Studiu de caz:

Dependența de alcool

Problema:
- Dependența de alcool a tânărului Ștefan de 21 de ani, care este dependent de 2 ani.
Obiectivele studiului:
- istoricul instalării adicției;
- valorile și principiile de viata percepute;
- posibilele cauze ale adictiei;
- constelatia de stres;
- contextele familiale, educationale, profesionale, relaționale;
- direcții terapeutice utile.

Prezentarea cazului:
Tânărul Ștefan, în vârstă de 21 de ani este dependent de alcool de 2 ani. Acesta provine
din sistemul de protecție a copilului, fiind îngrijit de la vârsta de 10 ani de către asistenți
maternali, împreună cu fratele lui mai mare cu doi ani. De la vârsta fragedă a fost diagnosticat cu
ADHD, și cu retard mental ușor, iar fratele lui a fost la rândul său diagnosticat cu retard ușor.
Astfel asistenții maternali au ținut legătura cu un psiholog la care l-au dus pe Ștefan de când au
sesizat comportamentul și deficiența intelectuală a acestuia, precum și pe fratele acestuia.
În timp comportamentul lui Ștefan părea să meargă spre bine, în legătură cu retardul
mental diagnosticat. Aceștia însă s-au mutat din localitatea în care locuiau, când băiatul a
împlinit 15 ani. Acesta era violent la școală, neatent la ore, nu își mai pregătea temele, nu mai
avea dorința de a învăța, nu se trezea la timp la școală, mergea noaptea în club cu prietenii și se
întorcea dimineața, nu își îndeplinea sarcinile în familie la școală sau acasă. Fratele lui a ieșit din
plasament, împlinind 18 ani și terminându-și liceul și începând o meserie în construcții. Ștefan
nu mai dorea ca părinții maternali să-l verifice constant, să îl trateze ca pe un copil și să facă
școală precum asistenții maternali l-au îndrumat, datorită faptului că-l doreau educat și cu o
meserie bună. El dorea libertate, bani și timp doar pentru el, nu pentru a se dedica și celorlalți.
Astfel că la 16 ani jumate, imediat după ce fratele mai mare i-a părăsit, acesta a făcut o cerere la
DGASPC-ul de care au fost luați în evidență, pentru a fi luat sub tutela fratelui său și crescut în
continuare de acesta, care avea loc de muncă asigurat și avea închiriat un apartament.
Cererea i s-a aprobat, iar acesta a stat sub tutelă la fratele său, până la 18 ani. El nu a
reușit să termine liceul, deoarece nu a mai frecventat școala. Și- a găsit de lucru cu greu, însă mai
mult de 5 luni nu a reușit să stea la un job, neavând stabilitate, își schimbă cu ușurință jobul,
datorită necompetenței, dar în primul rând a dezinteresului față de orice.
Descoperirea cauzelor instalării adicției de alcool:
1. Posibile cauze ale adicției: factori ereditari și de mediu familial
Ștefan a crescut până la vârsta de 4 ani alături de familia lui biologică, împreună cu fratele mai
mare cu doi ani. Aceștia au crescut într-un mediu dezorganizat, agresiv cu multe dificultăți
întâmpinate, atât materiale cât și financiare, de educație și de sănătate.
Tatăl lui Ștefan, Petre, lucra în sat la o spălătorie auto, iar mama era casnică, ocupându-se
de copii și mica gospodărie pe care o aveau. Aceștia nu erau căsătoriți legal, neavând o situație
financiară stabilă, iar mama copiilor, Ana, suferea de schizofrenie. Petre a reușit să piardă
locuința moștenită de la părinții ei, datorită dependenței de alcool și a jocului de noroc.
Ana, diagnosticată cu schizofrenie și probleme cardiovasculare, avea o relație mai
apropiată de mama ei, care o ajuta în treburile casnice și cu copii și care locuia cu ei. Ana nu s-a
înțeles cu soțul ei care o agresa verbal, fizic și emoțional de față cu copii lor, când venea de la
lucru acasă.
Petre, a terminat 4 clase, iar Ana a finalizat 8 clase, rămânând însărcinată cu primul copil
la vârsta de 14 ani. Ambii provenind din familii dezorganizate și cu o situație financiară precară.
Într-o dimineață de bobotează, preotul din sat a ajuns în casa acestora, iar el a dat peste
cei doi copii mici care erau singuri în casă şi plângeau fără oprire. Copii fără haine pe ei,
flămânzi și închiși în casă, parcă îl așteptau pe preot ca să scape de dezastrul în care se aflau.
Părintele văzând situația în care se aflau acești copii, care nu aveau cele necesare traiului,
precum și atenție, dăruire și iubire din partea familiei lor sună la serviciul de asistență socială şi
le spune cele văzute, lipsa de implicare a părinților și copii flămânzi, fără apă, fără haine pe ei
încuiați în casă și speriați.
Serviciul de asistență socială aflând situația nefericită a copiilor, trimite să afle mai multe
detalii despre acest cap pe o asistentă socială din localitate, care se ocupa de astfel de cazuri.
Aceasta ajungând acolo îi găsește pe cei doi copilași deshidratați, bolnavi în mizerie, fără haine
pe ei, astfel încât trebuie intervenția unui asistent medical, care să-i i-a în primire pe aceștia și
să-i ajute să-și recapete puterile.
Asistentul medical îi ajută pe copii ducându-i la spital, pentru câteva săptămâni, până cei
mici s-au pus pe picioare.Asistenta socială se interesează să afle cât mai multe detalii de la
vecinii acestor copii, precum şi de la copilaşi, deoarece aceia mai tot timpul erau închişi în casă
şi lăsaţi în soarta Domnului. Asistenta socială aflând toate detaliile, vorbeşte într-un final şi cu
părinţii pe care cu greu a reușit să îi găsească, aceasta găsindu-i pe ambii la birtul satului. Ea le
vorbeşte ambilor părinţii celor doi frați despre decizia care s-a luat în legătură cu creşterea
copiilor şi anume despre creşterea copiilor într-o casă de copii, unde copilaşii vor avea cele
necesare a putea trăi decent. Părinţii nemulţumiţi, dar totodată înţelegători, deoarece şi-au dat
seama ca nu pot face faţă, renunţă să-i crească pe copii, deoarece știu că-i pot vizita pe aceștia la
centru de plasament, unde vor avea o condiție de viață mai bună.
 Influența mediului instituționalizat:

