STUDIU DE

CAZ

HIPERACTIVITATE

Educatoare: RAULEA ANCA

CIOCHINA ANDRADA

GRADINITA LEARN & PLAY Sibiu

ETAPA I a studiului de caz

FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ
Date personale
1. Numele şi prenumele: D. V.
2. Locul şi data naşterii: sIBIU 21.06.2009

I. Date privind mediul familial

Familia Numele şi Anul Pregătirea Profesiunea Locul de
prenumele naşterii şcolară Funcţia muncă
Tata L. 1972 Academia de poliţist
Poliţie
Mama A. 1974 Facultatea de doctor
Medicină
Fraţi
Surori A. 2001

2. Caracteristicile vieţii de familie

a. Tipul familiei
 normală
- un părinte decedat
- părinţi despărţiţi
- părinţi vitregi
b. Climatul familial
 înţelegere deplină
- conflicte mici şi trecătoare
- dezacord marcant între părinţi
- familie dezorganizată
c. Persoane influente din afara familiei
- bunicii (şi din partea mamei şi din partea tatălui

II. Date privind starea de sănătate:

1. Caracteristici ale dezvoltării fizice
- este bine dezvoltat din punct de vedere fizic
2. Îmbolnăviri:
a. anterioare intrării în grădiniţă -
b. pe parcursul şcolarizării
- pneumonii repetate
3. deficienţe, nevoi speciale (senzoriale, motorii)
Radu se joacă deseori cu mâinile ,se mişcă permanent pe scaun, părăseşte scaunul ,plimbându-se prin clasă
atunci când regulile grupei impun să rămână aşezat .Are adesea dificultăţi în a-şi aştepta rândul ,vorbeşte
excesiv ,repezindu-se cu răspunsuri înainte ca întrebările să fie formulate .Deseori se caţără sau aleargă
atunci când nu este permis.

III. Date privind dezvoltarea proceselor cognitive:

1. Caracteristici ale proceselor senzorial-perceptive:
- predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei
- predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei
- percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare
 percepţie complexă (spirit de observaţie)
2. Memoria
- foarte bună
 bună
- medie
- slabă
 - foarte slabă
3. Imaginaţia
- săracă
- bogată
 Reproductivă
- reproductivă – creativă
 pentru activităţi practice
- pentru activităţi literar artistice
4. Limbajul
- Vocabular bogat; exprimare frumoasă şi corectă;
♣ Exprimare uşoară şi corectă
- Vocabular redus; exprimare greoaie
- Vocabular foarte sărac; exprimare incorectă
5. Nivel de inteligenţă
- inteligenţă superioară
 Inteligenţă deasupra nivelului mediu
- inteligenţă de nivel mediu
- inteligenţă sub limită

IV. 1.Conduita preşcolarului în timpul activităţii

- Atent, participă activ, cu interes
♣ atenţia şi interesul inegale, fluctuante
- de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat
- prezent numai fizic, cu frecvente distrageri
2. Purtarea în general:
- exemplară, corectă
 cu abateri comportamentale, relativ frecvente, dar nu grave
- cu abateri comportamentale grave, deviante
- alte menţiuni …

Conduita în grup, integrarea socială a elevului

Participarea la viaţa de grup:
- ai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ
- Participă numai dacă este solicitat
♣ este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile
executive
- sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii
- activ, sociabil, cu iniţiativă
- alte menţiuni …datorită tulburărilor de vorbire este nesigur,
stabileşte mai greu
relaţii cu ceilalţi copii, este puţin mai retras.

