I.

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE

ÎNTREPRINZĂTOR
Doctrinarii au determinat prin activitatea de întreprinzător mijlocul legal de obţinere a
veniturilor necesare asigurării existenţei indivizilor, desfăşurată în anumite condiţii prevăzute de
lege.
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, unicul act normativ care defineşte
noţiunea de activitate de întreprinzător ne spune că: „Prin activitatea de întreprinzător se
subânţelege activitatea de fabricare a producţiei, de executare a lucrărilor şi de prestare a
serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din propria
iniţiativă, în numele şi cu riscul propriu, sub răspunderea lor patrimonială, în scopul asigurării
unei surse de venituri permanente”
În Republica Moldova activitatea de întreprinzător poate fi practicată numai în formele
organizatorico – juridice prevăzute de lege. În caz contrar o astfel de activitate se consideră ca
practicare ilegală a activităţii de întreprinzător şi se pedepseşte pe cale administrativă sau penală,
iar tot beneficiul realizat pe cale ilegală fiind făcut venit la stat. Activitatea de întreprinzător se
poate desfăşura de persoane fizice sau de asociaţiile acestora, adică de persoane juridice.
Conform art. 26 a Codului Civil persoana fizică are dreptul să practice activitate de
întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat în calitate de
întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege.
Conform legislaţiei Republicii Moldova, persoanele juridice cu scop lucrativ sunt:
societăţile comerciale, întreprinderile de stat, întreprinderile municipale, cooperativele de
producţie şi cooperativele de întreprinzător. Ele sunt create cu scopul de a aduce cît mai multe
venituri fondatorilor lor. Cele mai multe venituri aduc societăţile comerciale, în care fondatorii
investesc sume mari, după care cîştigurile le împart între ei cu titlu de dividende. Acelaşi scop, în
principiu, îl urmăresc şi membrii cooperativelor.
Prin intermediul persoanelor juridice cu scop lucrativ se desfășoară majoritatea activităţilor
de întreprinzător. Ele produc mărfuri, execută lucrări, prestează servicii, contribuie la bunăstarea
cetăţenilor şi la dezvoltarea economică a ţării. Persoanele juridice cu scop lucrativ iau naştere din
momentul înregistrării în Registrul de stat al persoanelor juridice, care se află la Camera
Înregistrării de Stat, în prezent Agenția Servicii Publice. Ca dovadă a înregistrării persoanei
juridice, organul de stat eliberează un certificat de înregistrare. Adeseori, persoanele juridice cu
scop lucrativ sunt numite şi persoane juridice cu scop comercial, sau mai simplu - întreprinderi,
deoarece obiectivul lor principal se bazează pe cîştigurile băneşti. Dimpotrivă, în cazul
persoanelor juridice fără scop lucrativ, cum sunt instituţiile, fundaţiile, asociaţiile, partidele

3
politice, organizaţiile religioase etc., nu se urmăreşte obţinerea veniturilor, ci promovarea unor
valori culturale, educative, religioase, organizarea de concerte, acte de binefacere ş.a.
În general, definiţia persoanei juridice este dată de Codul civil al R.M. (art.55 alin.(1)), ca
fiind organizaţia ce are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest
patrimoniu, poate să dobîndească şi să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale şi personal
nepatrimoniale, să-şi asume obligaţii, poate fi reclamant şi pîrît în instanţa de judecată.

II. CLASIFICAREA PERSOANELOR JURIDICE CU SCOP

LUCRATIV
Persoanele juridice cu scop lucrativ se clasifică în1:

societăţi comerciale;

Persoane juridice
cu scop lucrativ
întreprinderi de stat şi
municipale;
cooperative de producţie
şi de întreprinzător;

uniuni de persoane
juridice.

Figura 1. Clasificarea persoanelor juridice cu scop lucrativ

Societăţile comerciale – sunt constituite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător,

obţinerii de beneficii şi împărţirii lor cu titlu de dividend între asociaţi. De aici şi definiţia adusă
societăţii comerciale: persoană juridică fondată în baza actului de constituire prin care asociaţii
convin să pună în comun anumite bunuri pentru exercitarea activităţii de întreprinzător în scopul
obţinerii şi împărţirii de beneficii 2. În total, societăţile comerciale sunt în număr de patru:
societatea cu răspunderea limitată (SRL), societatea pe acţiuni (SA), societatea în nume colectiv
(SNC) şi societatea în comandită (SC).

