CARIA DENTARA.

(lntroducere)
Caria ilentard Qat. Caries dentis) reprezintd un proces patolo-
gic localizat, care se desfdgoard in tesuturile dure dentare clupd
erupjia dinlilor, fiind influentat multifactorial (de un tntreg com_
plex de factori nociai nefauorabili locaii gi generali, externi gi iiterni);
se manifestd prin tulburdri metabolice (minerale, proteice etc.) gi
este caracterizatd. prin demineralizarea superficiald, in focar a
unei pdrfi anorganice de smalt, distruclia matricei lui organice gi
ramolismentul, in final, al tesuturilor dure dentare cu formarea
ulterioard a defectului cavitar in smalp gi dentinX, iar, in urma netratdrii la timp, este inso-
liti de complicatii inflamatorii din partea pulpei gi periodontiului.
In prezent, este doveditcd procesul carios debuteazd,prlrn demineralizarea (pierclere a
componentelor minerale-ale) smalgului. Ca urmare, reducerea cea mai pronuntitd a com-
ponentelor minerale se observd in stratul subsuperficiaf gi mai pulin in straiul superfi-
cial extern al smalplui. Dacd procesul patologiC progreseazS, atunci in- proces sunt impli-
cate straturile profunde ale dentinei.
Mai devreme W.D. Miller (1883) a ?naintat o teorie chimico-para zitard,, care servegte ca
bazd pentru analiza gi intelegerea noastrd actuald a procesului carios. Autorul a evidentiat
doud faze de dezvoltare a procesului carios
- chimic| gibacteriand. in prima fazd compo-
nentele anorganice se dizolvd de citre acidul lactic, format ir cavitatea -bucali in urma ier-
mentdrii carbohidrafilor. in a doua fazd, se procluce distrugerea bazei organice a dentinei
de cdtre enzimele proteolitice ale bacteriilor.
Cu toate, acestea, pH-ul salivei (6,8
- 7,0) niciodatd nu scade pAnd la nivelul, la care se
po^ate produce demineralizarea. Acest aspect este punctul cel mai slab al teoriei
lui Miller.
In conformitate cu opiniile contemporane, caria rezulti ln urma actiunii patoger-re a pldcii
.
dentare microbiene asupra smallulul dentar. in placa dentard pfi-ut poate a;ringe local la
nivelul critic (4,5 - 5,0), favorabil desfdgurdrii piocesului de demineralizare asiralyului.
Modificdrile mai pufin pronuntate din stratul superficial al smalfului, .,
cele mai profunde, se datoreazd caracteristicilor sale structurale "o*porotir, de
- un conlinuiridicat
fluorapatitd mult mai rezistentd, precum gi a proceselor de reminer alizare,ce se desfdgoard
in mod constant din contul aportului de componente minerale din fluidul bucal.
. in general, pentru aparifia gi dezvoltarea cariei este ,r"."rurf, o .ombinatie din trei fac-
tori:
_' digta cariogend, care confine o multime de hidrati d.e carbon gi, mai ales, diferitele tipuri
de zahdr;
. prezenta unei microflore cariogene (str. mutans, etc);
' reducerea cariorezistenlei unui dinte (rezistenfa Ia acliunea tmor cariogeni).
factori
 iittl-j.tb
'\;'j#tr'
Pentru evaluarea grad ului de afectare a dinlilor prin carie, Organizafia mondial5 a Sdnd-
tdlii (OMS) recomandd urmdtorii trei indici princiPali:
. indicele de frecvenfX;
. indicele de intensitate;
. indicele de sporire a intensitdlii (rata cariei).
Acegti indici nbcesitd sd fie caliulali pentru fiecare grup d9 vdrsti separa! iarjn
unele

- in funclie de sex, nafonalitaie iondiliite geogr#ice 9i de viafd, starea generald sdnd-

a
"uturi
tdfii, caracterul alimentaliei etc.
Prnalenla (Indicele cle frecaenfd, abr. I.F.) reprezintd propo ,n persoanelor afectate
prin
numdrul cazurilor existente tntr-o
carie din cadrul unui grup de populalie (sau altfel spus,
populafie) la un anumit moment dat, 9i se cara cterizeazl'prin procentul
de persoane cu dinfi

afectafi de carii (C), obturali (O) 9i extrasi (E)/ absenli (A)'

la
Prevalenta se calculeazd prin impar,tirea numdrului persoanelor afectate sau a cazurilor'
numdrul total de persoane dintr-o populalie bine definita. Calcularea prevalenlei se reali-
zazdpebaza unor studii transv ersale (efechtate Ia r'm moment oarecare)' Prevalenla are
valori
cuprinse intre 0 gi 1 (sau procente de la 0 la 100), qi nu are unitatede mdsurd.
be exernplu, trtr-un grup de 100 de persoane la 98 indivizi au fost depistali dinli cariali,
obturali gi extragi. Prevatenla cariei ln acest grup este de 98'/: ' -
OMS recomand5 urmdtoarele niveluri ale prevalenlei cariei dentare la copiii
de L2 ani:
. joasd (0-30%).
. medie (31-80%).
. inaltd (81-100%).
a bolii
lncidenfi (sau indi'cele de intensitnte, abr.l.l.) reprezintd mdsurarea ratei de progresie
gi este constituit din numdrul mediu de dinti ca{1,t!(9, obtura}i (O) 9i extragi (E)/ absenti
(41,." revin unei persoane. Valoarea indicelui COE (sau COA) exprimd gravitatea (activi-
i#u; pro."rului. bste utilizatd 9i ad.notarea englezd a acestui indice - DMF (D - decay
missing (extracfie); F - filling (obturafie)'
' Fiecdrui-examinai
lcarii)iM
din gt.tpot total de p"ttout" i se determina numdrul de dinf a{ectali
este indicele COE'
de carii (C), obturali (O)ixtragi/ absenli (A). Suma totald a dinlilor
Pentru notarea indiceiui de intensitatb U ait;ii permanenfi se folosesc majuscule' iar la
dinlii temporari - litere mici.
Pentru a tletermina intensitatea de afectare a dinlilor din grup, sunt adunafi indicii
COE
la numdrul de per-
ai fieiXrui individ examinat. Apoi, suma acestor indici este impdrfitd
soane examinate.
de intensi-
De exemplu, suma COE la 100 de personae examinate este de 1280' Indicele
tate in acest grup este L280:L00 = 12,8' Aceastx valoare este un indice inalt al intensitdfii de
afectare a dinlilor de cdtre carie.
ir-,.urrrt, in'care un dinte prezintd concomitent o obturafie 9i o cavitate carioasd, atunci
el este considerat a fi cariat.
pentru lnlesnirea evaludrii comparate a morbiditdlii carioase pe diferite continente ale
l_.
copii
lumii OMS a propus in 1980 urmitoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la
de L2 ani:
. foarte joasd (0 - 1,1);
. joasd (1,,2 - 2,6);
. moderatd (2,7 - 4,4);
. inaltd (4,5 - 6,5);
. foarte inalte (6,6 gi mai mult)
 ffi
lndicele de intensitate a cariei dentare (COE)
Nivelul cariilor La copii de 12 ani La maturi 35
Foarte redus
- 44 ani
0,1-'1.,1, 0,2-
redus L,2-2,6
Merliu 2,7
inalt
- 4,4 6,3- 12,7
4,5-6,5
Foarte tnalt
-'L6,2
6,6 gi mai mult L6,3 9i mai mult
Valorile inalte ale indicelui COE indicX necesitatea efecfuSrii unui lucru curativ,
fac Posr-
bild evaluarea calitdtii gi eficienlei lui, indicd o deficientd a activitdlii profilactice,
sau lipsa
acesteea.
Indicele de sporire a hfiensitdlii (rata, morbiditatea) cariei este determinatd
drept cregterea
indicelui COE la una gi aceeagi persoand sau contingent intr-o anumitd perioalx
ae timp
('l',3,5,10 ani). Diferenla in valorile indicilor obpinu-ii la primul examen cele ulterioare
9i
constituie indicele de sporire a intensitdfii. Rata iniidenyei (IR) reflectd aparilia noilor
cazuri
de rlnbolndvire lntro perioada de timp datd. Pentru estimarea IR, populalia
(grupul) este
studiatd intr-o perioadd de timp datd, iar numdrul cazurilor noi este numdra-t
tmpreunA
cu totalul timp-persoand. Totalul timp-persoand reprezintd timpul total in
care individul
dintr-o populafie riscd sd dezvolte boali (caria deniard), in perioada studiului.
IR = Cazuri noi/Timp-persoand
Pentru o evaluare mai completd gi exactd a stXrii ait;itot este calculat indicele
Cpp, la
care se fine cont de numdrul cavititilor carioase gi al obturatiilor. Spre deosebire
ae inai
cele COE, in acest caz se calculeazd numdrul total al cavitdlilor.uriour" gi
al obturafiilor,
indiferent de numdrul dinlilor afectafi. Astfel, in cazul in care dintele prezintd
trei carii, in
indicele COE este luatd drept o unitaie, fir timp ce CPp (cavitdli) drept trei
-
sebit de semnificativ este acest indice la o intensitate redusd a afectdrii de
unitagi. Deo-
cdtre carii.
Semnele clinice ale cariei dentare sunt suficient studiate. in conlormitate
cu mod.ificdrile
din fesuturile dentare gi cu manifestdrile clinice au fost elaborate cAteva clasificdri,
labaza
cdrora au fost puse diferite caractere /sentne/ .

Clasificafia cariei (OMS, a 70-a reaiztire)

K02.0 Caria smalplui,
Stadiul de maculd [carie incipientd]
K02.1 Caria clentinei
K02.2 Caria cementului
K02.3 Carie dentarit stopatit
K02.4 Odontoclazie
Melanodontod enti e infantild
I\,Ielanodontoclazie
K02.8 Altd carie dentard
K02.9 Carie dentard idiopatictr
in dependenll de lesutuiafectat se distinge caria adamantind, clentinald gi cementald.
Dupd localizarea focarului de afectare caiia se lmparte ln fisurald, cervicald gi
a felelor
aproximale.
Cea mai rXspinclitd in practica cotidiand a stomatologului a devenit clasificarea
- topogra-
ficd, in conformitate cu care distingem patru stadii:
. stadiul de maculd (lat. macula cariosa);
. carie superficiald (lat. caries
. carie de adAncime medie (lat.superficialis);
caies media);
. carie profundd (lat. caries profunda).
 {ffi
Fiecare din patru stadii de clasificare topograficd (macula uetoasd, carie superficiald, de
adincime medie gi profundil) comportd manifestXrile sale clinice 9i determind caracterul in-
tervenliei medicale.

Dupd gradul de avansare cariile se impart in:

A. Pentru dinlii permanenfi (dupe Cohen):
, carii de gradul Ipenfiu leziuni limitate in smal!;
. carii de gradul ll pentru leziuni care au atins joncpnea small-dentind;
. carii de gradul III cu interesarea limitatd a stratului dentinar;
, carii de gradul lV ctt interesarea extinsd a stratului dentinar.
B. Pentru dinlii temporari (L.Zarnea)
. caria simpld: cu interesarea smalplui gi limitatd a dintinei cu pdstrarea unui skat gros
de dentind integrd;
, caria simpld profundd: cu interesarea extinsX a stratului dentinar 9i menfinerea unul strat
dentinar integru.
Dupd viteza de avansare cariile se impart in:
. carii acute;
. carii cronice;
. carii stabilizate.

Morfopatologia caiei dentare. F orme nozologice

in starliut de nuculd pe suprafala adamantinei se remarc[ r'izual intr-o zond limitatd o
maculd matd (cretoasA), alburie sau brund (deschisd sau intunecatd) cu un diametru de
3-5 nrm. Cel mai des leziunile carioase sunt localizate in impresiuni naturale (fisuri) 9i alte
zone retentive ale coroanei dentare. Suprafala maculei este netedd, integritatea smallului
nr este afectatii. in timpul sonddrii instrumentul alunecd, fiird a se reline in ceva. Evolulia
procesului carios riucJla pierderea smalului in zona maculei cu trecerea in carie superfi-
ciald.
a) In caria superficiald se observd o cavitate micd (un defect superficial in limitele smal-
(cu margini neregulate,
!ului), care se cleiermind dupii prezenga senzafiei de denivelare
adesea de facturd cretoasS, pereli qi fund zgrunfurogi) gi ugor dureroasd la sondare (dato-
ratd vecindtdfii jor"rcliunii smalf-tlentind). in tirnpul sonddrii instrumentul se poate cufun-
d.a ugor in sma$ul alterat la o addncirne neinsemnatd (atAt cAt e de ad6nc stratul de smal!
distrus). Deseori rugozitatea deniveldrii se constatd in centrul unei macule albe extinse sau
macule pigrnentare extinse. Dacd caria superficiald este localizatd in zona fisurilor natura-
le, marginile lor pot fi intacte.
b)In'iaria tlepiofunzinre merJie examenul dintelui reler'5 o cavitate carioasd nu prea adAn-
cd, umplutd cu dentini pigrnentati qi ramolitd, ceea ce se determind prin sondare. ln Pr:-
zenla dentinei ramolite ionAa se fixeazd / infepeneste/ in fisurd. Dupd inlSturarea denti-
nei ramolite c{in cavitatea carioasd defectul expus poate fi shrdiat cu ajutorul sondei, fiind
remarcali perefii gi fundul dur.

