UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,

SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Departamentul Sociologie şi Asistenţă Socială

Badia Mariana

MANAGEMENTUL DATELOR

Lucru individual
Specialitatea – Asistenţă Socială

Şef Departament
(semnătura)

Conducător ştiințific: Bulgaru Oleg, doctor, conferențiar universitar

(semnătura)

Autorul:
(semnătura)

CHIŞINĂU-2022
 SARCINI LA TEMA 1

1. În tabelul de mai jos indicați cu semnul X în coloanele respective care din următoarele grupuri de
indivizi formează o populație sau care – un eșantion (10 puncte):
Pentru populație – dați exemplu de eșantion, iar
Grup de indivizi Populație? Eșantion? pentru eșantion – numiți populația din care a
fost extras
1 Studenții X Un grup de studenți de la USM ar fi un
Universității de Stat eșantion.
din Moldova (USM);
2 Studenții Facultății X Un grup de studenți de la Facultatea de
de Drept de la USM; Drept de la USM sunt un eșantion dar toți
studenții Facultății sunt populație.
3 Un grup de persoane X Toate persoanele din orașul Chișinău
din or. Chișinău; formează populația dar un grup de persoane
luat întâmplător formează un eșantion.
4 Primarii localităților X Pentru a fi un eșantion trebuie să luăm doar
din r-nul Ialoveni; un grup sau câțiva din primarii r-nului
Ialoveni.
5 O lingură de fasole X Toate fasolele din cratița care fierbe sunt
luate din cratița în populația dar acea lingură de fasole
care ele se fierb; reprezintă un eșantion.
6 10 nuci dintr-un sac X Sacul de nuci formează populația , iar 10
cu nuci; nuci formează eșantionul din acest sac.
7 O alee de copaci din X Întreg parcul este o populație dar o alee
parc. este un eșantion.
2. Propuneți un exemplu de populație. Pentru această populație formulați câte 2 exemple de
(15 puncte):
Populația: Nr. de copii născuți în anul 2021 pe teritoriul Republicii Moldova.
Variabile nominale 1. grupa sangvină
2. culoarea ochilor
Variabile ordinale 1. 01.01.2021- 30.06.2021
2. 01.07.2021-31.12.2021
Variabile numerice 1. Vârsta mamei
2. Vârsta tatălui
Variabile dihotomice 1. masculine/feminin
2. viu/mort
Variabile discrete 1. al câtelea copil
2. scorul ApGar primit la nastere

2
 Variabile continue 1. înălțimea
2. greutatea
3. Completați tabelul de mai jos cu frecvenţe absolute, relative, valide şi cumulate pentru datele
despre numărul de copii din familiile unui bloc de locuit din Chişinău (n/s − nu se ştie) (15
puncte):
0 2 1 0 2 2 0 1 1 0 3 2 0 n/s 1 2 0 4 1 0 2 2 0 1 1 2 2 3 n/s 1 2 1 0 0 1 0 1 2 4 2 1 1 1 0 2 0 2
2 4 1 0 1 n/s 0 1 0 0 1 2 4 2 n/s 1 2 0 1 1 2 2 1 0 n/s 2 2 3 0 1 0 2 1

Frecvențe Precvențe Frecvențe valide Frecvențe

Valori
absolute relative (%) (%) cumulate (%)
0 21 26,25 26.25 26.25
1 24 30 30 56.25
2 23 28,75 28.75 85
3 3 3,75 3.75 88.75
4 4 5 5 9.30
n/s 5 6,25 100 100
Total 80 100

4. Să se compare trei parcuri după distribuţia speciilor de copaci (U – ulm, P – pin, S – stejar,
B – brad, A – arţar) (15 puncte):
Parcul 1: P P S B B B P P A P P S S A A B B B P P
Parcul 2: U U U P S B A B S P P P P P U U S P P U
Parcul 3: U U P P P S B A P P P S U U P U U U P P
Rezolvare:
a) Tipul variabilei: nominală
b) Indicatori: Mo, IVC
c) Distribuția de frecvențe:
Specie Pin Stejar Brad Arțar Ulm
Parcul 1 8 3 6 3 0
Parcul 2 8 3 2 1 6
Parcul 3 9 2 1 1 7
d) Mo1=Pin Mo2=Pin Mo3=Pin
Concluzie: Categoria de copaci cu cea mai mare frecvență în toate cele 3 parcuri sunt speciile de
Pin.