1
Cuznețov Alexandru, Vlaicu Vlad, Mihalache Iurie. Dreptul Afacerilor. Curs Ediția II-a revăzută și adăugită.
Chișinău, 2012. p.189
2
Baieş Sergiu, Roşca Nicolae. Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică. Ediţia a III-a.
Chişinău: Î.S.F.E.P. „Tipografia Centrală”, 2007, p.324-325.
4
 Legislaţia în domeniul societăţilor comerciale este alcătuită din Codul civil şi legi speciale,
cum sunt: Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată nr.135/2007 3 şi Legea cu privire
la societăţile pe acţiuni nr.1134/19974. Anumite reglementări sunt prevăzute în Legea cu privire
la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845/19925.
Dintre ele, cea mai solicitată este societatea cu răspunderea limitată. Acest tip de
întreprindere poate fi constituit de către o singură persoană sau maxim 50. Actul de constituire al
societăţii este contractul de constituire şi/sau statutul.
În ce priveşte societăţile pe acţiuni, cooperativele şi întreprinderile (de stat şi municipale),
numărul lor este relativ mic comparativ cu statistica generală, ele reprezentînd 3% (societăţile pe
acţiuni), 3% (cooperativele) şi 1% (întreprinderile de stat şi municipale) din numărul total de
agenţi economici care activează în Republica Moldova. Cu referire la societăţile pe acţiuni, este
faptul că ele sunt cele mai mari întreprinderi din republică, al căror capital social adeseori
depăşeşte suma de un milion de lei, de exemplu, S.A. „Moldindconbank”, S.A. „Moldtelecom”,
S.A. „Bucuria”, S.A. „Franzeluţa” etc. Capitalul lor este exprimat în bani, apoi banii sunt
exprimaţi în acţiuni. Fondatorii societăţii pe acţiuni decid cît va valora o acţiune. Mai apoi, toate
operaţiunile de mărire sau de micşorare a capitalului social se efectuează prin intermediul
acţiunilor.6
Mai puţin solicitate în activitatea de întreprinzător sunt societiţile în nume colectiv şi
societăţile în comandită. La societatea în nume colectiv, numărul asociaţilor nu poate fi mai mic
de 2 şi nici mai mare de 20 de persoane fizice sau juridice. Asociaţii sunt obligaţi să desfăşoare
împreună activitatea de întreprinzător în numele societăţii, iar în caz de pierderi, să răspundă
solidar şi nelimitat pentru datoriile acesteia. Într-o societate în comandită la fel trebuie să existe
cel puţin două persoane, una fiind numită comanditat, iar cealaltă - comanditar. Deosebirea între
ele este următoarea: comanditaţii desfăşoară activitatea de întreprinzător în numele societăţii şi
răspund nelimitat pentru datoriile societăţii, în timp ce comanditarii sunt consideraţi a fi
finanţatori, ei nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şi suportă riscul pierderilor
ce rezultă din activitatea societăţii doar în limita aportului depus.
Întreprinderile de stat şi întreprinderile municipal
Întreprinderea de stat este o întreprindere al cărei capital social aparţine în întregime
statului. Cu alte cuvinte, întreprinderea de stat este creată de către Guvern, cu banii preluaţi din
3
Legea nr.135-XVI din 14.06.2007 cu privire la societăţile cu răspundere limitată, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.127-130/548 din 17.08.2007.
4
Legea nr.1134-XIII din 02.04.97 cu privire la societăţile pe acţiuni, publicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.1-4/1 din 01.01.2008.
5
6 Legea nr.845-XII din 03.01.92 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.2/33 din 28.02.1994.
6
Cuznețov Alexandru, Vlaicu Vlad, Mihalache Iurie. Dreptul Afacerilor. Curs Ediția II-a revăzută și adăugită.
Chișinău, 2012. p.190
5
bugetul de stat, iar veniturile care rezultă din activitatea acesteia se întorc în bugetul de stat. Cu
toate acestea, întreprinderea de stat este o persoană juridică de drept privat, dar nu de drept
public, cum s-ar părea la prima vedere.
Întreprinderea de stat este fondată şi îşi desfăşoară activitatea în baza Legii cu privire la
întreprinderea de stat nr.146/19947, precum şi altor acte normative. Cele mai importante
documente ale întreprinderii sunt decizia fondatorului privind înfiinţarea ei, precum şi statutul
întreprinderii. Ea poate practica orice genuri de activitate prevăzute în statut, cu excepţia celor
interzise de lege. Spre deosebirea de întreprinderile de stat, întreprinderile municipale sunt
fondate de către primării, cu alocarea banilor din bugetul local. Întreprinderile municipale pot fi
create de primăriile municipiilor Chişinău, Bălţi, Cahul, de primăriile oraşelor centre raionale,
precum şi de cele din sate. Problema însă este că primăriile din sate nu dispun de banii necesari
