Sunteți pe pagina 1din 9

Ştiinţe Medicale 117

maxillary anomalies depending on the rhythm of dental (dismorfie), funcţionale (disfuncţie) şi ocluzale (diso-
eruption. For this study, biometric parameters such as the cluzie). Ea poate fi întâlnită în cadrul raportului de
sum of mesio-distal dimensions of the erupted incisors clasa I după Angle a molarilor de şase ani sau poate
and the size of the anterior segment of the upper maxilla fi asociată cu alte anomalii de ocluzie (malocluzii
were determined. According to the scope and objectives of
sagitale, transversale, verticale).
the study, a total of 490 children from Chisinau city were
examined. Analysis of the biometric parameters in subjects
În literatura franceză de specialitate (Cauhepe,
with accelerated dental eruption demonstrated space de- 1956) se utilizează termenul de dizarmonie dentoma-
fects in subjects with anomaly as compared to those wi- xilară cu înghesuire, care poate fi definită ca lipsă de
thout anomaly, which shows a significant disproportion of spaţiu determinată de nepotrivirea între spaţiul oferit
the dento-maxillary arch in subjects with malformation. In de arcade şi volumul dinţilor.
the subjects with anomalies, an increase in mesio-distal di- G. Korkhaus o denumeşte „bază alveolară prea
mension of the incisors was demonstrated which shows a mică pentru dimensiunea dinţilor”, iar P. Firu o defi-
disharmony between dimensions of the dental crowns and neşte ca fiind ,,dizarmonie dentoalveolară cu incon-
the perimeter of the alveolar arches. gruenţă şi înghesuire dentară”. O. Crivu prin dizar-
monie dentomaxilară înţelege o incongruenţă între
Резюме volumul oaselor maxilare şi cel dentar, ceea ce duce
Цель настоящего исследования – определение
la o nepotrivire între perimetrul dentar şi spaţiul ofe-
биометрических параметров у детей с аномалиями и
без аномалий челюстно-лицевой области, в зависимо-
rit de cel alveolar.
сти от скорости прорезывания зубов. Были определены Dizarmoniile dentoalveolare se manifestă sub
биометрические параметры, мезио-дистальные вели- două forme:
чины резцов верхней и нижней челюсти, количество - cu înghesuiri dentare, când spaţiul oferit de ar-
прорезанных зубов, а также величина переднего сег- cada alveolară este insuficient pentru alinierea tutu-
мента верхней зубной дуги. Обследовано 490 детей ror dinţilor;
мун. Кишинэу. Анализ биометрических показателей, - cu spaţiere, când spaţiul disponibil este exce-
а также показателей мезио-дистальных величин зубов dentar, provocând apariţia unor treme şi diasteme.
показал существенные различия, которые свидетель- M. Câmpeanu (1981) descrie dizarmonia dento-
свуют о недостатке места в зубо-альвеолярной дуги у
maxilară ca o incongruenţă dimensională între mări-
детей с челюстно-лицевыми аномалиями по сравнению
с детьми без аномалий. Это свидетельствует о суще-
mea dinţilor şi a suportului lor osos.
ствовании большой диспропорции между величинами M. Rihardson (1995) subliniază, că înghesuirea
зубо-альвеолярных дуг у лиц с аномалиями по сравне- este provocată de o relaţie defectuoasă în triada di-
нию с лицами без аномалий. Результаты исследования mensiuni maxilare – perimetrul arcadei dentare –
свидетельствуют о большой дисгормонии между ро- dimensiuni dentare. Dimensiunile maxilarelor de-
стом, развитием и ритмом прорезывания зубов. Дис- termină relaţia apexurilor unele faţă de altele,
гармония между этими процессами является главной в perimetrul arcadelor limitează relaţiile dintre co-
развитии челюстно-лицевых аномалий. roanele dentare, iar dimensiunea totală mezodistală
a coroanelor se situează între cele două.
Înghesuirea poate deveni manifestată la începutul
DIZARMONIA DENTOALVEOLARĂ CU perioadei dentiţiei mixte, la 7 ani, odată cu eruperea
ÎNGHESUIRE PRIN PRISMA incisivilor, la 10-12 ani cu ocazia erupţiei caninilor,
STUDIULUI BIOMETRIC DE MODEL premolarilor şi molarilor secunzi sau mai târziu,
_______________________________________ din cauza incluziei molarilor de minte (Richardson
Gheorghe Mihailovici, dr., conf. univ., M., 1995).
Bibliografia studiată oferă date sumare privind
Catedra Chirurgie OMF Pediatrică,
frecvenţa DDA cu înghesuire, considerată ca en-
Pedodonţie şi Ortodonţie, titate clinică. Chibu (citat de A. Şerbănescu, 2000)
USMF Nicolae Testemiţanu găseşte în dentiţia temporară o frecvenţă de 0.8%
din numărul total de subiecţi şi 2.42% din numărul
Dizarmonia dentoalveolară (DDA) cu înghesu- celor cu anomalii dentomaxilare, iar în dentiţia mix-
ire este un sindrom ortodontic provocat de lipsa tă – 5.7% din numărul total de subiecţi şi 15.6%
unei asociaţii perfecte între dimensiunile dinţilor, din numărul celor cu anomalii.
perimetrul arcadei dentare şi dimensiunile oaselor R. Cristoloneanu (1975) admite o frecvenţă de
maxilare, care tinde spre prezenţa unui volum mă- 11.7% a DDA în totalul celorlalte anomalii dento-
rit al dinţilor aranjaţi pe arcade dentare denatura- maxilare.
te. Patologia este însoţită de tulburări morfologice Degteriova (citată de A. Şerbănescu, 2000) a de-
118 Buletinul AŞM