V. Caracteristici ale personalităţii

1. Temperamentul
♣ puternic exteriorizat, impulsiv, iritabil, uneori agresiv, activ, cu tendinţe de dominare a
altora
- exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil,
vorbăreţ, nestatornic (vorbeşte cu copiii în timpul jocului, iar ei îl înţeleg şi încercă să-
l integreze)
- calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu
adaptabil, rezistent la solicitări repetitive
- interiorizat, hipersensibil, retras, nesigur, anxios
- tip combinat – caracteristici:
2. Aptitudinile
a. aptitudini generale
pentru activităţi de construcţii
 b. aptitudini speciale
- îi place să citească imagini din cărţi
3. Trăsături de caracter în devenire
a. atitudini a de sine
atitudine pozitivă a de sine
b. atitudini a de ceilalţi
- deschisă, prietenoasă a de colegii săi.
c. atitudini faţă de muncă
- harnic, ordonat, organizat, execută cu plăcere sarcinile date.
4. Interese
a. activităţi preferate în cadrul grădiniţei /şcolii
- educaţie fizică
- joc de construcţii
- citire de imagini
b. preocupări de tip liber
- jocuri cu sora lui
5. Alte însuşiri semnificative
- are deprinderi igienice formate;
- îi place să vină la grădiniţă ,dar în fiecare dimineaţă face mofturi şi plânge la
despărţirea de mama sa ,ca apoi să nu mai vrea să plece.
- în cadrul jocurilor comentează la fiecare regulă a jocului ,dorind mereu să i se dea
atenţie numai lui în mod special.
- are o atitudine deschisă a de educatoare, nu se fereşte de ele, ci doreşte să vorbească
cu ele, are încredere în ele;
- în relaţiile cu copiii este deschis, dar copiii nu îl preferă (deşi acum în ultimele
săptămâni am văzut că sunt câţiva copii care se joacă zilnic cu el);
- Radu nu are atitudini agresive de respingere a de ceilalţi copii.

Metode de cunoaştere: - observaţia permanentă

- convorbirea
- metoda biografică
- testul
ETAPA a II-a

STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE

 Nevoia de apreciere a adulţilor asupra persoanei sale ,dându-i încredere în forţele proprii.
 Nevoia de a-şi consuma într-un mod organizat energia pe care o are.
 Nevoia de socializare, de integrare într-un grup pentru a stabili relaţii de prietenie cu ceilalţi
copii (pentru că Radu nu are prieteni foarte mulţi), poate a nu se considera „altfel”;
 Nevoia de comunicare – legată de celelalte nevoi, pentru că trebuie să-şi convingă colegii că nu
este diferit faţă de ei.
 Nevoia de a învăţa – o bună exprimare şi comunicare este legată de capacităţile intelectuale ale
lui Radu, care şi le poate dovedi în mare parte şi printr-un limbaj corespunzător;
 Nevoia de afecţiune - Radu are nevoie să fie iubit, în ciuda tulburării pe care o are;
 Nevoia de o imagine de sine mai bună pentru a-şi învinge reţinerea a de orice activitate,
timiditatea, de a căpăta încredere în forţele proprii şi a participa, astfel, activ la orice activitate
realizată în grădiniţă, dar şi în familie.

ETAPA a III-a
PLAN DE INTERVENŢII

Obiective de realizat de către copil şi acţiuni ce trebuie urmate pentru realizarea

obiectivelor:
*dezvoltarea capacităţii de autocontrol şi autoevaluarea progreselor ;
*încurajarea relaţiilor de prietenie ,de încredere reciprocă;
*dezvoltarea abilităţilor de exprimare a emoţiilor pozitive;
*utilizarea tehnicilor de recompensare imediată;
*îmbunătăţirea abilităţilor de luare de decizii şi de finalizare a activităţilor;
*educarea independenţei în acţiune ,a iniţiativei în desfăşurarea activităţilor;
*constituirea unui stil propriu de învăţare.
 A)”Gândeşte-te cum eşti şi desenează cum vrei să fii”
- oferă copilului ocazia de a reflecta;
- încurajează autocunoaşterea copilului

METODE FOLOSITE:- reflexia ;

- dezbaterea în perechi;
- realizarea de desen.
 B)”Vrei să fii prietenul meu”

ACTIVITĂŢI PROPUSE:

- integrarea în jocuri de echipă cu ceilalţi copii;(Domino ,Loto ,Şah în imagini)

- realizarea de lucrări colective;(Cartierul în care locuiesc ,Parcul de joacă)
- rezolvarea unor jocuri puzzle în cooperare cu ceilalţi copii;
- cum te-ai simţi participând la aceste activităţi?(discuţii cu educatoarea).