pentru a fonda astfel de întreprinderi, de aceea, cele mai multe întreprinderi municipale sunt
fondate şi activează în raza municipiului Chişinău, unde este concentrată 70% din industria
Republicii Moldova.
Cooperativele de producţie şi de întreprinzător. Cooperativa este întreprindere aducătoare
de profit, care dispune de patrimoniu propriu şi are conturi bancare. Reglementarea
cooperativelor o găsim în Legea privind cooperativele de întreprinzător nr.73/20018 şi în Legea
privind cooperativele de producţie nr.1007/20029.
Cooperativa de producţie este o persoană juridică înfiinţată de cel puţin 5 persoane fizice,
în scopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie, bazată preponderent pe munca
personală a membrilor ei şi pe cotele de participare depuse de aceştia. Membri ai cooperativei
pot fi numai persoanele fizice care au împlinit vîrsta de 16 ani şi au depus pe contul cooperativei
cota lor de participare, exprimată în bani ori bunuri.
Cooperativa de întreprinzător este o persoană juridică alcătuită din cel puţin 5 membri,
care pot fi atît persoane fizice, cît şi juridice. Dacă numărul membrilor cooperativei de
întreprinzător se reduce sub limita stabilită, atunci cooperativa este obligată cît mai urgent să-şi
refacă numărul de membri, să se reorganizeze sub o altă formă (SRL, de exemplu) ori să se
lichideze.
Uniunile de persoane juridice. Acestea sunt: grupa financiar-industrială, holdingul,
concernul, trustul10.
7
Legea nr.146-XIII din 16.06.94 cu privire la întreprinderea de stat, publicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.2/9 din 25.08.1994.
8
Legea nr.73-XV din 12.04.2001 privind cooperativele de întreprinzător, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.49-50/237 din 03.05.2001.
9
Legea nr.1007-XV din 25.04.2002 privind cooperativele de producţie, publicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.71-73/575 din 06.06.2002.
10
Cuznețov Alexandru, Vlaicu Vlad, Mihalache Iurie. Dreptul Afacerilor. Curs Ediția II-a revăzută și adăugită.
Chișinău, 2012. p.193
6
 Grupa financiar-industrială este un ansamblu de persoane juridice, înregistrat de
autoritatea de stat abilitată, care, în baza contractului, şi-au asociat activele materiale şi
nemateriale, şi funcţionează ca subiecţi cu drepturi egale ai activităţii de întreprinzător în scopul
realizării proiectelor şi programelor de investiţie pe care le au11.
Principalul scop al grupei financiar-industriale este unirea eforturilor întreprinderilor care
activează într-un domeniu complex pentru a produce mărfuri de calitate, a majora volumul
producţiei şi a ridica eficienţa activităţii tuturor membrilor. Membri ai grupei financiar-
industriale trebuie să fie organizaţii ce funcţionează în sfera producţiei de mărfuri şi servicii,
bănci sau alte instituţii financiare.
Fondarea grupei financiar-industriale se face în baza contractului de constituire.
Înregistrarea grupei financiar-industriale se face la Camera Înregistrării de Stat, actuala ASP.
Răspunderea pentru acţiunile grupei financiar-industriale o poartă compania centrală care
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) reprezintă membrii grupei financiar-industriale în raporturile legate de activitatea grupei;
b) exercită conducerea curentă a activită- ţii grupei financiar-industriale;
c) întocmeşte raportul financiar consolidat al grupei financiar-industriale, în baza
rapoartelor membrilor grupei, iar la finele anului prezintă darea de seamă despre activitatea
grupei financiar-industriale.
Holdingul este considerată persoana juridică, în componenţa activelor căreia intră
pachetele de acţiuni (cote) de control ale altor persoane juridice şi care efectuează controlul
asupra acestora din urmă. Holdingul se creează pentru a sprijini colaborarea dintre persoanele
juridice în procesul de producţie, activitatea investiţională şi alte genuri de activitate. Există mai
multe feluri de holding: holding simplu - se ocupă în întregime cu activitatea de control şi
administrare; holding mixt - în competenţa căruia, în afară de funcţiile de control şi administrare,
este şi activitatea de întreprinzător; holding de stat - atunci cînd peste 50% din suma capitalului
social aparţine statului12.
În anumite situaţii, holdingul poate avea o influenţă negativă asupra economiei naţionale
dacă, direct sau indirect, controlează întreprinderi care deţin o situaţie dominantă sau chiar
monopolul producerii sau comercializării unui anumit produs pe piaţa ţării, devenind astfel
monopolist13. Din acest motiv, crearea holdingurilor nu se admite în sferele de activitate