3
 IVC1=88.12%

IVC2=89.37% IVC3=82.5%
Concluzie: Distribuţiiile de frecvenţe sunt asimetrice

5. Să se compare următoarele sectoare ale mun. Chişinău după nivelul de poluare a aerului (F –
foarte înalt, I – înalt, M – mediu, J – jos, N – practic nu e poluat), conform opiniilor a 20 de
experţi
(15 puncte):
Ciocana: I I M M F F J I I I M M M I M M I I I F
Botanica: F I F I M J M M F F I I I M F F I I I F
Centru: F N M M M I I I I F F F I M M I F F I I
Rezolvare:
a) Tipul variabilei: ordinală
b) Indicatori: Mo, Me. IVC
c) Distribuția de frecvențe:
Sector Foarte înalt Înalt Mediu Jos Nepoluat
Ciocana 3 9 7 1 0
Botanica 7 8 4 1 0
Centru 6 8 5 0 1
d) Mo1=”Înalt” Mo2=”Înalt” Mo3=”Înalt”
Concluzie: Indicatorul nivelul de poluare a aerului “ Înalt” este cu ceam mai mare frecvență
Me1=”Înalt” Me2=”Înalt” Me3=”Înalt „
Concluzie: Aranjând în șir valorile pentru fiecare sector în parte am observat că la toate cele trei
sectoare mediana este valoarea „Înalt”.
IVC1=81.25% IVC2=84.37% IVC3= 85.62%
Concluzie: Distribuţiiile de frecvenţe sunt asimetrice, distribuţia nivelelor de poluare în toate
cele 3 sectoare, este neuniformă.

6. Să se compare următoarele trei grupe după notele obţinute la examen (15 puncte):
Grupa 1: 8 8 6 6 6 5 7 5 7 5 7 7 5 5 5 8 5 5 7 7
Grupa 2: 5 9 10 9 10 10 10 9 8 7 8 7 8 9 9 9 10 10 9 9

4
 Grupa 3: 6 7 6 7 8 9 6 7 6 7 8 10 6 7 6 7 7 7 6 7
Rezolvare:
a) Tipul variabilei: numerică

b) Indicatori: Mo, Me , M, A, ϭ
c) Distribuția de frecvențe:
Grupa 5 6 7 8 9 10
Grupa 1 8 3 6 3 0 0
Grupa 2 1 0 2 3 8 6
Grupa 3 0 7 9 2 1 1
d) Mo1=5 Mo2=9 Mo3=7
Concluzie: În Grupa 1 cea mai întâlnită notă este 5, în Grupa 2 cea mai întâlnită este nota 9 iar în
Grupa 3 cea mai întâlnită notă este 7.
Me1=6 Me2=9 Me3=7
Concluzie: Aranjând în șiruri notele pentru fiecare grupă am determinat( calculat mediana pentru
fiecare grupă astfel am obținut rezultatele mediana pentru Grupa 1=6 , mediana pentru Grupa 2
este 9 iar pentru Grupa 3 este 7.
M1=6,20 M2=6,05 M3=7
Concluzie: Calculând media notelor obținute la examen pentru fiecare grupă,am obținut
rezultatele indicate mai sus.
A1=8-5=3 A2=10-5=5 A3=10-6=4
Concluzie: Calculând indicatorul de dispersie amplitudinea pentru fiecare grupa am obținut:
A1=3 A2=5 A3=4
− Abaterea standard, se calculează după formula:

√
n

ϭ= ∑
2
(x i−M )
i=1
n

5
7. Ca rezultat al cercetării unei păduri după soiurile de copaci ce cresc în ea, a fost determinat
indicatorul statistic moda, care s-a dovedit a fi pinul. Aceasta înseamnă că (vopsiți cu roșu
variantele corecte) (5 puncte):
a) În medie în pădure se întâlneşte soiul de pin.
b) În pădure cresc numai pini.
c) În pădure este necesar a mări numărul pinilor.
d) Cei mai înalţi copaci din pădure sunt pinii.
e) În pădure cel mai des se întâlneşte pinul.
f) În pădure diferite soiuri de copaci, inclusiv – pinul, sunt repartizate uniform.

?8. În urma cercetării unei păduri după soiurile de copaci ce cresc în ea, a fost determinat
indicatorul statistic Indicele variaţiei calitative (IVC), care s-a dovedit a fi egal cu 98,5%. Vopsiți
cu roșu variantele false din următoarele afirmaţii (5 puncte):
a) În pădure este acelaşi număr de copaci de fiecare soi.
b) Distribuţia soiurilor de copaci este aproape uniformă.
c) Distribuţia soiurilor de copaci este foarte neuniformă.
d) În pădure cresc mai multe soiuri de copaci, unul din care se întâlnește cel mai frecvent.
9. După susţinerea unui examen de către o grupă de studenţi (presupunem – 8), a fost determinată
nota medie a grupei M=8. Ţinând cont de faptul că studenţii au fost notaţi în sistemul zecimal
(note de la 1 la 10), determinaţi care și când următoarele afirmaţii pot fi adevărate ( în cazul
afirmațiilor corecte aduceți exemple formate din șiruri de 8 note) (5 puncte):
a) Studenţii au susţinut examenul pe note diferite.- F
Exemplu:
b) Toţi studenţii au primit note de 8. A
Exemplu: 8 8 8 8 8 8 8 8
c) Niciun student n-a primit nota 8.- F
Exemplu:
d) Nota 8 a fost cea mai frecventă în grupă.A
Exemplu:6 7 8 8 8 8 9 10
e) Atât nota maximală, cât şi cea minimală în grupă a fost nota 8. A
Exemplu:8 8 8 8 8 8 8 8
f) Un student a primit nota 10, unul – nota 6, iar restul studenţilor − note de 8.- A

