de asociere cel mai intim.
O serie de cercetari intreprinse în țările occidentale evidențiază că a crescut numărul de
divorțui și s-au amplificat și multiplicat totodată crizele, problemele și evenimentele familiale
negative, cu repercusiuni directe asupra destabilizării căminului. Referindu-se, de pildă, la
tendințele noi care caracterizează divorțul în societatea contemporană, și anume: acordul soților
asupra separării, despărțirile de fapt, recăsătoria după divorț, și la faptul că, adeseori, chiar
femeia își asumă acest risc, luând inițiativa despărțirii de partener, situație de neconceput în
familia tradițională, M. Segalen consideră că divorțul nu mai este o deviantă, el se înscrie în
logica nouă a mariajului.
Divorțul nu mai este echivalent în societatea contemporană cu respingerea mariajului,
deoarece este urmat, cel mai adesea, de o nouă uniune familială care poate să fie reușită pentru
ambele părți.
Clar este ca divorțul reprezintă o ruptură spirituală, morală și afectivă în viața cuplului,
care induce o serie de consecințe psihologice, morale și materiale asupra partenerilor, ce le
marchează evoluția ulterioară. Explicația cea mai simplă a unui divorț rezidă în faptul că acesta
nu este altceva decât efectul unor relații alterate în cuplu, ca urmare a imaturității, incapacității și
ignoranței cuplului în a se autodezvolta prin cunoaștere și colaborare.
Divorțul este definit ca o modalitate juridică prin care se desface căsătoria. Prin divorț, ia
sfârșit cuplul conjugal, întrucât căsătoriei celor doi parteneri îi lipsesc elemente de fond în baza
cărora ea a fost încheiată: sentimentele reciproce de natură afectivă, relații de apropiere și
prietenie, sprijinul moral și material acordat. Conotațiile acestui act sunt mult mai complexe
decât simpla hotarâre judecătorească.
Juridic, divorțul este definit ca mijloc de desfacere a căsătoriei, care poate avea loc atunci
când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea nu
mai este posibilă. Cu toate că statul este direct interesat în apărarea căsătoriei și familiei, totuși
aceasta nu presupune menținerea lor cu orice preț. Legea recunoaște că în realitate, există
suficiente temeiuri care i-au determinat pe soți să divorțeze.
Așa cum pentru încheierea căsătoriei este necesar consimțământul liber al soților, tot
astfel voința acestora trebuie luată în considerare atunci când ea se manifestă în sensul desfacerii
căsătoriei. Oricare dintre soți trebuie să aibă dreptul să ceară desfacerea căsătoriei a cărei
continuare, datorită unor motive temeinice care au vătămat grav și iremediabil raporturile dintre
soți, a devenit cu neputință pentru el. A nu admite acest drept soților înseamnă a reveni la
sistemul indisolubilității căsătoriei.
Desfacerea căsătoriei, care este definită ca mijloc juridic prin care, la cererea unuia dintre
soți, instanță pune capat căsătoriei, se poate produce în mai multe cazuri:
a) decesul unuia dintre soți;
b) când s-a declarat moartea unuia dintre soți pe cale judecatorească;
c) când soțul celui ce-a fost declarat mort s-a recăsătorit;
d) când unul sau ambii soți cer desfacerea căsătoriei prin divorț, iar acțiunea este admisă
de instanța de judecată.
Rata ridicată a divorțurilor este, parțial, rezultatul ratei relativ ridicate a căsătoriilor. În
urma unor statistici efectuate, se constată că în unele țări această ipoteză este verificată.
Cu timpul, o dată cu creșterea ratei divorțialitații, divorțul a început să fie perceput ca
fenomen “normal”, mai ales din perspectiva teoriilor fenomenologice și acționaliste. În consens
cu noile atitudini sociale mai permisive față de divorț, sociologii au ajuns să considere că
divorțul nu mai este o deviantă, ci se înscrie în noua logică a mariajului, dupa cum am mai spus.
4
Drept argumente sunt folosite ratele înalte ale recăsătoririlor celor divorțați, considerându-se că
prima căsătorie poate fi una “de probă”, în timp ce cea de-a doua facilitează o mai mare adaptare
maritală a partenerilor. Mai mult, noua relatie maritală poate beneficia de achizițiile și experiența
căsătoriei sau căsătoriilor anterioare.
