Curs Finan Ivromin

7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin
Tema 1
Întroducere în ortodonţie.
Terminologia în ortodonţie.
Echipamentul tehnic al cabinetului
de ortodonţie.
Regulile de septică şi antiseptică.
Regulile de septică şi antiseptică.
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 1/122
Actualitatea temei
Ortodonţia – este o ramură a Stomatologiei ce
abordează etiopatogenia, clinica, diagnosticul şi
diverse metode de tratament a anomaliilor dento-
maxilare.
După Chateau, 1!" ortodonţia este o artă ştiin#i$că
ce vizează ob#inerea optimului individual estetic şi
%unc#ional al dezvoltării dento-maxilo-%aciale, cu
a&utorul unui ansamblu de mi&loace biologice şi
mecanice.
Sarcinile ortodon#iei sunt'
• ameliorarea alinierii dentare
• ameliorarea %unc#iei masticatorii şi echilibrul articular
• ameliorarea esteticii %aciale
• ameliorarea %unc#iei respiratorii şi a stării generale de
sănătate.
Terminologia în Ortodonţie.
(entru a aborda studiul ortodon#iei,
ramură cu totul particulară )n cadrul
stomatologiei, este necesară )n
primul
utilizate.rănd )nsuşirea
Criteriul careterminologiei
stă la baza
terminologiei %ranceze propusă de
*+D )l constitue rapoartele
topogra$ce pe care le prezintă
elementele constitutive ale
aparatului dento- maxilar %a#ă de
cele trei planuri de re%erin#ă '
– sagital
– transversal
– vertical
erminologia cuprinde trei categorii
de termeni'
– radicali
– pre$xe
– cali$cative
Radicalul desemnează organul de%ormat sau deplasat.
adicalii %olosi#i )n cadrul terminologiei maxilo-

%aciale sunt
 cheilie - pentru buze
 melie - pentru obragi
 gnaţie - pentru maxilare
 genie - pentru menton
adicalii %olosi#i )n cadrul terminologiei dentare sunt

 cluzie - pentru articulare
 poziţie - pentru din#i.
7/21/2019
Preful precizează sensul deplasării.
Curs Fin,An IV,Romin
(re$xele )n terminologia maxilo-%acială

În plan sagital
 pro - pentru deplasările spre anterior
 retrotransversal
- pentru deplasările spre posterior
În plan
 endo - pozi#ia apropiată de linia medio-sagitală
 exo - pozi#ia )ndepărtată de linia medio-sagitală
 latero - deplasare de lateralitate a liniei medio –sagitale.
(entru de%orma#iile în plan vertcal
 infra - pentru a indica dezvoltarea insu$cientă
 supra - pentru dezvoltareaverticală exagerată
(re$xele )n terminologia dentară

vestibulo - pentru deplasarea spre vestibul
linguo- deplasarea spre limbă
mezio - deplasarea spre linia interincisivă
disto - pentru )ndepărtarea de la linia interincisivă
infra - pentru a de$ni că dintele nu a atins planul
de ocluzie
supra - cănd dintele a depăşit planul de ocluzie
!alifcati"ul precizează sediul exact al anomaliei.
Cali$cativele )n terminologia maxilo-%acială sunt de

două categorii'
1. cele care precizează partea anatomică lezată
 %acială totală, %acială superioară sau in%erioară
 &ugală
 labială superioară, in%erioară, labio-mentonieră

 maxilară superioară,in%erioară
 mentonieră
 alveolară

unimaxilară sau bimaxilară
/. cele care indică partea deplasată
 unilaterală sau bilaterală
 dreapta sau stănga
 simetrică sau asimetrică.

Cali$cativele )n terminologia dentară, la %el
sunt de două categorii'
1. care speci$că sediul malocluziei sau

malpozi#iei
 incisiv, canin, premolar molar
 superior şi in%erior
 total sau par#ial 0 coronar,radicular,sau
apical
/. care precizează varietatea de deplasare
dentară
 gresiune, pentru deplasarea dintelui )n
totalitate
 versiune, pentru )nclinarea dintelui atunci
cănd axul său este rectiliniu
 rota#ie, pentru deplasarea dintelui )n &urul
axului vertical
 torsiune, )n cazul rotării coronare.
I Anomaliile dentare de poziţie:

