Model de fişă psihopedagogică şi ghid de completare

FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ

I. DATE PERSONALE
Numele şi prenumele Hudi Marius Giulian, anul naşterii 2012.
Localitatea Lugașu de Sus , Judeţul Bihor.
A absolvit clasele anterioare la Scoala Gimnaziala “Ovidiu Drimba”.

II. DATE ASUPRA FAMILIEI

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor:
a) Tata : morar
2. Mama : brutar
3. Atmosfera şi climatul educativ din familie:
Relaţiile din cadrul familiei sunt armonioase, bune, organizate, bazate pe dragoste,
înţelegere, oferind condiţii favorabile pentru creştere şi dezvoltare echilibrată.

Există o atmosferă destinsă şi o preocupare deosebită a părinţilor pentru dezvoltarea copilului

din toate punctele de vedere.

Părinţii sunt mereu preocupaţi şi interesaţi de evoluţia copilului şi de educaţia primită în

şcoală, copilul fiind susţinut şi stimulat pentru a îndeplini sarcinile cerute de profesori.

4. Starea de sănătate a familiei : caldă, primitoare, cu un ambient plăcut.

III. STAREA DE SĂNĂTATE A ELEVULUI

FB/Sănătos clinic
Starea generală a sănătăţii
Antecedente
NU
Dezvoltare fizică normală
DA
Deficienţe, handicapuri
NU

IV. PERFORMANŢA ŞCOLARĂ

Mediile din anii anteriori: clasa 2, clasa a 3 a, le-a finalizat cu rezultate de foarte
bine la toate disciplinele de învățământ.
 V. ACTIVITĂŢI ÎN AFARA CLASEI ŞI A ŞCOLII

Ieșitul cu prietenii, își face temele, învață, citește, se uită la televizor, merge să se joace cu
copii.

VI. PARTICULARITĂŢILE MUNCII INTELECTUALE

1. CARACTERISTICI
Pregatire sistematică, temeinică, depăşind manualul
DA
Pregătire organizată, temeinic, limitându-se la manual
NU
Alternează pregătirea conştiincioasă cu perioade de demotivare NU

Neglijent, improvizează răspunsurile, copiază temele de la colegi NU

Învaţă în salturi pentru a obţine calificative minime NU

VI.

VII. PROFILUL PSIHOLOGIC AL PERSONALITĂŢII ELEVULUI

1. Inteligenţă, aptitudini, stil de muncă:

a) inteligenţă generală
Nivel de inteligenţă
Foarte inteligent Inteligent Mediocru Scăzut
X

Are o gândire algoritmică, deductivă si productivă.

Surprinde legăturile dintre cunoştinţele anterioare şi cele care trebuie asimilate.

Rezolvă cu facilitate probleme, exersând diverse modele rezolutive dar şi prin găsirea
de noi alternative.

Stabileşte rapid relaţii logice şi cauzale între fenomene, între materialul intuitiv şi
realitatea înconjurătoare.
Găseşte soluţii ingenioase pentru rezolvarea unor situaţii noi.

 Comunicarea verbală: cu intonaţie

  Comunicarea nonverbală: trăirile sale sunt acompaniate şi întărite de o gestică
corespunzătoare

 Limbajul oral: foarte expresiv, fluent

 Limbajul scris: scrie îngrijit, ordonat, acorda atenţie scrisului

 Are o capacitate extraordinară de stocare a informaţiilor, reuşind într-un timp scurt să

reţină aproape toată cantitatea de date transmise.

 Memoria de lunga durată este foarte bună.

 Memorează atât logic cât şi mecanic.

 Volumul atenţiei : se orientează asupra unui număr mare de elemente

 Concentrarea atenţiei : are capacitate de concentrare sporită
 Stabilitatea atenţiei : are atenţie mobilă, flexibilă
 Distributivitatea atenţiei : are atenţie distributivă
 Voinţa : uneori manifestă nehotărâre, are comportament oscilant, dar are încredere în
forţele proprii.

b) aptitudini
Predominante sunt aptitudinile pentru ştiinţele reale: dovedeşte o aptitudine
elementară de a realiza calcule numerice şi o curiozitate vie pentru mediul
înconjurător, pentru explorarea realităţii şi naturii, pentru tot ce este nou.

a) stilul de muncă al elevului

interesul- participarea la lecţii
Este atent la ore, activ, vorbește când este întrebat, învață repede lecția și este atent la detalii.

