Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Specializarea Psihologie Clinică și Psihoterapie

STAGIU CLINIC
-portofoliu practică-

coordonator: dr. GABRIEL CRUMPEI

masterand: DANIELA GAVRILIUC
 Raport de stagiu informal

Precizarea obiectivelor masterandului la începutul stagiului

 O1: a vedea propriu-zis un cabinet în care își desfășoară munca un psiholog;

 O2: observarea diverselor tipuri de clienți, cu afecțiuni diferite și terapia folosită de

psiholog în acest sens;

 O2: purtarea unor discuții cu pacienții;

 O3: a observa modul de aplicare a cat mai multe instrumente psihologice în cadrul
ședințelor;

 O4: beneficierea de răspunsurile supervizorului curiozităților mele, indiferent de

cât de simple ar putea părea.

Descrierea instituției în care s-a desfășurat stagiul (obiect de activitate, grup țintă,
număr de angajați, proiecte susținute, date de contact etc.)

Stagiul de practică l-am susținut în cadrul unui cabinet individual de psihologie, sub
supervizarea doamnei psiholog Bujor Liliana. Acesta are drept obiect de activitate
consilierea, evaluarea clinică și psihoterapia adulților, adolescenților și copiilor. Proiectele
susținute în cea mai mare parte sunt bazate pe însoțirea tinerilor/adulților și copiilor spre
depășirea situațiilor problematice sau patologice.

Datele de contact ale psihologului Liliana Bujor sunt reprezentate de adresa B-dul George
Enescu, localitatea Suceava, județul Suceava, telefonul 0751950316.

Descrierea cât mai onestă a activităților întreprinse

În timpului realizării stagiului de practică am participat la ședințe de evaluare psihologică,

aplicare de teste MMSE (examinare minimă a stărilor mintale), SCL-90 (scala de evaluare a
simptomeler),GAS () iar uneori mi se permitea intervenția sau chiar aplicarea testului MMSE.
De asemnea, cazul care m-a impresionat a fost cel al unei paciente cu depresie obținută în
urma schimbărilor majore din viața sa.

Precizarea obiectivelor realizate până la sfârșitul stagiului

Privind retrospectiv, pot aprecia că majoritatea obiectivelor propuse le-am bifat:

 O1: am văzut cum arată propriu-zis un cabinet în care își desfășoară munca un
psiholog;

 O2: am observat pacienți care sufereau de diverse afecțiuni, demență, depresie,

anxietate, și am încercat să asimiliez cât mai mult din modul de aplicare al
 evaluărilor, și al terapiei, având chiar ocazia de a aplica un test MMSE unei
paciente cu demență;

 O2: am discutat cu unii pacienți, la nivel incipient;

 O3: am observat modul de aplicare instrumentelor precum MMSE, GAF(scala

globală a funcționării) în cadrul terapiei

 O4: am beneficiat de răspunsurile supervizorului la curiozitățile mele, acesta

dându-mi lămuririle adecvate.

Prezentarea unui Studiu de caz (anamneză, simptome, instrumente folosite pentru

psihodiagnostic, obiectivele intervenției, detalierea intervenției, rezultate)

Anamneza

Angela are 56 de ani, este lucrător comercial într-un hipermarket, are 2 copii, locuiește cu
soțul de 38 de ani (de la vârsta de 18 ani, când s-a și căsătorit cu el), urmându-și soțul în
București unde acesta avea o funcție importantă, însă în urmă cu 2 ani s-a mutat în orașul
natal, pentru a-și îngriji mama bolnavă, fapt ce i-a provocat o tulburare depresivă moderată.