2n sens vestibulo-lingual'
 vestibulo-versie3
 linguo-versie.
 mezio-versie3
2n sens mezio-distal'
 disto-versie.
2n plan vertical'
 in%rapozi#ie3
 suprapozi#ie.
ota#ia'
 axială – )n &urul axului longitudinal al dintelui3
 marginală – axul de rota#ie este mezial sau distal.
II Anomaliile dentare de dezvoltare
Anomaliile dentare de
 4ormodentie0/5-6/mm
"olum#
 macroden#ie3076/mm
 microden#ie .08/5mm
Anomaliile dentare de număr :
 hipoden#ie3
 hiperden#ie3
Tulbutari ale erupţiei dentare

 erup#ie precoce
 erup#ie tardivă
 incluzie dentară
Anomalii de structură
 hipoplazie
 hiperplazie
 9luoroza
Anomali dentare de $orma
 Din#ii :utchinson 0incisivii centrali superiori
permanen#i
 Din#ii ;ozer0molarii primi permanen#i
 Distro$i primare
evolutive0 amelogeneza<dentinogeneza imper%ecta
Echipamentul tehnic al cabinetului de ortodonţie%

laboratorul dentar
Etape clinice:
 anamneză3
 examenul pacientului3
 stabilirea diagnosticului şi a planului de tratament3
 interven#ii asupra #esuturilor restante 0dacă este
cazul3
 con%ec#ionarea directă )n cabinetul ortodontic a
construc#iilor provizorii3
 amprentarea, determinarea rela#iilor intermaxilare.
Etape de laborator:
 model3
 realizarea tehnică a pieselor ortodontice

Etape clinice:
 veri$cări de adaptare , rebazări, repara#ii, readaptări3
 cola&ul elementelor componente din tehnica adezivă
$xă
Etiopatogenia anomaliilor dento&mailare

'actorii loco (regionali
Creşterea cranio-%acială ,dezvoltarea maxilarelor sunt inluen#ate de
starea %unc#iilor oro-%aciale 0 respira#ia, mastica#ia, degluti#ia şi
%ona#ia. 9unc#iile aparatului dento-maxilar pot produce anomalii
secudare,
primară. de adaptare, care pot ameliora sau agrava anomalia
)eglutiţia atipică
Respiraţie orală
Cauzele posibile ale respira#iei orale'
 Cavitate nazală )ngustă3
 raumatism nazal )nso#it

par#ială a cavită-#ii deeventual
nazale, o devia#ie a septuluidenazal
)ntre#inută şi o obtura#ie
o sinuzită cronică3
 De%ormarea nazală congenitală3
 =egeta#ii adenoide importante3
 migdale voluminoase sau >?issing tonsils@
 Cornet in%erior inAamat sau hiperdezvoltat ca urmare a %enomenelor
alergice. 0;ar?s sus#ine că respira#ia orală trebuie privită ca o
mani%estare alergică.
Obiceiurile "icioase şi apariţia anomaliilor dento&mailare
 Bbiceiuri de postură vicioasa ale corpului, capului şi mandibulei, )n
timp de veghe, )n timpul somnului sau al activită#ilor3
 Bbiceiuri de sugere a degetelor, buzelor, diverselor obiecte3
 Bbiceiuri de interpozi#ie a limbii sau a unor obiecte pe care le muşcă.
'actorii locali
9actorii nocivi pot ac#iona )ncă din via#a intra-uterină sub %orma'
 nor in%ec#ii – si$lis3
 raumatisme transmise la %ăt3
(ozi#ii anormale ale cordonului ombilical )n zona ce%alică.


Traumatismele maxilo-faciale
La naştere – aplicarea %orcepsului pe zona ce%alică, auriculo-
mandibulară determină uneori contuzii, luxa#ii ale mandibulei, cu
interesarea zonelor de creştere şi tulburări in dezvoltarea zonelor
a%ectate 0anchiloza temporo-mandibulară cu pro$l de pasăre.
Preşcolar – producerea traumatismelor cranio-%aciale prin
cădere, contuzii )n zona %aci-ală şi cicatrici )n regiunea centrelor
osteogenetice de creştere cu tulburări ulterioare3
Şcolar -- prezen#a %racturilor şi luxa#iilor din#ilor %rontali
asociate cu leziuni alveolo-maxilare, procese de osteoscleroză )n
zonă, toate acestea %avorizează producerea de incluzii, malpo-zi#ii
sau chiar de%orma#ii ale din#ilor vecini.
a copii, orice leziune )n zonele de creştere este urmată de
tulburări de dezvoltare care se %ac observate după "-1E ani.
Pierderea precoce a dinţilor
Se consideră extrac#ie prematură a din#ilor temporari atunci cFnd
intervalul pFnă la erup#ia celor de$nitivi depăşeşte / ani 0dler,
;unch sau 1 an 0GredH, aatz.
Tema :
)e*"oltarea oclu*iei dentare.
!aracteristica oclu*iei dentare
f*iologice în dentiţia
temporară%
mită şi permanentă.
=arietă#ile denta#iei
I Dentiţia temporar0de la "luni pină la
Iani şi include in sine / perioade
a.perioada denti#iei temporare de
%ormare0"luni pină la 6 ani
b.perioada denti#iei temporare de&a
%ormată06ani pină la I ani
II Dentiţia mixt 0de la I ani pină la 1/
ani
III Dentiţia permanent 0 de la 1/,16
ani pină la 15 ani
Oclu*ia în dentiţia temporară
Denti#ia temporară are un triplu rol'