6
 Exemplu:6 8 8 8 8 8 8 10

SARCINI LA TEMA 2

1. Descrieți istoria dezvoltării programului SPSS (din Internet, până la o pagină!) (10 puncte).
SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) este unul dintre cele mai puternice şi utilizate
programe statistice, , alături de STATISTICA, SAS, SYSTAT, S-PLUS, R-Project, etc. Acest
pachet integrat asigură acoperirea procedeelor specifice din Statistica descriptivă, Statistica
inferenţială şi Analiza datelor. Programul a devenit deosebit de atractiv pentru utilizatori deoarece
permite tratarea datelor statistice fără a impune cunoaşterea formulelor de calcul, îmbinând
posibilităţile de prelucrare statistică cu facilităţile oferite de programele de calcul tabelar (Excel,
Lotus, Quattro Pro) pentru condensarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică.
Programul este un produs al firmei SPSS Inc., care s-a impus în domeniul realizării de software
pentru prelucrarea statistică a datelor, în principal prin SPSS şi SYSTAT. SPSS a fost creat la
Universitatea din Stanford, în anul 1968, pentru a asigura gestiunea şi analiza datelor statistice în
domeniul ştiinţelor sociale şi al psihologiei. Ulterior, utilizarea programului s-a extins spre
economie, marketing, educație, medicină etc. . În afară de analizele statistice posibile, programul
are componente puternice pentru managementul datelor (selectare, reconfigurare, creare de date
noi) şi pentru documentarea datelor (există un dicţionar metadata, care reţine caracteristici ale
datelor). Se mai poate adăuga flexibilitatea privind tipurile de date acceptate ca şi modulul de
construire a rapoartelor.
În acelaşi timp, evoluţiile din domeniul calculatoarelor au marcat şi dezvoltarea SPSS, prin
apariţia imediată a unor noi versiuni. Începând cu versiunea 7, realizată în 1995, SPSS a devenit un
produs pentru Windows, ajungându-se astăzi la versiunea 29(SPSS 29- septembrie 2022), aria de
aplicabilitate extinzânduse-se de la o versiune la alta, cu modul de operare si facilitățile oferite. La
ora actuală, SPSS este realizat sub formă modulară, fiecare utilizator putându-şi achiziţiona doar
acele componente care îi sunt necesare. Cele mai „comercializate" module sunt: Base module,
Professional Statistics, Advanced Statistics, Tables, Exact Tests, CHIAD şi Categories.
Statisticile SPSS plasează constrângeri asupra structurii interne a fișierelor, a tipurilor de date, a
procesării datelor și a fișierelor potrivite, care împreună simplifică considerabil programarea.
Seturile de date SPSS au o structură de tabel bidimensională, în care rândurile reprezintă de obicei
cazuri (cum ar fi indivizi sau gospodării), iar coloanele reprezintă măsurători (cum ar fi vârsta,
sexul sau venitul gospodăriei). Sunt definite doar două tipuri de date: numeric și text (sau "șir").
Toată prelucrarea datelor are loc secvențial de la caz la caz prin fișier (set de date). Fișierele pot fi
potrivite unu-la-unu și unu-la-mulți, dar nu mulți-la-mulți. În plus față de acea structură și procesare
cazuri cu variabile, există o sesiune de matrice separată în care se pot procesa date ca matrice
folosind operații de matrice și algebră liniară.
SPSS este un produs orientat spre utilizator şi permite: - analiza datelor sub multiple
aspecte; - extinderea datelor cercetărilor realizate pe un eşantion, la nivel naţional; - construirea
tabelelor de ieşire în diverse forme, inclusiv cu totaluri şi structuri pe orizontală şi verticală; -
construirea diagramelor sub diferite forme (linii, bare, sectoare etc.); - crearea prezentărilor şi a
rapoartelor; - utilizarea datelor în regim interactiv şi construirea seturilor de funcţii ale sistemului
pentru folosirea lor repetată (automatizarea analizei datelor); - exploatarea facilităţilor oferite de
Internet.

7
2. Descrieți posibilitățile de prelucrare a datelor cu programului SPSS (din Internet, până la o
pagină!) (10 puncte).

Având la dispoziţie instrumente specifice metodelor statistice avansate, SPSS permite