Doamna Angela a primit tratament pentru tulburarea depresivă, în perioada 2015-2016, la

care însă a renunțat deoarece simptomele se ameliorase. În ceea ce privește tratamentul
psihologic, doamna Angela nu a mai urmat până în momentul începerii terapiei (sfârșitul
anului 2017) deoarece avea convingerea că cei ce merg la psiholog/terapeut sunt „nebuni”.
Deși simpotmele se manifestau de o perioadă mai lungă de timp, aceasta le-a ingnorat sperând
că vor trece de la sine „toată viața am avut momente în care am fost mult mai îngrijoraată
despre toate lucrurile care mi se puteau întâmpla mie, copiilor mei, soțului, uneori aveam
perioade în care mă trezeam că plâng și sunt supărată dar nu găseam motivul stării mele. Însă,
pe parcursul zilei aceste stări treceau, iar eu îmi continuam activitatea.În prezent, mi-am dat
seama că, odată cu îmbolnăvirea mamei, stările persistă un timp îndelungat, nu mai pot dormi,
am senzații de slăbiciune, sunt mai mereu tristă, nu mai am pic de energie...”.

Printre simptome se poate evidenția:

 Simptome emoționale: stări de tristețe excesivă, lipsa plăcerii, imagine negativă

despre sine: „sunt o mamă rea”, „sunt o fiică rea”

 Simptome cognitive: ideea morții, viața nu mai are sens

 Simptome comportamentale: nu mai iniția activități, iar ce trebuia de făcut făcea

mecanic, nu se implica

 Simptome fiziologice:oboseală, dureri de cap frecvente, dificultăți de concentrare și

fatigabilitate

 aspect general: ținuta are aspect ordonat, ingrijit, starea de igienă este
corespunzătoare;
  atitudini: atitudine cooperantă, prietenoasă, preocupată;
 percepții: nimic semnificativ la data examinării;
 gândire, dispoziție, simț critic: dificultăți de concentrare, pesimism, ideație
preponderent negativă, nu prezintă ideație suicidară;
 memorie: pierderi ușoare de memorie.

Instrumente folosite pentru diagnostic

 instrumente de autoevaluare: Inventarul rapid de autoevaluare a Simptomatologiei

Depresive, GAF (Evaluarea Globală a nivelului de funcționare);
 interviul clinic amănunțit: factorii care au precipitat depresia, factorii de natură
medicală, riscul actual de suicid, luarea ]n considerare a tratamentului medicamentos
(pacienta lua xanax);
 scala Beck pentru ideație suicidară și pentru evaluarea lipsei de speranță;
 raportarea la DSM-V.

Obiectivele intervenției

-reducerea nivelului de depresie;

-stimularea aservității și dezvoltarea abilităților de rezolvare în vederea îmbunătățirii relațiilor

familiale;

-îmbunătățirea abilităților sociale cu impact asupra trăsăturilor de personalitate dependentă;

-îmbunătățirea stimei de sine și încrederii;

-eliminarea gândurilor negative.

Detalierea intervenției

Planul terapeutic a vizat diminuarea depresiei în primul rând, apoi ne-am propus să lucrăm
asupra stimei de sine, încrederii și abilităților sociale. În ultima parte a terapiei au fost
abordate probleme practice și a fost introdus un plan de prevenire a recăderilor. Pentru
depresie am folosit un pachet de tratament: activarea comportamentală, tehnici de
restructurare cognitivă, tehnici de relaxare pentru a atrage atenția asupra lucrurilor plăcute din
viața personală, tehnici de modificare a gândurilor automate.

Clienta este învățată modelul cognitiv - i se explică, folosind numeroase exemple furnizate
chiar de către aceasta, cum ii sunt influențate stările emoționale de modul în care gandește.
Terapia este astfel condusă încât să îi ofere acesteia structura și ajutorul necesar pentru a
înțelege acest model.

Identificarea gândurilor automate se face atât în timpul ședințelor de psihoterapie, cât și între
ședințe, prin intermediul unor jurnale pe care pacienta este sfătuită să le țină, încercându-se
împiedicarea clientei de a mai avea gânduri automate (tehnici de restructurare cognitivă), prin
oferirea de analogii, de exemple din propria-i experiență, prin folosirea umorului, prin
propunerea clientei a tot felul de experimente menite a testa validitatea gândurilor automate.
Pacienta este învățată să gândească mai rațional și să găsească soluții la problemele sale,
dezvoltându-și strategii de coping eficiente. Ultima etapă a terapiei este aceea de a genera
modalități alternative de a gândi. La final, clienta este invățată să continue și după terminarea
terapiei identificarea și corectarea gândurilor automate. Spre sfârșitul terapiei se realizaeză o
evaluare finală.

