UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
Forma de învățământ ID
Anul II, Grupa 1
Disciplina: Bazele teoretice ale evaluării psihologice Student:
Tema nr. 1 Biolan Andra Rosalina

Fișă de anamneză psihologică

- Copilul diagnosticat cu depresie –

București,
14.11.2022

1
 I

Cerință: Creați o fișă de anamneză pentru copii. Aplicați anamneza unui copil.

Datele personale ale copilului:

Nume și prenume: Militaru Irina

Data și locul nașterii: 05 aprilie, 2010, Giurgiu, Jud. Giurgiu

Vârstă: 12 ani

Domiciliul unde conviețuiește cu mama, tatăl vitreg și o soră vitregă: Cartierul Berceni,
București

Ocupație: elevă

Simptomele actuale și trecute / evenimente marcante:

Cu ajutorul interviului clinic structurat pentru DSM – IV, versiunea pentru copii(KID-SCID),
a fost posibilă evaluarea psihologică a subiectului Irina Militaru, a obținerii informațiilor
generale, precum și a informațiilor oferite de către părinți. Așadar, constat următoarele:

În prezent, Irina trece prin perioade intense de auto-izolare, neavând apetit și ascultând
muzică tristă la ea în cameră. Conform membrilor familiei, aceasta are o relație dezarmonioasă
cu aceștia, plină de certuri, altercații fizice și plânsete. De asemenea, ea nu prea are prieteni,
manifestând un comportament anxios în societate. Îi este foarte teamă de tatăl vitreg și își urăște
sora vitregă. Rezultatele școlare sunt sub-mediocre, de multe ori lipsind de la școală pentru a
petrece toată ziua în pat.

În trecut, Irina a avut mai multe atacuri de panică la școală, manifestate prin senzații de
sufocare, amețeli și leșin. Din păcate, Irina și-a pierdut bunica în urmă cu 2 ani, eveniment peste
care nu a reușit să treacă, deoarece aceasta a fost cea mai apropiată persoană din viața ei. Pe tatăl
său biologic nu îl cunoaște, acesta nefăcând parte din viața ei. Neînțelegerile din familie o

2
afectează de mai mulți ani, făcând-o să se simtă nesemnificativă, nedorită, singură, împingând-o
uneori la gânduri de suicid.

1. Familia

Date despre mediul familial:

- Mama:

Nume și prenume: Ene Aspazia Maria

Data și locul nașterii: 11februarie, 1986, Giurgiu, Jud. Giurgiu

Vârsta la momentul aducerii pe lume a Irinei: 24 ani

Ocupație: Agent Call Center

Observații: Este o persoană care nu face față stresului și fumează aproape 2 pachete de țigări
pe zi

- Tatăl vitreg:

Nume și prenume: Ene Dorin George

Data și locul nașterii: 22 iulie, 1978, Giurgiu, Jud. Giurgiu

Vârstă: 44 ani

Ocupație: Paznic la o fabrică de pâine

Observații: Este dependent de alcool și tutun.

- Sora vitregă:

Nume și prenume: Ene Gabriela Alina

Data și locul nașterii: 4 iunie, 2001, Giurgiu, Jud. Giurgiu

Vârsta: 21 ani

3
 Ocupație: Șomer

Observații: Este o persoană rebelă.

2. Atmosfera în familie:

Atmosfera este tensionată, incomfortabilă. Relatia dintre Irina și sora vitregă este una toxică
și competitivă, iar cu tatăl vitreg are o relație care include violență verbală iar uneori și fizică.
Relația dintre Irina și mama ei este relativ bună. Cu toate acestea, Irina se simte de parcă ar fi
întotdeauna pe ultimul loc în cadrul familiei.

3. Planurile părinților privind viitorul Irinei:

Dorința acestora este ca în viitor Irina să termine liceul pentru a putea urma studii superioare
în cadrul unei facultăți.

4. Situația școlară

Irina este o elevă de nota 6, depune efort minim pentru a obține o notă de trecere. Profesorii
sunt de părere că are mult potential, dar nu au reușit să o motiveze. Aceștia au observat starea de
spirit, ea nefiind prezentă mental în timpul orelor de curs, fiind neatentă, total pierdută în
propriile gânduri. Irina lipsește foarte des și nu se implică niciodată în proiectele care trebuie
făcute în echipă.

5. Socializarea în cadrul școlar:

Socializează cu 2 fete, dar în general se înțelege mai bine cu băieții. Din păcate, colegii fac
glume pe seama ei, fapt care o necăjește foarte tare. Are încredere doar într-un profesor care îi
cunoaște pe alocuri situația și care încearcă sa o protejeze în diverse moduri. Atmosfera poate fi
plăcută dar în general nu se simte bine la școală.