- să asigure %unc#ia masticatorie la copil3
- să contribuie la dimensiunea verticală a eta&ului
in%erior3
- să păstreze
ghideze spa#iul
erup#ia lor. din#ilor permanen#i şi să
(lanul postlacteal
• Jste planul vertical trasat pe supra%e#ele

distoaproximale a molarilor
superiori şi in%eriori doi temporari
şi perpendicular
planului ocluzal.
9ig.
• a-plan post-lacteal vertical

• b- plan post-lacteal )n treaptă mezializată
• c- plan post-lacteal )n treaptă distalizată
Denti#ia mixtă
*nclude / perioade'
1.perioda ini#ială 0de la I ani pină la
 ani se caracterizeză prin erup#ia
molarului de I ani şi grupului inciziv
/.perioda $nală 0de la  ani pină la
1/ ani erup#ia grupului
premolar,canini şi molarului doi
permanent.
nomaliile de ocluzie
*n plan sagital 0clasi$carea lui ngle
1.ocluzie distalizată
/. ocluzie mezializată
2n plan transversal
1.laterogna#ie
/.laterodevia#ie
2n plan vertical
1.ocluzie adăncă
/. inocluzie verticală
!lasi"carea lui #ngle.

Jste cea mai veche clasi$care, recunoscută )ncă
interna#ional, cu toate de$cien#ele pe care le prezintă,
explicabile prin nivelul cunoştin#elor biologice şi
medicale de la s%r. sec. L*L.
ceastă clasi$care ocluzionistă se bazează pe teoria

$xită#ii molarului de I ani superior şi se consideră
că rela#iile mezio-distale ale acestuia cu omonimul
său in%erior, reprezinză rela#ia mandibulei,
maxilarul mobil, %a#ă de a maxilarului superior,
$x. 2n %unc#ie de rapoartele molarilor primi
permanen#i, anomaliile sunt )mpăr#ite )n trei clase'
Clasa I: se caracterizează printr-un
raport neutral al molarilor primi şi

deci o rela#ie sagitală normală a
maxilarelor. ;odi$cările sunt
prezente doar )n regiunea %rontală.
Din această clasă %ac parte anomalii
unidentare sau de grup
angrenări inverse, ocluzii%rontal,
deschise,
ocluzii acoperite, etc.
Diastema,treme,tortopozi#ie
2nghesuire incizivo-canină
7/21/2019
ranspozi#ie-schimbul din#ilor Curs Fin,An IV,Romin
cu sediul pe arcada dentară
7/21/2019
nodon#ie-reducerea numerică Curs Fin,An IV,Romin
a din#ilor
7/21/2019
Jctopie dentară, entopie

dentară,din#i %uziona#i
Clasa II: cuprinde anomalii caracterizate prin

rapoarte de distalizare la nivelul molarilor,
exprim)nd o pozi#ionare posterioară a
manidibulei %a#ă de maxilar.

2n cadrul acestei clase sunt

cuprinse două subdiviziuni'
subdiviziunea
tip respirator oral,
1' numită
)n careşi
este prezent un maxilar
)ngust şi alungit, cu din#ii
%rontali )n protruzie3
respirator nazal, se/' tip
subdiviziunea
caracterizează prin
prezen#a unei retruzii a
%rontalilor superiori.
Clasa III:
cuprinde
caracterizate prinanomalii
rapoarte de
mezializare la nivelul molarilor şi
ocluzie inversă %rontală.
7/21/2019
Tiparul ocluzal in malocluzie de

clasa III-a Angle
7/21/2019
#nomaliile de ocluzie
$n sens
transversal

1. %aterognaţie
&. %aterodeviaţia mandibular
+aterognaţia este o tulburare de

de*"oltare a unei ,umătăţi a
mandibulei care produce o
asimetrie $acială în po*iţia larg
deschisă a ca"ităţii bucale
7/21/2019
+aterognaţia poate $ produsă de cauze
care determină supradezvoltarea sau

subdezvoltarea mandibulei.
aterogna#ia se particularizează prin
asimetrie %acială dată de deplasarea
mentonului de partea de$citului de creş
tere, retruzia
de cădere labio-mentonieră,
unilaterală aspectul
a buzei superioare,
absen#a paralelismului liniilor orizontale
%aciale 0bicornisurale, bipupiiare. sime
tria se agravează )n pozi#ia )n care
cavitatea orală este larg deschisă.
Jxamenul intraoral pune )n eviden#ă
distocluzia )ncrucişată de partea a%ectată.
Laterognaţie:
a - aspect facial; b - cavitate orală deschisă (după Heckmann
aterognaMia
%aterodeviaţia mandibulară este