Scala de depresie Beck poate fi folosită pentru a sesiza schimbările în simptomatologia

depresiei în cursul și după terminarea terapiei. Se așteaptă ca în urma ședințelor de terapie să
se semnaleze îmbunătățiri la nivelul relațiilor cu soțul și cu mama, reducerea episoadelor
depresive, îmbunătățirea imaginii de sine, pacienta urmând să-și dezvolte alte strategii de
coping (strategii de vigilență, modificarea semnificației subiective a evenimentului,
modificarea directă a termenilor actuali ai relației individ-eveniment).

Se poate introduce un program de prevenire a recăderilor, stabilindu-se câteva ședințe de

control la intervale mai mari de timp.

Rezultate

La sfârșitul programului terapeutic, pacienta a fost surprinsă de impactul alegerilor asupra

sistemului psihic uman și s-a arătat interesată să studieze mai mult asupra temei depresiei.
Tratamentul doamnei Angela s-a realizat pe parcursul a 18 ședințe, iar la încheierea terapiei s-
a constat un nivel mult mai scăzut al depresiei, episoadele depresive dispărând, iar
simptomele fiziologice (oboseala, insomniile) fiind vizibil reduse. Deși putem remarca că au
mai existat stări de tristețe, insomnii, gânduri automate, acestea nu au mai îndeplinit criteriile
DSM-V pentru tulburarea depresivă. Stima de sine, nivelul de încredere în propria persoană,
asertivitatea și abilitățile sociale ale doamnei A. s-au îmbunătățit semnificativ, fapt ce a avut
un impact semnificativ în viața familială și socială a pacientei. Aceste rezultate au fost
operaționalizate într-un design experimental cu un subiect cu niveluri de bază multiple în
cazul simptomelor.
 Fișă de stagiu
Numele: GAVRILIUC

Prenumele: DANIELA

Adresa de email: dana.gav94@gmail.com

Numele și descrierea instituției în care s-a desfășurat stagiul (obiect de activitate, grup
țintă, număr de angajați, proiecte susținute, date de contact, adresă web etc.)

Stagiul de practică l-am susținut în cadrul unui cabinet individual de psihologie, sub
supervizarea doamnei psiholog Bujor Liliana. Acesta are drept obiect de activitate consilierea,
evaluarea clinică și psihoterapia adulților, adolescenților și copiilor. Proiectele susținute în cea
mai mare parte sunt bazate pe însoțirea tinerilor/adulților și copiilor spre depășirea situațiilor
problematice sau patologice.

Datele de contact ale psihologului Liliana Bujor sunt reprezentate de adresa B-dul George
Enescu, localitatea Suceava, județul Suceava, telefonul 0751950316.

Numele și datele de contact ale persoanei în supervizarea căreia s-a desfășurat stagiul
clinic

Psihologul supervizor: Bujor Liliana

Adresa: B-dul George Enescu, localitatea Suceava, județul Suceava

Telefon: 0751950316

Descrierea succintă a activităților desfășurate de stagiar

În timpului realizării stagiului de practică am participat la ședințe de evaluare psihologică,

aplicare de teste MMSE (examinare minimă a stărilor mintale), SCL-90 (scala de evaluare a
simptomeler), iar uneori mi se permitea intervenția sau chiar aplicarea testului MMSE. De
asemnea, cazul care m-a impresionat a fost cel al unei paciente cu depresie obținută în urma
schimbărilor majore din viața sa.

Acordați o notă de la 1 la 10 pentru a evalua concordanța dintre instituție și obiectivele

dumneavoastră în cadrul stagiului clinic.

Pe o scală de la 1 la 10, concordanța dintre instituție și obiectivele pe care mi le-am propus se

situează în dreptul cifrei 9.

Acordați o notă de la 1 la 10 pentru a evalua ajutorul primit de la psihologul clinician

care v-a coordonat.

Pe o scală de la 1 la 10, evaluarea ajutorului primit din partea psihologului care m-a cordonat
se situează în jurul cifrei 10.