Nu doreşte să atragă în mod expres atenţia şi simpatia celor din jur, este o fire independentă.
Motivaţia este atât intrinsecă (nu are nevoie de foarte multe aprecieri), cât şi extrinsecă
(uneori pentru sarcini care nu-i sunt pe plac are nevoie de aprecieri şi recompense).

- modul de organizare al activităţii de învăţare

 are percepţie bună – spirit de observaţie
 are capacitate de orientare spaţio-temporală bună
 are un câmp vizual central şi periferic normal dezvoltat
 are capacitatea de a diferenţia cu precizie nuanţele cromatice
 are capacitatea de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte
 își structurează materia,
 citește și reproduce ceea ce înțelege cu cuvintele lui,
 - independenţă, creativitate
Are o imaginaţie reproductivă, înţelege conţinuturi cu un grad ridicat de abstractizare,
construind suportul imagistic al acestora.

Poate reconstitui şi exprimă prin imagini datele unei probleme şi relaţiile dintre
acestea, îşi imaginează modul de funcţionare al diverselor experimente, fenomene
naturale (stări de agregare, circuitul apei în natură, activitatea vulcanică) .

b) latura afectiv-emoţională
Capacitatea de autocontrol: foarte bună, se manifestă cu masură.

Exprimarea adecvată a propriilor emoţii: îşi exteriorizează într-o manieră

plăcută trăirile.

Dispoziţia afectivă: este un copil echilibrat, dar prezintă o uşoară labilitate

emoţională specifică vârstei.

2. Comportarea şi activitatea în colectiv:

a) conduita în familie
- faţă de părinţi
Este deschis, sincer și respectuos.
- faţă de fraţi
Este comunicativ, deschis și darnic.
b) conduita în şcoală
Este foarte vorbăreț, își ajută colegii la teme, le explică colegilor unde nu se descurcă,
este amabil, este sincer și onest și îi place să cunoască colegii noi.
c) conduita în societate şi între prieteni
Plin de încredere în sine, determinat, comunicativ, sociabil și deschis.

d) comportarea generală a elevului

Este un evelev implicat, dornic să cunoască, dornic să învețe, sincer și deschis, este echilibrat,
știe să se adapteze noilor schimbări destul de repede.

3. Trăsături de personalitate:
a) temperamentul

Are un temperament preponderent extrovert, sangvinic.

Este un elev care se implică uşor în activitate şi are un ritm uniform de lucru.
 Este echilibrat şi rezistent la stres. Se adaptează uşor situaţiilor noi, este optimist şi trăirile
emoţionale sunt adecvate împrejurărilor.

b) balanţa emoţională

Este sociabil, exprimă respect şi apreciere pentru ceilalţi, este amabil, politicoas, şi îşi
îndeplineşte sarcinile în mod corespunzător.

c) trăsături dominante de caracter

Întotdeauna este creativ, acest lucru reflectându-se în răspunsurile complete şi bogate pe care
le dă.

VIII. ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ

În ceea ce priveşte dezvoltarea ulterioară a elevului, este indicat ca acesta să se

orienteze către orice domeniu cu caracter ştiinţific, exact, având în vedere aptitudinile
şi pasiunea pentru ştiinţele exacte.