pistat o frecvenţă generală de 10.7% şi 24% dintre La dezvoltarea DDA cu înghesuire pot contribui
pacienţii cu anomalii dentomaxilare. mai mulţi factori. G. Spătaru (1984) consideră că fac-
M. Câmpeanu (1981) a constatat DDA cu înghe- torul principal care provoacă această patologie este
suire la 23.2% din numărul de pacienţi examinaţi. dificitul de spaţiu în arcada dentară. Alte cauze pot
Frecvenţa anomaliilor caracterizate şi prin înghesu- fi: poziţia patologică a mugurilor dinţilor perma-
iri dentare este cam de 70%. nenţi, prezenţa unor dinţi supranumeraţi, obiceiu-
Conform datelor lui Ф. Хорошилкина (1982), rile vicioase ş.a.
înghesuirea dentară alcătuieşte 39% din numărul Insuficienţa de spaţiu în arcada dentară apare
total de anomalii dentomaxilare. М. Бушан, Л. în următoarele situaţii:
Василенко, Л. Григориева (1990) au depistat în- 1) când dimensiunile dinţilor nu sunt într-o ar-
ghesuirea dentară la şcolari în 32.9% din cazuri monie cu dimensiunile arcadelor dentare şi oaselor
şi în 70.12% din structura anomaliilor dentoma- maxilare;
xilare. 2) pierderea timpurie a dinţilor temporari;
Dorobăţ V. şi Stanciu D. (2003) citează datele 3) influenţa complexă a acestor factori.
lui Garliner, care a studiat prevalenţa anomaliei Un interes major pentru ortodontist prezintă
de clasa I Angle, din care face parte şi înghesuirea manifestarea eredităţii prin forma şi dimensiunea
dentară, la un lot de copii cuprinşi între 5 şi 15 ani şi dinţilor şi maxilarelor ca piese separate (M. Câm-
care a constatat că populaţia este afectată în 65% din peanu,1981). Pont a fost primul care a sesizat
cazuri. La rândul lui, Told a găsit o frcvenţă de 63% că ,,un copil poate moşteni dinţi mari de la un
la vârsta de 11-12 ani, în timp ce Foster, la aceeaşi părinte şi maxilare mici de la celălalt, sau invers”,
grupă de vârstă, comunică o proporţie de 44,3%. fără alte semne de malformaţii la nivelul feno-
A. Şerbănescu (2000) a efectuat un studiu sta- tipului.
tistic al frecvenţei dizarmoniei dentomaxilare cu Reducerea în dimensiuni a oaselor maxilare
înghesuire pe un lot neselecţionat de 2000 de subiecţi. şi a dinţilor a fost demonstrată în urma cercetă-
În grupa de vârstă 3-6 ani au fost depistaţi doar 6 co- rilor craniilor umane din perioada neolitică până
pii cu DDM cu înghesuire, ceea ce reprezenta 5,7% în prezent (G. Spătaru, 1984). Aceste date subliniază
din copiii cu anomalii dentomaxilare sau 1.5% din că numărul anomaliilor dentomaxilare au crescut în
numărul total de subiecţi examinaţi. această perioadă de la 2.78% până la 41.47%.
În grupa de vârstă 6-8 ani, frecvenţa DDM cu în- Reducerea în dimensiuni a oaselor maxilare de-
ghesuire creşte până la 41,5% din toate ADM, respec- păşeşte rata reducerii dimensionale a dinţilor şi a
tiv 10.3% din întregul lot. În această grupă de vârstă numărului lor. Procesul de micşorare a dimensiunii
la 17 subiecţi (11,7% din totalul anomaliilor) s-au dinţilor este neuniformă la diferite grupuri dentare.
depistat modificări postextracţionale în sens sagital Este mai accentuat la premolari, la molarul 2 şi
sau vertical cu potenţial de transformare în DDM cu 3, apoi la molarul 1 şi la canin. Mai puţin este influ-
înghesuire. enţat de reducere grupul incizival. Acest fapt duce
În grupa de vârstă de 8-10 ani, frecvenţa DDM la dezvoltarea unei înghesuiri dentare a grupului
cu înghesuire scade cu 5.2% până la 33.6% din frontal de dinţi ca urmare a macrodenţiei. Unii autori
subiecţii cu DDM şi alcătuieşte 13% din numărul to- sunt de părerea că înghesuirea dentară poate apărea
tal de copii. în urma carenţelor de creştere şi dezvoltare a oaselor
La 10-12 ani, care este ultima perioadă a den- maxilare (M. Миргазизов, 1973; G. Spătaru, 1990)
taţiei mixte, DDM cu înghesuire reprezintă 44.2% sub influenţa factorilor generali şi locoregionali (E.
din numărul total de subiecţi cu ADM sau 24% din Cocârlă, 1995).
numărul total de copii examinaţi. Această creştere a Tulburările de creştere cantitative şi de ritm
frecvenţei patologiei autorul o leagă cu evaluarea se datorează îndeosebi factorilor neuroendocrini şi
în sectorul distal al arcadelor dentare a molarului metabolici (O. Crivu, 1997). În nanismul hipofizar
doi definitiv. tulburările de creştere afectează şi oasele maxilare,
În I-a etapă a dentaţiei definitive, vârsta 12-16 dezvoltând micrognaţii. În disfuncţiile gonadale su-
ani, frecvenţa DDM cu înghesuire scade cu 7%, feră ritmul de creştere al maxilarelor pe fonul unei
ajungând la 37.7% din numărul total de ADM sau erupţii dentare accelerate. Erupţia timpurie a dinţilor
21% din numărul total de subiecţi examinaţi. permanenţi pe o arcadă insuficient dezvoltată duce la
Aceasta, după cum explică autorul, are loc pe fon- o dizarmonie dentoalveolară cu înghesuire.
dul procesului de creştere prepubertal şi al extracţii- O influenţă mai specială pot avea factorii neu-
lor molarilor de 6 ani frecvent distruşi prin procese romusculari. Dezechilibrul grupelor musculare cu un
carioase. hipertonus al muşchilor extraorali, sau un hipotonus
Ştiinţe Medicale 119