Conform “tezei divorțialității” conturată de L.Russel, divorțul nu se mai opune căsătoriei,
ci este mai degrabă “expresia actualizării uneia dintre virtualitățile ei”, fiind soluția ieșirii dintr-
un eșec. Ruptura dintre parteneri este considerată o “eventualitate naturală”, care constituie unul
din elementele continue în proiectul matrimonial însuși. În aceste condiții, căsătoria va fi
consecința unui acord permanent a cărui respectare este îngaduit părților s-o controleze, să-i
renegocieze mereu termenii, să-l denunțe, dacă este necesar chiar în fiecare moment.
Negarea divorțului ca problemă socială sau legală consfințește veritabila autenticitate a
uniunii familiale, întrucât aceasta nu se poate întemeia pe o relație bazată pe constrângere,
concepută în termenii unei “captivități” ireversibile. În consecință, divorțul nu poate fi și nici nu
trebuie tratat ca un act incriminatoriu, ci ca un act necesar care pune capăt unei căsnicii
nefericite.

DIVORŢUL ÎN MOLDOVA – NOŢIUNI GENERALE DESPRE

DESFACEREA CĂSĂTORIEI, STATISTICI
Pe lîngă faptul, că procesul de divorţ implică de cele mai multe ori, atît decizii greu de
luat, precum şi efoturi emoţionale dificil de depăşit, părţile se mai confruntă adeseori cu lipsa
informaţiilor privitor la diverse aspecte legale ce ţin de desfacerea căsătoriei.
În mod normal, părţile pot apela la serviciile unui avocat specializat în procese de divorţ,
dar pentru cazul cînd persoanele decid a soluţiona de sinestătător situaţia, mai jos sînt prezentate
prevederile de bază a legislaţiei naţionale ce ţin de procedura divorţului.
Motive de încetare a căsătoriei
În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, căsătoria încetează în urma decesului
sau a declarării pe cale judecătorească a decesului unuia dintre soţi sau prin divorţ.
Divorţul
Divorțul reprezintă actul de desfacere a căsătoriei în mod legal. În Republica Moldova,
aceasta se poate realiza urmând una din două căi: Desfacerea căsătoriei la oficiul de stare civilă
şi Desfacerea căsătoriei de către instanţa judecătorească.
Desfacerea căsătoriei la oficiul de stare civilă.
În baza acordului comun al soţilor care nu au copii minori comuni sau înfiaţi de ambii
soţi, în cazurile cînd între aceştia nu există litigii referitoare la partaj sau la întreţinerea soţului
inapt de muncă, căsătoria poate fi desfăcută de către oficiul de stare civilă în a cărui rază
teritorială se află domiciliul unuia dintre soţi, cu participarea obligatorie a ambilor soţi.
La cererea unuia dintre soţi, căsătoria poate fi desfăcută la oficiul de stare civilă dacă
celălalt soţ:
a) a fost declarat incapabil;
b) a fost declarat dispărut;
c) a fost condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 3ani.
Desfacerea căsătoriei de către instanţa judecătorească
Căsătoria este desfăcută de instanţa de judecată dacă soţii au copii minori comuni, sau în
lipsa acordului la divorţ al unuia dintre soţi.
Desfacerea căsătoriei are loc pe cale judecătorească şi în cazurile cînd există acordul la
divorţ al ambilor soţi, însă unul dintre ei refuză să se prezinte la oficiul de stare civilă pentru
soluţionarea problemei.
Instanţa judecătorească va desface căsătoria dacă va constata că convieţuirea soţilor şi
păstrarea familiei în continuare sînt imposibile.
Dacă, în procesul examinării cererii de desfacere a căsătoriei, unul dintre soţi nu-şi dă
acordul la divorţ, instanţa judecătorească va amîna examinarea cauzei, stabilind un termen de
5
împăcare de la o lună la 6 luni, cu excepţia cauzelor de divorţ pornite pe motivul violenţei în
familie confirmate prin probe.
Momentul încetării căsătoriei
În cazul desfacerii căsătoriei la oficiul de stare civilă, aceasta încetează din ziua
înregistrării divorţului.
În cazul desfacerii căsătoriei pe cale judecătorească – din ziua cînd hotărîrea instanţei
judecătoreşti a rămas definitivă.
Pentru anul 2012, în Moldova, la 100 de căsătorii reveneau cca. 44 de divorțuri. În anul
1980 de exemplu, această cifră a fost doar de 24 de divorțuri.
Moldova este unul din lideri în Europa în ce priveşte numărul de divorțuri ce revin la
1000 de locuitori, informează Artiom Maister, sociolog în Bloguvern. Astfel, în Moldova, la
1000 de locuitori revin 3 divorțuri, pe cînd media statelor UE este de 2 divorțuri. Liderul absolut
după acest indicator este Rusia, unde această cifră este de 4,5.