11
(art.4) Legea nr.1418 din 14.12.2000 cu privire la grupele financiar-industriale, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.27-28/90 din 06.03.2001.
12
(pct.4) Regulamentul provizoriu cu privire la holdinguri, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr.550 din
26.07.1994, publicat în Monitorul Oficial nr.002 din 02.09.1994.
13
Roşca Nicolae, Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Ediţia a III-a. Chişinău: Î.S.F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 2011,
p.499.
7
importante pentru ţară, cum sunt: agricultura, comerţul cu mărfuri de orice fel, alimentaţia
publică, deservirea socială a populaţiei, transportul în trafic naţional.
Capitalul societăţii de tip holding se compune din mijloacele transmise de fondatorii săi. El
este, de regulă, mult mai mic decît capitalurile însumate ale societăţilor controlate. Constituirea
unui holding facilitează achiziţionarea societăţilor mici şi mijlocii, aflate în sfera sa de control 14.
Ca exemplu de holdinguri pe piaţa Republicii Moldova avem: Holdingul Elita 5 Group, care
activează din anul 1993, fiind specializat în construcţia de complexe locative, de producţie,
administrative şi comerciale; Holdingul Euronova Media Grup, ce activează pe piaţa mass-
media, din care face parte şi postul de radio Vocea Basarabiei.
Concernul este o societate comercială de mari proporţii, creată de către germani, formată
prin reuniunea mai multor societăţi comerciale de proporţii reduse, sub o conducere unică
realizată de o societate dominantă, de care toate celelalte sunt dependente.
Se consideră că formează un concern:
a) întreprinderile între care există un contract prin care o întreprindere subordonează
administrarea sa unei alte întreprinderi;
b) situaţia cînd o întreprindere se obligă să verse întregul ei venit unei alte întreprinderi;
c) situaţia în care o întreprindere este incorporată în alta.
Trustul este o creaţie legislativă provenită din dreptul englez şi american. Reuneşte mai
multe societăţi (industriale, comerciale, mass-media etc.) sub o conducere unică, cu scopul de a
asigura monopolul asupra unui produs sau a unui sector. Numărul de fondatori şi beneficiari ai
trustului este nelimitat.
Trustul se constituie în scopul de a înlătura complet concurenţa din societăţile care-l
formează prin concentrarea şi monopolizarea producţiei15. Ca exemplu de trust în plan naţional
avem Jurnal Trust Media, din care face parte postul de televiziune - Jurnal TV, de radio - Jurnal
FM, ziarul - Jurnal de Chişinău etc.