al muşchilor limbii pot dezvolta o înclinaţie orală a purie); b) întârziere în dezvoltare a oaselor maxilare
arcadelor alveolare, determinând o reducere a peri- ce nu permite erupţia în poziţie corectă şi alinierea
metrului necesar. dinţilor, caracterul tranzitoriu se explică prin faptul
Unii autori (O. Grivu, 1997) evidenţiază dizar- că există posibilitatea de autocorecţie prin creşterea
monia dentoalveolară iatrogenă, care apare în urma în timp a arcadelor alveolare până la dimensiuni
distalizării primului molar permanent pentru în- normale.
cadrarea grupului mijlociu sau frontal. Astefel, în- În prima fază a dentiţiei mixte (6-9 ani), incisivii
ghesuirea va apărea în zona posterioară în timpul după erupţie ocupă o poziţie înghesuită, sunt supra-
erupţiei molarului de minte. puşi sau rotaţi. Aprecierea gravităţii înghesuirii se
Un rol enorm în dezvoltarea dizarmoniei den- face după mai multe criterii:
toalveolare cu înghesuire îl joacă pierderea timpurie a a) după gradul de înghesuire (D. Stanciu,
dinţilor temporari din zona laterală. În perioada den- 1990; O. Grivu,1998; A. Fratu, 2001):
tiţiei temporare breşele arcadelor dentare se întâlnesc - forma uşoară (deficit de spaţiu de 2-3 mm.)
la 14,7– 26,68% din copii. La copiii cu vârsta de - forma medie (deficit de spaţiu de 3-5 mm.)
3-16 ani pierderea dinţilor s-a depistat în medie la - forma gravă (deficit de spaţiu mai mare de
3,7% (З. Василенко, T. Шарова, 1994). În perioada 5 mm).
dentiţiei mixte numărul de copii cu această patologie b) după starea dinţilor din zona de sprijin –
se măreşte şi atinge vârful de 50-57,3% la vârsta când avem un deficit mic de spaţiu (2-3 mm.) şi zona
de 7-8 ani. Pierderea timpurie a dinţilor laterali tem- de sprijin este integră, înghesuirea este considerată
porari favorizează deplasarea mezială a dinţilor, care uşoară, iar dacă zona de sprijin este compromisă, ea
poate fi întâlnită în 47,8% din cazuri şi influenţează este considerată gravă.
negativ dezvoltarea arcadelor dentare şi oaselor ma- În perioada a doua a dentiţiei mixte, în perioada
xilare. În special este nedorită extracţia permanentă de erupţie a premolarilor şi caninilor se pot consta-
a molarilor doi temporari, în urma căreia se dezvol- ta:
tă mezializarea molarilor de şase ani cu micşorarea - în forma uşoară – o înghesuire a grupului fron-
diametrelor sagitale a arcadelor dentare şi apariţia, tal de dinţi cu prezenţa spaţiului suficient pentru ca-
după erupţia dinţilor permanenţi, a înghesuirii den- nini, cu o relaţie dimensională bună la nivelul molari
tare, iar în unele cazuri şi a unor ocluzii patologice. de lapte, premolari, cu spaţiu adecvat pentru molarul
Cauzele pierderii timpurii a dinţilor temporari sunt: doi permanent;
caria dentară – 91%; traumatismele – 4.3%; alte ca- - în forma modestă, – o înghesuire uşoară a in-
uze – 1.6%. Se pot întâlni înghesuiri legate de pre- cisivilor, insuficienţă de spaţiu pentru canini, un uşor
zenţa unor dinţi supranumerari. deficit de spaţiu pentru molarul doi permanent;
Unii autori (M. Câmpeanu, 1981; D. Stanciu, - în forme severe – înghesuirea incisivilor, re-
1990; O. Grivu, 1997) clasifică DDA cu înghesuire ducerea marcată a spaţiului pentru erupţia caninului,
în funcţie de factorii etiopatogenici care favorizează molarul al doilea permanent poate erupe incorect cu
dezvoltarea patologiei: o criză de spaţiu.
- forma adevărată (D. Stanciu, 1991) sau pri- În dentiţia definitivă, în toate formele de înghe-
mară (M.Câmpeanu,1981) este expresia dezacordu- suire se pot constata:
lui dintre mărimea dinţilor şi dimensiunile nor- - contacte premature între antagonişti cu devie-
male ale maxilarelor; rea mandibulei;
- forma secundară este consecinţa unor tulbu- - raport dereglat la nivelul primilor molari per-
rări de creştere la nivelul procesului alveolar sau manenţi ca urmare a pierderii timpurii a dinţilor tem-
maxilar, cel mai adesea ca o urmare a pierde- porari;
rii timpurii a dinţilor temporari. A. Fratu (2002) - angrenaje inverse, devieri a liniei mediane;
consideră această formă ca un element clinic în - abraziuni dentare.
cadrul altor anomalii însoţite de tulburări de creş- Apariţia schimbărilor paradontale la bolnavi
tere a arcadelor alveolare. Interacţiunea factorilor cu înghesuire dentară a fost studiată de mai mulţi
etiologici ai celor două forme duce la apariţia in- autori. Г. Пакалнс (1970) a subliniat prezenţa aces-
congruenţei dentoalveolare forma combinată (D. tor maladii la 58.8% bolnavi cu înghesuire, iar P.
Stanciu,1991); Инжиянц (1977) a depistat schimbări patologice în
- forma tranzitorie este cauzată de asincro- ţesutul paradontal la 72.4% din bolnavii cu vârsta
nismul dentiţiei cu maturizarea maxilarelor (M. 15-42 ani şi poziţia patologică a dinţilor frontali. În
Câmpeanu, 1981). Aici întâlnim două aspecte: a) mo- această perioadă de vârstă pot fi întâlnite următoarele
dificarea ritmului de erupţie dentară (erupţie tim- semne ale patologiei paradontale: sângerare gingiva-
120 Buletinul AŞM

