UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

DEPARTAMENTUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ, JURNALISM, RELAȚII PUBLICE ȘI
SOCIOLOGIE
DOMENIUL: SOCIOLOGIE
SPECIALIZAREA: RESURSE UMANE

PLAN DE CERCETARE

STUDENT:DRĂGAN CARLA-RALUCA
SPECIALIZAREA: RESURSE UMANE
ANUL I, GRUPA

SIBIU, 2020
CUPRINS
I. Titlul proiectului de cercetare.....................................1
II. Descrierea temei de cercetare alese...........................1
III. Întrebarea de cercetare.............................................1
IV. Specificarea conceptelor studiate…………………1
V. Ipoteze de lucru…………………………………….5
VI. Populația de interes………………………………..6
VII. Metodologia utilizată……………………………. 3
VIII. Modalitatea de eșantionare………………………4
 I. Titlul proiectului de cercetare:
,, Copiii orfelinatelor din România ”

II. Descrierea temei de cercetare alese:

Tema pe care mi-am ales-o vizează copiii lăsați în orfelinatele din țara
noastră, de către părinții care nu i-au dorit sau de către părinții care nu își pot
permite să îi crească.
Am ales această temă deoarece tot mai mulți copii își petrec copilăria în
instituțiile de stat din România. Acești copii, de obicei, nu sunt ajutați să se
dezvolte pe plan educațional, sentimental și nu o să devină niște adulți
responsabili.
Studiile care s-au făcut despre această temă sunt foarte numeroase. Printre
aceste studii sunt și următoarele:
- UNICEF: 20.000 de copii în orfelinatele din România.
- România Actualități :În orfelinatele din România "sunt mai puţin de opt
mii de copii"
- Hope and Homes: Am nevoie de copilărie. Am nevoie de tine.

III. Întrebarea de cercetare:

Care este numărul copiilor abandonați în orfelinate ? Care sunt cauzele

abandonării ? Ce efecte are abandonul pentru copii ?

IV. Specificarea conceptelor studiate:

Abandonarea copiilor este unul dintre fenomenele care afectează creșterea

acestora.
În România, 53.393 de copii se află în grija statului. 65% dintre aceştia
ajung în sistemul de protecţie a copilului în urma unui eveniment perturbator,
precum decesul părinţilor, sau ajungerea lor la închisoare, iar peste 31% sunt
părăsiţi fie direct în secţia de maternitate, imediat după ce s-au născut, fie la
câteva luni de la naştere, când părinţii îi părăsesc într-o secţie de pediatrie a
unui spital. Restul sunt abandonaţi în stradă, iar pentru sub 1% dintre aceştia,
dosarele nu oferă această informaţie.
Situația cea mai grea o au copiii din marile centre de plasament, unde se
petrec și cele mai multe abuzuri, dar România și-a asumat ca până în 2020 să
închidă toate aceste centre. Din 2014 și până acum, potrivit informațiilor
Europei Libere, au fost închise doar 11 din 166 case de copii.

1
 Întrebări de adresat grupului de persoane:
1. Credeți că orfelinatele din România sunt niște locuri sigure unde poate
crește un număr așa mare de copiii?
2. Cum credeți că sunt educați copiii din orfelinate ?
3. Ce credeți că se întâmplă cu un copil când iese dintr-un orfelinat ?
4. Cum am putea stopa abandonul ?
5. Există abuz în orfelinate ?
6. Cum putem oprii abuzul în centrele de plasament ?

V. Ipoteze de lucru:
1. Cel mai mare număr de copii abandonați este cel al copiilor lăsați în
maternități.
2. Foarte puțini copii din centrele de plasament ajung oameni de succes
după ieșirea din orfelinate.
3. Orfelinatele care se ocupă de educația copiilor sunt rare.
4. Numărul copiilor abandonați, crește de la o zi la alta.
5. Abuzul este prezent în majoritatea centrelor de plasament.