a h c
 um#
Plangeul /fundul/ cavitXtii in caria medie se gdsegte in limitele straturilor periferice gi
medii ale dentinei.
Tavanul cavitdtii pulpare prezinti un strat satisfdcdtor de dentind neafectafd. Sondarea
pe^refilor cavititfii este dureroasx de-a lungul joncfiunii smalt-dentinx.
Sondarea fundului cavitifii este dureroa sX (reacfie pulparil).
c) in-caria profundd sondaiea relevd o cavitate carioasi profundd, adesea largi, umplutd
cu multd dentind ramolitd. Deseori marginile adamantinei sunt subminate. i.riin,pof ,o.,-
ddrii instrumentul se poate cufunda la o adAncime mare, clar nu va comunica cu camera
pulpard a dintelui, deoarece de-asupra cavitdlii pulpare rdmAne un strat fin (>0,5 mm) de
dentind decaicinatd. Sondarea fundului cavitdpiiarioase este dureroasd (reaiyiapulpeif .
Determinarea volumului optim de dentind ce urmeazX a fi rezecatfi, reprezintd o proble-
md destul de complex5. in acest aspect prezintd interes lucrSrile profesorului f.fuJayarna
(Japonia). El a stabilit, cd dentina carios moclificatd constd din ctoua straturi.
Stratul extern este infectat gi neviabil. El este inclolor gi insensibil faftr de excitanfi; rerni-
neralizarea lui este imposibild; colagenul pe care-l conline este denaturat ireversibil. Acest
strat de dentind se caracterizeazd prin evolutie activd a procesului carios; el se localizeazd,
deregulX, pe peretii cavitdtii. La prepararea cavitdlii acest strat este necesar de a-l
indepdrta. "oriouru
Stratul intern este neinfectat gi viabil; posibil, este parfial d.emineralizat gi pigmentat, dar
capabil cdtre remineralizare; colagenul pe care-l este denaturat, inidlecuperabil.
Asemenea dentind poate fi gXsit5, de reguld, pe fundul "ot"r1in"
cavitdlii carioase. Ea este durd, pig-
mentath. Sub ea se afltr un strat de dentind screroticd (zona de dattintl transparentd).
Zona de dentinX transparentd reprezintd tn sine o zond de dentinl scleroticd iocalizatd
i"f9 ft]u".su"l cavitdlii carioase 9i pulpa dentard. Ea se formeazd la depunerea sdrurilor cle
calciu in ducturile dentinare (inclusiv pAnd la obturarea lor deplind). i,cest proces clecurge
cu participarea odontoblastelor vii.
. ,,Sigilarea" ducturilor dentinare creeazd o barierd pentru pdtrunderea microorganisme-
lor patogene, a toxinelor acestora gi a proclusetor di descompunere in pulpd, giie consi-
derd drept o reaclie protectivd a dintelui gi a macroorganismului in general. in regiulea
peretilor cal'itdfii carioase procesul carios decurge maiactiv, iar formarea dentineitrans-
parente se manifestd mai pufin.

Dezvoltarea gi rispAndirea cariei pe diferite fete dentare in dependenfi de particula-

ritifile histologice ale smalfului gi dentinei
Cel mai des caria atacd fisurile dintilor masticatori. Caria se rdspAnclegte pe haiectul
prismelor smaltiere fur profunzime pAnd la jonctiunea smalt-dentind sub formd de con cu
vArful orientat spre punctul de origine. in legdturd .o aceariu tlefectul distructiv la supra-
fa!{ poate rdmdne mult timp neobsen'at vizual gi fdrd sd prezinte sernne clinice, necdtAnd
la faptul, cd afectarea straturiior profunde poate fi considerabili.
Caria afecteazd dentina spre periferie, de-a lungul canaliculelor dentinale, gi in regiu-
nea joncliunii small-dentind. Dat fiind faptul, cd dentina conline o cantitate mai marJ de
substanle organice decAt smalful, procesul carios se rXspAnciegte mai activ, mai agresiv,
nu numai in profunzime, ci gi in suprafafd, ln special lJ joncliunea small-dentindlastfel
apdr6nd margi'ile smaltiere subminate, lipsite de sprijinul dentinei.
Caria se rdspfurdegte in profunzime gi in dentind subiorrna de con cu vdrful orientat spre
joncliunea smal!-dentind. Asffel, in cazul cariei fisurilor naturale ale smalyului a cariei
si
dentinare se formeazd doud focare conoide, care converg prin bazele lor.
La atacarea felelor dentare convexe (aproxirnale 6i ceruicile), procesul carios se manifestd
cel mai des sub punctul de contact.
 ii""fl$'&
'*jiidffi
1 Rdsphndirea cariei in dependenld de oilentarea pismelor smalliere
gi tuburilor dentinare, - secliune longitudinald a coroanei dintelui;
Ca ri in cazul suprafelii masticatorii, in cavitdlile de cl.II se
formeazd un con cu vdrful lndreptat spre dentind. Astfel, fo-
carul distructiv smalliar gi dentinar reprezinti doud conuri,
ambele fiind cu baza orientatX spre joncliunea srnall-dentind,
iar vArfurile - afintite spre pulpa dentard'
insd caracterul orientdrii prismelor smalliere determind un
orificiu de intrare mai larg. Marginile subminate ale smalfului sunt cel mai proeminente in
sensul felei masticatorii 9i a marginii incizale. Rdsp6ndirea cariei spre lateral este impiedi-
catd de muchiile laterale, mult mai masive gi cariorezistente, ale coroanei dintelui.
Caria localizatd pe felele proximale manifestd o tendinfd cdtre rdspAndire inspre regi-
unea cervicald a coroanei. Cavitdlile carioase mici de clasa a II-a prezintX in unele cazuri
dificultdli la decelare gi diferenfiere ln urma localizdrii lor oculte. La coletul dentar caria
upuru pr"ponderent pu fulu vesiibulard. Dezvoltarea ei tn dinlii permanenli se produce in
regiunea cervicald pAnd la muchiile laterale ale coroanei dintelui.
000
Dacd procesul carios se limiteazd doar la lesuturile dure dentare (smalf, dentind),vorbim
despre o carie simpld, sau necomplicatd. (datd fiind absenla unor modificdri clinice decelabile
tn pulpd; lat. caries'simplex). La agravarea cariei lesuturilor dure dentare prin pulpit6. sau
periodontitd, procesui se obiqnuiegte a fi numit carte complicatd (lat. cnries complicata).
in practica stomatologii mai utilizeazd gi termenii de ,,carie secundard marginald",
"jini.a
gi ,,recidivd de carie", in situa!1le, cind cavitatea carioasd apare alXturi de obturaf,a aplicatd
anterior, iar in ultimd instanld duce la afectarea pulpei dentare.
Caria secundard marginaid este o leziune carioasd, apirutd Pe coroana unui dinte obtu-
rat, la limita de contacf dintre marginea cavitdlii gi obturalia aplicatd anterior, care mani-
festd tendinla de a evolua in profunzime cu subminarea gi fracturarea perelilor cavitari, 9i
indicd comiierea unor erori liefectuarea tratamentului corespunzdtor. Cauzele sunt diver-
se. Aceastd carie se poate datora unei preparXri insuficiente, cdnd nu a fost inl5turatd o por-
liune din lesuturile patologic modificate. Ea poate fi adesea
remarcatd in cazul cavitdfilor
de clasele iI gi V. Cauza poite fi, de asemenea, o obturare de calitate inferioard, atunci cAnd
intre obturafie gi peretele dintelui rdmAne o crdpdturd, care condilioneazd o permeabilitate
marginald. Cu tolte acestea, caria secundard marginald poat_e apdrea gi ln cazul, in care
paciEntul nu respectd normele de ingrijire a cavitdfii bucale gi dieta. Abundenla depozitelor
dentare p" r.rptifulu dintelui, mai afus dacd nu a fost efectuatd lustruirea obturafiei, duce.la
afectarei repetatd a dintelui. in astfel de cazuri, se recomadd o,Preparare repetatd. In majo-
ritatea .urniilot, trebuie de inldturat in totalitate obturalia aplicatd anteriot, 9i - de fdcut o
noud restaurafie. La obturarea cu compozite este posibild pdstrarea parliald a obturaliei, dar
acest lucru esie realizabil doar dupd verificarea totald a faptului, cd toate lesuturile dentare
patologic schimbate de sub obturalie au fost inldturate'
' Recihiaa de carie (sau caria rcatrentd) este o leziune carioasd, apdrutd in urma inldturd-
rii incomplete a lesuturilor patologic schimbate, gi care se dezvoltd sub obturaliile coronare
(aparent iorect efectuafe), cu manifestarea tendinlei de a rdzbi spre camera pulpard (produ-
iana m lnat pulplta\ , sau spre suprafala dintelui (producfrnd fracturareq acestula). Din punct de
vedersclinic, aceasta se manifestd drept o schimbare de culoare a dintelui l6ngi obturalie
fdrd afectarea adeziunii marginale. insd, pacientul acuz|frecvent aparilia unor dureri de la
excitanli termici, dureri par6xistice sau durere la mugcare. in asemenea cazuri se verilicd
vitalitaiea pulpei gi se administreazd tratamentul corespunzdtor. Dacd deceldm o ,,vdnd-
taie" amelir1'(schimbdri de culoare ale smalfului), localizatd ir vecindtatea obtura;iei, chiar
dacd lrrsugi smalpul aratf bine, trebuie lnlf,turate obtffatia, dentina modificath, ,,cozotocul"
smalliar gi, apoi, - aplicatd o nouX obturapie.
 PRE PARAREA CAVITA,TI LOR CARI OASE

Una din metodele de tratare a cariei dentare reprezintd lndepXrtarea

fesuturilor
dure dentare afectate (smat;ului gi dentinei), gi crearea in dinte a unei cavit*;i, dimen-
sjunile 9i configuralia cdreea depind de sediul ftocalizarea] cavitd]ii gi a materialului
de obturare, in vederea restabilirii ulterioare a formei anaiomice'a dintelui vizat cu
materialele de obturalie alese.
Prepararea caaitdlilor carioase (lat. praeparare - a pregdti) reprezintd o intervenlie
instrumentald, operativd, asupra lesuturilor dure dentare, efectuita in cAteva etape. ha
este efec{;rratd in scopul: a) exciziei totale a smalplui gi dentinei patologic modificate
cu scopul de a opri progresarea ilr continuare a leziunii carioase; b) cre"area condifii-
lor optime penku fixarea materialului de obturafie, 9i restabilirea formei anatomicJ gi
funcliei dintelui.
. Prepararea
extrem
cavitdlii caloase reprezintd un gir de manopere fine in limitele unui spa-
fiu de mic ai include un gir de etape succesive de pieputu"e realizate cu ajutorul
unor freze de diferite forme.

rnstomator"r,^#"!ii"lit"f"{":,:;'::::":Xi{W:,tr;,deprepararea
cavitdtilor.
1. PAnd nu demult era folosit pe larg principiul lui G.V. Black (elaborat de acesta la
sfkrgitul sec. XIX), bazat pe extensia profilacticl a hmitelor cavitdlii carioase p6nd la
lesut dentar sdndtos din a.n. "zorteimune", - zone autocurdfabile sau accesibile curd-
lirii artificiale, care sunt mai rar afectate de carie. Acestea, dupd cum el considera, sunt
cuspizii, felele convexe ale coroanei etc. Suprafele susceptibile de carie sunt cele care
prezintd fosete gi fisuri naturale, geode gi suprafele de contact cu dinfii vecini.
Prepararea este efectuatd pentru a evita aparitia cariei secundare. Dar la prelucrarea
cavitdlilor conform acestui principiu medicul este nevoit sd sacrifice porliuni esenliale
din smaltul gi dentina sdndtoasd, viabild, pentru a modela o cavitate-caseti mare.
Acest principiu este obligatoriu penku cavitdlile ocluzale gi aproximale de pe clintii
-laterali. dinlii frontali, unde primeazd considerentul fizionomic, se va pistra cat
-La
mai mult posibil din lesuturile dure dentare, extensia preventivd fiind redusd doar la
inldturarea in totalitate a dentinei alterate.
Actualmente se consilerd mai corect principiul formulat de LG. Lukomsky gi care
este bazat pe "utilitatea biologicd", conform cereea extensia se realizeazx u.orro*,
smaitul gi dentina alteratd fiind indepdrtate p6.nd la -
lesuturi vizibil sdndtoase, neafec-
tate.

? A! doilea principiu solicitd crearea celor mai bune condipii pentru fixarea materi-
alului de obturalie.
 .;i:1,:i1,.
i:Iil.,k
{*;d;#
Scopul prepardrii:
smallului gi dentinei alterate.
l-. Exereza
condifiilor favorabile pentru hxareamaterialului de obturatie cu restabi-
2. Crearea
lirea ulterioard a formei anatomice gi functiei dintelui.

Principii generale pentru caaitdfi carioase fonnate dupd Bluck

Principiile fundamentale de preparare a cavitdtilor carioase au fost publicate de
cdtre medicul dentist american G.V. Black in opera sa fundamentald "Dentistica ope-
ratrvd", apdrutd in 1908.
Principiile de bszd ale lui Black sunt:
1". Marginile cavitdfii formate trebuie sd fie netede, drepte, fdrd zimfi. Marginile de
smal! subminate, fdrd dentind subiacent5, trebuie sd fie inldturate, penLru a preveni
fracturarea lor.
2. indepdrtarea minutioasi gi completd a dentinei carioase.
3. "Extensia intru profilaxie"
- extinderea profilacticd a limitelor cavitdtii carioase
pAnd la a.n. " zone imune" (nereceptive) cu scopul prevenirii cariei recidivante.
4. Crearea unei cavitdfi in formd de casetd (cutie) este optimX pentru o retenlie gi
stabilitate maximd a obturaliei 9i dintelui fald de solicitdrile apdrute in cadrul masti-
catiei.
' Peretii gi fundul (fafa orientatd cdtre pulpil) cavit5lii preparate trebuie sd formeze
un unghi drept (90").
. Perelii cavitdfii preparate trebuie sd fie verticali(zafi) 9i plani(zafi);
. Fundul cavitdlii preparate trebuie sd fie plat, 9i sd crepiteze la sondare.
' Trecerea unui perete ln altul trebuie sd fie sub un unghi (reprezintd. o excepfie doar
caaitdlile de clasa V-a).
' Cavitatea formatd poate avea o configuralie din cele mai variate: triungfuiulard,
drep tunghiulard, hnlteriformd, crucifonnd, ouald etc.