lă, dificultăţi de eliminare a plăcii dentare, uneori tar- dizarmonie dentoalveolară cu înghesuire şi justi-
tru, recesiuni paradontale în zona de incongruienţă. ficarea importanţei acestora la alcătuirea planului de
La o vârstă timpurie pot apărea simptome ale tratament.
sindromului algiodisfuncţional temporo-mandibular: 2. Studierea dimensiunilor mezodistale ale din-
dureri musculare, durei în ATM, oboseală, pocnituri ţilor la pacienţii cu dizarmonie dentoalveolară cu
(V.Dorobăţ, D. Stanciu, 2003). înghesuire şi particularităţilor acestor parametri în
La pacienţii cu înghesuire dentară suferă sta- funcţie de sex.
rea cavităţii bucale. (E. Ростокина, 1979; G. Spă- 3. Evaluarea rezultatelor analizei spaţiului total
taru, 1990). Înghesuirea dentară creează condiţii fa- la pacienţii cu înghesuire dentară şi aplicarea aces-
vorabile pentru apriţia cariei dentare. Unii autori sunt tor date la determinarea zonei cu deficit major de
de părerea că este o strânsă dependenţă între caria spaţiu şi selectarea metodei de tratament.
dentară şi înghesuirea nu numai a coroanelor, ci şi a Caracterizarea generală a subiecţilor incluşi
rădăcinilor dinţilor şi a condiţiilor în care se află mu- în cercetare
gurii dentari (B. Oкушко,1970; Л. Левченко,1978, În conformitate cu ipoteza de lucru şi sarcinile
1980). puse în faţa studiului, s-a desemnat un contingent de
Scopul studiului: eficientizarea diagnosticu- pacienţi cu dizarmonii dentoalveolare cu înghesuire,
lui dizarmoniei dentoalveolare cu înghesuire prin însoţite de raport normal (clasa I Angle) la nivelul
specificarea unor parametri ai studiului biometric de molarilor de 6 ani, care au fost selectaţi din totalul
model şi analiza spaţiului total; importanţa justifică- de copii, adolescenţi şi adulţi cu diferite varietăţi de
rii utilizării acestor date la schiţarea planului de tra- malocluzii sagitale, verticale şi transversale, care s-au
tament. adresat pentru un tratament ortodontic.
Studiul nostru s-a baza pe datele selectate din
Obiective investigaţionale: analiza a 113 pacienţi cu dizarmonie dentoalveolară
1. Determinarea indicilor biometrici transver- cu înghesuire, care au fost supuşi unui tratament orto-
sali şi sagitali ai arcadelor dentare la pacienţi cu dontic prin diferite metode şi varietăţi de tehnici.

Figura 1. Repartizarea pacienţilor în funcţie de sex (%)

Figura 2. Distribuţia pacienţilor în funcţie de mediu (%)


Ştiinţe Medicale 121

Pacienţii aveau vârste cuprinse între 10 şi 37


Diam. M-D a 6 dinţi inferiori
de ani, inclusiv 32 (28,3%) de sex masculin şi 81 Indexul Bolton = ________________________
(71,7%) de sex feminin. În mediul urban erau domici- Diam. M-D a 6 dinţi superiori
liaţi 65 (57,5%), în mediu rural – 48 (42,5%) (figurile Valoarea medie = 77,2±0,62
1 şi 2.). Metoda a permis depistarea dizarmoniei den-
Modele de diagnostic utilizate în studiu to-dentare. Dacă valoarea indicelui este mai mare
Metoda Pont s-a aplicat pentru aprecierea dez- de 77,2%, va fi o dezvoltare în exces a perimetrului
voltării arcadelor alveolare în sens transversal. Me- arcadei mandibulare; dacă raportul este mai mic de
toda se bazează pe existenţa unui raport dintre suma 77,2, se va depista un exces al perimetrului arcadei
incisivilor şi distanţa între primii premolari şi molarii superioare.
de 6 ani. Ca linii-ghid s-au utilizat tabelele alcătuite Deplasarea mezială a dinţilor laterali a fost stu-
de autor.
diată după metodele Schwartz şi Schmuth.
Metoda Korkhaus a permis aprecierea dezvol-
Analiza rezultatelor obţinute
tării lungimii anterioare a arcadelor dentoalveolare.
Studiul biometric de model joacă un rol decisiv
Lungimea premolară superioară s-a determinat de la
în stabilirea unui diagnostic ortodontic corect. Pentru
punctul de contact între incisivi la intersecţia cu pla-
realizarea unor modele ortodontice de studiu corecte,
nul care reprezintă lăţimea premolară. La mandibulă
s-au respectat următoarele etape (după Fratu):
lungimea premolară s-a măsurat de la infradentală
alegerea şi pregătirea lingurii;
până la planul ce trece prin punctele de contact între
amprentarea propriu-zisă; examinarea şi
premolari. La mandibulă se scad 2 mm – grosimea
aprecierea amprentei;
marginii incisivilor superiori. Pentru analiza rezulta-
înregistrarea ocluziei dentare;
telor obţinute, s-a folosit tabelul propus de autor.
turnarea modelului de studiu;
Distanţa intercanină superioară şi cea inferioa-
ră au fost studiate în funcţie de suma mezodistală a fasonarea soclului modelului;
patru incisivi inferiori după A.Слабковская. finisarea modelelor;
Indicele Bolton a permis studiul raporturilor din- conservarea modelelor.
tre sumele diametrelor meziodistale ale dinţilor maxi- Înaintea amprentării i s-a explicat pacientului
lari şi mandibulari. S-a folosit analiza “overal ratio”, într-un limbaj adecvat tehnica şi conţinutul manipulă-
care cuprinde câte 12 dinţi la ambele maxilare, şi rilor la care va fi supus. Alegerea lingurii s-a efectu-
analiza “anterior ratio”, unde în măsură se includ câte at în conformitate cu dimensiunile şi particularităţile
6 dinţi frontali la ambele arcade. arcadelor dentare. S-au selectat linguri cu găuri care