VI. Populația de interes:

Grupul pe care l-am ales pentru acest plan de cercetare este format dintr-
un număr foarte mic al copiilor din cadrul orfelinatelor din România.

2
VII. Metodologia utilizată:

Datele culese pentru a răspunde la întrebările mele din cadrul planului de

cercetare au fost culese în special din cadrul interviurilor, apoi date din
cadrul chestionarelor și nu în ultimul rând, datele celor care au făcut studii de
caz pe baza acestui subiect. Datele au fost colectate în perioada lunii ianuarie
2020 și au avut ca scop obținerea de date despre orfelinatele din țara noastră.
Metodologia de cercetare a avut un demers de analiză cantitativă și
calitativă a datelor și documentelor alese.

O să las câteva exemple din interviurile pe care le-am găsit, date de copiii
din orfelinate:
 „M-a găsit o femeie și m-a dus la spital. De acolo am intrat imediat
în măsura de protecție. Urăsc ziua când am intrat pe porțile
centrului. Toată lumea își bătea joc de mine. Începuse după un timp
să mă țină numai pe coji de nucă, dacă nu făceam ceea ce spune.
Trebuia să le spălăm la picioare pe instructoare. Erau seri când
dormeam nemâncat, eram flămând. Dar mai bine preferam să nu
mă prezint la masă decât să-mi primesc un castron cu ciorbă în cap
sau linguri în cap. Preferam sa mă pun la somn plângând decât să
stau la masă cu niște oameni care îmi făceau rău. Atunci când
aveam musafiri, toată lumea se comporta frumos cu noi. Dar

3
 după... începeau să ne ia toate plasele cu dulciuri. Sau noi, cei mici,
trebuia sa le dăm banii sau dulciurile pe care le primeam doar ca să
nu ne luăm bătaie.
Vedeam copii mai mari cum întrețineau relații sexuale cu fetele.
Erau băieții care ne agresau și pe noi, cei mici, cu acte sexuale. Am
făcut vârsta de 18 ani. Am decis sa plec din centru și să nu mă mai
uit înapoi. Dar se pare că odată cu plecarea mea am făcut mai mult
rău. Copiii mici sunt bătuți. Copiii mari sunt amenințați cu bătaia.
Chiar acum de curând am avut un caz în care prietena mea a fost
amenințată cu bătaia. Se pare că am făcut o greșeală. Eu am
terminat școala de hairstylist, dar degeaba. Nimeni nu mă
angajează că nu am experiență. Și decât să mor de foame mai bine
m-am angajat ca brutar. Salariul meu este de 1 060 de lei. Dar nici
pe ăștia nu-i iau. Stau la un bloc unde nu mai locuiește nimeni.
Banii nu-mi ajung pentru facturi, trebuie să mă împrumut de fiecare
dată. Blocul se va vinde, eu voi fi dat în stradă. Ăștia suntem noi,
copiii din plasamente. Dar cea mai mare rugăminte a mea este să-i
ajutați pe ei, nu pe mine.“ (tânăr post-instituționalizat, jud.
Prahova)
 „Am ajuns în sistemul de protecție prin moartea familiei mele. Am
ajuns într-un spital, de unde am fost preluat de cei de la protecția
copilului și plasat la o familie de asistenți maternali unde m-am
simțit foarte bine până la 12 ani, când am fost mutat la un alt
asistent maternal. Am fost încadrat într-un grad de handicap ca să
beneficiez de suport financiar mai bogat. Am fost internat la Socola
pentru că spun lucrurilor pe nume. Fenomenul de bullying a fost și
este foarte prezent la familia maternală.“ ( tânăr dintr-un orfelinat )

VIII. Modalitatea de eșantionare

Modalitatea de eșantionare este eșantionare aleatorie simplă. Eșantionarea
aleatorie simplă este o metodă de eșantionare statistică, fiind cea mai cunoscută
metodă din rândul metodelor de selectare bazate pe probabilitate egală.