caracterizată prin asimetrie %acială
generată de devia#ia mentonului
mandibula aAată )n ocluzie. *ntraoral cu
se pune )n eviden#ă devia#ia liniei
%renurilor şi a liniei interincisive.
aterodevia#ia este provocată de
Compresiune de maxilar,malpozi#ii
dentare izolate,pante de
conduc#ie,ticuri,meziopozi#ii ale
arcadelor )n zonele laterale
asimetrice.
Laterodeviaţie - aspect facial; b – aspect intraoral
7/21/2019
Diagnosticul Curs Fin,An IV,Romin
Teleradiogra"a axial pune $n evidenţ de"citul

sau excesul de cre'tere . (.).*. +oate
determina diferenţieri $n activitatea mu'chilor
propulsori
Tratament
ratamentul pro$lactic )n laterodevia#ie constă )n

combaterea tuturor %actorilor care determină com
presiuni de maxilar, meziopozi#ii, dezechilibre
musculare. 2n cadrul tratamentului interceptiv se pot
utiliza cu succes3 remodelarea arti$cială 0şle%uirea
selectivă, metodă mult utilizată şi recomandată de
:anna
denti#ieiaatz
mixte3)n perioada denti#iei temporare şi a
deasemenea se utilizează interceptorii ocluzali
0gutiere, plăci, care au rolul de a ghida mandibula
)n rela#ie corectă cu maxilarul.
2n perioada tratamentului ortodontic

propriu zis se %oloseşte' expansiunea
de maxilar, distalizarea zonei
laterale, corec#ia malpozi#iiior
dentare izolate - utilizFnduse terapia
$xă sau cea mobilă, %or#e %unc#ionale
sau mecanice.
2n tratamentul tardiv, se recurge la

mi&loace chirurgical-ortodontice.
#nomaliile de ocluzie $n sens

vertical
Sindromul de ocluzie adincă

*nocluzia verticală
,indromul de ocluzie
adnc
Sindromul ocluziei adFnci

este o tulburare de
creştere şi dezvoltare, cu
caracter primar sau do
bFndit, a maxilarelor
proceselor şi a
dento-
alveolare, caracterizată
printr-un grad de acoperire
7 1<6 a incisivilor in%eriori
de
lipsacătre cei superiori
contactului cu
incizivo-
tuberal.
Terminologie
nomalia are şi alte denumiri,
termenii %olosi#i caracterizFnd
rela#iile incisive sau consecin#a
rela#iei ocluzale asupra parodon#iului.
st%el, amintim' sindromul de supra-
acoperire incisivă, ocluzia adFncă
sau ocluzia traumatică 0:orosil?ina.
• coala englez utilizează termenii

de >over bite@ şi >deep biteN,
desemnFnd gradul de severitate a
malocluziei' )n primul caz, ocluzie
adFncă acoperită de la uşor la
moderat, iar )n al doilea caz, ocluzie
adFncă
mare. acoperită de grad %oarte
• coala german recurge la

denumirea de ocluzie adFncă
acoperită şi )n >acoperişN, )n timp ce
şcoala %ranceză o denumeşte
supraalveolodon#ie incisivă şi
in%raalveolie molară. (entru %orma
clinică rezultată din pierderea
>zonei de spri&inN termenul de din#ilor
>ocluzie prăbuşităO.
.
Etiologie
-.'actorul genetic. S-a demonstrat, prin studiile
lui Por?haus, că %actorul genetic stă la originea
ocluziei adFnci. De asemenea, SchQarz, prin
ocluziei adFnci
cercetările pe nou-născu#i,
)n >capac de
eviden#iază
cutieN )ncă
prezen#a
de la
naştere.
ulburările generale de dezvoltare antrenează

dezechilibre la nivelul bazelor osoase maxilare
speci$ce unor sindroame de tipul Claselor *, a **-
a, a ***-a, )n care apare şi ocluzia adFncă.
2.Obiceiurile vicioase şi
dereglările funcţionale (respiraţie
orală, deglutiţie infantilă, sugerea,
interpoziţia buzei sau a diferitelor
obiecte) determină tulburări
direcţionale de creştere, în care este
afectată şi dezvoltarea verticală
Interpoziţia musculară în zona
premolar-molară poate determina
infraalveolodonţia (!"ateau)
7/21/2019
'orme clinice
2n cadrul sindromului ocluziei adFnci se descriu