Tabelul 1
Dimensiuni medii ale dinţilor permanenţi în funcţie de diferite determinări (mm)
După determinarea prezentă După Boboc După
medie La B. La F. La B. La F. După După
Dintele Усти-
Black Tonn
менко
Incisiv central sup. 9,00 9,32 8,88 8,60 8,51 9,0 8,5 8,5
Insisiv lateral sup. 7,23 7,48 7,14 6,62 6,49 6,4 6,7 6,5
Canin superior 8,12 8,43 8,00 7,53 7,17 7,6 7,9 7,6
Premolarul unu sup. 7,33 7,54 7,24 6,53 6,17 7,2 6,9 6,7
Premolarul doi sup. 7,05 7,25 6,97 6,08 6,71 6,8 6,6 6,5
Molarul I superior 10,84 11,1 10,76 9,87 9,62 10,7 10,0 9,4
Molarul II superior 10,06 10,3 9,96 9,39 9,25 9,2 - 9,4
Molarul III sup. 9,54 9,67 9,48 8,53 8,15 8,6 - -
Incisiv central inf. 5,70 5,87 5,64 5,09 4,88 5,4 5,3 5,3
Incisiv lateral inf. 6,18 6,42 6,09 5,79 5,59 5,9 5,9 6,0
Canin inferior 7,07 7,45 6,92 6,56 6,23 6,9 6,8 6,7
Premolarul unu inf. 7,37 7,61 7,28 6,57 6,36 6,9 7,0 6,8
Premolarul doi inf. 7,41 7,67 7,31 6,60 6,25 7,1 7,0 7,0
Molarul I inferior 11,24 11,5 11,13 10,70 10,43 11,2 11,0 10,0
Molarul II inferior 10,77 11,1 10,64 10,08 9,87 10,7 - 10,2
Molarul III inferior 10,55 10,8 10,47 10,04 9,36 10,7 - -
122 Buletinul AŞM

au asigurat zone de retenţie întinse. Amprentarea s-a Устименко, 1990; Boboc, 1996), care au fost cal-
început la arcada inferioară. S-au folosit materiale culate la pacienţii cu ocluzii normale. Analizând
din grupa alginatelor (cromopan, xeantalgin etc.) şi o datele tabelului 2, se poate afirma ca la bărbaţii cu
tehnică de amprentare clasică, cu particularităţile co- înghesuire dentară dimensiunile dinţilor sunt veri-
respunzătoare pentru ambele arcade dentare. În cazul dic mai mari (p<0,001) decât la femeile cu aceeaşi
unei înclinaţii vestibulare a dinţilor frontali, amprenta patologie. Anomaliile de volum ale dinţilor au fost
a fost desprinsă mai întâi distal, apoi în zona frontală; determinate după suma (SI) diametrelor mezodistale
în cazul unei înclinaţii orale a dinţilor desprinderea a patru incisivi superiori. Când valoarea SI a fost cu-
amprentei s-a făcut mai întâi în zona frontală. După prinsă între 28 şi 32 mm, s-a considerat o normoden-
înlăturare amprentele au fost spălate, dezinfectate, ţie, sub valoarea de 28 mm a fost o microdenţie, dacă
apoi analizate (dinţii, procesele alveolare, marginile, s-a depistat un SI = 33 mm şi mai mult, s-a considerat
lungime, grosime). Turnarea modelului a fost efec- o macrodenţie, care joacă un rol decisiv în dezvolta-
tuată respectând următoarele particularităţi: planul rea unei DDA cu înghesuire. A fost depistat un indice
de ocluzie să fie paralel cu suprafaţa superioară a so- SI mediu la bolnavii cu DDA şi înghesuire calculat la
clului modelului, înălţimea totală a modelelor nu a 113 subiecţi de 32,505 ± 0,181. Datele comparative
depăşit 5 cm. ale sumei diametrelor mezodistale a patru incisivi in-
Soclul a fost realizat prin două metode: feriori (şi) în mediu la numărul total de bolnavi con-
soclare prin tăiere manuală; stituie 23,89 ± 0,14, cu o deviere de la 20,00 la 29,20
soclare prin turnarea în conformatoare de ca- mm (tabelul 3).
uciuc, în cazurile când pacientul era demonstrat. Alţi indici studiaţi de noi au fost:
Pe baza soclului a fost înregistrat numele pacien- ▪ suma a şase dinţi frontali superiori = 48,69 ±
tului, sexul şi data executării modelului. În acest mod 0,245 mm;
au fost confecţionate 228 de modele de diagnostic. ▪ suma a şase dinţi frontali inferiorii = 37,75 ±
Studiul modelelor s-a efectuat prin analiza: statusului 0,20 mm, cu o deviere de la 32,8 la 42,7 mm;
dentar; stării arcadelor alveolo-dentare; raportului ▪ suma a 12 dinţi superiori, valoarea medie a că-
static al ocluziei. reia a alcătuit 98,52 ± 0,479 mm, cu o deviere de la
Pe modelele de studiu s-a măsurat dimensiunea 80,5 la 106,6 mm;
mezodistală în parte şi s-au determinat dimensiuni- ▪ suma a 12 dinţi inferiori care a alcătuit 89,78 ±
le medii ale dinţilor la bolnavi cu DDA şi înghesu- 0,44 mm la întreg lotul de bolnavi, deviind de la 74,4
ire. Datele obţinute sunt reflectate în tabelele 1 şi la 99,6 mm.
2. Din tabelul 1 rezultă că dimensiunile dinţilor la Aceşti parametri au constituit componenţii de
pacienţii cu înghesuire dentară calculate în studiul bază în analiza propusă de Bolton, care poate preve-
nostru diferă de datele altor autori (Black, 1902; dea discordanţele dentoalveolare cu abateri asupra

Tabelul 2
Dimensiuni medii ale dinţilor permanenţi la pacienţii cu înghesuire dentară în funcţie de sex (mm)
Medie Băieţi Fete P
M m M m M m
1
┴1 9,006 0,036 9,323 0,070 8,880 0,038 P<0,001
2
┴2 7,233 0,034 7,478 0,062 7,135 0,037 P<0,001