Principiile lui Black se bazau pe succesele dentisticii din acele timpuri, cAnd aceastd
gtiinfd era dominatd in totalitate de teoria chimico-parazitard, a lui Miller, iar in activi-
tatea practicd pentru obturare se foloseau doar cimenturi gi amalgame.
In prezent, cAnd caria este examinatd din punct de vedere a factorilor locali 9i gene-
rali, gi a rezistenlei tesuturilor dure dentare, iar stomatologii folosesc pe larg materiale
compozite, necesitatea respectdrii principiilor lui Black in furtreg volum nu mai este
strictd.

Regilile de preparare a cavitdfii carioase

Prepararea cavitSlii carioase constd din manopere precise in limitele unui teren ex-
trem de mic Ai conline un gir de reguli importante de preparare a lesuturilor dure
dentare.
) comoditatea: medicul gi pacientul trebuie sd se afle intr-o pozifie comodd;
) iluminarea satisfdcdtoare a cAmpului de lucru; amplasarea gi directia corectd a
Iuminii, luminatorului stomatologic, unitului;
) instrumentele rotative (frezele) folosite la excizia (tiierea) lesuturilor dure den-
tare trebuie sd fie sterile, eficiente (noi, sau,
- cel pulin, - ascufite), fixate bine, fdrd
vibratie in piesa de mAntr, iar ca formd gi m5rime sd corespundd etapei efectuate;
) migcdrile frezei trebuie sd fie intermitente [intrerupte], fdrd presiune, netezitoa-
re;
) trebuie de lucrat cu frezele la rotalii mari cu ricirea concomitenti a zonei de
preparare a fesuturilor;
 ) mAna medicului ln care se afld piesa de mdnd trebuie sX fie sigur fixatd, de neclin-
tit. Degetele libere ale acestei mAini urmeazd, a h spriiinite in bdrbia pacientului sau in
dinfii invecinali cu cel preparaf
) in timpul lucrului piesa de mAnd este linutd ca un stilou tn priza modificatd sau
clasicd.
Prepararea cavitdfilor carioase are un gir de particularitdfi, - in dependenld de
localizarea defectelor carioase pe diferite suprafele dentare.
Cunoagterea principiilor gi regulilor de preparare a cavitdfilor carioase oferd po-
sibilitatea de a le forma corect, asigurd fixarea fiabild a obturaliilor gi profilaxia cariei
recidivante.
inainte de a trece la prepararea cavitdlii carioase, este necesar de a tnlelege clar gi
exact, ce reprezintd o cavitate carioas5 formatd /prelucratd/ instrumental, gi de a cu-
noagte principalele ei elemente constituente.
Cavitilile carioase formate pot fi simple (trmplasate pe una din suprafelele dentare, adica
caaitdli de cl. I, V), compuse (amplasate pe doud suprafeli dentare, adica caaitdfi de cl. Il, II\,
gi complexe, cAnd cavitatea caroasd este localizatd pe cAteva suprafele (>2) dentare
(caaitdfi atipice, de ex. caria circulard).
In cavitdfile carioase complexe sunt deosebite cavitatea principalX (de bazd) 9i ca-
vitatea (platoul, aria) auxiliard (de sprijin). Caaitatea de bazd se formeazd in locul de
localizare a leziunii carioase, iar dimensiunile ei sunt determinate de gradul rispAn-
dirii cariei. Platoul auxiliar este creat fiorlat, din necesitate, fiind rcalizat prin exereza
lesuturilor de smal; gi dentin5 nealterate, gi crearea unor elemente auxiliare de retenfie
- pentru o fixare mai bund a obturalieii crearea platoului auxiliar depinde de alegerea
materialului de obturalie,prezenlasistemelor retentive, elementelor cavitdlii modelate
de clasa a II-a.
intr-o cavitate formatd simpld, compusd sau complexX, deosebim urmdtoarele ele-
rnente constituente: margini, pereli, fund [plangeu] saubnzd, unghiuri.
Marginile 9i perelii contureazd orificiul de intrare al cavitdfii carioase.
Perelii cavitdlii lgi iau denumirea ln dependenfd de suprafala coronard adiacentd.
De exemplu, marginile 9i perelii cavitdlii orientate spre linia mediand se numesc
anterioare. Cele opuse lor se numescposterioare (sau distnle); cele orientate spre vestibu-
Iul cavitdlii orale gi lnvecinate cu obrazul sunt numite jugale, iar cele indreptate cXtre
limb{ - linguale.
Dacd. cavitatea carioasd este localizatd fir zona cervicald, pe suprafala proximald,
sunt deosebili p er efii:
) gingiz,al;
) lingual;
) jugal;
) masticator, adicd orientat cdtre suprafala masticatorie (dacd aceasta un este distru-
sd).
Fundul [plangeul] caaitdlii este peretele camerei pulpare, prelucrat pi modelat instru-
mental, orientat spre pulpa dintelui, independent de localizarea cavitdlii carioase.
La incisivi gi canini cavitdlile proximale dupd prelucrare capdtd un contur triun-
ghiular. Ele prezintd perefi:
) gingival;
) jugal/ labial;
) lingual/ palatinal;
) fund (de-asupra pulpei).
Corespunzdtor perelilor sunt deosebite gi marginile cavitdlii.
Unghiurile cavitdlii sunt numite dup{ perefii care le formeazii: medio-bucale /jugal-
mediale/, medio-lingunle, medio-pulpare etc.
 r;,I10.:k
il;sffi

ETAPELE DE PREPARARE A CAVITATILOR CARIOASE

Etapele fundamentale in prepararea cavitdtilor sunt:
1. Deschiderea cavit5fii carioase.
2. Extensia preventivd a cavitdlii carioase.
3. Necrectomia (excizia [exereza] srnallului Ei dentinei alterate [patologic modificate]).
4. Formarea [modelarea] cavitdjii; atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteazd o
adeziune mai bund a materialului de obturagie.
5. Bizotarea [netezirea] marginilor de small ale cavitdtii carioase.
Deschiderea caaitdlii carioase este prima etap6 de preparare.
Deoarece procesul carios in dentinX se rdspAndegte mai repede decdt in smal!,
deasupra cavitdlii carioase atArnd intotdeauna un cozoroc de smalg. Deschiderea
cavit5lii carioase consti in indepdrtarea, rezecarea acestor margini debordante a
smaltului (subminate de cdtre procesul carios). Smalpl fuagil, ce atArnd in gol dupd

ce a pierdut legdtura cu dentina gi,prin urmare, este lipsitd de nutrilie, se macind cu

timpul, desprinzAndu-se ugor la presiunea exercitatd de cdtre dintele-antagonist in
timpul actului de masticalie.
Crufarea marginii efilate a smalfului la prelucrarea cavitSlii carioase va contribui la
dezvoltarea cariei secundare gi cdderea obturafiei.
Pentru rezecarea cozorocului de smalg se folosegte de obicei o frezd. diamantatd
sfericd sau fisurald de dimensiuni mici. Operafiunea se efectueazd, recurgdnd la o
instalatie cu turbin5. Freza sfericd este introdusd in cavitatea carioasd qi prin migcdri
de la plangeul cavitdlii spre afard se indepXrteazd marginea subminatd a smal;ului. in
cazul utilizdrii unei freze fisurale sunt inl5turate cu partea laterald a acesteea marginile
subminate ale smallului pdnd c6nd perelii cavitdlii nu vor deveni verticali.
Trebuie de respectat urmdtoarea regul6: mdrimea frezei nu trebuie sX depdgeascd
mdrimea orificiului de intrare in cavitatea carioasd.
Extensia caaitdlii carioase servegte factic drept continuarea primei etape. La extensia
cavitdlii carioase sunt indreptate marginile smallului, sunt preparate fisurile afectate,
rotunjite unghiurile ascufite, iar de pe pereli este indepdrtatd dentina par;ial ramolitd
gi pigmentatd.
 Scopul acestei etape este prevenirea ,,recidivei" cariei. La etapa respectivd sunt
create contururile externe definitive ale cavitdtii.
Forma extensiei contururilor cavitXlii carioase este determinatd inainte de toate de
volumul leziunii carioase gi de materialul obturator ales, Black recomandd extinderea
marginii cavitdfilor pAnd la zonele de autocurdfire naturald, ceea ce duce la profilaxia
apariliei cariei secundare.
Extensia cavitdlii carioase se realizeazd,cu o frezd fisurald, con invers (diamantatd sau
din aliaj dur) la viteze mari cu o piesd de turbind gi rdcire cu apd-aer.
Forma accesului trebuie fdcutd in aga fel ca sd fie ugor indepdrtate lesuturile carioase
9i aplicatd fdrd dificultXli obturafia.
Neuectomia. AceastH etapd prevede indepdrtarea dentinei alterate [ramolite gi
pigmentate] din cavitatea carioasd.
Din punct de vedere morfologic la etapa respectivd se indepdrteazd, zona de
descompunere gi de demineralizare. Limitele cavitdfii sunt create ln zona dentinei
transparente gi intacte.
indepdrtarea dentinei carios schimbate se efectueazd ori cu excavatoare, ori cu freze
de dimensiuni mari.
Dacd in cavitatea carioasi este prezentd o cantitate mare de dentind ramolitd, se
recomandd de a o inldtura cu un excavator asculit. Migcdrile excavatorului trebuie
indreptate dinspre fund cdtre perelii laterali, spre a evita deschiderea accidentalX a
cavitdlii dintelui. Mdrimea excavatorului trebuie sX corespundd cu dimensiunile
cavitdlii. Folosirea unor excavatoare prea mici deasemenea sporegte riscul deschiderii
accidentale a cavitdfii dintelui.
Necrectomia poate fi efectuatd gi cu *
ajutorul unor freze sferice sau pard de
mtirime mare (din aliaj dur sau din olel).
Cu frezele trebuie de lucrat prin migcdri
intermitente dinspre fund cdtre perefi
laterali, la turalii mici. Lucrdnd cu freza,
trebuie de manifestat precautie, in special
ln regiunea coarnelor pulpare, pentl'u a nu
deschide cavitatea dintelui gi a nu provoca
formarea unei pulpite traumatice.
Dupd ce a fost inldturatd dentina evident a-fectatd, se recomandd rezecarea cu o
freztr sfericX la turafii mici a unui strat fin (1mm) de dentind liminald, care este de obicei
putemic contaminatd. Aceastd operaliune este efectuatd ln cazul unor cavitdli relativ
nu prea adAnci, cdnd lipsegte riscul deschiderii cavitdlii dintelui.
In unele cazuri, in special fur cazul evoluliei ,,cronice" a cariei, pe fundul cavitdlii
se admite crufarea (pdstrarea) unei dentine pigmentate, dar dure. Aga dentind se
apreciazd tactil: dupd indepdrtarea dentinei demineralizate suprafala trebuie str fie durd
gi netedd, iar dentina pigmentatd pdstratd hebuie sd fie foarte rezistentd la indepdrtarea
cu excavatorul; la examinarea cu sonda trebuie sd fie auzit un sunet crepitant. in cazul
unor cavitdli foarte profunde, in special la pacienli tineri, cAnd lndepdrtarea dentinei
ramolite ameninfd prin deschiderea cavitdlii dintelui, se admite pdstrarea pe fundul
cavitdlii carioase a unei cantithfi neinsemnate de dentind ramolitd.
Uneori, dupd prelucrarea cavitdtii carioase rdmAn porliuni carioase gi demineralizate
putin vizibile de lesuturi dure. ir,'urumu.,ua cazuri[rebuie de utilizat un revelator d.e
catie ,,Caries detector", care reprezintd in sine o solufie de 0,5o/o de fuxind bazicd, sau
o solulie de 1"% de rogu acid tn propilenglicol, ce coloreazd tesuturile cariate in rogu.
Buleta cu colorant este introdusd ln cavitate pentru l-5 sec, realizdnd in urma acestei
 :'t1:!:lil!:,.,

lil$l ,&
:4*ir*#
mdsuri colorarea dentinei neviabile, cea sdndtoasd
rdmAnAnd la culoarea initiald. Porliunile colorate
sunt indepdrtate cu ajutorul fuezei. Metoda permite
rezecarea economd a tesuturilor dentare din contul
pdshdrii partiale a stratului demineralizat.
4. Formarea fmodelarea] caaitdlii este atribuirea
acesteia unei forme, ce faciliteazd o adeziune mai
bund a materialului de obturafie qi, prin urmare, a
fixdrii sigure a obturatiei, precum gi asigurd dintelui
obturat o rezistentd gi soliditate suficientd la solicitXri
functionale. La aceastd etapd sunt create contururile
externe gi interne definitive ale cavitdfii.
Etapa de formare a cavitdtii este realizatd reiegind din considerentele retentiei gi
rezistenfei. Prin form5. rezistentd se inlelege soliditatea, trdinicia tesuturilor dure dentare
rdmase dupd preparare gi a obturaliei aplicate fald de solicitdrile functionale. Retentia
este asiguratd prin crearea unor condifii suplimentare pentru fixarea obturatiei, ce
lmpiedicX deplasarea ei (puncte de retenfie, arii suplimentare, convergenln perelilor etc.).