Cauza divorţurilor
Studiile din domeniu arată că există un șir de factori care măresc riscul divorțului. Printre
ele se enumeră: căsătoriile timpurii (sub 20 ani), nașterea copilului pînă la căsătorie, nivelul jos
de studii al soților, situația financiară proastă a familiei etc. În țara noastră, familiile se
destramă în special din cauza problemelor financiare, a lipsei locuinței, migrației de
muncă, infidelităţii, incompatibilităţii emoționale etc.
Statisticile oficale însă ne arată că divorțurile cuplurilor cu copii minori constituie doar
8,6% din totalul divorțurilor. Și în plus la toate, studiile din domeniu arată clar că copiii din
familiile divorțate sunt mai disciplinați, responsabili și stabili psihic, în comparație cu copiii din
familiile nefericite (cei mai dezvoltați sunt copiii din familiile fericite).
Un studiu publicat pe o rețea de socializare pe 17.01.2018, arată faptul că instituția
familiei își pierde din însemnătate.
Dacă mai devreme, majoritatea cuplurilor care își oficializau mariajul credeau că este
necesar să-l păstreze cu orice preț, acum divorțurile au ajuns o "epidemie" pentru societatea
moldoveană.
În Moldova se produce un fenomen alarmant: din cele 20 000 de cupluri care au decis să-
și legalizeze relația în anul trecut, 9 000 au divorțat. "Primul motiv menționat în cererile de
desfacere a căsătoriilor, adresate în judecată de către familiile care sunt pe cale să se destrame,
este că partenerii nu se mai înțeleg, deși cauzele cu siguranță sunt mult mai profunde. În urma
analizei cu amănuntul a comportamentului și afirmațiilor fiecărei părți, îți dai seama că totuși nu
există comunicare calitativă între parteneri. Alte determinante ale divorțului ar fi imaturitatea
partenerilor în momentul în care se căsătoresc, nivelurile de educație și studii diferite, adulterul,
diferența dintre scopuri și aspirații, incompatibilitatea sexuală sau problemele în sfera intimă. O
cauză majoră care conduce la divorț este atât neputința de a concepe un copil din diverse motive,
fie medicale sau psihoemoționale, cât și implicarea părinților sau terțelor persoane în viața
cuplului", a spus Cristina Costov, psiholog în cazul studiului.
Cât despre cuplurile care apelează la consiliere psihologică, Cristina Costov a spus că în
Republica Moldova sunt foarte puțini specialiști specializați anume în terapia de cuplu, însă nici
moldovenii nu au dorința de a se destăinui unui psiholog, care ar putea ameliora relaţiile
familiale şi ar rezolva optim situaţiile de criză conjugală.
Potrivit dаtelor Serviciului Stării Civile din 2017, durаtа medie а unei căsătorii este de
şаse аni. De regulă, bărbații decid să-şi întemeieze o familie pe la vîrsta de 28 de ani, iar
femeile — la 26. De obicei, vârsta bărbaţilor care aleg să divorţeze este de 32 de ani, iar a
femeilor — de 30.

6
 DIVORȚUL, LA MARE MODĂ ÎN LUME - TOPUL ȚĂRILOR CU CELE
MAI MULTE CĂSNICII DESTRĂMATE

Maldive
Pare ciudat faptul că acest stat insular, unde predomină religia islamică, este unul din cele
mai tolerante cu privire la divorț. De altfel, formalitățile sunt foarte simple. Este suficient ca
perechea să se înfațișeze în fața unei instanțe, pronunțând de trei ori cuvântul "talak" și gata,
divorțul s-a făcut.
Să nu uităm totuși că țara este vizitată de numeroși turiști, care fără îndoială au influențat
atât căsătoriile, cât și divorțurile. Pentru unii localnici, nunta e o distracție, iar divorțul un
divertisment.
Belarus
În statistică, acest stat fost sovietic ocupă locul al doilea din lume în ce privește
divorțurile estimate la 68% din căsătoriile încheiate. Nici măcar biserica ortodoxă nu reușește să
stăvilească fenomenul, întrucât 40% din belaruși se declară atei la recensământ.
Belgia
Statisticienii explică rata ridicată a divorțurilor, ajunsă la 68%, prin standardele ridicate
de viață și de protecție socială. În aceste condiții, partenerii nu se simt dependenți unul de altul.
În anii '70, când nivelul de trai era mult mai scăzut, rata divorțurilor atingea doar 9,2%. Să fie
bună și sărăcia la ceva?