3 3
8,123 0,032 8,434 0,053 7,999 0,035 P<0,001

4 4
7,328 0,032 7,544 0,058 7,236 0,036 P<0,001

5 5
7,052 0,029 7,250 0,059 6,973 0,031 P<0,001

6 6
10,842 0,033 11,074 0,069 10,757 0,036 P<0,001

7 7
10,059 0,039 10,309 0,079 9,960 0,043 P<0,001

8 8
9,540 0,040 9,667 0,080 9,484 0,046 P<0,001

1 1
5,703 0,024 5,872 0,045 5,636 0,020 P<0,001

2 2
6,180 0,024 6,416 0,048 6,086 0,024 P<0,001

3 3
7,072 0,031 7,450 0,053 6,923 0,030 P<0,001

4 4
7,373 0,030 7,608 0,049 7,283 0,034 P<0,001

5 5
7,413 0,032 7,670 0,056 7,311 0,036 P<0,001

6 6
11,235 0,038 11,508 0,093 11,126 0,034 P<0,001

7 7
10,769 0,039 11,103 0,080 10,637 0,040 P<0,001

8 8
10,554 0,040 10,770 0,070 10,469 0,047 P<0,001
Ştiinţe Medicale 123

relaţiilor interarcadice şi, în special, ale gradului de tat o micşorare medie a diametrului molar superior
supraacoperire frontală şi ale fantei sagitale. cu 4,22 mm ± 0,312, cu o deviere de la -15,0 mm la
Indicele Bolton a fost determinat în studiul nos- +5,0 mm. Acestea corespund unei compresii de arca-
tru în două variante: analiza “overail ratio”şi „ante- dă de gravitate medie (când deficitul a cuprins 4-6
rior ratio”. mm). La arcada inferioară s-a stabilit o micşorare
Analiza “overail ratio” constă în raportul dintre a diametrului molar cu 3,28 mm ± 0,302, cu devieri
suma diametrelor mezodistale ale 12 dinţi inferiori şi de la -11,8 mm la +10,0 mm. La diametrul premolar
suma diametrelor celor 12 dinţi de la arcada superioa- superior s-a depistat o micşorare cu 4,32 mm ±0,275,
ră şi se înmulţeşte cu 100. O valoare medie de 91,3% iar distanţa dintre premolarii inferiori era mai mică
după Bolton ar favoriza relaţii ideale deacoperire inci- decât norma cu 3,76 mm ± 0,234.
sivală, o treaptă sagitală de 0-2 mm şi relaţii ocluzale Distanţa intercanină joacă un rol important în pe-
posterioare normale. Indicele Bolton total calculat de rioada de dezvoltare atât pentru raportul interdentar,
noi la un lot de 113 pacienţi cu dizarmonie dentoal- cât şi pentru dinamica mandibulară. Datele vizând
veolară cu înghesuire a alcătuit 90,67 ±0,206%, cu o acest parametru joacă un rol esenţial în elaborarea
variaţie de la 84,4 la 99,6%. planului de tratament. Distanţa intercanină s-a de-
Tabelul 3 terminat măsurând de la vârful caninului din stânga
Indicii sumari şi de raport al dinţilor la pacienţii până la vârful caninului din dreapta, la ambele arca-
cu înghesuire dentară (mm) de dentare. Datele obţinute s-au comparat cu valorile
Indici din tabelele lui Б. Слабковская. S-a depistat o mic-
M m şorare a distanţei intercanine la arcada superioară cu
SY 32,505 0,181
0,451mm±0,299 cu o deviere a acestui parametru de
la deficit de 13,7 mm la exsces de 6,6 mm. La arcada
Si 23,90 0,162
inferioară e prezentă o micşorare a segmentului inter-
Suma a 6 dinţi superiori 48,69 0,245 canin cu 0,641mm± 0,171, cu o deviere de la minus
Suma a 6 dinţi inferiori 37,75 0,20 5,00 mm la plus 3,7 mm (tabelul 4).
Suma a 12 dinţi superiori 98,52 0,479 Segmentul sagital de lungime al sectorului ante-
Suma a 12 dinţi inferiori 89,78 0,44 rior al arcadei dentare s-a studiat după metoda Kor-
Indicele Bolton frontal 77,6 0,28 khaus. Lungimea acestei arcade s-a măsurat de la
punctul incizal pe linia medie până la intersecţia
Indicele Bolton total 90,67 0,206
cu diametrul premolar. În lotul de 113 pacienţi cu în-
ghesuire dentară s-a constatat o micşorare a acestui
Indicele Bolton frontal („anterior ratio”) reflectă segment la arcada superioară cu o medie de 1,33 mm
analiza pentru cei şase dinţi frontali maxilari şi man- ± 0,165 şi o deviere de la minus 6,0 mm la un exces
dibulari. Valoarea medie a lui este de 77,2% ± 0,62. de 3,5 mm, la arcada inferioară media segmentului
La bolnavi cu înghesuire dentară noi am depistat un sagital anterior era micşorată cu 1,75 mm±0,137, cu
indice frontal de 77,6% ± 0,28, cu o variaţie de la deviere de la minus 6,5 mm la plus 2,5 mm.
71,3 la 89,2%. În cercetarea ocluziei statice, s-a studiat pe mo-
Indicele Bolton frontal atestat la bolnavi cu în- dele raportul caninilor şi al dinţilor frontali, luând
ghesuire este puţin majorat faţă de medie (cu 0,4%), în calcul faptul că bolnavii din lotul nostru au
iar indicele total la aceşti bolnavi are o valoare mic- fost aleşi după criteriul raportului de clasa 1 după
şorată (cu 0,6%). Angle a molarilor de şase ani (raport corect).
Parametrii transversali ai arcadelor dentare au Tabelul 4
fost studiaţi după metoda Pont, care descrie o depen- Devierile de la normă ale indicilor biometricii la
denţă între suma diametrelor mezodistale ale incisivi- pacienţii cu DDA cu înghesuire (mm)
lor superiori şi diametrele transversale ale arcadelor
M m
dentare în regiunea primilor premolari şi a molarilor
Devierea segmentului molar superior 4,22 0,312
de şase ani. În măsurări s-au folosit reperele propuse
Devierea segmentului molar inferior 3,28 0,302
de Pont: la primii premolari superiori – mijlocul şan-
Devierea segmentului premolar superior 4,32 0,275
ţului intercuspidal; la arcada inferioară – punctul cel
Devierea segmentului premolar inferior 3,76 0,234
mai vestibular al zonei de contact între premolari, la
Devierea segmentului canin superior 0,451 0,299
molarii de şase ani superiori – foseta centrală, la cei Devierea segmentului canin inferior 0,641 0,171
inferiori – vârful cuspidal centro-vestibular. Pentru Devierea segmentului sagital superior 1,33 0,165
aprecierea datelor obţinute, s-au folosit tabelele pro- Devierea segmentului sagital inferior 1,75 0,137
puse de Pont în modificarea Linder- Hardt. S-a depis-
124 Buletinul AŞM