Regulile generale pentru formarea caaitdlii clasice se reduc la urmdtoarele etape:

L. Crearea unei uizibilitdli bune a cavitdtii cu ajutorul oglinzii 9i fdrd ea. Dacd calitatea
preparXrii a tuturor elementelor cavitdfii este imposibil de controlat, va fi destul de
greu de arealiza o obturatie garantatd.
2. Fundul caaitdlii este filcut, de reguld, drept gi plan;
servesc drept exceplie cavitXlile carioase profunde.
3. Perelii trebuie sd ffu uerticalizafi.
4. Formarea treceii de Ia fundul caaitdlii cdtre peretele
Iateral, cu colluri bine exprimate = 90o.
5. Formarea trecerii a unui perete ln altul sub unghi. Fac
excepfie cavitdlile de clasa V-a.
6. Marginile smallului trebuie sd fie drepte gi netede.
Formarea cavitdfii este realizat{ cu freze fisurale gi con
invers, cu rXcire cu aer-apd.
in dependenln de grupul de clinli 9i de amplasarea topografici a cavitdfii carioase
formarea ei este realizatd ln mod diferit.
Prepararea fdr5 rdcire cu aer-apd este inadmisibild, deoarece aceasta duce la cregterea
temperaturii lesuturilor dure dentare, supraincdlzirealor, ceea ce provoacd modificXri
nu doar in smalt gi dentind, dar afecteazd gi pulpa dentard. Nici rdcirea exclusiv cu
aer nu este doritd, deoarece uscarea cu un jet puternic de aer poate duce la afectarea gi
moartea odontoblastelor.
5, Bizotarea [netezirea] marginilor de smal; ale cavitd]ii carioase. Dupd prelucrarea
cu freze diamantate sau din aliaj dur la turatii mari smaltul de la marginile cavitdtii
carioase este sldbit gi prezintd fisuri, neregularitXfi; prismele adamantine sunt
fragmentate, nu au legXturd cu lesuturile subjacente. Mai tdrziu aceasta poate servi
drept cauzd pentru perturbarea adeziunii marginale a obturafiei qi dezvoltarea cariei
recidivante.
Toate acestea dicteazd necesitatea bizotdrii - prelucrdrii finale (de finisare) a
marginilor cavitdfii, ce prevede lndepdrtarea porfiunilor lezate, sldbite ale smalgului gi
atribuirea lui unui caracter neted.
Netezirea smalplui se efectueazd cu o frezS de finisare din aliaj dur sau cu o piatrd
diamantatd cu granulalie find la turafii mici fdrd presiune cu rdcire aer-apd obligatorie.
Bizoul realizat (sub un unghi de 45o) protejeazd obturalia
(aidoma florii unui ctd) de deplasare axiald sub acliunea
presiunii masticatorii.
Bizotarea smallului permite mdrirea suprafefei de contact
a materialului compozit, reducerea posibilitdfii formdrii
a.n. ,,microscurgeri" la interfafa lesuturi dure dentare -
obturafie, ceea ce asigurd cel mai bun contact (adeziune) al
materialului de obturatie cu tesuturile dure dentare.
La sfArgitul sec. 19 (1895) G.V. Black a propus o clasificafie
a cavitdfilor carioase in dependenld de localizarea lor /
grupului de dinli 9i a felei afectate a coroanei dentare / 9i a specificului prepardrii. Ea a
cdpXtat o rdspAndire generald gi se folosegte pe larg pdnd la momentul actual.
Con-form lui G.V. Black:
Caoitdfile carioase de clasa I sunt cele localizate in ganfurile gi fosetele ocluzale ale
molarilor gi premolarilor, in fosetele vestibulare gi in qanlurile orale ale molarilor,
precum gi in fosetele orale supracingulare ale frontalilor superiori.
Cauitdlile carioase de clasa a'll -a sunt cele situate pe fefele aproximale ale molarilor
gi premolarilor.
Caaitdlile csrioase de clasa a lll-a sunt cele localizate pe felele aproximale ale dinlilor
frontali, la care unghiul incizal este pistrat.
Cauitdlile carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe fefele aproximale ale incisivilor
gi caninilor cu unghiul incizal gi marginea incizald distruse.
Caoitdlile carioase de clasa a V-a sunt cele localizate in treimea cervicald a tuturor
dinlilor pe felele vestibulare (labiale, jugale) 9i orale (Iinguale, palatinale).
Ceva mai tdrziu a fost propusd evidenlierea clasei, ce nu a fost descrisd de Black
- caaitdlile carioase de clasa a VI-a, situate pe fele atipice - marginea incizald a dinlilor
frontali gi cuspizii dintilor laterali.

Calia dentard gi complicaliile ei rSmAn la momentul actual una din principalele

probleme ale stomatologiei, acest aspect fiind probat (confirmat) prin rezultatele
cercetarilor savanfilor din intreaga lume (M. Curson L990, B.K. IleoumrcB 1"994, A,W.
Hurcotae| 2007 9i al.).
Cea mai frecventd localizare a cariei dentare este cea a zonelor de retenfie sporitd
a rdmdgilelor alimentare (fisuri, fosete oarbe, spalii interproximale). Pe lAngd aceasta,
cauzele dezvoltdrii cariei proximale sunt condilionate in mare parte de particularitilile
structurii smallului dentar. Nivelul superior de solubilitate a smalfului se remarcd
fir regiunea cervicald gi suprafelele de contact ale dinlilor, in special - cele distale.
Cavitifile in aceste zone au orificiul de intrare sub formd de cerc sau elips. Procesul
se rdspdndeste in profunzime de-a lungul traiectului prismelor adamantine, formAnd
,rn con triunghiular cu vArful orientat spre dentind. ln dentind, caria, urmdnd traiectul
ducturilor dentinare, formeazd un focar caracteristic pentru acest lesut cu o configurapie
triunghiularX, vArful acestuia fiind orientat cdtre pulpd.
Principalul abord cdke tratarea cariei la momentul actual rdmAne metoda de exerezd
a lesuturilor dentare schimbate ireversibil, cu substituirea ulterioard a defectului cu
materialul de obturalie.
Efectuarea oricdror mdsuri profilactice, fie cAt de voluminoase gi individuale, ce
acfioneazd in vederea reducerii intensitdlii procesului carios, nu exclud acest unic
abord cdtre terapia cariei gi a complicaliilor acesteia.
Utilizarea locald a preparatelor remineralizante pe bazd, de fluoridg fosfafi gi
compugii activi de calciu (ire special fiind parte compotrcntd a pastelor de dinfi), previn in
 rffi
.J!iftrii;ii.

mare pafte dezvoltarea cariei pe suprafefele netede ale dinfilor. Deaceea, la dezvoltarea
unei leziuni carioase in regiunea contactului interdentar, aceste suprafefe contribuie la
mentinerea integritdlii doar a smallului superficial, aflat deasupra defectelor carioase.
Aceasta duce la faptul, cd modificarile superficiale minime sunt adesea lnsofite de
leziuni destul de masive ale lesuturilor subiacente. Ca urmare diagnosticul cariei
suprafelelor de contact apare mai cornplicat; Borovsky remarcd, ca in urma examenului
superficial al suprafelelor de contact ale premolarilor gi molarilor, leziunea carioasd
adesea este decelatd cu intArziere.
Adesea aga leziuni carioase sunt depistate doar dupd o distrucfie important[ a
lesuturilor dentare, cel mai frecvent rezultat final fiind fracturarea smallului subfiat,
aflat deasupra leziunii sau dezvoltarea inflamafiei pulpare. Deaceea este foarte
important de a decela caria la stadii timpurii de formare a acesteea, cAnd clinic dintele
aratd sdndtos, dar in lesuturile lui se produc leziuni carioase - aga numita caztitaten
carioasd ocultd.
Diagnosticul unor astfel de cavitdfi se recomandX de efectuat dupi igiena
profesionalX prealabild a cavitdfii bucale, folosind metode principale 9i complementare
de examinare/ cum ar fi, de exemplu:
. A. iluminarea cu oglindd dinspre ocluzal.
Iluminarea dinlilor dinspre oral sau vestibular cu lampa de fotopolimerizare
(transiluminare) - caurmare/ focarele de leziune carioasd formeazl, o umbrd vizibild la
examinarea dintelui din partea opusd.
o B. metodn de sondare:in regiunea spaliului interdentar este introdusd o
sondd stomatologicd angulard, gi este efectuatd o raclare ugoard a suprafelei de
contact, fiind determinatd (constantati) in urma acestei manopere o suprafald
rugoasd sau chiar pr5bugirea sondei.
o C.metoda de separare a dinlilor cu ajutorul unui ic de lemn sau de masd
plasticd, cu examenul vizual ulterior sau prin sondarea cu o sondd speciald.
oD. metoda firului de mdtase: pentru aceasta ln spaliul interdentar se
introduce un fir fin de mdtase sau floss, gi, prin migcdri de pilire, este deplasat
pe surafala de contact a dintelui examinat. ln caz de prezenfd a procesului
carios se remarcd dezlAnarea, sau chiar ruPerea firului'
. E. examenul radiologictadiografia permite depistarea leziunii carioase in
absenla totald a manifestarilor ei clinice. Procesul carios din smal! de reguld nu
se vede, dar la afectarea dentinei apare sub formd de porliune transparentd.
 i#sn#

Prepararea cavitililor de clasa l.

Alegerea variantei de preparare a cavit5lilor
de clasa I depinde de localizarea leziunii
carioase (in fisurile premolarilor gi molarilor
superiori gi inferiori; in fosetele oarbe ale
molarilor inferiori, situate jugal; a molarilor
gi incisivilor superiori locaiizate palatinal),
precum gi de forma fefei masticatorii, mdrimea
leziunii carioase exercitd gi ea o influenld
considerabild.
in cazul tocalizdrii leziunii carioase tn fauri
cavitatea este preparatd, respectAnd regulile
generale de formare a cavitdlilor.
Cavitatea carioasd este deschisd cu ajutorul
unei freze sferice diamantate, mdrimea cd.reea
depinde de mdrimea focarului lezional.
Apoi sunt indepdrtate masele carioase
cu o frezX sfericX simpld sau din aliaj clur.
Cavitdfii i se atribuie o formd .,tn farfurie" [,,in
cupd"] (mai mult sau mai pufin) aproximativd.
AdAncimea prepardrii
depinde de profunzimea
leziunii. Cavitatea este
formatd cu ajutorul unei
freze con invers sau
fisurale. Sunt create colluri
bine exprimate intre perete
gi plangeu.
Plangeul plat este
format prin instrumentarea
in sens orizontal a unei
freze con invers orientate
perpendicular cdtre
plangeu.
In cazul cariei profunde,
spre evitarea denuddrii
eventuale a coarnelor
pulpare formarea peretilor
nu se aduce pAnd la nivelul
 it8s k

plangeului, ci se realizeazS' la o distanld oarecare de el. Fundul cavitdgii carioase este

prelucrat doar cu frezd sfericd gi se lasX concav
Variantele cavitifilor carioase de clasa I.
) in cazul cariei fisurale incipiente, sau superficiale (ce afecteazd toate fisurile),
se realizeazd extensia defectului existent cu aju torul unei freze de dimensiuni mici.
Cavitatea se lirgegte cel pufin pdnd la mdrimea celui mai mic fuloar, ceea ce oferd
posibilitatea unei obturdri sigure. Intrarea in cavitate depinde de tipul fisurilor 9i
localizarea lor.
;> in cazul unor leziuni importante cavitatea se extinde pAni la versantul cuspidului,
iar uneori - captAnd o porliune a acestuia. in toate cazurTle smalpl trebuie sd aibX un
suport dentinar. Formi cavitdlii preparate poate fi diferitd - fur formX de dreptunghi,
trinughi, romb, cruce etc.
iin cazul afectdrii izolate a fisurilor de pe molari, cAnd fiecare cavitate carioasd
este separatd de cealaltd printr-o punte adamantinl destul de solidd, cavitdfile sunt
formate aparte.
;> ln cizul afectdrii izolate a fisurilor de pe molari, cAnd fiecare cavitate carioasd este
separat1 de cealaltd printr-o punte adamantini qubredd, puntea trebujie inllturatd, iar
cavitdtile sunt unite in una.
;>
'in cazul dezvoltdrii cariei in gropila jugalX a molarilor, cavitatea este formatd
izolat, adicd in cadrul acelei suprafefe pe care ea se afli, de o formX ovalard sau
dreptunghiulard., iar marginea ocluzald rdmdne destul de solidi 9i poate rczista
oresiunii masticatorii.
^ ;' in cazul dezvoltarii masive a cariei in gropila jugaln a molarilor, dacd cavitatea
carioasi ajunge pAnd lacreasta adamantind marginald jugal-masticatorie, subminAnd-o,
atunci la inde-partarea lesutului afectat adesea rdmAne doar o margine fragild de smal!,
fdrd suport dentinar suficient. intru evitarea fracturdrii acestei creste la masticalie apare
necesitatea de a trece aceastd cavitate pe suprafala masticatorie.
;> Cavitdfile carioase de dimensiuni mici, localizate pe felele masticatorie qi jugald,
sunt preparate gi obturate separat, dacd creasta marginala coronard, ce separd aceste
cavitdti este destul de solidd.
>'in carul leziunii carioase masive ale felelor sus-menfionate ambele cavit6li
urmeazd. de unit ful una, iar ln dentind este creatd un Prag cu adAncimea cel pulin 1,5-2
run.
La prepararea cavitdlilor carioase in fisuri, ganlurile pigmentate adAnci prebuie
inciuse in iadrul cavitdfiicreate, fur special in acele cazuri,cAnd la sondare instrumentul
se blocheazd ln ele.
La localizarea cavitdfii carioase pe fala palatinald a incisivului lateral superior, in
a.n. ,,fu!.[Wg!lJwM', pr"purar"a se efectueazd dinspre cavitatea bucald' Trebuie de
r"rp"Iut o p*"u"1iu speciatx la prelucrare, datd fiind localizarea apropiatd a pulpei irn
coronare. Cavitatea preparatd are de obicei o formd ovalard.
"u.rlitutuu
 Prepararea cavitegilor de clasa ll.
Formarea cavitdlilor de clasa a II-a (afectarea
felelor de contact ale premolarilor 6i mola-
rilor) este mult mai complexd compara tiv cu formarea cavitdtilor de I clas{, Se eSPlicd
aceasta printr-un gir de factori. In pri-
mul rAnd trebuie menlionatd dificulta-
tea depistdrii leziunilor incipiente. Pe
l6ngd aceasta, complexitatea prepa-
rdrii 9i obturdrii sunt conditionate de
accesibilitatea dificild a leziunii, inter-
relaliile problematice cu lesuturile in-
vecinate (papila gingioald), vecindtatea
pulpei dentare, abundenta salivei gi
greutatea izoldrii dintelui de ea, nece-
sitatea credrii unui punct de contact.
Variantele de
preParare a ca-
vitdtilor de clasa
a li-a depind de
accesul la focarul
leziunii.
Prepararea cu
crearea unui pla-
tou suplimentar pe
nryrafala mastica-
torie este o vari-
antd clasicd pen-
 'ffi,
tru cavit5lile de clasa a II-a. Pentru evitarea traumXrii
smalgului dintelui vecin, aflat ln contact strAns cu cel
preparat, spafiul dintre dinli trebuie idrgit pulin (cu L-2
mm) peintreaga perioadd de lucru.
intru realizarea acestui scop ne serveqte un instru-
ment numit ,,separato{' sau nigte icuri speciale din
lemn sau din rnasd Plasticd'