6. Meseriile față de care a arătat interes: medic veterinar, asistent medical, asistent social.

Irina este un copil extraordinar de sensibil care iubește animalele, considerându-le pure, și
suferă când le vede chinuindu-se. La fel reacționează și în cazurile oamenilor străzii sau copiilor
neajutorați/orfani.

4
 7. Conduita la școală:

Respectă profesorii în timpul orelor de studiu, dar fumează singură în toaleta fetelor.
Limbajul corporal sugerează teamă și este în general este tăcută. Nu face întotdeauna ce i se cere,
pe motiv că nu are inspirație sau că ,,nu se pricepe”. Mai are un obicei prost: mâzgălește banca în
care se află, lasă gunoaie si dezordine în urmă.

8. Conduita acasă

La fel ca și la școală, Irina este foarte dezordonată, având o cameră neîngrijită, chiar
murdară, fiindu-i întotdeauna lene să curețe și nu își ajută familia la spălatul vaselor sau la orice
altă cerință în ceea ce privește curățenia. Familia o critică în mod constant pentru asta și în
general pentru orice. Acest copil distruge lucruri când se înfurie, vandalizând diferite obiecte.

9. Temperament

Aceasta este timidă, dar se înfurie repede. Are foarte multe emoții în diferite situații și se
află tot timpul într-un mod defensiv. Temperamentul său este instabil, având reacții intense la
cele mai mici imbolduri, sau dimpotrivă, devenind absolut absentă mental în acel moment.

10. Personalitate:

Este o persoană pesimistă, este răzbunătoare (maiales cu familia), este ambițioasă doar când
vrea, este și prietenoasă dar acest lucru nu se vede prea des din cauza fricii de a socializa și a
anxietății pe care o simte în locurile publice.

Diagnostic:

Din cauza stărilor profunde de tristețe și furie, a anxietății, a frecvenței atacurilor de panică și a
stărilor de leșin, precum și a tendinței de auto-izolare, a lipsei motivației, a atmosferei familiale
toxice și stresante,Irina Militaru a fost diagnosticată cu depresie clinică. Depresia este o tulburare
mentală, caracterizată prin cel puțin două săptămâni de dispoziție scăzută generalizată, stimă de
sine scăzută și pierderea interesului, chefului sau a plăcerii în activitățile normale.

5
 Observații:

În ciuda propriilor probleme, părinții Irinei își doresc să o ajute pe aceasta prin cooperarea cu
specialistul, însă și ei la la rândul lor au nevoie de terapie pentru a putea înțelege mai bine
situația fiicei lor.

II

Cerință: -Parcurgeți manualul cursului până la pagina 42.

-Alegeți o pagină și un paragraf din cadrul materialului parcurs.
-Alcățuiți o întrebare cu răspuns mutiplu din conținutul ales. Marcați raspunsul corect.

,, Există două modalităţi cu care un cercetător poate alege să culeagă date folosind
observaţia: ca observator ascuns şi ca observator participant. Ca şi observator ascuns,
cercetătorul încearcă să evite contactul cu subiectul observaţiei. În altă situaţie, cercetătorul poate
alege să fie un observator participant, devenind parte a mediului pe care îl observă. În acest caz
el este parte din situaţie şi într-un fel, contribuie la ea. Contribuţia sa poate fi contribuţia normală
pe care ar avea-o oricine în acea situaţie, sau poate consta într-o contribuţie atent planificată în
scopul testării unei ipoteze specifice.

Un avantaj al observaţiei participative este acela că intervenind în situaţia test, putem să

testăm unele ipoteze creeând situaţii ce este improbabil să apară în mod natural. Metoda studiului
de caz deseori implică o observaţie participativă. De exemplu, Piaget nu şi-a observat în mod
pasiv copiii. El a pus întrebări, a creat situaţii-test, a interacţionat cu ei şi le-a observat
răspunsurile. Un alt avantaj al observaţiei participative este acela că ea îl face pe observator mai
puţin intruziv, astfel reducând posibilitatea ca observatorul să influenţeze subiectul observaţiei,
determinându-l să se poarte într-un anumit mod ”.

6
Întrebare: Ce avantaje prezintă observația participativă?

Răspuns:

a) Copiii pot fi observați în mod pasiv;

 b) Intervenind în situația test, putem să testăm unele ipoteze creând situații ce sunt
improbabil să apară în mod natural;
c) Interacționând cu subiecții, învățăm să empatizăm cu ei.
d) Observatorul poate să fie intruziv.

Răspuns corect: b)

e2779f37-81f0-4af8-bdb8-c7312ec8ac3c