METODE FOLOSITE :- învăţarea prin descoperire;

- jocul de rol;
- autoevaluarea ;
- imageria mentală;
- activităţi ludice de relaxare ;
- comentarea unor texte şi imagini.
 C)”Şi eu sunt la fel de bun”
„Rezolv toate sarcinile primite în timpul propus.”

- activităţi de analiză a modului de realizare a sarcinilor (discuţii libere);

-„Cum te-ai simţit astăzi când ai realizat aceste activităţi?”
(discuţie cu educatoarea)
METODE FOLOSITE :- învăţarea prin cooperare;
- învăţarea experimentală;
- vizualizarea creativă;
- călătoria;
- jocul de rol;
- autoevaluarea;
 D)”Ce mi-a plăcut astăzi la grădiniţă sau acasă ?”

ACTIVITĂŢI PROPUSE:
- discuţie cu educatoarea;
- desenează ce ţi-a plăcut ;
- jucăria preferată;
- prietenul cel mai bun;
- jocuri colective.
METODE FOLOSITE:
- reflexia;
- vizualizarea reflexivă;
- metode de comunicare şi facilitare a interacţiunii(Îmi place aceasta pentru că...);
- autoevaluarea (Cum te-ai simţit după aceste activităţi?);
- imageria mentală.

 E)”Dacă aş fi educatoarea grupei aş realiza....

Discuţie cu educatoarea pentru a fi capabil de a lua decizii ,de a avea iniţiativă.

ACTIVITĂŢI PROPUSE
- rol de lider în jocurile de rol ;
- sarcină de care să răspundă numai el(ordine la bibliotecă ,completarea calendarului naturii) ;
- terapie prin joc ;
- învăţarea de abilităţi pentru interacţiune;
- consiliere individuală.

METODE FOLOSITE
- jocul de rol;
- reflexia;
- autoevaluarea;
- călătoria;
- comentarea de imagini;

 F)”Ce am învăţat participând la aceste activităţi?”

„Cum mă simt acum?”
„Ce voi face de acum?”

ACTIVITĂŢI PROPUSE
- de autoevaluare;
- discuţii cu educatoarea;
- realizare de desene;
- discuţii cu părinţii împreună cu Radu;

METODE FOLOSITE
- dezbaterea în grup;
- autoevaluarea ;
- problematizarea ;
- punerea în situaţie;
- completarea de scale;
- completarea de fişe de evaluare.

 G) JURNALUL PRACTICILOR POZITIVE

- data
- Ce a făcut bine
- Cum a reacţionat după fiecare discuţie
- Cum a reacţionat educatoarea
- Reacţia educatoarei

PRINCIPII FOLOSITE ÎN REALIZAREA ACESTEI STRATEGII

- de folosit experienţa acumulată;
- reducerea negativismului;
- angajarea activă în procesul de învăţare;
- crearea unei atmosfere în care să fie posibile erorile şi greşelilor;
- crearea unei atmosfere propice dintre participanţii la procesul de instruire;
- motivarea procesului de învăţare practicat;
- trecerea gradată de la învăţarea deprinderilor simple la cele complicate;
- posibilitatea autoevaluării;
- folosirea feedback - ului ca metodă de evaluare continuă;
- reducerea stresului;
- încurajarea de soluţii proprii;
- terapie şi asistenţă în situaţii de criză.

SFATURI PENTRU PĂRINŢI:

- petrecerea timpului alături de copilul lor
- întocmirea unei liste de reguli împreună cu copilul şi respectate de copil şi familie;
- folosirea recompenselor :laude ,mângâieri...;gen” Mărul cu mere”(fiecare acţiune pozitivă să fie recompensată
cu câte un măr aşezat în pom ,iar dacă greşeşte să ia mărul);
- a nu se supradimensiona greşeala sau comportamentul ;
- stabilirea unor pauze între acţiuni;
- supravegherea constantă;
- atenuarea focalizării excesive pe comportamentele problematice;
- însuşirea anumitor abilităţi de relaţionare şi asumarea responsabilităţilor pentru comportamentul copilului;
- întocmirea unor reguli de către copil , educatoare, părinţi ,evitându-se negaţia
ex. „Joacă-te fără zgomot”, „Aşteaptă-ţi rândul”” Poţi vorbi fără să strigi”
„Mai încet cu alergatul”