Rusia
Rata divorțurilor în Rusia este 51%, iar sociologii dau două explicații: alcoolismul ridicat
și lipsa de locuințe. Cel dintâi este ușor de înțeles, dar cu privire la cel de-al doilea, trebuie arătat
că în majoritatea familiilor de ruși numărul încăperilor este mult mai mic decât cel al locatarilor.
Întrucât este greu să duci o viață de cuplu în condiții înghesuite, până la urmă unul din
soți își găsește o altă soluție, iar celălalt rămâne cu buza umflată.
Statele Unite
Procentul divorțurilor în SUA este relativ apropiat față de cel din Rusia, dar cauzele par a
fi diferite: americanii simt nevoia de schimbare. Statisticile arată că doar 41% din cupluri sunt la
prima căsătorie, 62% sunt la a doua, iar 73% sunt la a treia.
Portugalia
Specialiștii de la Institutul Național de Statistică consideră că scăderea fertilității este
cauza principală a divorțurilor în această țară. Ea ocupă un loc de frunte ăn UE, în Portugalia
ănregistrându-se o medie de 70 divorțuri pe zi.
Republica Cehă
Rata divorțurilor a crescut rapid în această țară. În 1960 era 15%, iar în 2005 ajunese la
50%. Profesorul Jitya Rychtarikova, de la Universitatea din Praga, care s-a ocupat în mod
deosebit de această problemă, consideră că dinamica divorțurilor este legată de cariera femeilor,
care nu se mai ocupă de menaj, preferând obligațiile serviciului.
Chiar și astăzi, în familiile cu nivel cultural scăzut, unde femeile au mai putine posibilități
de a se afirma profesional, numărul divorțurilor este foarte scăzut.
Suedia
În toate țările scadinave, rata divorțurilor este ridicată, dar Suedia înregistrează, printre
ele, un record. În 2013, s-au înreistat în aceasă țară 25.100 divorțuri, multe din ele la mai puțin
de un an de la căsătorie.
Cauza se pare că provine din simplificarea formalităților. Este suficientă o simplă
declarație și - gata. În mod excepțional, conflictul ajunge la instanța de judecată numai dacă se
pune problema unui partaj rămas în discuție, sau altei probleme nerezolvată între soți.

7
 EVOLUȚIA CĂSĂTORIILOR ȘI DIVORȚURILOR ÎN RÂNDUL
TINERILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. ÎN SATE CEL MAI DES SE
CĂSĂTORESC, ÎN ORAȘE CEL MAI MULT DIVORȚEAZĂ
Rata căsătoriilor și divorțurilor în rândul tinerilor
Numărul căsniciilor ale tinerilor de până la 20 de ani (cel puțin al unui soț ori a unei
soții) se află pe o descendentă cronică care continuă încă din anul 2000. Atunci numărul
căsătoriilor era de 7.432, iar în 2016 cifra a ajuns la 1.781 de casnicii;
Cele mai multe căsătorii, în țară, se înregistrează la tinerii cu vârstele între 20-24 de ani. Însă,
începând cu anul 2008, căsătoriile ale acestui grup de tineri se aflau pe un val de involuție lentă,
iar din 2014, mariajele s-au redus semnificativ de la 17.720 (în 2014) la 13.047 (în 2016);
Grupurile de tineri cu vârstele între 25-29 și 30-34 de ani reprezintă cele mai stabile
grupuri al căror număr de căsătorii pe republică nu scade, ci avansează (cu mici excepții). De
exemplu, primul grup a reușit să înregistreze o creștere formidabilă de la 5.787 (în 2000) până
la 16.998 de căsătorii în anul 2015, iar al doilea grup de la 2.550 (în 1997) până la 7.175 în 2015;
Începând cu anul 2013, la tinerii cu vârsta între 30-34 de ani se înregistrează o creștere lentă a
divorțurilor;
Căsătoriile în mediul urban și rural
În mediul rural tinerii sub 20 de ani se căsătoresc mai mult decât în oraș, chiar dacă
ambele statistici marchează, în utlima vreme, o scădere simțitoare;
Cei mai „activi” tineri (20-24 de ani) se căsătoresc în sate, iar în orașe sunt tinerii cu vârstele
între 25-29 de ani;
Tinerii sub 20 de ani și cei între 20-24 de ani se căsătoresc mai des în mediul rural, iar
în mediul urban se căsătoresc persoanele cu vârstele între 25-34 de ani;
Femeile se căsătoresc mai mult în mediul rural (până la 24 de ani);
Bărbații cu vârstele între 25-34 de ani se însoară mai des în mediul urban decât în mediul rural;
Femeile se căsătoresc mai des la vârsta de până la 20 de ani și mai rar la 25-34 de ani;
În orașe, tinerii (de toate vârstele) divorțează mai mult decât în sate;
Crește numărul de divorțuri după un an și doi ani de căsnicie; Totuși, tendința divorțurilor
ale tinerilor din mediul urban este extrem de ridicată comparativ cu tinerii din mediul rural.