La nivelul caninilor s-a studiat gradul devierii Analiza spaţiului total a constituit un element, de
spre distal sau mezial a caninilor inferiori faţă de o importanţă majoră în diagnosticul diferenţial şi în
cei superiori. Aceasta s-a efectuat prin măsurarea alegerea planului terapeutic adecvat. După cum spu-
distanţei de la reperul superior (vârful cuspidului ne Merrifield, spaţiul pe arcadă nu poate fi nici creat
canin) la reperul inferior (punctul de contact dintre şi nici elimiat prin deplasări dentare. Ortodonţia este
canin şi primul premolar). S-a depistat o medie a o încercare de a echilibra în modul cel mai avantajos
devierii caninilor de la raportul normal în dreapta materialul dentar cu spaţiul pe arcadă, prezent şi vi-
cu 1,65 mm ± 0,137, în stânga – cu 1,64 mm ± itor.
0,16. După cum am mai subliniat, analiza a fost efec-
Pe modele s-a studiat şi gradul devierii de tuată la arcada dentară inferioară, care a fost divizată
la normă a raportului dinţilor frontali în plan în trei sectoare:
vertical şi transversal atât până, cât şi după trata- - zona anterioară (incisivi şi canini);
mentul ortodontic. În direcţie sagitală nu s-a studiat - zona mijlocie (ambii premolari şi molarul de
acest parametru, deoarece aproape la toţi bolnavii şase ani);
nu s-au depistat devieri de la normă. Devierea - zona posterioară (molarul doi şi molarul
centrului estetic s-a constatat la 57 (50.44%) pa- trei).
cienţi şi a alcătuit la arcada dentară superioară o S-au luat în consideraţie atât limitele anterioare
valoare medie de 0.77 mm ±0.09, la arcada infe- şi posterioare ale arcadei, cât şi datele analizei telera-
rioară – 0.33mm ± 0.07. Raport vertical incorect al diografiei de profil.
incisivilor a fost înregistrat la 54 (47.8%) pacienţi, În zona frontală s-a depistat un grad de înghesui-
iar valoarea medie a devierii de la normă a acestui re calculat pentru întreg lotul de pacienţi de 3,22 mm
parametru a alcătuit 1,01 mm± 0,106 şi a variat de la ±0,185, ca diferenţă între suma diametrelor mezodis-
0 la 4,0 mm. tale a şase dinţi inferiori – 37,63 mm±0,233 – şi spa-
Tabelul 5 ţiul existent în sectorul anterior – 34,72 mm±0,273.
Valori ale devierii de la normă a caninilor şi a din- Corecţia cefalometrică, care a fost prezentată din
ţilor frontali în cadrul DDA cu înghesuire (mm) necesitatea corecţiei poziţiei incisivilor inferiori a
M m alcătuit o valoare de 4,65 mm±0,273. Modificarea ţe-
Deviere de la raport normal al caninilor 1,65 0,137 suturilor moi a alcătuit o medie de 0,054 mm±0,031,
dreapta
iar deficitul de spaţiu în zona anterioară are o valoare
Deviere de la raport normal al caninilor 1,64 0,16
de 7,62 mm±0,402.
stânga
În zona mijlocie s-au determinat două valori:
Deviere a liniei interincisivale superi- 0,77 0,09
oare gradul de înghesuire şi corectarea curbei Spee.
Deviere a liniei interincisivale inferi- 0,33 0,07 S-a stabilit o sumă medie a diametrelor mezodis-
oare tale ale dinţilor de 50,05mm±0,537, la un spaţiu exis-
Valori anormale ale acoperirii incisiva- 1,01 0,106 tent de 49,91±0,494 mm. Discrepanţa, care reflectă
le gradul de înghesuire în zona mijlocie, alcătuieşte
0,34mm±0,307. Corecţia curbei Spee are o valoare
Mezializarea unilaterală a dinţilor s-a studiat
medie de 2,42 mm±0,075. În zona mijlocie s-a de-
după metoda Schwarz, iar cea bilaterală – după Sch-
terminat un deficit de spaţiu de 2,7 mm±0,18. Ob-
muth. Din lotul total de pacienţi, la 36(31,85%) bol-
servăm că şi în acest sector persistă o înghesuire
navi a fost determinată mezializare unilaterală: din
stânga – la 23(20,35%) pacienţi cu un grad de deviere dentară aproape trecută cu vederea şi practic la toţi
mediu de 0,398 mm±0,082, variind de la 0 la 5,0 mm; pacienţii deficitul de spaţiu este creat de necesitatea
din dreapta – în 13 (11,5%) cazuri, cu un grad de corecţiei curbei Spee.
deviere medie de 0,204 mm±0,055, variaţia devierii În zona posterioară s-a calculat suma valorii gra-
de la 0 la 2,0 mm. Mezializarea bilaterală a dinţilor dului de înghesuire şi a creşterii mandibulare rezidua-
s-a constatat la 8 (7,08%) bolnavi, cu un indice de le. Valoarea gradului de înghesuire a alcătuit diferenţa
migraţie de 0,19 mm±0,074, care variază de la 0 la dintre suma diametrelor mezodistale a molarilor doi şi
5,0 mm (tabelul 5). trei (41,27 mm±1,0474) şi spaţiul disponibil în arca-
În concluzie, e necesar de remarcat că în urma dă (34,56 mm±0,449). Această diferenţă a fost de 8,2
studiului biometric de model la pacienţii cu DDA mm ± 0,641. S-a constatat o creştere estimată a arca-
cu înghesuire au fost depistate dereglări conside- dei inferioare în zona posterioară de 3,72 mm±0,385.
rabile atât vizând parametrii sagitali, cât şi pe cei Deficitul de spaţiu în zona posterioară a constitu-
transversali ai arcadelor dentare, cu devieri în rapor- it o medie de 3,56 mm±0,295. Deficitul total de spaţiu
tul caninilor şi al dinţilor frontali. la arcada inferioară o alcătuieşte suma deficitului în
Ştiinţe Medicale 125