următoarele
- ocluzia adFncă%orme clinice'
acoperită3
- ocluzia adFncă )n >acoperişO
- ocluzia adăncă prăbuşită.
o entitate etiologică produsă prin pierderea
>zonei de spri&inN
care poate o constituie
apărea ocluziades%ăşurării
)n timpul prăbuşită,
proceselor de creştere şi dezvoltare 0)n
perioada denti$ei temporare sau după
terminarea lor )n denti#ia permanentă
stabilizată.
2n %ranceză
cadrul sindromului ocluzie
descrie douăde%orme adncă, şcoala
clinice'
- supraocluzia incisivă3
- in%raocluzia molară.
7/21/2019 2n ambele sisteme se descriu trei %orme de severitate'
- radui / - incisivii superiori acoperă pe cei in%eriori

cu valori cuprinse )ntre 1<6-/<63 exprimată )n milime
tri, acoperirea este de pFnă la " mm3
- radul // - incisivii superiori acoperă pe cei in%eriori
cu valori cuprin
se intre /<6-6<63 )n milimetri, valorile sunt )ntre "-
mm3
- radul
cu valori///ce
- incisivii
depăşesc superiori acoperă pe
6<63 )n milimetri, cei in%eriori
valoarea este
de peste  mm.
!elaţii incisive
"n sindromul de oclu#ie ad$ncă

0ani$estări clinice
;ani%estarea clinică este, )n general, legată de

dismor%oza la nivelul bazelor osoase maxilare
0Clasele *, a **-a, a ***-a )n cadrul căreia
disting şi elemente speci$ce ocluziei adFnci. se
2n supraocluzia incisivă, eta&ul in%erior al %e#ei

poate
$ $ normal
)ngroşată, sau labio-mentonier
şan#ul mărit, buza in%erioară poate
- accentuat.
2n %orma cu protruzie dento alveolară, incizivii
in%eriori ocluzionează )n mucoasa palatină a
incizivilor superiori sau ăn mucoasa apo$zei
alveolare.)n %ormaconstată
grupului inciziv,se cu retroden#ie
blocarea severă a
mişcărilor
de propulsie şi lateraltate mandibulară şi
apari#ia dereglărilor parodontale.
.
%clu#ia ad$ncă asociată cu inoclu#ie sagitală
)iagnostic
clinic
Diagnosticul
şi a examenelor
se pune complementare.
pe baza examenului
Jste
vădit %aptul că se impune e%ectuarea unui
diagnostic di%eren#ial )ntre ocluzia adFncă
adevărată şi pseudoocluzia adFncă
)etode de diagnostic
1.Jxamenul clinic
/.Studiul biometric şi %otostatic
6.Jxamenul radiologic .
Tratament
&ratamentul profilactic 'i cel precoce au

drept scop "nlăturarea cau#elor care
determină apariţia anomaliei 'i a primelor
simptoame specifice ale bolii
)e vor institui măsuri de profila*ie
alimentară (care să asigure atriţia dentară+
măsuri de profila*ie funcţională
(combaterea obiceiurilor vicioase 'i a
disfuncţiilor
7/21/2019 Jtiologie
• 9actori genetici
• 9actori dismetabolici0 rahitismul
• 9actori %unc#ionali
• 9actorii locali 0 a%ec#iuni reumatice a
;R,incongruen#a dento
alveolară,cicatricele cheloide retractile
• 9actori iatrogeni
tratamentelor ce aparprotetice
odontale )n cursulsau
ortodontice.
ratament
• ratamentul pro$lactic şi preventiv urmăreşte

)nlăturarea cauzelor ce intervin )n geneza
inocluziei verticale şi pre)nt)mpinarea ac#iunii
%actorilor genetici,combaterea
rahitismului,normalizarea dereglărilor
%unc#ionale.
• ratamentul ortodontic biomecanic constă )n
expansiunea maxilarelor
gutiere, egresiunea zoneicu ancorare
%rontale i pe
ingresiunea zonei molare
Tema 0:
Eamenul clinic al pacientului la
disciplina Ortodonţie.
Eamenul general% $acial% endo&
oral. Eamenul $otostatic.
Anamne*ă
 ;otiva#ia prezentării
1. a%ec#iuni ale din#ilor, parodon#iului, mucoasei orale3
/. leziuni traumatice ale păr#ilor moi, din#i, maxilare3
6. tulburări $zionomice, de mastica#ie şi de %ona#ie.
 ntecedentele heredo-colaterale
1. boli metabolice 0rahitism, diabet, caren#e vitaminice3
/. boli transmisibile ereditar cu caracter dominant sau
recesiv' irogna#ia mandibulară, anomalii dentare de
volum 0macroden#ia, nicroden#ia, ocluzia adFncă
acoperită3
6. boli genetice autosomale sau gonosomiale3
T. boli generale ale mamei )n perioada de graviditate'
a%ec#iuni i%ecto-contagioase, toxicoze, avitaminoze.
 ntecedentele personale generale
1. naşterea' la termen, prematură, dacă a %ost eutocică