Lamela seParatoare InterGuard

Mulli stomatologi utilizeazd pentru protejarea din-
telui intact matrici metalice. Dar aceste rnatrici sunt
destul de subliri gi nu intotdeauna asigurd proteclia
dintelui cie la traumatrzareamecanicd. Pe hnga aceasta, este destul de dificil de a le
fixa in spaliul interdentar.
Lamele separatoare InterGuard sunt o alternativd, destul de reugit6' Ele sunt con-
feclionate din pldcule de inox, cu capete r6sucite, avAnd ldgimea de 4 sau 5,5 mm, Si
grJsimea - ae fOO microni. Ele se fiieazb sigur in spafiul interdentar 9i apdrd adecvat
f,itrt"l" vecin. Lamela InterGuard este prinsd cu un floss lung la unul din capete (dotat
inghilirii sau aspiririi ei accidentale'
cu un orificiu special)- spre evitarea

Deschiderea cavitxfii de clasa a II-a este insolitd 49 difisultdti oarecare in urma in-
depdrtdrii unor masive importante de smalf gi dentind intacte Ia crearea accesului cdtre
respectivd,. Pentiu aceasta accesul este inceput pe smalgul suprafelei masti-
catorii tn zona de proieclie a cavitdfii carioase, creasta marginald fiind intreluptd cu
"urritut"u
o ftez6-roate. in aclhgi ,"op pout" fi folositd o ftezd' sfericd diamantatd sau extradurd
din ofel de dimensiuni mici. Apoi suprafala masticatorie este trepanatd cufreza sfericd
diamantati care este indreptatd de-l lungut axului dintelui 9i se avanseazd pdnd ce
patrunde in cavitatea cariois5, oferind o senzalie specificd.de prxbugire.
' Extensia cavitdlii carioase se efectueazi la turalii mici prin migcdri pendulare in
sens jugal-lingual, recurgAnd la freze fisurale'
Oufa ce civitatea de"pe suprafala de contact a ajuns la focarul leziunii carioase qi
este exiinsd ln limitele dentineineafectate, se efectueazl tndepdrtarea xnnlluhri
subminat
contact.in lncercare a de atealiza aceasta pentru medic este necesar sd
de pe suprafala de
fie'foarie precaut, penku a nu trauma smalpl dintelui vecin. Se recurge la excavator
sau frezX ia turagii mici. in cazul din urmi in spaliul interdentar poate fi introdusd
o
lamd metalica. Fiin,fca cavitatea carioasd in dentin[ are dimensiuni mai mari, decdt in
smal!, parametrii exteriori ai cavitdlii sunt mai mari, decdt la plangeul cavitdfii.
Deschiderea perelilor laterali ai cavitdfii principale trebuie tealizatd pe larg, pentru
a nu rdmdne maigini ale cavitdlii prelucrate ln contact cu dintele vecin,
dar fdrd a atin-
se unghiurile, care sunt de obicei pufin receptive la carie'
" irr"uqu fel se creeaz;, accesul cdtre cavitatea aproximald principalX (aducerea.caaitdfii
la fala masticatorie) giun spatiu suficient pentru prelucrarea ei ulterioard'
Apoi se efec-
taeaz|,prepararea cavitdlii carioase cottfot* tuturor regUlilor: necrectomia, formarea
cavitilii etc.
Prelucrarea peretelui gingival este o etapd ce necesitd o atenlie aparte' Smallul in
aceastd porliune este de 6Uicei subfire 9i iniuficient de mineralizat5' Frecvent
el este
acoperit de'gingie hipertrofiatx, 9i d"u"u"u frecvent rdman neobservate zonele decalci-
fiate, cretoase in srnall gi dentini, care sunt ugor supuse afectirii carioase ulterioare'
Deaceea este necesar cle a dezgoli peretele gingival, indepdrtand porfiunea susPen-
datd a glnsei cu ajutorul coagulitoru-lui, laserului sau unui alt instrument chirurgical
corespunzdtor.
 Dupd prelucrarea gingiei cavitatea este spdlatd gi uscati. Zonele decalcifiate
devin
mult mai vizibile, gi sunt inldturate cu freza sfericd..
-. Peretele gingival este un suPort important pentru obturafia proximald. El trebuie sd
fie suficient de lat, drept, uniform 9i si fie perpendicut ar fal|di plangeul
cavitdfii.
.-.Suprafafa regulatd, netedd, a peretelui gingival este crlatii cu o frez6 diamantatd
cilindricd (sau con invers) prin migcdri penJulire. Este important ca freza
si fie direc-
tionatd perpendicular fald de peretele gingival.
Dacd marginea gingivald se afld ln limitele smaltului, uneori se face
bizotarea.
Trebuie de tinut minte, cd peretele gingival poate fi la nivelul gingiei
atagate sau
chiar mai jos. in ultimul up'ur Jiri."r?a1i de preparare gi obturare.
"", rezultd o cavitate_cutie, ce
Dupd aceastd prelucrare constd clin:
. 1) doi pereli laterali verticalizafi, dispugi sub un unghi de 90o fald de suprafala
dentard;
2) peretele gingival regulat, dispus perpendicular fatd de fundul
cavitdtii;
3) fundul cavitdfii.

La etapade prepalale. a cavitdlii de pe suprafala de contact trebuie

starea peretilor lingual 9i jugal. linut cont de
Este important ca smallul din regiunea cuspizilor sd aibd un suport
dentinar. incaz
contrar are loc fracturarea smalgului, fapt ce duce la recidiva cariei.
Smal;ul submilat
al cuspizilor trebuie sd fie numaidecAt inldturat.
La lezarea concomitentd a suprafefilor meziald gi distald ale premolarului qi
mola-
rului cavitatea este preparatd co'Jorm metodei merigionate rnai Jus.
Pe lAngd situatia examinatd mai sus, cAnd leziune carioasd de pe
suprafata cle con_
tact ocupd o porfiune neinsemnatd, adesea sunt intAlnite leziuni masivl.
i1 lgu cazttLri
prepararea se face, reiegind din sifualia concretd. Dacd leziunea este
mare, cavitatea
o.extindem ln procesul prepardrii. Ea trebuie sd fie intotdeauna mai largd
la peretele
gingival, gi mai ingustd - la suprafata masticatorie.
Dacd leziunea suprafelii de contact se asociazd cu cea a unuia din
cuspizii suprafetii
masticatorii, este efectuatd prepararea suprafelii de contact conform ,""o*urrdarilo,
de mai sus, incluzd.nd zona leeiunii din reliunea cuspidald. Cuspidul
suprafefii -*+
catorii este inldturat ire acelagi moment, urmar,.{ a fi mai apoi restaurat.
Dupd formarea cavitdfii principale [sin.: verticale] se trece la formarea platoului
su-
plimentar - a.n. caaitdli orizontnle. Ea este necesard pentru fixarea mai bund
a obturatiei
in cavitatea verticald.
- Platoul suplimentar urmeazd a fi format nu doar in limitele smalpului, dar in acelagi
timp nu este cazul de al adAnci prea rnult in dentind, spre a nu trauma pulpa.
De obicei
j:id-d cavitdli orizontale trebuie sd se afle ceva mailos de jonctiunea smalt-dentind
(0,5-1mm).
Ldfimea platoului suplimentar trebuie sd corespundd ldlimii cavitdtii
_
Trecerea dintre cavitatea verticald gi cea orizontald irebuie sise afle
principale.
t" mijl; in-
tr1 cuspizi. Ldfimea acestei porliuni a platoului suplimentar trebuie "*u.t
sd fie cle 2 ori mai
micd decdt ldtimea cavitdtii principale.
Q lungime ea este adusd, tn
la mijlocul suprafefei masticatorii;fe-pendenfd
cle dimensiunile cavitdlii verticale, pAnd
dlcd cavitatea principala este mare, atuncl fisurite/
ganlurile sunt preparate, iar platoul suplimentar ocupd mai muit
de jumdtate din su-
prafala masticatorie.
Formarea unei cavitdti suplimentare de lungime micd duce la cdderea
rapidd a ob-
turafiei, iar profunzimea insuficientd - la fractuiarea plombei.
La respectarea formei rectangulare a cavitdtii vertiiale, forrna cavitdlii
orizontale in
 iffi
regiunea suprafetei masticatorii Poate fi destul de variatX: cruciformd, triunghiularS,
sub formd de coadb de rAndunicd' (mai ales pepremolnri), sub formd de trifoi (malarii cu 4
cuspizi), sub forma a doud ganfuri divergente (pe xtprafele ocluzale foarte lezate) etc.
Are importanfd gi mdrimea unghiului Pragului dintre cavitatea verticald gi cea ori-
zontald - un unghi de 90o. Formarea unui prag obtuz duce la alunecarea obturaliei,
iar cel ascufit garanteazd fracturarea ei.
Procesui de prelucrare a cavitdfii se simplificd enorm la asocierea cariei proxima-
le cu cea fisural6. Bureletul adamantin, ce separd ambele cavitdli, este indepdrtat, re-
zultAnd o cavitate proximal-masticatorie comund, conturul cdreea este determinat de
mdrimile leziunilor carioase ale ambelor suprafefe dentare. in
urma prelucrdrii se obfine gi in acest caz o cavitate proximald
principald 9i un platou suplimentar pe f.afa masticatorie'
- La-dezoltareiprocesului carios pe ambele fele proximale ale
dinfilor metodica gi tehnica de prelucrare qi de formare a cavi-
tdlii rdmdn aceleagi ca 9i in cazul afectdrii carioase a unei fefe
proximale.
La premolari gi in cazul unor leziuni mari ale molarilor la
trecerea cavitdlilor pe suprafala masticatorie se pot contura
doud cavit5li preparate de clasa II-a, cu ambele platouri orizontale separate printr-un
perete adamantin nerezistent (< 2 mm), ceea ce impune in mod normal unirea lor lntr-o
cavitate comund de tip M.O.D.
ln cazurile cAnd cavitatea carioasd localizati pe fala proximald este pulin adAncd
gi se afld aproape de fafa masticatorie (fdrd a ajunge la linia ecuatorului), atunci dupd
pr"purur" uu url o forma tipicd de casetd (fdrd platou suplimentar). Ea se deosebegte de
.urritut"u de I clasd prin faptul, cd nu are unul din perefi, 9i deaceea este necesar de a
forma addugdtor elemente retentive, de suport.
Formarei cavitdlilor pe felele de contact ale dinfilor, la care lipsegte dintele vecin, se
efectueazd fdrd aducerea cavitdfii carioase la suprafala masticatorie (cu condifia pdstrdrii
unui strat gros de smatl Ei dentin'd deasupra caaitdlii carioase). Prepararea lor nu se deose-
begte prin nimic de prepararea cavitXlilor de I clasd.
Lalfectarea de citreiarie a felelor de contact a doi din! vecini, Preparareacavitdlilor
in acegtia se efectueazd intr-o vizitX. O cavitate carioasd mare este formatd conform regu-
lilor corespunzdtoare cavitdlii de clasa aII-a, iar cealaltd, mai micd, - prin cavitatea ca.-
rioasd preparatd gi formatd, iare a o scoate la suprafala masticatorie (adicd similar caaitdlii
de I claid).-Aceasta reduce cantitatea de lesuturi dure dentare, rezecate la preparare. -
Prepararea tradiyionald a unor cavitdli carioase mici de clasa II dupd Black cu locali-
zare in regiunea cervicald, pe suprafala proximald radiculard 9i in caz de coroana clini-
cd dentarl irxaltd, sau denudarei coletului, presupune urmdtoarele variante de tratare
a cavitdfilor de clasa a II-a prin tunelizare:
A. Metoda clasicd (sin,: preparare prin acces ocluzal);
B. Metode de:
1. preparare i1 tunel descendent (sin,: preparare verticald, tunelizare verticald, pre-
paratu oblicd, preParare prin tunel ocluzo-proximal).
2. preparare in tunel orizontal (sin.: preparare lateralS. /prin acces vestibular sau
lingual/, slot-preparare).
1. pt"putui" aJcendenti (sin'; preparare prin acces gingival)'
primete doud procedu" ditt categoria,,B" impun o sacrificare masivd de lesufurilor
dure dentare s5ndtoase, insd au o aplicabilitate mai largd, pe cAnd ultimile doud pro-
cedee sunt mai cruldtoare fald de lesuturile dure dentare neafectate, dar utilizarea lor
este ceva mai selectivd.
 METODE DE PREP ARARE A TILOR
DE CLASA A II-A PRIN TUNELIZARE