IX. APRECIERI ŞI RECOMANDĂRI

Elevul învaţă foarte bine, este conştiincios, prezintă un nivel al achiziţiilor şcolare peste
medie.
Prezintă un interes deosebit pentru disciplinele exacte: matematică și științe ale naturii.
Are o atitudine pozitivă faţă de şcoală şi familie, interacţionează şi colaborează foarte bine cu
colegii şi profesorii.
În ceea ce priveşte receptivitatea de învăţare, elevul are o capacitate mare de concentrare, are
memorie logică.
Motivaţia de învăţare este intrinsecă, cognitivă.
Elevul este perseverent, îşi pregăteşte lecţiile cu conştiinciozitate, învaţă sistematic, logic.
Este activ şi atent la ore, nu absentează, are un spirit de observaţie dezvoltat.
Toate operaţiile gândirii sunt funcţionale la un nivel ridicat, atât în domeniul obiectelor şi
fenomenelor, cât şi în sfera noţiunilor şi ideilor abstracte.
În ceea ce priveşte memoria, prezintă un nivel normal al raţionamentului logico-matematic,
un volum mare al memoriei de scurtă/lungă durată.
În concluzie, dezvoltarea elevului în plan fizic, psihic şi educaţional se realizează în
limitele specifice vârstei.
Pentru ca roadele muncii intelectuale să se poata configura într-o carieră împlinită, are nevoie
de un real sprijin şi motivaţie din partea părinţilor, profesorilor, celor apropiaţi, fără a o
supraaglomera şi presa.

10.2. Ghid pentru completarea fişei psihopedagogice

- La cap. II. punctul 2 se va urmări:
a) înţelegerea deplină între părinţi, între părinţi şi copii;
b) conflicte mici şi trecătoare în familie;
c) dezacord marcant între părinţi, eventual între părinţi şi copii;
d) familie dezorganizată;
e) starea materială a familiei;
f) condiţii de muncă a elevului:
- acasă
- internat.

- La cap. IV se vor menţiona:

a) discipline cu rezultate foarte bune;
b) descipline cu rezultate mediocre;
c) interesele, preferinţele pentru……;
d) succese deosebite (concursuri, olimpiade)…..;
e) frecvenţa;

- La cap. V Activităţi preferenţiale în afara clasei şi a şcolii:

- sport, muzică, literatură, limbi străine, dans, informatică, activităţi practice, artă plastică etc.

- La cap. VI punctul 1, alineatul a), se va urmări:

- puterea de a judeca, capacitatea de a înţelege rapid o situaţie, un mesaj, posibilitatea de a
forma rapid asociaţii, funcţionalitatea cunoştinţelor, efectuarea rapidă a unor prescurtări,
flexibilitatea în soluţii;
- în opoziţie cu aceste aspecte calitative se întâlnesc: inerţia, rigiditatea, lipsa de receptivitate,
conservatorismul, gradul deficitar de analiză şi sinteză, de abstractizare, generalizare,
concretizare.

Nivel de inteligenţă
Foarte inteligent Inteligent Mediocru Scăzut

- La cap. VI, punctul 1, alineatul b):

Aptitudinile sunt:
a) particularităţi ale personalităţii;
b) asigură succesul în rezolvarea sarcinilor de orice fel;
c) se formează şi se dezvoltă prin exerciţiu, având la bază potenţialul ereditar şi condiţiile de
mediu favorabile;
d) orice însuşire sau proces psihic privit sub aspectul eficienţei devine aptitudine.

Calitatea limbajului (fluiditatea verbală a cuvintelor, a ideilor, claritatea şi acurateţea în