III. B.C. MOLDINDCONBANK S.A. – PERSOANĂ JURIDICĂ CU

SCOP LUCRATIV

14
Rusu Vladislav, Focşa Ghenadie. Curs de drept comercial. Curs universitar. Editura „Bons Offices”, Chişinău,
2007, p.198.
15
Rusu Vladislav, Focşa Ghenadie, op.cit., p.196.
8
 Din punct de vedere al clasificării, Moldindconbank se include în categoria „societăți
comerciale”, iar în cele ce urmează vom prezenta care sunt caracteristicile de bază ale societății
pe acțiuni prin prisma acestei bănci comerciale din Republica Moldova.
Moldindconbank şi-a început activitatea la 1 iulie 1959, în calitate de filială a Stroibank,
din URSS, sarcina de bază a căreia era finanţarea construcţiilor industriale, întreprinderilor
energetice și a magistralelor de transport.
La 25 octombrie 1991, conform deciziei Adunării de Constituire, banca a fost reorganizată
în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii BC "Moldindconbank" S.A.
În prezent, Moldindconbank are cea mai mare reţea de subdiviziuni din Republica
Moldova fiind prezentă în toate raioanele ţării. Toate filialele Moldindconbank oferă o gamă
completă de servicii financiare tuturor categoriilor de clienţi: persoane fizice, persoane juridice şi
instituţii financiare.
Conform statutului Băncii Comerciale „Moldindconbank” S.A, aprobat de către Adunarea
generală ordinară anuală a acționarilor B.C. Moldindconbank S.A., Proces Verbal nr. 02 din
24.04.2015, „Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acţiuni, denumită în prezentul
Statut „Bancă”, a fost fondată prin hotărîrea Adunării constitutive (proces-verbal nr.01 din 25
octombrie 1991) în baza Băncii Republicane Comerciale de Stat pentru Industrie şi Construcţii,
reorganizată în societate pe acţiuni, şi este succesoarea de drept a acesteia. Banca este organizată
şi activează în calitate de persoană juridică în conformitate cu Legea cu privire la Banca
Naţională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea privind societăţile pe acţiuni,
legislaţia privind piaţa de capital, alte acte legislative, prezentul Statut şi regulamentele interne
ale Băncii”.
Banca, ca societate pe acţiuni, publică pe pagina-web corporativă informaţia despre ţinerea
adunărilor generale ale acţionarilor, hotărîrile adoptate în cadrul acestora, emisiunile închise şi
ofertele publice ale valorilor mobiliare efectuate de Bancă pe piaţa primară şi pe piaţa secundară
a valorilor mobiliare, evenimentele şi acţiunile ce afectează activitatea financiar-economică a
Băncii, rapoartele financiare prezentate Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, precum şi altă
informaţie prevăzută de legislaţie şi Statutul Băncii.
Termenul de activitate al Băncii este nelimitat.
Structura organizaţională a Băncii se aprobă de către Consiliul Băncii în funcţie de
volumul şi direcţiile de activitate ale Băncii și este prezentată în Anexa 1 a prezentului studiu.
Consiliul Băncii, la propunerea preşedintelui Comitetului de conducere al Băncii sau al
Comitetului de conducere al Băncii, sau din iniţiativă proprie, este în drept pe parcursul anului
financiar să modifice structura organizaţională a Băncii.