Dificultățile întâmpinate de Ștefan și fratele mai mare în perioada în care a fost sprijiniți
în sistemul de protecție de masă au fost multe, lipsa de afecțiune, apoi proasta educație, sau lipsa
unui program educațional zilnic, deoarece aceștia aveau nevoie de educație, pentru a se ridica,
pentru a înțelege că altfel decât prin educație nu vor putea depăși situația în care se aflau, de
copii care suferă de pe urma unei traume și care nu își văd rostul și sensul în viață. Alimentația
nici o dată nu era de ajuns, povestește Ștefan, iar copii mai mici erau lăsați pe mâinile copiilor
mai mari, iar de multe ori se întâmplau nereguli și nimeni nu le putea afirma, deoarece nu știai
cui.

Influența mediului școlar:

Ștefan la școală acesta suferea din pricina retardului ușor pe care îl avea, fiind poreclit
prostul clasei, de către colegi, până în clasa a 8-a, precum și din lipsa de implicare a cadrelor
didactice de la școala unde învăța. Ștefan a fost diagnosticat cu ADHD, însă nimeni nu a ținut
seama de problemele acestuia și nu a intervenit pe caz. La școală el era cel care crea problemele
principale, era agresiv față de colegi, verbal și fizic, fura atât mâncare dar și altceva ce îi părea
lui interesant sau nu avea. ​Violen​ț​a domestică este un fenomen social care este des întâlnit în
practica asisten​ț​ei sociale a familiei ​ș​i copilului, există din ce în ce mai multe studii asupra
acestui fenomen de masă. “Cel mai răspândit tip de violenţă în familie este violenţa psihologică,
care în aproape toate cazurile acompaniază celelalte tipuri de violen​ț​a practicate în
familie.Violenţa fizică şi cea socială reprezintă doar o jumătate dintre cazurile totale de violenţă
în familie.Violenţa economică este mai rară, reprezentând doar o treime din totalul cazurilor, iar
violenţa sexuală este cea mai rară, fiind localizată la nivelul popula​ț​iei de femei.”

Direcții terapeutice utile:

Asistentul social este profesionistul care oferă ajutor persoanelor care se află în diverse probleme
sociale sau chiar personale, asistându-le în problema existentă ​ș​i încercând să-i îndrume pe beneficiari
ca pe viitor să fie capabili să-​ș​i folosească propriile resurse în asigurarea unei bune integrări în
societate. Asistentul social trebuie să aibe în vedere în sprijinul specializat pe care îl oferă celor în
nevoie, importan​ț​a deosebită pe care o poate reprezenta spiritualitatea în via​ț​a de zi cu zi a persoanelor,
a grupurilor, a comunită​ț​ilor ​ș​i a societă​ț​ii în general ​ș​i fără de care în multe cazuri nu se poate
interveni.
“Dependența reprezintă starea fizică și psihică instalată în urma consumului cronic de droguri,
exprimată psihic, prin nevoia ireprimabilă (compulsivă) de a consuma drogul, și fizic, prin toleranță și
fenomene de sevraj” (M. Georgescu, p. 154-155).
1. Semnalarea cazului:
Colectarea informațiilor de la fratele lui Ștefan
Mod de semnalare a cazului: dependența de alcool
Informații oferite de cel ce semnalează cazul: Ștefan, în vârstă de 21 de ani, necesită ajutor
specializat, datorită dependenței de alcool cu care se confruntă fapt ce a dus la neglijarea jobului.

​ 2. Analiza datelor:
- preluare caz de către un asistent social/psiholog/centru de reabilitare droguri
- determinarea stării de sănătate: atât fizică cât și psihică.
​ 3. Plan de intervenție:
- identificarea persoanei ce va fi intervievată: Ștefan;
- Fișa personală a acestuia;
- Planul de intervenție individualizat;
- Un chestionar ce presupune identificarea: gradului de dependență la intrarea în centru
precum și adaptarea la tratamentul din centru de reabilitare.
​4. Colectarea datelor:
- identificarea cauzelor dependenței în familie
- tehnicile utilizate: genograma și diagrama
​ 5. Plan de servicii:
- Prezentarea problemei;
- Obiectivele propuse;
- Planul de intervenție;
- roluri.

Dependențe de:
- Alcool la bunicii din partea tatălui;
- Alcool la tatăl acestuia;
- Alcool la mamă.

Pe termen scurt:
- Consiliere (psiholog, psihiatru, asistent social).
Pe termen lung:
- Centrul de reabilitate Antidrog;
- Medicamente, consiliere, psiholog, psihiatru.
 Bibliografie

1. https://www.medlife.ro/dependenta-este-o-boala.html
2. http://www.prosalvita.ro/ce-este-dependenta/
3. https://www.alcoologia.ro/index.php/ro/
4. Jurcă, Eugen (2018). Psihopatologie și Psihoterapie. Timișoara: ed. de vest.