Studiu de caz

I. DATE FACTUALE ȘI ANAMNESTICE

A. Date de identificare - A.A. are 15 ani, naționalitate româna, locuiește cu tatăl la momentul
evaluării.
B. Status educațional – elevă în clasa a IX-a urmează să-și dea o corigență la limba română din
gimnazială, dar este deja înscrisă la un liceu cu profil profesional care nu necesită examen de
admitere.
C. Acuze principale - consum de etnobotanice (marijuana ocazional – mai ales în perioada în
care a stat cu mama și sora în Italia). Dependență instalată. Relații conflictuale cu tatăl, a fugit de
acasă 3 zile în urma unui conflict cu acesta.
C. Istoricul tulburării prezente - debutul consumului s-a făcut în anul 2014 cu etnobotanice,
frecvență zilnică fiind inițiată în consum de sora mai mare, elemente activatoare externe - parinții
în divorț, relații conflictuale, cu abuzuri și violență în aceea perioadă. O dată cu mutarea mamei
în Italia, a consumat marijuana tot împreuna cu sora. A avut o perioadă de abstinență involuntară
în Italia, când a stat în plasament aproximativ 1 luna și ulterior 1 luna abstinență involuntară din
motive de sanătate – o durea foarte tare în zona ficatului. În prezent, consumă zilnic, mai ales
noaptea, 2-3 administrări etnobotanice.
D. Istoric psihiatric- nu a consultat nici un medic de specialitate până în prezent.
E. Istoric personal si social - beneficiara provine dintr-o familie cu studii medii, statut socio-
economic mediu-scăzut. Tatăl, este pensionar, dar muncește ca paznic pentru a rotunji veniturile
familiei. Conform declarațiilor beneficiarei, e consumator frecvent de băuturi alcoolice – posibil
să prezinte o tulburare de tip schizoid cu elemente paranoide, a prezentat nivel ridicat de
agresivitate verbală și uneori fizică fața de mama, soră și în prezent față de beneficiara. Se pare
că tatăl e depășit de situația de a crește un copil singur, deși la dorința pacientei a plecat în Italia
să-și ia fata de la mama. Pacienta îl acuză că se comportă urât cu ea. La momentul evaluării, într-
un moment de disperare tatăl a afirmat că mai bine le părasea pe amandouă fete mai de mult, dar
de față cu pacienta. Relația parinte-copil clar deteriorată, mai mult se ceartă decât discută, pe
motive fără importanță, atitudine disprețuitoare, ambivalentă, limbajul tatălui se vrea unul
amuzant, dar în fapt este unul agresiv, exprimând intoleranță, impulsivitate și dispreț față de
femei în general și față de beneficiară. Își exprimă des temerea ca fata lui să nu devină ca mama
”curvă”. Atitudinea tatălui pendulează între a încerca să facă ceva pentru pacientă și a renunța,
însă își recunoaște limitele educaționale și parțial este cooperant. Tatăl are probleme financiare,
nu a fost plătit de firma la care lucrează de 2 luni, de unde și o stare de iritabilitate crescută și
necontrolată de acesta. Mama este de profesie asistentă, a plecat cu fetele după divorț în Italia,
dar acolo se pare că se întreține din prostituție și din declarațiile pacientei, a îndemnat-o și pe
sora ei să facă asta. Pacienta nu a fost abuzată sexual, deși ar fi fost tentative respinse din partea
partenerilor mamei, deoarece ar fi cerut ajutor unei profesoare din Italia și aceasta ar fi demarat o
anchetă socială în urma cărei ar fi fost dată în plasament până la venirea tatalui. Relația pacientei
cu mama e o relație conflictulă extremă și abuzivă fizic și emoțional, pe care ”n-a interesat-o
decât banii”. Pacienta o acuză de lipsa de implicare în viața ei și că i-a distrus copilăria.
Cu sora mai mare a avut inițial relații foarte bune, ea a inițiat-o în consumul de droguri, dar
ulterior în Italia relația s-a înrăutățit și la momentul evaluării, pacienta nu mai are nicio relație cu
familia ei, se pare că mama și sora au blocat orice comunicare cu ea, inclusiv pe Facebook. Cu
sora vitregă din partea tatălui nu are niciun fel de relație.
F. Istoric medical - aparent clinc sănătoasă, fără antecendente medicale semnificative.