sau distocică
0aplicarea %orcepsului, cezariană3
/. alimenta#ia'
- naturală 0la sFn pFnă la 6-T luni3
- arti$cială 0cu biberonul sau linguri#a3
- mixtă
6. bolile din perioada copilăriei'
- boli in%ecto-contagioase' 0boli eruptive, virotice,
hepatite3
- boli de nutri#ie' dispepsii, distro$i, alergii3
- boli metabolice' rahitism, avitaminoze, diabet3
- boli generale' respiratorii, cardiace, digestive, renale.
2n caz de tulburări respiratorii se va preciza tipul de
respira#ie din timpul somnului 0normală, orală, mixtă,
de asemenea antecedentele de adenoectomie sau
amigdalectomie.
7/21/2019
T. obiceiuri vicioase' Curs Fin,An IV,Romin
- suptul' sugerea degetelor 0police, index, buza

in%erioară, vFr%ul limbii, di%erite obiecte3
- interpozi#ie de deget,
)n mod normal nu se limbă, buză,
interpune di%erite
nimic )ntreobiecte,
din#i )n
repaus.
- mastica#ia'
1 ritm' normală,
/ e$cien#ă' leneşă, grăbită3
bună, normală, redusă,
- degluti#ia' palatală, in%antilă, normală, sublinguaiă,
- atitudini posturale'
cu
1mFna,
)n timpul di%eritelor
spri&inirea activită#ii'
obrazului spri&inirea bărbiei
)n pumn3
/ )n timpul somnului3 capul )n hiperAexie
sau hiperextensie, ticul de propulsie al mandibulei.
 ntecedente personale stomatologice
1. aprecierea erup#iei din#ilor temporari şi

permanen#i' erup#ii normală, rapidă sau
)ntFrziată3
/. starea de sănătate a din#ilor temporari şi
permanen#i,
complicate3 prezen#ă cariilor dentare simple şi
6. pierderea precoce a din#ilor temporari3
T. prezen#a unor tratamente odontaie şi ortodontice
şi rezultatele ob#inute.
7/21/2019 Eamenul clinic $acial Curs Fin,An IV,Romin
Jxamenul clinic specializat se adresează'

structurilor cranio-%aciale3
păr#ilor moi3
ocluziei dentare.
Eamenul cranio&$acial
9ormele craniului şi ale scheletului %acial sunt
exprimate cantitativ cu a&utorul indexului de
lungime<lă#ime.
*ndexul de lungime<lă#ime al craniului se bazează
pe
şi aestimarea antropometrică
lungimii maxime a lărgimii maxime
a craniului'
lărgimea maximă
1 U ------------------------- x 1EE
lungimea maximă
!lasifcarea tipurilor craniene#

dolicocephal 0craniu lung x-!",
mezocephal !I,E-5E,
brachHcephal 0craniu scurt 51 –
5","

hiperbrachHcephal 5","
1imetria $acială se apreciază )n %unc#ie de planul
7/21/2019
median ce traversează nasion, nazo-spinalis şi
gnathion şi de perpendicularele pe acesta care trec

prin nasion, naso-spinalis, comisurile labiale,
gnathion, care)ntFlni
egale. (utem sunt paralele
asimetrii )ntre ele,cuiardevierea
%aciale, eta&ele
mandibulei spre stFnga sau spre dreapta, pozi#ie
relativă )n raport cu planul sagital median al
sim$zei.
Egalitatea
cei in%erioreta,elor 2n mod
sunt egaie. normal,
;odi$cări eta&ul mi&lociu
dimensionale şi
apar
la nivelul eta&ului in%erior' mărirea eta&ului )n
progna#iile mandibulare anatomice, ocluziile
deschise anatomice şi reducerea lui )n ocluziile
adFnci%rontalului
9orma acoperite.şi a nasului inAuen#ează linia de
pro$l. Con$gura#ia %rontalului este genetic şi etnic
determinată şi variază )n %unc#ie de vFrstă şi sex.
9rontalul poate $ de$nit ca >)ngustN sau >largN,
>platN sau >bombatN.
7/21/2019
a examinarea nasului ne interesează stadiul de
matura#ie 0nas in%antil, nas adult, )năl#imea

nasului, lărgimea bazei, dimensiunea şi simetria
narinelor.
Jxamenul buzelor' grosimea buzelor, )năl#imea lor,
starea tonusului3 şi pozi#ia lor )n stare de repaus
0)n contact labial, inocluzie labială, şan#ul labio-
mentonier, raportul buzelor cu din#ii )n repaus şi
)n timpul surFsului, lărgirea %antei labiale.
Jxamenul mentonului
Con$gura#ia mentonului depinde de structura
osoasă subiacentă, de grosimea păr#ilor moi şi de
tonicitatea musculară. ărgimea mentonului şi
dezvoltarea verticală a acestuia prezintă un
interes deosebit )n ortopedia dento-%acială.
exces de )năl#ime a mentonului antrenează n
modi$cări ale pozi#iei labiale in%erioare şi ale
ocluziei labiale.
Proflul $eţei
7/21/2019
Se apreciază )n %unc#ie de linia de pro$l ce trece prin
nasion 04, naso-spinalis anterior 04sa şi pogonion