rezolvarea problemelor oricât de complexe, din diverse domenii, oferind soluţii care să asigure o
cunoaştere mai bună a fenomenelor cercetate şi, implicit, să sprijine procesul de fundamentare a
deciziilor.
Utilizatorul are control deplin asupra tuturor variabilelor prelucrate, stabilind modul de
afişare a valorilor din listele de ieşire (lungime, număr de zecimale) şi ce text să fie scris în locul
denumirilor variabilelor (atunci când acestea nu sunt destul de sugestive) sau în locul valorilor
variabilelor (dacă în fişierul de date s-au introdus coduri). Listele de rezultate, tabelele şi graficele
realizate de SPSS pot fi incluse în rapoarte, aşa cum se prezintă pe ecran, sau într-o formă
modificată prin: editarea de texte; stabilirea caracteristicilor fonturilor/caracterelor (tip, stil, mărime,
culoare); modificarea desenelor prin deplasarea şi/sau rotirea axelor ori schimbarea tipului de
grafic; ascunderea unor variabile din tabele; reorganizarea informaţiilor în tabele (de exemplu, un
tabel de frecvenţe care conţine pe linii răspunsurile la un chestionar, iar pe coloane localitatea de
domiciliu şi, în cadrul fiecărei localităţi, sexul clienţilor, poate fi transformat într-un tabel cu numai
două coloane, corespunzător sexului, şi cu grupe de linii, câte o grupă pentru fiecare localitate).
Toate aceste operaţii sunt uşor de executat, datorită existenţei a trei editoare: de text, de tabele şi de
grafice. Rezultatele prelucrărilor statistice se pot vizualiza prin tabele de diverse formate şi prin
multiple tipuri de reprezentări grafice: histograme, diagrame „ coloane " - izolate sau grupate -,
diagrame de structură, nor de puncte - în care punctele corespunzătoare unor grupe distincte sunt
colorate diferit -, diagrame „bare" - care indică în acelaşi timp media, valorile extreme şi repartiţia
valorilor unei variabile pentru valori diferite ale altei variabile.
SPSS permite realizarea oricărei variante de prelucrare, ori de câte ori este nevoie, la nivelul
întregii baze de date sau la nivelul unui subansamblu de date selectat. Dacă un grup de prelucrări se
efectuează periodic, întreaga succesiune de căutări prin meniuri şi de alegeri de opţiuni nu se repetă
de fiecare dată, SPSS putând înregistra într-un fişier de comenzi toate aceste operaţii. Ulterior,
fişierul va fi rulat ori de câte ori este necesar. în plus, fişierul poate fi actualizat, în sensul că i se pot
adăuga sau şterge comenzi. Utilizatorul poate alege cazurile care să fie luate în considerare la
efectuarea prelucrărilor, formulând condiţii asupra uneia sau mai multor variabile. De asemenea,
utilizatorul poate decide modul în care să fie tratate de SPSS cazurile în care valoarea unei variabile
nu este cunoscută sau nu prezintă interes pentru cercetare. Înainte de efectuarea prelucrărilor
statistice, SPSS poate modifica automat datele pe baza unor algoritmi indicaţi de utilizator pentru
recodificarea valorilor sau prin aplicarea unor funcţii matematice. De exemplu, într-un fişier în care
cazurile sunt reprezentate de diverse mărfuri, iar variabilele de însuşirile acestora, preţurile
mărfurilor pot fi schimbate prin adăugarea TVA sau toate mărfurile produse înainte de 2000 pot
primi aceeaşi valoare a variabilei „data de fabricaţie”, care să semnifice „înainte de 2000”.
SPSS este un program care poate fi exploatat şi de persoane mai puţin iniţiate în statistică,
asigurând simplitate în manevrarea datelor de intrare. Introducerea şi modificarea datelor este o
operaţie simplă datorită existenţei unui editor de tabele de tip spreadsheet. Pe ecran este afişat un
tabel cu linii şi coloane. Liniile corespund cazurilor (subiecţi care răspund unui chestionar sau
obiecte observate), iar coloanele conţin variabilele (răspunsuri date de subiecţi sau rezultatele unor
măsurători ori observaţii). Utilizatorul poate „naviga” prin acest tabel, după dorinţă, analizând
valorile existente, schimbând unele date, adăugând sau ştergând cazuri şi variabile. SPSS adaptează
automat dimensiunile tabelului, astfel încât să nu se piardă nici o valoare introdusă.
plasarea mai multor grafice pe acelaşi worksheet, setarea implicită a unor atribute conform
preferinţelor utilizatorului, salvarea graficelor în diferite formate.
8
 SARCINI LA TEMA 3

1. O bază de date conține următoarele caracteristici ale indivizilor: vârsta (în ani), mediul de
reședință (sat, oraș), opinia față de diferite canale TV (preferat, indiferent, nepreferat). Care din
următoarele informații pot fi determinate din această bază de date (colorați-le cu roșu) (5 puncte):
a) repartizarea respondenților după vârstă;
b) repartizarea respondenților după culoarea ochilor;
c) procentul pensionarilor din populația cercetată;
d) numărul de canale TV preferate de fiecare respondent;
e) care canal TV e cel mai preferat de respondenții de la sat;
f) atitudinea ucrainenilor față de canalele TV.