cele trei zone ale arcadei (14,15 mm±0,532). Această 5. Lima Filho R. , Lima A. Long- term outco-
valoare este aproximativ egală cu diametrele mezo- me in a patient with Class 1 malocclusion withsevere
distale a doi premolari şi indică necesitatea extracţii- crowding trated without extractions . Am. J. Orthod.
lor dentare pentru nivelarea dinţilor. Dentofacial Orthop., 2004, vol. 126, №4, p. 496 - 505.
6. Mihailovici Gheorghe. Diagnosticul şi tratamen-
tul dizarmoniei dentoalveolare cu înghesuire. Teză de doc-
Concluzii tor în medicină. Chişinău, 2006,151 p.
1. Studiul biometric de model la pacienţii cu 7. Poosti M., Jalali T. Tooth size and arch dimensi-
DDA cu înghesuire relevă o micşorare medie a on inuncrowded versus crowded Class I malocclusions. J.,
diametrului molar superior cu 4,22 mm ± 0,312, a di- Contemp. Dent. Pract., 2007; 8:45–52.
ametrului premolar superior cu 4,32 mm ±0,275; la 8. Puri N, Pradhan KL, Chandna A, Sehgal V, Gupta
arcada inferioară s-a stabilit o micşorare a diametru- R. Biometric study of tooth size in normal, crowded, and
lui molar cu 3,28 mm ± 0,302, iar a celui premolar spaced permanent dentitions. Am. J. Orthod. Dentofacial
– cu 3,76 mm ± 0,234. Aceste date corespund unei Orthop., 2007; 132:277–289.
compresii de arcadă de gravitate medie. 9. Shah AA, Elcock C, Brook AH. Incisor crown
shape and crowding. Am. J. Orthod. Dentofacial Orthop.,
2. Aprecierea raportului dinţilor frontali a depis-
2003; 123: 562–567.
tat raport incorect al caninilor la 68,18% subiecţi, 10. Куцевляк B. И. Ортодонтия. Харьков: ХГМУ,
supraacoperire frontală – la 37,16% pacienţi, devie- 2005, с.182-218.
rea liniei interincisivale – la mai mult de jumătate 11. Проффит У.П. Современная ортодонтия.
(50,44%) din cazuri. Москва, 2006, с.124-161.
3. Determinarea dimensiunilor dentare a elucidat 12. Чопра Н. A., Персин Л. С., Кузнецова Г.
diametrele medii ale dinţilor la bolnavii cu dizarmo- В. Влияние положения резцов на состояние мягких
nie dentoalveolară cu înghesuire, care diferă de datele тканей лицa. Стоматология, 2004, т. 83‚ №5‚ с. 53–56.
altor autori (Black, 1902; Ustimenco, 1990; Boboc, 13. Хорошилкина Ф.Я. Ортодонтия. Москва,
1996). Specificarea dimensiunilor medii ale dinţilor 2006, с. 242-247.
la pacienţi de sexe masculin şi feminin denotă o di-
Rezumat
ferenţă veridică (p<0,001) între sexe, cu o dominare a
S-a efectuat un studiu biometric de model la 113 pa-
parametrului dat la sexul masculin. cienţi cu dizarmonie dentoalveolară cu înghesuire, însoţită
4. În analiza spaţiului total la bolnavii cu înghe- de raport de clasa I Angle la nivelul molarilor. S-au depistat
suire s-a determinat un deficit total de spaţiu în arcada dimensiuni veridic mai mari ale dinţilor la pacienţi de sex
dentară inferioară de 14,15 mm±0,402. S-a constatat masculin, micşorarea diametrelor molare şi premolare ce
o dominare a deficitului de spaţiu în zona anterioară, corespund unei compresii de gravitate medie (4-6 mm).
care a avut valoarea de 7,62 mm ± 0,402, pe locul doi
s-a plasat zona posterioară cu 3,56 mm±0,295. Summary
The biometrical study of the casts has been performed
Bibliografie in 113 pacients with dento-alveolar disharmony and a Class
1. Bernabe´ E., Flores-Mir C. Dental morphology I molar relationship. It has been determined that in males
and crowding. A multivariate approach. Angle Orthod., patients the mezio-distal sizes of the teeth are truthfully bi-
2006; 76: 20–25. gger than in females and the decrease of interpremolar and
2. Bernabé E., P. W. Major, and C. Flores-Mir . Too- intermolar distance corresponds to a medium compression
th-width ratio discrepancies in a sample of Peruvian adoles- (4-6 mm).
cents. Am. J. Orthod. Dentofacial Orthop., 2004,125:361– Резюме
365. Было произведено биометричекое изучение диа-
3. Bernabé E. and C. Flores-Mir. Are the lower in- гностических моделей у 113 пациентов с аномалей
cisors the best predictors for the unerupted canine and I класса по Энглью со скученностью зубов. Выяви-
premolars sums? An analysis of a Peruvian sample. Angle ли достоверную разницу в размерах зубов в сторону
Orthod., 2005, 75:198–203. увеличения у пациентов мужского пола. Уменьшение
4. Hammond A . Treatment of a Class 1 crow- трансверсальных размеров зубных дуг соответствова-
ded malocclusion . Am. J. Orthod. Dentofacial Orthop., ло сужению зубной дуги средней степени тяжести (4-6
2002, vol. 121, № 4, p. 411 - 418. мм).