.1. Metoda de preparare a caaitdlitor carioase ile clasa a ll-a prin tunelizare oblicd
(prepararea tn tunel descenilent, prepararea aerticald, prrporoi"o
oblicd): indicafii,
contraindicafii, metoile gi tehnici de realizare

Metoda de preparare a cavitdlilor prin tunelizare (Htmt, 1-9g4; padruucxur.t, 1g9g),

]Paru11i1_ur!a implementdrii cementurilor glasionomere gi a materialelor compozite
flowable (fluide), care permit reducerea consfuerahild a vollmului tesuturilor dentare
intacte indepdrtate, la prepararea gi plombarea cavitdgilor carioase de clasa a II-a de
profunzime medie cu distructie minimd de smalt al iegei proximale, localizate ceva
mai jos de ecuator (tntre punctul de contact Ei coletul clinieluii gi prezentdnd un contact
intre dinfi. Spre deosebire de traditionala deschidere'larfd a cavitdfilor carioase
*fut
din partea supiafelei masticatorii, cdhe locarul carios ," .ru"Je prin acces ocluzal o
trecere sub formd de funel.
Accesul operator are forma unui funel cu lumen rotuncl sau oval, deaceea aceastd
- 9i
tehnicd a fost denumitd "metodica tunelard" sau "prepararea tunelar6,,.
A. Metoda tunelard (sin: tunelizarea) parliald
prevede prepararea tesuturilor dure dentare
fdrd perforarea smallului fetei proximale.
A
B. Metoda tunelard (sin: tunelizarea) com- r)
pletd presupune perforarea cu freza a lamei
adamantine demineralizate sub punctul de
contact.
Tuneliznrea permite crutarea crestei ada-
mantine marginale neafectate in locul trecerii
zuprafefii masticatorii in cea de contact (care
face legdtura tntre perelii aestibular gi lingual), a
smallului intact de pe suprafala proximald gi
a punctului de contact existent.
+
Metoda tunelard permite pistrarea, intr-o B
oarecare mdsurS, a rezistentei suprafelii
masticatorii a dintelui gi reduce riscul unei posibile fracturdri a coroanei lui (care este cel
mai freca ent menlionatd la premolari).
Varianta respectivd propune tunelizarea verticald prin fisurd gi foseta triangulard a
suprafefii masticatorii a molarilor (corespunzdtor Ia prernolari - prin
foseta rnezinldy distald),
retrxgAnd freza diamantatd la o distanti de 2-2,s mm de la'creista marginald. Dupd
trepanarea smalgului, in dentind este cieat un tunel orientat cdtre cavitatea carioasd.
Este posibil controlul stdrii cavitdtii carioase prin spafiul interdentar. La ajungerea
in
cavitatea carioasd se efectueazd. prepararea acesteea cu o fuezd,sfericd la tuiatiireduse.
S3r9 a evita posibila traumare a tesuturilor papilei gingivale interdeniare sau a
smal;ului dintelui vecirl in spaliul interdentar pout" fi inf,odlusd o matrice metalicd.
Prin tunelul creat, cu ajutorul unei freze sferice de dimensiuni mici din cavitatea
carioasd se inldturd in intregime toate
lesuturile dure necrotizate. Mai apoi cavitatea
este sp5latd cu apd, prelucratd cu solutie antisepticd gi plombatd cu ciment-glasionomer
sau compozit.
Pentru crearea punctului de contact ln spaliul interdentar este introdusd o matrice,
care se hxeazd, cu un ic. Aceasta permite evitarea refuldrii excesive a materialului cle
 i.:l0i i:*
r'{.Ij;arffi

obturalie tn afara cavitdfii spre spafiul interdentar. Folosirea compozitelor fluide in

aceastd metodd are avantajul de a umple toate neregularitdlile cavitdlii carioase.
Neaj unsul acestei metode este imposibilitatea controlului vizual al calitdlii necrec-
tomiei, precum gi faptul, cd tehnica tunelard prezintd un risc destul de mare de des-
chidere accidentald a cavitdlii pulpare, in special la pacienfi tineri. Pe ldngd aceasta,
aplicarea ei este limitatd de dimensiunile mici gi localizarea specificd (sub punctul de
contact pdstrat).

2. Tunelizarea orizontald: indicafii, contraindicafii, metode Ei tehnici de realizare.

Metoda alternativd cle tratare a acestei patologii particulare a fost propusd destul
de recent (Morrand, L995; Terehoa, Ndstase, Nicolau 2009, 201'0), cdpdtAnd ln literaturd
denumirea de ,,tunelizare orizontald" (,,slot-preparare" sau ,,tunelizare laterald"). Pre-
pararea ln acest caz este fdcutd prin suprafala vestibulard sau lingualX, ceea ce permite
crularea unei cantitdli importante din lesuturi dure dentare sh'ndtoase.
3olulionarea cazurilor clinice, ce aveau drept obiectiv patologia sus-menlionatd au
demonstrat prin metodica gi tehnica practicatd de autorii manualului respectiv eficien-
reproductibilitatea reugitei.
' giluand
fa
in consideralie cd prepararea cavitdlii carioase in regiunea cervicald este du-
reroasd, este necesar de efectuat o anestezie locald (infiltratiud sau tronculard) prin supli-
mentarea ei obligatorie cu anestezie papilard, ce reduce hemoragia gingivald. -
Deschiderea iavitdiii se efectueaz[ cu o frezi sfericd micd sau frezd-pat6' diaman-
tatd cu tija alungitH. Pentru aceasta, freza sfericd este lansatd dinspre vestibular sau
oral, perpendicular suprafelei procesului carios. Deschiderea se efectueazd pe mdsura
posibititEgi, cAt mai aproape de gingie, - spre a evitd rezecarea punctului de contact.
-
in pro"esul de deschidere a caviiapi carioase, trebuie de urmdrit cafueza sX nu dis-
trugd imalyul suprafelei de contact a dintelui vecin gi sd se evite traumarea grngrei.
Fentru aceasta poate fi folositd metoda de separare a dinlilor cu ajutorul unui ic.
Icul, fiind introdus-ln spaliul interdentar, mdregte distanla dintre din1i, protejeazd din-
tele vecin gi gingia de traumatizarea cu freza. Pentru lndepdrtarea unui strat fin de
smalj, ce conticteazd cu dintele vecin, pot fi folosite instrumente manuale, - de exem-
plu, - secera de smal;.
Necrectomia se efectueazX cu o frezd sfericd din aliaj dur. Controlul necrectomiei se
efectueazd prin metoda sonddrii sau cu ajutorul revelatoarelor de carie. Necrectomia
trebuie fdcuta calitativ, in special - la peretele gingival, unde foarte des rdmdne o "co-
ronifd" de smalg ctemineralizat. Dacd nu va fi indepdrtatd aceast5 structurd, ln acest loc
se dezvoltd recidiva cariei (caria secundard).
Cavitatea carioasd formatX (preparatd) trebuie sd fie cu unghiurile rotunjite. Etapa
de extensie profilacticd la astfel de cavitdli nu se efectueazd.
Cavitatei se prepar6, fiind formatd f6rd colpri asculite gi cu contururi netezite, line.
Dacd accesul este realizat dinspre suprafala linguald, marginile smallului sunt netezi-
te, iar dacd se prepard dinspre vestibular, se formeazd un bizou nu mai pulin de 2 T*'
Pentru aceastd etapd esle folositd o frezd.fisurald diamantatd. Peretele gingival este
netezit, iar bizou nu se face.

#
>-(
d
,
I
jb
I
*
.:; \ I
 iffi,
La alegerea materialului de obturalie trebuie sd
linem cont de:
. igiena cavitdtii bucale individuale;
r rezistenla la carie;
I profunzimea cavitdtii carioase.
Inainte de obturare, in spatiul interdentar se introduce o lamd de separare, care se
flxeazd, prin icuri de lemn sau de masd plasticd. Pentru comoditate, separarea
cu icuri
este mai convenabil de fdcu-t din partea opusd (dacd prepardm clinspre aistibular,
rareT ut iutri se face dLnspre lingual, gi inaers). Matricea se impinge spre dintele
- sepa-
sdndtos
cu ajutorul fuloarului.
Dupd introducerea a doud straturi de adeziv, poate fi aplicat un skat adaptiv, pen-
t'u aceasta fiind folosit un compozit flowable (de fluiditate sporitd).
Deosebim metodele pasivx gi activd de aplicare a stratului adaptiv:
t Metoda pasiztd:
Pefundul cavitXtii gi suprafala smaltului este aplicat un strat uniform cu grosimea
de L,5 - 1 mm de-corirpbzit flowatte fttopolimerizarea ulterioard a acestuia. Apoi pe
-cu
peretele gingival 9i pe matrice se aplicd unitrat de 1 mm, gi din nou se polimerizeaza.
o Metoda actiud:
Pe peretele gingival se aplicd un compozitfluid, fotopolimerizareanu se efectueazd
.
aplicd imediat un compozit obignuit, ," condenseazd cu ajutorul
11d:u,t|p* 1e
unui fuloar. In acest moment compozitul flowable este "ur"fortat sd umple micile spagii
dintre material gi matrice. Fgndul 9i suprafefele smalliare se prelucrei 26, prin*"iodu
aplicdrii pasive a compozitului fluid.
Apoi cavitatea carioasd este obturatd conform metodei general-acceptate.
Pentru obturarea cavitdlilor carioase mici poate fi fololit un ciment glassionomer
hibrid sau un compozit flowable.
Dupd obturare, suprafata de contact se lustruiegte cu stripsuri diamantate cu dis-
persie find, iar cea netedd
- cu freze sau discuri d.iamantate de dispersie find.
. Pentru iredepdrtarea marginii debordante d.easupra peretelui gingival poate fi folo-
sitd o rnicd frezd conicd diamantatd cu dispersie fini.
3, P rep ar are a as cenilent d
Prepararea ascendentd (prin acces gingival) se practicd la migrarea dentard,
de-
nudarea coletului dentar, afunci cdnd cavitatea carioasd proximald devine accesibild
pentru prelucrarea mecanicd dinspre margrnea
gingivald. Cavitatea carioasd este preparatd cu o
frezd sfericd la turatii
I
mici. Etapa se considerd fi-
nalizatd,atunci, cdnd la sondare se va auzi sunetul
caracteristic crepitant, iar tactil se vor decela pe_
reti cavitari formali doar din dentind durd.
Dupd introducerea a unu-doud straturi de
adeziv, poate fi aplicat un strat adaptiv, pentru
aceasta fiind folosit un compozit flowable. Apoi
cavitatea carioasd este umplutd con_form metodei
general-acceptate, folosind un ciment glassiono-
mer hibrid sau un compozit flowable.
 iiilsi,'&
4HT#

Prepararea cavitililor de clasa lll.

Conform localizdrii acest grup corespunde celui anterior (clasa a
ll-a). Dar evidenlierea acestor afecfiuni o dicteazd particularitdlile
topografiei.
in primul rAnd, forma suprafefel.or aproximale ale incisivilor gi
caninilor corespund formei de triunghi.
in al doilea rdnd, la dinlii froniali pereiii cairLei€i pulpare sunt
constituifi dintr-un strat destul de fin de smal! gi dentind.
In al treilea rdnd, la prepararea gi obturarea unor asemenea de-
fecte, pe lAngd compensarea defectului gi restabilirea formei anato-
mice a dintelui, medicul stomatolog are o sarci-
nd la fel de importantd - restabilirea aspectului
exterior gi a caracteristicilor estetice ale dintelui.
Cavitdfile carioase aproximale sunt formate
corespunzdtor formei suprafelei aproximale a
dinlilor frontali. Se ia in consideralie gi locali-
zarea cariei. Trebuie de menlionat cd formarea
cavitdlilor in dinlii frontali reprezintd o excep-
lie din regulile generale de forrnare a cavitXli-
lor. Sunt indepdrtate doar lesuturile afectate. Pe
mdsura posibilit[filor sunt pS.stra]i pere]ii labial,
lingual, ba gi marginea adamantind subminatd
din regiunea unghiului incizal.