NIVELUL MATURIZĂRII PSIHO-SOCIALE

Nivel mediu-slab. (Interviul clinic structurat, Wells-Inventarul gândurilor legate de anxietate) –
Nevoia de afiliere este foarte mare – și datorită vârstei. Autonomia este scăzută – dependent,
influențabilă, se bazează pe ceilalți, locus control extern. Adaptarea este deficitară.

DIAGNOSTIC
Tulburare afectivă indusă de altă substanță ( sau substanțe necunoscute) cu debut în
cursul intoxicației
Tulburare personalitate de tip borderline
Descrierea personalității - încă își dorește o familie unită, să se întoarcă mama acasa, este
ambivalentă la extreme când își urăște mama că a părăsit-o (sau își urăște prietena), când își
dorește să se întoarcă, nu își poate stăpâni consumul de droguri, se trezește noapte să fumeze,
fuge de acasă, amenință că o să plece în mod frecvent și o să se descurce singură, când e furioasă
își roade unghiile până dă sângele uneori, simte că viața nu mai trebuie trăită.
Probleme cu grupul de suport primar (disciplina inadecvată, abuz fizic, verbal și emoțional în
desfășurare, conflicte cu tatăl, relație inexistentă cu mama și cele două surori ( una din ele fiind
vitregă, din prima casatorie a tatălui).
Probleme educaţionale (corigență la limba română).
Probleme în legătură cu interacţiunea cu sistemul legal/penal (a fugit de acasă trei zile
împreună cu un prieten, a vândut NSP cu prietenul, dar până la momentul evaluării nu a avut
probleme legale)

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Pacienta este supusă constant abuzului emoțional (comunicare disfuncțională exclusiv centrată
pe aspectele negative) din partea tatălui care, probabil, se simte depășit de situație, mai ales
pentru perioada adolescenței, își recunoaște limitele și incompentența parentală. E posibil să fie
vorba și de confuzie de roluri familiale din partea tatălui.
Recomand în prima etapă consult psihiatric, apoi consilierea tatălui în scopul normalizării
relației copil-parinte și a învățării unei comunicării empatice, non-violente, în același timp
psihoterapia pacientei în vederea corectării disfuncționalităților cognitiv-afective (”nimeni nu
mă iubește”, ”eu sunt vinovată tot timpul, nu pot face nimic să schimb asta”, „nu sunt suficient
de bună oricum și oricât m-aș strădui”), remiterii comportamentelor dezadaptative, reechilibrarea
psihică și afectivă și achiziționarea unor alternative sănătoase de coping-emoțional (abstinență).
Planul de tratament, inițial, cuprinde 2 ședințe de psihoterapie săptămânală timp de 2 luni pentru
pacientă, consilierea tatălui 6 ședințe (1 dată pe săptămână)

La finalul perioadei se va face reevaluarea intervenției și modificare planului de tratatment după

caz.
După cele două luni de psihoterapie, pacienta are mai multă încredere în propria persoană, este
mai optimistă și își caută frecvent activități și persoane în care să le desfășoare cu plăcere.
Frecvența școlară s-a îmbunătățit, A.A. susține că acum ”toți profesorii o sprijină și îi simte
aproape, ori de cîte ori are nevoie”.
Relația cu tatăl este mai îmbunătățită, deoarece au găsit soluția de a comunica mai mult și de a
folosi cuvinte ”armonioase și de încurajare”.
În momentul actual, A.A. se simte apreciată și iubită de tată, colegi și de profesori.
Se recomandă, terapia în continuare o ședință pe săptâmănă, astfel încât, rezultatele se observă
de la o ședință la alta.