exprimare, volumul vocabularului, claritatea şi corectitudinea scrisului, capacitatea de ordonare a
informaţiei, originalitatea, puterea de convingere şi încărcătura afectivă a exprimării).
 Calităţile memoriei ( memoria mecanică sau logică, predominant auditivă sau vizuală), volumul
memoriei, trăinicia, fidelitatea, mobilitatea păstrării, capacitatea şi promptitudinea reactualizării,
folosirea de mijloace mnemo-tehnice).
Calităţile imaginaţiei: aspectul involuntar (visul - indice al stării de sănătate; somn profund,
odihnitor - somn cu vise semnificative sub aspectul naturii lor, reveria sub aspectul frecvenţeor, a
efectelor, prezenţa asociaţiilor imaginative spontane), aspectul voluntar (prin imaginaţia reproductivă,
adică reconstituirea imaginilor noi, nepercepute pe baza unei descrieri). Imaginaţia creatoare are ca
produs imagini noi, exprimând o poziţie personală, originală. Visul de perspectivă este o exprimare
intuitivă aa scopului, a idealului de viaţă.
Calităţile atenţiei:
- atenţie stabilă - labilă;
- atenţie mobilă - inertă;
- volumul atenţiei (mare, medie, redusă);
- distributivitatea atenţiei (mare medie, redusă);
- capacitatea de concentrare (foarte bună, bună, slabă).
Spiritul de observaţie: capacitatea de a observa date puţin evidente, dar care au o anumită
semnificaţie.
Aptitudini speciale:
- aptitudini matematice (capacitatea de concentrare, capacitatea de corelare a datelor, de analiză
şi sinteză, de abstractizare, generalizare, elaborarea corectă a comparaţiilor, imaginaţie
spaţială, emiterea de ipoteze, selecţionarea lor, găsirea rapidă a soluţiei de organizare a
datelor, (algoritm); formularea corectă a concluziilor în lanţ, capacitatea de a prescurta un
raţionament, flexibilitatea soluţiilor, claritatea în exprimare, înţelegerea memorarea, operarea
cu simboluri, atracţia spre problematic);
- aptitudini tehnice (percepţia spaţială şi temporală, acuitatea senzorială - vizuală, auditivă,
tactil – chinestezică -, timp de reacţie scăzut, calităţile atenţiei, precizia în execuţia mişcărilor,
coordonare manuală, dexteritatea manuală a degetelor, mobilitate, supleţe în mişcări,
inventivitate, antrenare cu plăcere în activităţi de ordin tehnic, cu caracter practic, cu intuiţie);
- aptitudini artistice: muzicale (acuitate auditivă, simţul ritmului, perceperea şi reproducerea
sunetelor, memorie auditivă, creativitate muzicală); plastice (claritatea percepţiei imaginilor,
corectitudinea percepţiei spaţiale, priceperea de a identifica elemente componente ale
obiectului şi relaţiile dintre ele, aprecierea obiectelor, aprecierea perspectivei, memoria
vizuală dezvoltată, redarea grafica fidelă, discriminare cromatică, creativitate); aptitudini
sportive.

- La cap. VI, punctul 1, articolul c) Stilul de muncă al elevului:

Interesul- participarea la Modul de organizare a activităţii de învăţare, Independenţă, creativitate
lecţii se vor urmări:
- intervine cu completări, - sistematic, temeinic, cu preocupări - Inventiv, cu manifestări
participă activ, spontan adânci, depăşind manualul sau creative originale;
la noua lecţie; programa; - ocazional, are iniţiativă,
- manifestă interes inegal, - organizat, ritmic, rămâne in limitele manifestă independenţă;
fluctuant; manualului; - schematism, rigiditate,
- obişnuit inactiv, absent, - inegal, fluctuant, alternează pregătirea fixitate.
sunt necesare observaţii conştiincioasă cu perioade de
repetate pentru a-l indiferenţă;
activiza. - neglijent, cu răspunsuri improvizate,
copiază temele, speculează nota;
- învaţă în salturi pentru a obţine nota de
trecere, are lacune mari în cunoştinţe.

- La cap. VI, punctul 1, alineatul d) se vor evidenţia:

- trăirile afective, reflectă relaţiile stabilite între om şi mediu, care poate fi un obiect, o
persoană, o colectivitate sau chiar propria persoană;
- însoţesc momentul cunoaşterii şi au valoare emoţională;
- se soldează cu declanşarea unor atitudini;
 - proprietatea esenţială este polaritatea (rezultat al satisfacerii sau nesatisfacerii totale sau
parţiale a trebuinţelor, intereselor, aspiraţiilor);
- dispoziţiile afective: stări puţin intense, care colorează conduita pentru intervale scurte de
timp. Se exteriorizează prin gesturi, expresia feţei, felul de a vorbi, mobilitatea generală (bună
dispoziţie, vioiciune - indispoziţie, apatie, entuziasm - blazare etc.);
- emoţiile: au orientare precisă, caracter situativ, sunt de durată mică şi intensitate mare, se
exteriorizează puternic şi sunt însoţite de manifestări fiziologice ( accese nestăpânite de râs -
plâns, sensibilitate exagerată manifestată la laudă; la dojană, simpatie - antipatie, plăcere-
neplăcere). Emoţiile intelectuale reflectă trăirea succesului, bucuria descoperirii noului,
implicarea afectivă în rezolvarea situaţiilor problematice sau pasivitatea, superficialitatea,
nepăsarea. Emoţiile estetice reflectă trăirea frumosului din natură, artă, societate;
- sentimentele: reflectă relaţii profunde şi complexe între om şi mediu sub toate aspectele
(sensibilitate faţă de dreptate - nedreptate, minciună - adevăr, demnitate - înjosire, dragoste -
ură etc.). Conţinutul lor îmbină cognitivul cu moralul, esteticul;
- pasiunile: implică un impuls spre o anumită activitate, persoană, obiect (ex. Profesia),
negative ( avariţie, jocuri de noroc etc.).