La localizarea cariei pe suprafelele aproxi-

male gi lipsa dintelui vecin, sau la prezenfa pe
suprafala de contact a dintelui vecin a unei ca-
vitifi carioase preparate, sau dacd sunt prezente
spalii interdentare (treme 6i diastemd), este creatd
o cavitate-casetd in formd de triunghi cu col;uri
rotunjite. Baza triunghiului se afld la marginea
gingivalS" perelii laterali (labial gi jugal) sunt
apropiaii in direcfia marginii incizale, iar vArful
triunghiului se afli lAngd marginea incizald.
Peretele gingival se formeazd cu frezd fisu-
rald sau con invers; freza trebuie linutd paralel
bazei dintelui gi sd fie manevratd in sens antero-
posterior. Perelii laterali sunt formafi sub formd
de planuri; aceasta se t ealizeazl. prin instrumen-
tarea frezei dinspre ginse cdtre marginea inci-
zald. FormAnd un fund plat, trebuie evitatd denudarea pulpei. Prepararea se face la
turafii mici.
Dacd in regiunea cewical6 este localizatd o cavitate carioasd aproximald de dimen-
siuni pAnd la mediu, forma ei in urma prepardrii poate fi ovalard (cu condilia unui acces
bun cdtre ea).
La dinli inghesuifi, pentru a accec{e la cavitatea carioasd, este folositd fala lingua-
ld. Deschiderea cavitdfii se furcepe in regiunea proiectiei focarului de leziune carioasd,
dAnd inapoi de la marginea dintelui cu 0,5-1 mm. Este folositd o frezd diamantatd sfe-
ricd sau pard de mdrime micX, aplicAnd-o perpendicular suprafelei dentare. Pe mdsura
posibilitdlii, orificiul de trepanare este deviat spre gingival, pentru a evita rezecarea
pdrtii incizale a punctului de contact. Dupd ,prdbugirea" frezeiin cavitatea carioasd, se
efectueazd excizia peretelui lingual, iar apoi gi a celui de contact.
Smalful neafectat de pe fala labiald este necesar de a-l pdska, chiar 9i fir lipsa denti-
nei subiacente. in asemenea situalie deosebit de atent esteinclepdrtatd dentini pigmen-
tatd, pentru a evita posibilitatea intrez5ririi ei prin small.
Dacd procesul carios a afectat peretele vestibular al coroanei, dar s-a pdstrat bine cel
lingual, prepararea se efectueazd dinspre vestibulul gurii.
La distructia concomitentd a perelilor lingual 9i labiai smallul este rezecat gi este
formatd o cavitate, ce trece de pe fala vestibulard pe cea oralX. Trebuie de fdcut tot po-
sib'lul de a pdstra unghiul coronar, care se afld ln apropierea focarului carios.
In cazurile similare este ralional de a crea adAncituri in formd de gropile de sprijin
in direclia marginii incizale, precum gi crestdfuri ln perelii gingival gi laterali ai cavitd-
lii cu ajutorul frezei-roatX sau a unei freze sferice mici.
Dacd cavitatea pe suprafala de contact este addncd, gi este mai mult rdspAnditd in
suprafald, atunci doar simpla ,,aducere" a cavitdlii carioase la suprafala linguald (pala-
tinald) nu asigurd fixarea sigurd a obturafiei. In aceste cazuri, pe lAng{ cavitatea prin-
cipald, pe suprafala palatinald mai trebuie de creat gi un platou suplimentar. Forma lui
(triungliulard, tn coadd de rkndr.micd, in halterd efc.) trebuie sd asigure o fixare sigurd a
obturatiei gi o repartizare mai uniformd a presiunii. in cazul unei carii profunde pentru
pdstrarea stratului de dentind, ce acoperd pulpa, fundului cavitdlii carioase i se atribuie
o formd de burelet.
Pentru fixarea mai bun.d a masei de obturare in asemenea cavitdli este ralional de a
crea puncte suplimentare de retenjie - gropile gi alte adAncituri de sprijin in direclia
marginii incizale, precum gi crestdturi in peretii gingival gi laterali (vestibular gi lin-
gual) ai cavitdfii cu ajutorul frezelovroatd sau a unor freze sferice mici.
Dacd procesul carios a afectat ambele suprafele de contact ale coroanei dentare,
atunci este creat un platou de sprijin supl.imentar cornur! apdrAnd frecvent sub formd
de unire dintre douX cavitdli principale.
in cazul unei distruclii considerabile a peretelui gingival, cdnd procesul carios s-a
rdspAndit pe cementul radicular, urmeazd de a deschide in totalitate marginea gingiva-
ld a cavitHfii, iar apoi de creat'un perete gingival plat conform principiului general.
Hipertrofia papilei interdentare, crescutd in cavitatea carioasd de clasa a III-a (a
IV-a), poate deveni un obstacol pentru formarea peretelui gingival. in asemenea caz
papila inflamatd este coagulath sau excizatd,
Bizotarea marginilor adamantine. La prepararea dinlilor frontali acestei etape i se
acordd multd atenfie. Abandonarea finisirii sau instrumentarea brutald duce la inrlu-
tdlirea rezultatului estetic al restaurdrii (linia albd) 9i perturbarea adeziunii marginale
a obturagiei (,,curgerea suturii" - coloraren marginald). Este important de a crea un bizou
smalliar pronunlat, ln special pe suprafala vestibulard, fapt ce va permite ,,mascarea"
interfelii ob turalie-dinte.
 ri{SE:h
i++*.#'
Finisarea bizoului smalliar pe portiunile vizibile a dintelui urmeaze a fi fdcute ase-
menea lustruirii. Cu ajutorul unor freze diamantate cu granulafie find nu doar se gle-
fuieqte stratul superior de adamantind, dar gi se realizeizd o uniformitate a adeziunii
obturaliei, gi se optimizeazl, procesele de refractie gi reflexie a luminii la joncliunea
compozit-tesuturi dentare. Aceasta permite pdstrarea transparenfei nafurale a fesutu-
rilor dure dentare, gi crearea unei jonctiuni compozit-smal! invizibile.
Conditiile de preparare a cavitdfilor in incisivi este facilitatd de localizarea lor co-
modd in cavitatea bucald. Dar, luAnd ir consideratie structura lor anatomicd mai pulin
solid6, trebuie de manifestat o precaufie speciald.

: Prepararea cavitetilor de clasa lV.

Cavitdtile de clasa a IV-a se formeazd din cavititile de clasa a III-a ln cazul rbs-
pAndirii largi a procesului carios la suprafala de contact, 9i pierderea fir consecintd a
unghiului coronar.
Altd cauzd de aparifie a cavitdfilor de clasa a IV-a pot fi leziunile necarioase ale !esu-
turilor dentare: traumatism acut sau cronic, forme distructive de hipoplazie.
Metodica de prelucrare a cavitdfilor de clasa a IV-a are o oarecare similitudine cu
prelucrarea cavitdfilor de clasa a II-a - crearea cavitdlilor principald gi suplimentari cu
scopul de a restabili ceva mai rezistent, posibil, unghiul gi marginea incizale.
Cavitatea aproximald principald este preparatd cu formarea peretelui gingival, lin-
gual (sau palatinal), labial 9i a plangeului cavitdfii, IuAnd ln consideratie toate regulile
menlionate la formarea cavitdlilor de cla-
sa a III-a.
Diferenla constd in lipsa coastet sau
unghiului Ia marginea incizald in urma
lez5rii acesteea. Este necesar de a meir-
liona dificultdlile considerabile, intAlnite
la solulionarea acestei sarcini.
Lipsa suportului, ludnd ln considera-
lie puterea exercitatd la angrenarea din-
lilor 9i in timpul actului de masticafie,
nu permite limitarea la o simpld formare
doar a cavitdlii aproximale, ci necesitd
crearea unor cuiburi de suport speciale,
formarea unor cavitd! auxiliare.
La formarea unui platou suplimentar:
. el trebuie
sd ocupe cel pulin 1,/3 dn
fala linguald a dintelui;
. fundul platoului trebuie sd se afle
ceva mai jos de joncliunea smal!-dentind.
La formarea perefilor laterali ai cavi-
tdfii principale este concomitent modela-
td 9i o parte a peretelui platoului supli-
mentar. Exereza lesuturilor dure dentare
este foarte economd.
 Fundul cavitdtii
t este creat reiegind din topografia pulpei dentare coronare/ deaceea
ea are frecvent dupd preparare o formd de burelet.
La prezenfa unei margini incizale abraziate cavitatea suplimentard poate fi creatd
de-a lungul acestei margini cu ajutorul unei freze fisurale fine: este fuezatl, o addncitur5
ln sens medio-distal cu aspect de platou.
Pentru fixarea obturafiilor din compozite cu ajutorul unor elemente speciale in ca-
zul cavitdlilor de clasa IV este ralional de folosit pivoturi parapulpare, tixate ln dentind
cu F/ciment sau cu material compozit din considerente estetice.
Preventiv se prepard adAncituri in dentind de un di-
ametru mai mic decdt cel al pivotului (0,05 mm) gi la o
adAncime de 2 mm. in adAncitura preparatd se fixeazX
pivotul parapulpar. Dacd pivotul are filet, atunci el se in-
gurubeazd, iar dacd este confeclionat de medic, din sAr-
md ortodonticd (0,5 - 0,7 mm), - se fixeazd.
Folosirea pivoturilor parapulpare exclude formarea
cavitdfilor suplimentare la restabilirea dinlilor frontali.

@
Prepararea cavitelilor de clasa V
Cavitdtile de clasa V lnsumeazd leziunile cervicale ale tuturor grupurilor de dinli
pe supr#efele vestibulare (jugale gi labiale) 9i orale (linguale gi palatinale), de reguld - in
imediata apropiere de gingie. in dependenld de localizare sunt cunoscute leziuni la
nivelul coroanei gi pe suprafafa dentinei denudate (caria radicularf).
Deorece cavitdfile carioase de clasa V sunt localizate ln limitele unei suprafeli den-
tare^, ele sunt preparate practic similar cavitdlii de clasa L
In cazul prezenlei a cAtorva cavitdli carioase invecinate, se recornandX de a le forma
prin unirea in una comund, atribuindu-i o formd de oval sau "de rinichi". Cavitatea
este formatd cu o frezd con invers sau fisural, care este dispus perpendicular suprafelei
prelucrate.
Dacd gingia creeaz6. dificultdti formdrii cavitHlii subgingivale, ea este cauterizatd;
gingia poate fi ugor indepdrtatd cu ajutorul firului de retracfie cu remediu hemostatic.
Fundul cavitdlii este fdcut plat, dacd nu depdgegte in adAncime L,5 mm. La prepa-
rarea cavitdlilor de clasa a V-a trebuie de linut minte, cd in regiunea cervicali distanla
de la suprafala dinteltri pAnd la pulpd este neinsemnatd. Prin urmare, intru evitarea
unei perforatii accidentale, cavitatea nu trebuie fdcutd prea adAncd, iar fundul cavitdlii
nu trebuie si fie plat. El trebuie sd repete curbura suprafelei vestibulare, - in special
aceastd reguld se referd la dinlii frontali.
 lil$trib
i#;.l
Puncte de retenlie Pentru crearea unui fund sferic este necesar ca fueza h-
surald sd fie linutl perpendicular fald de suprafa]a prelu-
cratd gi sd fie treptat deplasati pendular (stdnga-dreapta),
formAnd concomitent fundul gi perefii.
+ ,^ -
In cazul inrdmdrii [incadririi] jur-lmprejur a cavitd]ii cu
smal! toate marginile sunt bizotate cu cel pulin 0,5 mm. Un-
ghiurile cavitdfii, formate de fund 9i perelii verticali, trebuie
sd fie bine exprimate.
Porfiunile de retenlie cu ldgimea de1.,5-2mm sunt forma-
te dupd patru unghiuri conventionale.
Dacd marginea gingivald a cavitdfii este localizatd in ce-
mentul radicular sau ln dentind, atunci bizoul este fdcut pe
marginea incizald., iar in regiunea coletului se formeazii o retenlie macromecanicd; de
exernplu cu ajutorul unei freze con invers.
-
DupS preparare cavitatea de clasa a V-a are, de reguld, o formd ,,ln rinichi".

Prepararea cavitililor de clasa Vl.