0(g. 2n mod normal această linie este dreaptă -
pro$l drept. CFnd linia prezintă convexitate
0gnathion este retropulsat pro$lul este convex, iar
cFnd gnathion are pozi#ie anterioară pro$lul este
concav.
(xamenul articulaţiei temporo-mandibulare
Scopul examenului este punerea )n eviden#ă a triadei
simptomatice 0a?osi' cracmente sau crepita#ii
durere, tulburări %unc#ionale, )n cazul tulburărilor
articulare, prin palparea articula#iilor temporo-
mandibulare #n timpul mişcărilor de deschidere a
cavită#ii orale se eviden#iază' durere la presiune,
mobilitatea condililor 0simetrică, asimetrică,
durere la palparea muşchiului pterigoidian extern.
B durere bilaterală la presiune este semnul unei
tulburări articulare ini#iale.
7/21/2019
1e anali*ea*ă# Curs Fin,An IV,Romin
 deschiderea cavitV#ii orale' normală 06-" cm, limitata sub 6
cm 0determinată de trismus, constric#ie, anchiloză şi
exagerată adică mai mare de " cm 0)n laxitatea capsulară.
 excursia mentonului la deschiderea şi )nchiderea
orale, care )n mod normal se realizează )n %ormă decavită#ii
arc de
cerc )n plan medio-sagital. a subiec#ii cu tulburări de
articulare dentară, mişcările anormale sunt expresia
asincronismului contrac#iei musculare cu coinciden#a
curbelor de deschidere şi )nchidere şi apari#ia mişcărilor )n
zig-zag ale mandibulei, cu devia#ii tipice )n %ormV de >CN sau
>SN.
(xamenul radiologic al articulaţiei temporo-
mandibulare precizează'
 pozi#ia condililor )n raport cu cavitatea glenoidă3
 lărgimea
 modi$căriliniei
de articulare3
%ormă şi structură ale condilului şi cavită#ii
glenoide.
Eamenul endo&oral
Jxamenul clinic se adresează' arcadelor dentare, arcadelor
alveolare, parodon#iului, păr#ilor moi 0limba, ocluziei.
Anali*a dinţilor în cadrul arcadelor dentare

 prezen#a sau absen#a anormală a din#ilor3
 mărimea, %orma, culoarea şi calitatea din#ilor3
 carii dentare, distro$ile şi displaziile prezente cu precizarea
localizării lor topogra$ce3
 secven#ele şi direc#ia de erup#ie, vFrsta dentară3
 anomaliile dentare izolate sau de grup )n cele 6 sensuri ale
spa#iului'
W )n sens sagital' mezio sau distopozi#ii3
W plan transversal' vestibulo-pozi#ie sau oro-pozi#ie3
W plan vertical' in%ra sau suprapozi#ie, rota#iile dentare3

uzuraa.abraziunea
dentară subdin#ilor3
două %orme clinice'
b.atri#ia din#ilor3
 anomaliile de sediu'
ectopia dentară, incluzia dentară, transpozi#ia dentară, heterotopia.
7/21/2019
Anali*a arcadelor al"eolare Curs Fin,An IV,Romin
 9orma arcadelor alveolare'

- )n denti#ia temporară - %ormă de semicerc3
- )n denti#ia mixtă sau de$nitivă
predomină %orma de parabolă la arcada
superioară şi de semielipsă la arcada in%erioară

Simetria
sagital. arcadelor
rcadele )npot
raport$ cusimetrice
planul medio-
sau
asimetrice.
 dFncimea şi %orma bol#ii palatine' %orma bol#ii
poate $ arcuită,
0ogivală, gotică.cu adFncime
(rezen#a medie palatin
torusului sau mare
pe
linia mediană cu două $ride paramediane )n
compresiunile de maxilar.
7/21/2019
a subiec#ii cu anomalii dento-maxilare, %orma Curs Fin,An IV,Romin
arcadelor alveolo-dentare se poate modi$ca'


arcada
la nivelul)ncaninilor3
>=N - compresiunea localizată
 arcada )n >omegaN X compresiunea la
nivelul premolarilor3

arcada )n >N - compresiunea la nivelul
molarilor3
 arcada )n >trapezN, cFnd există o turtire
a arcului %rontal3

arcadă )n de
bilaterală >;N,canini
cFnd există o ectopie
şi o )nghesuire
dentară %rontală.
,orme anormale de arcadă alveolară
lnterpretarea $otografei
7/21/2019 *nterpretarea %otogra$ei )n norma %rontală
Se trasează pe %otogra$e linia mediană, unind punctele nasion

04, naso-spinalis anterior 04sa şi pogonion 0(g şi se va
prelungi pFnă la trichion 0r şi gnathion 0Yn. inia
medianV trebuie să %ie verticală.