2. Este dat următorul chestionar:

CHESTIONAR

1. Cum credeţi, lecturarea/cititul este o trăsătură importantă a omului?

1) da
2) nu
2. Dumneavoastre Vă place să citiţi?
1) da
2) nu
3. Dacă totuşi citiţi, atunci cu ce scop? (sunt posibile mai multe variante de răspuns)
1) pentru a cunoaşte ceva nou
2) pentru a mă recrea
3) pentru a mă distra
4) pentru că e la modă
5) altul (specificaţi) ___________

4. Unde preferaţi cel mai mult să citiţi?

1) acasă
2) la bibliotecă
3) în transport
4) în parc, pe o bancă
5) la facultate
6) în curtea casei, căminului
7) în alt loc (specificaţi) ______________________________________________

5. Cu ce scop Dvs. citiţi mai des? (marcaţi până la 3 variante de răspuns)

1) pentru pregătirea de ore
2) pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe profesionale
3) pentru a ocupa timpul liber
4) îmi place, pur şi simplu, să citesc

9
 5) eu nu citesc
6) nu pot răspunde
7) altceva (specificaţi) __________________________________________________

6. Vă ajunge timp pentru citit?

1) nu-mi ajunge deloc
2) îmi ajunge
3) nu citesc şi n-am aşa probleme

D1. Câţi ani aveţi? _______

D2. Sexul Dvs.

1) feminin
2) masculin

D3. Locul de baştină

1) Chişinău
2) alt oraş
3) sat

D4. Anul de studii ______

Definiți variabilele generate de acest chestionar sub forma tabelului de mai jos (20 puncte):

Nume Etichetă Valori

Cit_tras Cum credeţi,
lecturarea/cititul este o 1-da
trăsătură importantă a 2- nu
omului?

Plac_cit Dumneavoastre Vă 1- da
place să citiţi 2- nu

Scop_cit Dacă totuşi citiţi, 1- pentru a cunoaşte ceva nou

atunci cu ce scop
Scop_cit Dacă totuşi citiţi,
atunci cu ce scop
Scop_cit Dacă totuşi citiţi,
atunci cu ce scop
Loc_cit Unde preferaţi cel mai
mult să citiţi
2- pentru a mă recrea
3- pentru a mă distra
4- pentru că e la modă
5- altul (specificaţi) _________
1- pentru a cunoaşte ceva nou
2- pentru a mă recrea
3- pentru a mă distra
4- pentru că e la modă
5- altul (specificaţi) _________
1- pentru a cunoaşte ceva nou
2- pentru a mă recrea
3- pentru a mă distra
4- pentru că e la modă
5- altul (specificaţi) _________
1- acasă
2- la bibliotecă
3- în transport
4- în parc, pe o bancă
5- la facultate
6- în curtea casei, căminului

10
 7- în alt loc (specificaţi) __________________

Cit_des Cu ce scop Dvs. citiţi 1- pentru pregătirea de ore

mai des 2- pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe profesionale
3- pentru a ocupa timpul liber
4- îmi place, pur şi simplu, să citesc
5- eu nu citesc
6- nu pot răspunde
7-altceva (specificaţi)
__________________________________________________

Timp_cit Vă ajunge timp pentru 1- nu-mi ajunge deloc

citit 2- îmi ajunge
3- nu citesc şi n-am aşa probleme

Vârs_res Câţi ani aveţi ______ani

p
Sex_resp Sexul Dvs 1- feminin
2- masculin

Loc_baș Locul de baştină 1-Chişinău

2- alt oraş
3- sat

An_stud Anul de studii ______an

SARCINI LA TEMA 5
1. În Figura 5.1 sunt reprezentate frecvențele răspunsurilor unui grup de respondenți cu privire la
aprecierea sănătății lor, calculate în SPSS. În liniile a) - e) de sub tabel să se descrie rezultatele
marcate (10 puncte).