La clasa a VI-a, conform suplimentului la clasificarea clasicd a
lui Black se referd cavitdlile de la nivelul marginilor incizale ale
dinfilor frontali sau de la nivelul cuspizilor dinlilor laterali, pre-
cum gi cavitdli atipice de genul celei mezio-ocluzo-distale (MOD).
Cauza formSrii defectelor in aceste zone e abraziunea fesuturi-
lor dentare pAnd la dentind.
1") denudarea traumaticd a dentinei pe cuspid (aEchierea smal-
fului);
2) lipsa antagonigtilor (gi, in consecinfd, - tulburarea autocurdfi-
rii cuspizilor tn timpul masticafiei);
3) abraziunea fiziologicd a lesuturilor dure dentare pAnd la
Caaitatea de clasa dentind;
aYl-ape afrrful 4) abraziunea patologicd a lesuturilor dure dentare;
cu spidului mas ticato r.
5)bruxism.
Dupd dezgolirea suprafefei dentinei ea fiind un !.rsut mai pufin
dur decdt smallul, incepe s5 se abrazieze vertiginos. In urma aces-
tui proces pe marginile incizale ale incisivilor se formeazd defecte

--t --->-

Caaitatea de clasa Mecanismul de formare a defectului lesuturilor dure dentare

aYl-ape margiea
pe afrrfiil cuspizilor unui molar
incizald a incisiztuh.ti.
 punctiforme, iar apoi Pe suprafata cuspizilor canini, premo-
lari gi molari defectele sunt caliciforme ["tn cupd"].
Plangeurile acestor defecte sunt pigmentate (brun tnclis, negre) in
urma impregndrii dentinei cu coloranti alimentari.
Marginile smalliere ale defectului sunt ascutite, efilate gi fragile.
I Leziunile carioase ale dentinei se intAlnesc rar.
Abrazierca fiziologicd uniformd a dinlilor cu formarea unor defecte

6 largi la nivelul marginilor incizale ale dintilor frontali sau de la nivelul

cuspizilor dinlilor laterali se manifestd foarte rar, de obicei la o vArstd
inaintatd a pacientului.
Cel mai des aparilia defectelor de clasa VI se remarcd la o abraziune
patologicd local(izat)d datoratX deficienfelor de ocluzie, defectelor de arcacle dentare,
gregeli de confeclionare a protezelor, vicii de dezvoltare a lesuturilor dure dentare,
obignuinfa de a mesteca pe o singurd parte a gurii.
Prepararea gi obturarea defectului de clasa VI arareori reprezinti o tacticd curativd
optimd.
Tratamentul pacienfilor respectivi este unul complicat, fiind in primul rAnd necesar
de a depista gi inlitura cauzele abraziunii dentare sporite.
Frecvent ei necesitd un tratament protetic complex cu restabilirea iniltimii ocluziei,
lichidarea defectelor girurilor dentare gi acoperirea dinfilor cu coroane artificiale.
Dacd lesuturile dintelui ce urmeazl a fi restaurat au pierdut contactul cu dinlii an-
tagonigti, o metodd mai eficientd de compensare a defectului de clasa a VI-a este con-
fecfionarea unui veneer compozit direct cu acoperirea marginii ocluzale gi aducerea
dintelui intr-o ocluzie armonioasd.
intr-un gir de cazuri tot tratamentul se reduce la prepararea gi obturarea acestor de-
fecte cu materiale compozite. Restaurarea presupune firlocuirea defectului de
lesuturi
dure dentare cu material compozit, fXrd a modifica in acest context indl limea ocluziei.
Prepararea cavit5lilor de clasa a VI-a are unele particularitdfi, dictate de solicitdrile
ocluzale gi abrazive sporite in zonele interesate
inainte de toate, se efectueazd analiza rapor- t
I, dinte antagonist
turilor ocluzale gi se fixeazd punctele contactelor
ocluzale (cu ajutoruI hdrtiei indigo). smalt
1. Deschiderea cavititii carioase
Deschiderea cavitdlii carioase frecvent este
inutild, ca urmare a formei sale sulculare sau "in
cavitate
cupd". Marginile smalliere fragile ale defectului claga
sunt menajate gi pdstrate pe cAt este posibil, in a Vl-a

special la incisivi.
2. Extinderea cavitdtii carioase
Extinderea cnaitdlii carioase nu se efectueazd.Lacuspizii dintilor laierali (tn specialla
molari), unde obturafia va suporta solicitdri masticatorii considerabile, extensia preve-
de evitarea trecerii interfelei obturalie - lesuturi dure dentare prin punctele contactelor
ocluzale. La dinlii frontali aceasti etapd nu se face.
3. Necrectomia
Exereza tesuturilor la aceastd etapd se efectueazd foarte econom. lndepdrtarea exce-
sivd a lesuturilor dure dentare neafectate in regiunea preparatd duce la sl5birea a unor
porliuni dentare, asupra cerora este exercitatd cea mai mare solicitare la mugcarea gi
mestecarea alimentelor. Este lndepdrtatd doar dentina pigmentatd. Smallul, fie el subfi-
at sau subminat, este maxim crufat vizdnd intdrirea lui ulterioard la etapa de obturare
din interiorul cavitdtii cu un strat de material compozit (flowable).
 tilgsir&
4##
4. Formarea cavitifii.
Cavitdfii de pe vArful cuspidului i se atribuie o formd cilindricd cu pereli paraleli
sau u$or convergenfi spre planqeu. inclinarea perejilor poate fi realizatf.prin formarea
unui bizou de L0-15". AdAncimea optimd a cavitdfii e de 1,5-2 m:n (in cazul cfrnd nu sunt
indicalii cdtre o prEiarnre mai profundd).
Duph deciderea limitelor restaurdrii sunt glefuite porliunile ascufite ale marginii
smalplui coroanei dentare pe segmentele adamantine, forma cdrora nu este posibil de
a fi corectatd ln procesul obturerii.
Cavitatea in regiunea marginii incizale a incisivului va fi executatd sub forma unui
ginfule! cu un fund ugor ingustat. AdAncimea acestei cavitdfi trebuie sd fie 1,5-2 mm.
Exereza tesuturilor neafectate trebuie minimizatd, iar marginile smaltiere, ce inrdmea-
zi cavitatea localizatd pe incisiv, - crutate.
Uneori, pentru a asigura amplasarea obturaliei la nivelul marginilor perelilor aces-
tei cavitdli se efectueazd glefuirea dintelui antagonist.
5. Finisarea marginilor sma$iere
Finisarea marginilor smalgiere se realizeazd cu freze diamantate cu granulafie find,
freze de finisat din aliaj dur sau cu instrumente manuale (de exemplu cu daltd de smalf).

Prepararea cavitefilor atipice gi profunde.

Metode gi mijloace de preparare.

Cavitifi atipice
Frecvent sunt lntdl:rite leziuni carioase, care nu se fircadreazd ln clasificatia clasicd
a lui Black.
Acele forme care nu pot fi incluse ln aceastX clasificare se numesc ntipice. Ele se ca-
racterizeazd prin localizarea neobignuitd a procesului patologic, implicarea cuspizilor,
a marginii incizale, caria circular5 sau afectarea simultand a suprafefelor de contact gi a
regiunii cervicale, caria avansatX gi afectarea pronunlatd a coroanei dintelui gi totodatd
cavitdlile localizat adAnc sub gingie.
In legdturd cu aceasta se poate afirma cd:
Caaitdfile carioase atipice sunt leziunile carioase, in componenla cdrora intrd ca-
vitdli carioase, ce combind elemente caracteristice pentru leziuni cu caracter carios a
doud qi mai multe clase.
in legdturd cu aceasta la prepararea cavitdlilor atipice respectarea principiilor clasi-
ce de formare a cavit5lilor cariate pe deplin este imposibil5.
tn unele cazuri sunt abateri de la forma tipicd de preparare conform celor 5 clase
dupd Black, - in dependenld de caracterul gi volumul procesului patologic.
Pentru tmbundtdiirea fixdrii plombelor de duratd sint realizate nu numai cavitdfile
suplimentare (accesorii) de diferite forme gi dimensiuni, dar se creeazd gi puncte de
retentie in formd de adlncituri, fisuri.
tn uro*"rr"u cazsrieste necesard o estimare adecvatX a restaurXrii posibile - obtu-
rarea unimomentand cu ajutorul unui compozit, sau restaurarea coroanei prin metoda
de laborator. in mod firesc se ia tr considerafie starea lntregului aparat masticator,
precum gi faptul, cA metoda de laborator e mai sigur6.
 Alegerea metodei este in mare mdsurd condilionatd de pdstrarea smaltului, care
asigurd, o adeziune fiabild a compozitului, solicitare funclionald, aspect estetic bun.
La indicalia restaurdrii directe in procesul prepardrii sunt minufios lndepdrtate toa-
te lesuturile modificate gi devitalizate gi, in mod obligator, sunt create conditii maxime
pentru fixarea mecanici a restauratiei. Este important de prevdzut posibilitatea acope-
ririi cuspizilor rdmagi cu material de obturafie, fapt ce asigurd fiabilitatea restauratiei.
Atipice sunt cavitXlile de clasa I cu localizarea leziunilor carioase pe fala vestibu-
lard (prezentAnd un orificiu mare de deschidere), care se intind atAt ocluzal, cit pi spre
colet.
Clinic aceste cavitXli submineazE creasta marginald, iar spre colet pot uneori sd se
extindd chiar gi subgingival
Acest tip de cavitate nu se v-a referi la o cavitate cariatd de clasa I, incit v-a lmpru-
muta unele particularitdti de preparare a cavitdfilor de clasa V (caria de colet), cAt gi a
cavitdtilor complexe. Marginile din porliunea cervicald a cavitdlii vor fi conturate cu
frezi con-invers. Cavitatea preparatd va fi una compusd, ocluzo-vestibulard extinsd,
cu elemente de retentie, la care vom aplica toate regulile de preparare a cavitdtilor de
clasa I.
Cavitatea medio-ociuzo-distald plus caria cervicaid tot se referd la cele atipice. Ca-
racteristica acestei cavitdti va fi datd de asocierea unei cavitdli vestibulare sau orale
de tipul cavitdtilor de clasa V cu o cavitate aproximo-ocluzale de tipul cavitdlilor de
clasa II. Trecerea de la cavitatea de clasa II se face la nivelul peretelui lateral vestibular
sau oral al cavitdlii debazl (verticalX), de obicei distrus mai mult decAt cel ocluzal.

Prepararea cavitifilor carioase profunde

Spre deosebire de o leziune carioasX neinsemnatd, cavitatea carioasd profundd poa-

te distruge lesuturile dentare gi sd provoace denudarea pulpei. in urma dificultdfilor,
datorate prezenfei smalplui subminat, gi a reacliei pulpare post-operatorii tratamentul
leziunii carioase profunde necesitd o analizd speciald.
Reactia protectivd. a pulpei la desfdgurarea procesului carios este formarea dentinei
secundare in interiorul camerei pulpare, - cu obliterarea tuburilor dentinare. Dacd ra-
piditatea dezvoltdrii procesului carios depdgegte ritmul reactiei protective din partea
pulpei, stratul de dentind secundard durd nu reugegte sd se formeze, iar dentina ramo-
litd se afl2t ir:r imediata apropiere a pulpei sau chiar contacteazd cu ea.
Procesul carios in desfdgurare afecteazX integritatea structurald a dintelui. La mes-
tecarea unor alimente de consistentd durd se poate produce inopinat fracturarea unei
portiuni mari de small. Dacd se intAmpld fracturarea crestei marginale, se formeazd un
defect in regiunea proximald, in urma cdrui fapt mAncarea se poate reline intre dinfi,
provocAnd disconfort gi iritAnd ginga. Pierderea contactului proximal contribuie gi el
la deplasarea mediald a dinlilor.
Dacd s-a produs fracturarea unui cuspid, alimentele pot pdtrunde nemijlocit in ca-
vitate, provocdnd dureri gi disconfort. Iar pierderea contactului ocluzal cu dintii anta-
gonigti contribuie la deplasarea lor spre anterior - cdtre spaliul eliberat, ceea ce pertur-
beazd planul ocluzal. Dinlii fracturali, in special molarii inferiori, au frecvent margini
ascutite, ce pot rdni limba.
Caaitatea profundd este un aga tip de leziune carioasd, cAnd tntre calnera pulpard gi
cavitatea carioasd, sub un strat de dentind necrozatd, se afld un perete hn (cu o grosi-
me de circa 0,5 mm), format din dentind decalcifiatd gi ramolitd, dar incd viabild. Dacd
acest strat de dentind ramolitd este inldturat (gi nu s-a ajuns la denudarea pulpei), sub
 i:;lilf!r:l
r20l:h
'ffi

el poate hvdzut un strat de dentind secundard durd, prezentdnd frecvent o suprafafd

strdlucitoare. Dar nu lntotdeauna este necesar de a indepdrta toatd dentina ramolitd,
din vecinitatea nemijlocitl a pulpei.
Prepararea cavitdfilor carioase profunde depinde de localizarea procesului carios
(clasa caaitdfitor). Prepardnd cavitatea profundd de clasa I, neapdrat trebuie sd linem
cont de topografia camerei pulpare. Perefii cavitdlii se prepar5 in rnod standard, dupd
reguli generale, fdrd a ajunge L-2 mm pAnd la fundul cavitSlii carioase, iar in peretele
pulpar, tn caz de necesitate, se lasd un strat neinsemnat de dentinil ramolitd'
Nu se respectd formarea trecerii fundului in perelii cavitdlii sub un unghi de 90o.
Prepararea cavitdfli de clasa II in situafii clinice, cdnd procesul carios este localizat
aproximal gi cervical; aceste situalii se caracterizeaz6., de obicei, prin carii aproximale
profunde, care in general se unesc cu procesele carioase, ce au debutat la colet, vestibu-
lar sau oral, reiegind din topografia camerei pulpare.
Pentru evitarea deschiderii cornului pulpar in cazul cavitdfilor profunde de clasa
III este binevenitd forrna, avdnd configuralia unui val! in regiunea peretelui pulpar.
Pentru o fixare mai bund a obturafiei este rafional efectuarea punctelor de retenlie in
direclia marginii incizale qi perelilor laterali cu ajutorul frezelor sub formd de roat5
con-invers de ciimensiuni mici.
in cazul prepardrii cavitdfilor de clasa IV peretele grngrval suport5 o greutate mai
mare, deaceea cavitatea se formeazd foarte precaut unghiului de inclinare cdtre axa
dintelui este de dorit sd fie mai mic de 90".
in situalii de urgenlX ln cazul unor cavitdfi profunde dentina carioasd superficiald
poate fi indepdrtatd cu excavatorul gi pusd o obturalie provizorie. Marginile asculite
ile smaltutui pot fi glefuite cu piatrd diarnantatX astfel, incAt sd nu traumeze limba sau
obrazul.
Trebuie de menlionat faptul c5, odatd cu aparifia materialelor, ce posedd proprie-
tdli adezive, importan,ta unora din exigenlele prepardrii enumerate mai sus a decizut.
lnsd, respectarea lor la restaurarea cu compozite permite imbundtdfirea considerabild
rezultatele de duratd ale tratamentului cariei dentare. Deaceea, renunlarea la acestea
nu este justificat nici pe departe.
in unelu cazuri poi fi ubut"ti de la formarea tipicd a cavitdlilor de clasa a V. ln cazul
cariei profunde gi extinse de clasa V, fundul ii va fi atribuiti o convexitate corespunzd-
toare pentru a nu sublia prea mult dentina din centrul cavit5fii.