8
 CONCLUZII
În urma studiului realizat, am constatat că divorțul este un fenomen social cu un impact
puternic asupra femeii, bărbatului sau a copiilor. Cauzele acestuia fiind multiple, însumează
problemele cu care se confruntă cuplul până a recurge la acest pas.
Problema financiară care în mare parte este influențată și de situția economică din țară,
este una din motivele care destramă căsnicia, întrucât atunci când nu-și pot permite o viață
decentă fiind parte a unei familii pe care o construiesc, soții lasă mâinile în jos și decid să meargă
pe căi diferite, în căutare de un potențial partener mai bun, sau să muncească pentru a se întreține
singuri.
Căsătoriile timpurii însă într-un fel clarifică situația cu divorțurile din cauza situației
financiare, așa cum atunci cînd se căsătoresc la o vârstă fragedă, tinerii de ce cele mai multe ori
nu sunt încadrați în cîmpul muncii rămânînd să depindă de părinți. Totodată atunci când fac acest
pas atât de devreme ei nu au experiență de viață pt a ști cum să fie mai indulgenți unul față de
alții și să știe cum să procedeze în unele cazuri.
Familiile în ziua de azi devin tot mai vulnerabile la capitolul divorț, deoarece legăturile
dintre soți nu mai sunt cele de pe timpuri, și aici nu mă refer doar la faptul că pe timpuri era o
rușine dacă divorțai și trebuia de nevoie de dragul copiilor să te chinui lângă celălalt până la
sfârșitul vieții, dar la faptul că înainte se atârna mult mai serios față de acestă ”uniune” dintre o
femeie și un bărbat, deoarece te legai de un om în fața lui Dumnezeu pe viață, oamenii se
respectau reciproc și au ajuns în timp să devin exemple pentru semeni.
Cert este faptul că totul este în mâinile noastre, de fiecare din noi depinde dacă vom clădi
o familie fericită și trainică sau vom recurge la divorț peste câțiva ani. Căsătoria trebuie să fie
încheiată atunci când persoanele sunt pregătite, atunci când sunt în stare să-și recunoască nu doar
drepturile dar și să recunoască și niște obligațiuni, atunci cînd sunt siguri de persoana de lângă ei
și sunt încrezuți că împreună își vor putea asigura nu doar un trai decent datorită resurselor
financiare dar și o liniște sufletească și pace.
Datorită studiilor examinate am tras unele concluzii și anume:
Tinerii cu vârstele între 20-29 de ani se căsătoresc cel mai des, iar cei cu vârstele între 25-
34 de ani cel mai mult divorțează; Rata căsătoriilor ale tinerilor sub 20 de ani, atât din sate, cât și
din orașe este cea mai mică pe republică; Bărbații și femeile până la 24 de ani se căsătoresc mai
des în sate, iar cei cu vârstele între 25-34 de ani în orașe; Tinerii divorțează mai mult în orașe, cel
mai des o fac acei care au vârstele între 25-34 de ani; Cel mai ridicat nivel de divorțuri pe
republică se atestă după 5-9 ani de căsnicie.

9
 BIBLIOGRAFIE
1. http://diez.md/2013/07/15/moldova-locul-3-in-europa-dupa-rata-divorturilor/?fbclid=IwAR3l-
2NpDX6vnbxmqwwCQe4Dxz81mtEyGrSAWGiYB7-0Pq08jHeoKLJsrCE
2. http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20demogr
afice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__POP060/?rxid=2345d98a-890b-
4459-bb1f-
9b565f99b3b9&fbclid=IwAR12S84Ncx368PimTHCUWVWNczwdwSa6ksMClT0F1cqGAzYgKo60e7
LsyAg
3. http://diez.md/2017/08/27/infografic-evolutia-casatoriilor-si-divorturilor-randul-tinerilor-din-
republica-moldova-sate-cel-mai-des-se-casatoresc-orase-cel-mai-mult-
divorteaza/?fbclid=IwAR1QdtEM6LKG3OSba7u6n4_OWlBnA7q-
Qcj6VFDxjmn4KNFxOryMdspSRok
4. http://lex.justice.md/md/286119/
5. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-familiei/incetarea-si-desfacerea-
casatoriei/

10