a) 3405 de respondenți au participat

b) 52,5% respondenți apreciază starea de sănătate bună.
c) 98,2% din respondenți a-u dat un raspuns
d) 20,3% din respondenți care au dat un raspuns , a-u apreciat satisfăcatoare

11
e) 83,0 % din respondenți au starea de sănătate bună

2. Este dat următorul tabel de asociere a variabilelor:

Utilizaţi programul SPSS la prelucrarea datelor?
Da Nu Total
count row% col% count row% col% count col%
Sex: fată 30 30% 30% 50 50% 50% 100
băiat 70% 70% 50% 50%
Total: 100% 100% 100% 100% 160 100%
În liniile a) – e) să se descrie rezultatele evidențiate, iar tabelul să se completeze cu informația lipsă
(20 puncte).
a) 30 de fete au raspuns da
b) 70% din toți băieții au raspuns da
c) 50% din toate fetele au raspuns nu (nu utilizează programul SPSS la prelucrarea datelor)
d) din respondenții care nu utilizează programull SPSS 50% sunt băieți
e) 160 este numărul total de respondenți
3. Este dat următorul tabel de asociere a variabilelor:

Cunoaşterea calculatorului de către studenţi

Bine Suficient Slab Total
Row% Col% Row% Col% Row% Col% Row% Col%
Fete 25,5%
Băieţi 15,5%
Total

Care din următoarele afirmații sunt corecte (colorați-le cu roșu) (5 puncte):

a) Numai 25,5% dintre fete cunosc calculatorul.
b) 15,5% dintre toţi băieţii cunosc suficient calculatorul.
c) 25,5% dintre toate fetele cunosc slab calculatorul.
d) Din totalul celor ce cunosc suficient calculatorul 15,5% sunt băieţi.
e) Fetele care cunosc slab calculatorul formează 25,5% din toată populaţia cercetată.
f) Băieţii care cunosc suficient calculatorul formează 15,5% din toată populaţia cercetată.
g) Numai 15,5% dintre băieţi cunosc calculatorul.
h) Din totalul celor ce cunosc slab calculatorul 25,5% sunt fete.
i) 41% dintre băieți și fete cunosc între slab și suficient calculatorul.

12
 SARCINI LA TEMA 8

1. O populaţie este descrisă prin următoarele caracteristici:

sex={1 – femeie, 2 – bărbat}; varsta (în ani întregi);
sta_civ={1 – căsătorit, 2 – necăsătorit};
auto={1 – posedă automobil, 0 – nu posedă automobil}.
Să se compună expresia logică care să definească subpopulaţia: femei necăsătorite cu vârsta
până la 30 de ani inclusiv ce nu posedă automobil împreună cu bărbaţi căsătoriţi cu vârsta de la
35 la 40 de ani inclusiv ce posedă automobil (10 puncte).
Răspuns: (sex=1│sta_civ=2)&varsta<=30│auto=0 sex=2 sta_civ=1&varsta>35>=40 auto=1
2. Următoarea expresie folosește variabilele din pct.1:
(sex=1│auto=1) & varsta > 20 & varsta < 25 │ varsta =60 & sta_civ = 2
Descrieți populația selectată prin ea (10 puncte).
Răspuns: femei ce poseda automobil cu vârsta mai mare de 20ani și mai mica de 25ani sau cu
vârsta de 60 ani si necăsătorite

13
Barem note:
Puncte acumulate Nota
180 - 200 10
160 - 179 9
140 - 159 8
120 - 139 7
100 - 119 6
80 - 99 5

14