- La cap. VI, punctul 2. Alineatul a) Conduita în familie se poate prezenta:

- faţă de părinţi: ataşament, ascultare, independenţă, nesupunere, ajutorare, comunicare,
dependenţă, respect, admiraţie etc.
- faţă de fraţi: ocrotire, înţelegere, dominare, dependenţă, indiferenţă, ajutor.

- La cap. VI, punctul 2. Alineatul b) – se va urmări:

- disciplina la lecţii;
- se încadrează în disciplina lecţiei; receptivitatea la observaţii şi îndrumări, politicos, docil;
- este disciplinat numai în condiţii de supraveghere directă sau de constrângere;
- receptiv/ nereceptiv la cerinţele şcolare;
- indisciplinat, impertinent, chiar turbulent, atrage şi pe alţii în abateri;
- fuge de la ore, are atitudini de bravare, preocupări laterale, dăunătoare activităţii de învăţare.

- La cap. VI, punctul 2. Alineatul c) se va urmări:

Cum participă la viaţa colectivului:
- mult mai retras, izolat, nu se interesează de problemele colectivului;
- se sustrage de la sarcini sociale, lucrează numai din obligaţie;
- face strictul necesar, dar fără vreo iniţiativă;
- se integrează în colectivitate şi este un bun executant dar fără o opinie proprie;
- autoritar, dar bun organizator şi animator al colectivului (leader neoficial).
Cum este privit de colegi:
- bun coleg, sensibil la greutăţile şi problemele celorlalţi;
- preţuit pentru performanţele şcolare;
- preţuit pentru performanţele extraşcolare;
- apreciat pentru poziţia din colectivul clasei;
- nu se bucură de aprecierea colectivului.

- La cap. VI, punctul 2. Alineatul d) se vor urmări:

- nota la purtare;
- comportarea corectă, cuviincioasă;
- abaterile minore, sporadice;
- abaterile repetate.

- La cap. VI, punctul 3. Alineatul a) temperamentul poate fi:

- coleric: trăsături pozitive (reactivitate accentuată, manifestări afective intense dar de scurtă
durată, plăcerea de a opune rezistenţă, de a înfrunta greutăţi, optimismul, hotărârea, iniţiativa,
ingeniozitatea în discuţii, lipsa de ranchiună, capacitatea de a găsii soluţii, năzuinţa spre nou);
trăsături negative (nestăpânirea, agresivitatea, iritabilitatea, inconstanţa în manifestări,
tendinţa de dominare, încăpăţânarea, înclinaţiile spre hazard, activitatea în salturi, violenţa);
 - sanguin: trăsături pozitive (optimismul, veselia, sociabilitatea, curajul, buna dispoziţie,
receptivitatea, reactivitatea, firea deschisă, comunicativă, capacitatea mare de adaptare,
antrenarea rapidă în activitate, expresivitatea bogată, capacitatea de a decide rapid, energia,
vitalitatea); trăsături negative (mulţumirea de sine, supraaprecierea, instabilitatea, inegalitatea
trăirilor, nestatornicia în interese, superficialitatea, lipsa de concentrare);
- flegmatic: trăsături pozitive (echilibrat, controlat, calm, răbdător, prietenos, paşnic, pasiv, cu
sânge rece, tolerant faţă de alţii, constant în reacţii, perseverent, ataşat, pedant, prudent,
ordonat, punctual); trăsături negative (reactivitatea redusă, procese afective sărăcăcioase,
adaptabilitate redusă, monoton, cu tendinţe de stereotipizare, comoditatea, se încadrează lent
în activităţi noi, este indiferent, inert, greoi);
- melancolic: trăsături pozitive (seriozitatea, sobrietatea, simţul datoriei, al responsabilităţii,
supunerea, dependenţa, sârguinţa, perseverenţa, conştiinciozitatea, exigenţa faţă de sine, faţă
de cei din jur); trăsături negative (neîncrederea, nesiguranţa, anxietatea, greutăţi în stabilirea
relaţiilor, impresionabilitatea exagerată, frica, puţini activi, suspicioşi, necomunicativi, cu
reactivitate redusă).