9
 Banca îşi desfăşoară activitatea financiară, prevăzută de licenţa Băncii Naţionale a
Moldovei (Anexa 2) prin intermediul serviciilor, secţiilor, direcţiilor şi departamentelor sale,
precum şi subdiviziunilor sale (filiale, reprezentanţe şi oficii secundare). Totodată,
Moldindconbank S.A. deține Licență și pentru activitatea pe piața decapital (Anexa 3).
În statutul băncii se găsește un aliniat specific pentru acționari: „Acţionarul este persoana
care a devenit proprietar al uneia sau mai multor acţiuni ale Băncii în modul stabilit de Legea
privind societăţile pe acţiuni, alte acte legislative şi de prezentul Statut.
Acţionarii nu răspund pentru obligaţiunile Băncii şi suportă riscul pierderilor în limita
valorii acţiunilor ce le aparţin.
Acţionarul este titular al drepturilor obligaţionale prevăzute de Legea privind societăţile pe
acţiuni şi de Statutul Băncii faţă de bunurile ce aparţin Băncii cu dreptul de proprietate.
Acţionarii pot fi persoane fizice şi juridice din Republica Moldova, precum şi din alte
state”.
În capitolul 6 al statutului este stipulat că organul suprem de conducere al băncii, este
Adunarea generală a acționarilor. Aceasta se convoacă şi se desfăşoară în conformitate cu Legea
privind societăţile pe acţiuni, alte acte normative cât și statutul băncii.
Adunarea generală a acţionarilor are următoarele atribuţii exclusive:
a) aprobă Statutul Băncii în redacţie nouă sau modificările şi completările operate în Statut,
inclusiv cele ce ţin de schimbarea claselor şi numărului de acţiuni, de convertirea, consolidarea
sau fracţionarea acţiunilor Băncii, cu excepţia modificărilor şi completărilor ce ţin de competenţa
Consiliului Băncii;
Aprobă Codul de guvernare corporativă a Băncii, precum şi modificarea sau completarea
acestuia;
b) decide modificarea capitalului social; aprobă modul de asigurare a accesului acţionarilor
la documentele Băncii, prevăzute de art. 92 alin. (1) al Legii privind societăţile pe acţiuni;
c) aprobă Regulamentul Consiliului Băncii, alege membrii lui şi încetează înainte de
termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor, remuneraţiilor anuale şi a
compensaţiilor, precum şi decide cu privire la tragerea la răspundere sau eliberarea de
răspundere a membrilor Consiliului Băncii;
d) aprobă Regulamentul Comisiei de cenzori, alege membrii ei şi retrage înainte de termen
împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor şi compensaţiilor, precum şi decide
cu privire la tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor Comisiei de
cenzori;
e) confirmă societatea de audit pentru efectuarea auditului obligatoriu ordinar şi stabileşte
cuantumul retribuţiei serviciilor ei;
10
 f) decide încheierea de către Bancă a tranzacţiilor de proporţii, prevăzute de art. 83 alin.(2)
al Legii privind societăţile pe acţiuni şi a tranzacţiilor cu conflict de interese ce depăşesc 10%
din valoarea activelor Băncii, conform ultimului raport financiar;
g) decide cu privire la emisia obligaţiunilor convertibile;
h) examinează darea de seamă financiară anuală a Băncii, aprobă darea de seamă anuală a
Consiliului Băncii şi darea de seamă anuală a Comisiei de cenzori;
i) aprobă normativele de repartizare a profitului net al Băncii potrivit propunerii
Consiliului Băncii;
j) decide cu privire la repartizarea profitului net anual, inclusiv plata dividendelor anuale
sau acoperirea pierderilor Băncii;
Hotărăşte înstrăinarea sau transmiterea acţiunilor de tezaur acţionarilor, persoanelor terţe,
salariaţilor Băncii;
k) decide cu privire la reorganizarea sau lichidarea Băncii;
l) aprobă bilanţurile de divizare, consolidat sau de lichidare ale Băncii;
m) decide cu privire la crearea comisiei de numărare a voturilor la adunarea generală a
acţionarilor Băncii sau delegarea împuternicirilor ei registratorului Băncii;
n) decide cu privire la achiziționarea acțiunilor plasate ale Băncii conform prevederilor
art.78 din Legea privind societățile pe acțiuni, cu excepția cazurilor ce țin de competența
Consiliului.
Lista acţionarilor Băncii care au dreptul să participe la adunarea generală se întocmeşte şi
se prezintă de către Registratorul Băncii la data fixată de Consiliul Băncii sau de persoanele care
au convocat adunarea. Lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală anuală
a acţionarilor Băncii se întocmeşte după data luării deciziei de convocare a adunării generale, dar
nu mai tîrziu de 45 zile înainte de ţinerea ei.
Informația despre ținerea adunării generale a acționarilor se expediază fiecărui acționar sau
reprezentantului lui legal sau custodelui acțiunilor sub formă de aviz și se publică pe pagina web
a Băncii și în ziarele ”Moldova Suverană” și ”Capital Market”.
Banca este obligată cu cel puţin 10 zile înainte de ţinerea adunării generale a acţionarilor să
dea acţionarilor, reprezentanţilor acestora posibilitatea de a lua cunoştinţă de toate materialele
pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
Modul şi termenele de repartizare a profitului net al Băncii, inclusiv modul şi termenele de
plată a dividendelor, sunt stabilite în conformitate cu Legea privind societăţile pe acţiuni, alte
acte normative şi prezentul Statut.
Profitul net al Băncii format după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii rămîne la
dispoziţia Băncii şi poate fi utilizat pentru:
11
 a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) formarea capitalului de rezervă;
c) formarea fondurilor speciale;
d) plata recompenselor anuale membrilor Consiliului Băncii şi ai Comisiei de cenzori,
volumul cărora a fost aprobat de adunarea generală a acţionarilor sau de Consiliul Băncii;
e) plata dividendelor;
f) alte scopuri, conform hotărîrii adunării generale a acţionarilor Băncii.
În lista acţionarilor care au dreptul să primească dividende anuale se înscriu acţionarii
Băncii înregistraţi în registrul acţionarilor Băncii la data întocmirii listei acţionarilor, care au
dreptul 20 să participe la adunarea generală a acţionarilor, întocmite conform prevederilor art. 54
alin. (2) şi (5) din Legea privind societăţile pe acţiuni.
Termenul de plată a dividendelor acţionarilor Băncii nu poate fi mai mare de 3 (trei) luni
de la data luării deciziei de adunarea generală cu privire la plata acestora.
Dividendele se plătesc tuturor acţionarilor Băncii incluşi în lista acţionarilor care au dreptul să
primească dividende, indiferent de perioada achiziţionării acţiunilor indicate în această listă.
Banca efectuează plata dividendelor numai cu mijloace băneşti.
Plata dividendelor cu acţiuni plasate de Bancă se efectuează numai cu acordul acţionarului,
expus în scris, respectînd cerinţele Băncii Naţionale a Moldovei privind deţinerea unei cote-părţi
substanţiale în capitalul Băncii. Hotărîrea cu privire la plata dividendelor va fi publicată în cel
mai scurt timp posibil, dar nu mai tîrziu de 7 zile lucrătoare de la data adoptării ei, în ziarele
”Capital Market” și ”Moldova Suverană” și va fi plasată pe pagina web a Băncii”.