- La cap. VI, punctul 3. Alineatul e)- trăsăturile dominante de caracter sunt indicate de conduita
constantă şi specific individuală a activităţii sale, a relaţiilor interpersonale; componentele
structurale ale caracterului se exprimă în atitudini care se pot grupa în:
a) atitudinea faţă de societate: trăsături pozitive (sinceritate, loialitate, francheţe,
politeţe, corectitudine, cinste, tact, delicateţe, bunătate, spirit de cooperare,
ataşament, spirit de ajutorare, respect faţă de părinţi, faţă de persoane mai în
vârstă, grija faţă de bunuri comune, respect faţă de interesele comune, prietenie,
patriotism, sentimentul demnităţii naţionale); trăsături negative (nesinceritate,
tendinţa de a înşela, de a păcăli, ipocrizia, perfidia, răutatea, sfidarea,
meschinăria, egoismul, linguşirea, atitudinea necorespunzătoare faţă de sexul
opus, faţă de persoane mai în vârstă, fanfaronarea, agresivitatea, ironia,
persiflarea, atitudinea necorespunzătoare faţă de bunurile comune,
individualismul, susceptibilitatea, lipsa de fermitate, indiferenţa, tendinţa de
şovinism etc.);
b) atitudinea făţă de muncă: trăsături pozitive (sârguinţa, seriozitatea, temeinicia,
profunzimea, corectitudinea, punctualitatea, iniţiativa, exigenţa, inventivitatea,
creativitatea, grija faţă de bunurile comune, disciplina, sentimentul
responsabilităţii, spiritul organizatoric); trăsături negative (indiferenţa, lenea,
nepăsarea, neglijenţa, rutina, nereceptivitatea la nou, dezorganizarea,
superficialitatea etc.);
c) atitudinea faţă de propria persoană: trăsături pozitive (sentimentul demnităţii
personale, spiritul autocritic, optimismul, încrederea în sine, stăpânirea de sine,
modestia, curajul, sinceritatea, grija pentru igiena personală, simţul umorului);
trăsături negative (îngâmfarea, egocentrismul, lăudăroşenia, excentricitatea,
supraaprecierea, aroganţa, sentimentul inferiorităţii, automulţumirea, indiferenţa
etc.);
d) trăsături voluntare de caracter: pozitive (energia, fermitatea, curajul, gradul de
organizare, perseverenţa, tăpânirea de sine, autocontrolul, tenacitatea, hotărârea,
spiritul de disciplină, încrederea în sine, iniţiativa, dârzenia, curajul, puterea de
muncă, rezistenţa la efort, vigilenţa); negative (indiferenţă, slăbiciunea,
dezordinea, dezorganizarea, încăpăţânarea, neîncrederea în sine, ezitarea,
nehotărârea, demobilizarea totală faţă de eşecuri, lipsa de stăpânire de sine etc.)

- La cap. VII. Orientarea şcolară şi profesională se vor urmări:

- aspiraţiile elevului;
- dorinţa părinţilor;
- recomandarea şcolii;
- recomandarea examenului de specialitate ( la cerere).
Se va acorda atenţie elevilor nehotărâţi, celor instabili în opţiune, celor hotărâţi impropriu din
punct de vedere al corelaţiei dintre propriul nivel aptitudinal şi aspiraţiile lor.