CONCLUZIE

În urma elaborării prezentului studiu individual, am observant care sunt particularitățile

persoanelor juridice cu scop lucrativ și le-am clasificat în dependență de domeniul în care
activează. Astfel, persoana juridică cu scop lucrativ poate desfăşura orice activitate neinterzisă

12
de lege, chiar dacă nu este prevăzută în actul de constituire. Persoanele juridice cu scop lucrativ
își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu legile care le corespund foremelor de
organizare juridică.
Analizând statutul băncii comerciale Moldindconbank S.A., am evidențiat unele
particularități ale societăților pe acțiuni și am identificat modul în care activează.
Astfel, în urma realizării studiului individual la dreptul afacerilor am căpătat cunoștințe noi
cu privire la persoanele juridice cu scop lucrative și am însușit unele nuanțe pe care nu le
cunoșteam până la moment.

BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr.135-XVI din 14.06.2007 cu privire la societăţile cu răspundere limitată,
publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.127-130/548 din 17.08.2007.
2. Legea nr.1134-XIII din 02.04.97 cu privire la societăţile pe acţiuni, publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-4/1 din 01.01.2008.
13
3. Legea nr.845-XII din 03.01.92 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.2/33 din 28.02.1994.
4. Legea nr.146-XIII din 16.06.94 cu privire la întreprinderea de stat, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.2/9 din 25.08.1994.
5. Legea nr.73-XV din 12.04.2001 privind cooperativele de întreprinzător, publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.49-50/237 din 03.05.2001.
6. Legea nr.1007-XV din 25.04.2002 privind cooperativele de producţie, publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.71-73/575 din 06.06.2002.
7. Legea nr.1418 din 14.12.2000 cu privire la grupele financiar-industriale, publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.27-28/90 din 06.03.2001.
8. Regulamentul provizoriu cu privire la holdinguri, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
R.M. nr.550 din 26.07.1994, publicat în Monitorul Oficial nr.002 din 02.09.1994..
9. Baieş Sergiu, Roşca Nicolae. Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana
juridică. Ediţia a III-a. Chişinău: Î.S.F.E.P. „Tipografia Centrală”, 2007, p.324-325.
10. Cuznețov Alexandru, Vlaicu Vlad, Mihalache Iurie. Dreptul Afacerilor. Curs Ediția II-a
revăzută și adăugită. Chișinău, 2012
11. Roşca Nicolae, Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Ediţia a III-a. Chişinău: Î.S.F.E.-P.
„Tipografia Centrală”, 2011.
12. Rusu Vladislav, Focşa Ghenadie. Curs de drept comercial. Curs universitar. Editura
„Bons Offices”, Chişinău, 2007, p.
13. Rusu Vladislav, Focşa Ghenadie, op.cit.

14
ANEXE

15