Jxamen %otostatic' normă

%rontală.
Se trasează prin trichion 0r, ophrion 0Bph, nasion 04, naso-

spinalis anterior 04sa şi gnathion 0Yn, cFte o
perpendiculară
)n mod normal suntpe linia mediană, rezultFnd trei eta&e, care
egale
*. eta&ul %rontal 0r-Bph3
**. eta&ul nasal 0mi&lociu0 Bph - 4sa3
***. eta&ul oral 0in%erior 04sa - Yn.
Interpretarea fotogra"ei de pro"l

Se %oloseşte metoda ce%alometrică de interpretare
după Simon, DreH%us, SchQarz.

Se trasează 6 planuri de re%erin#ă'
*. planul orizontal de la 9ran?%urt, de la conductul
auditiv extern - auriculare 0u la punctul cel mai
in%erior al orbitei 0Br3
**. planul naso-%rontal
perpendicular al de
pe planul lui laDreH%us, din nasion
9ran?%urt3
***. planul orbito-%rontalal lui Simon, din orbitale
perpendicular pe planul orizontal de la 9ran?%urt.
Spa#iul )ntre
%acial de cele
pro$ldouă
0P9(,verticale constituie
iar distan#a cFmpul
)ntre cele două
verticale este de 16-1T mm la copil şi de 1"-
1!mm la adult.
*amen fotostatic
cest spa#iu este )mpăr#it de două drepte verticale, paralele
7/21/2019 )ntre ele )n 6 por#iuni 0zone.Curs Fin,An IV,Romin
2ntr-un pro$l ideal, punctul subnazal se situează pe verticala ce

trece prin nasion, pogonionul cutanat se găseşte la mi&locul
cFmpului de pro$l, iar gnathionul cutanat se găseşte
)naintea planului orbitar al lui Simon 0a?osi.
2n %unc#ie de pozi#ia punctului naso-spinalis anterior )n raport cu
planul nazo-%rontal al lui DreH%us există trei tipuri de pro$l.
1. pro$l drept3
/. pro$l )nainte 0convex3
6. pro$l retras 0concav.
ipurile de pro$l
%acial
De asemena, analizFnd pozi#ia punctului pogonion cutanat )n raport

cu punctul naso-spinalis anterior, distingem )n cadrul tipurilor de
7/21/2019
pro$l, două subdiviziuni, )n %unc#ie de pozi#ia anterioară sau
posterioară a pogonionului cutanat şi din combinarea lor rezultă 

tipuri di%erite.
(entru a aprecia proeminen#a mentonului %a#ă de buza superioară
SchQarz 01"6 introduce tangenta gurii şi anume dreapta ce
uneşte pogonionul cu naso-spinalis anterior, %ormFnd cu planul
nazo-%rontal un unghi de 1EZ. cest unghi creşte )n retrogna#iile
mandibulare 0pro$l convex şi scade sub această valoare )n
progna#iile mandibulare 0pro$l concav.
&ipurile de profil facial
Jxistă posibilitatea de apreciere a dimensiunii verticale a

7/21/2019
zonelor nazală, alveolo-maxilara şi alveolo-mandibulară.
(e %otogra$a de pro$l, din punctul auriculare se trimit

raze ce trec prin nasion 04, proeminen#a lobului nazal
0(rn, tuberculul labial superior 0S şi pogonion 0(g.
Se delimitează T unghiuri care au următoarele valori'
1 unghiul nazal [ntre /EZ-/!Z3
/ unghiul maxilar )ntre 1/Z-1!Z3
6 unghiul mandibular )ntre 1TZ-/EZ3
T unghiul nasion - auriculare –
pogonion apreciază deschiderea
pro$lului )ntre nasion şi pogonion
şi variază )ntre T!Z-I/Z 0(ec?.
.etoda radială de interpretare a

fotografiei de profil
(xaminarea convexitţii pro"lului
7/21/2019 Convexitatea pro$lului %ără nas a %ost propusă de SubtelnH şi
este reprezentată de unghiul %ormat )ntre prelungirea

dreptei ce uneşte punctele glabella 0Y şi subnazale cu
dreapta subnazale
16,1Z \ ",!". cest- unghi
pogonion 0(g şi )n
se reduce are o valoare
perioada demedie de
creştere.
Convexitatea totală de pro$l, luFndu-se )n considera#ie şi nu
este reprezentată de unghiul %ormat )ntre prelungirea
dreptei Y 0g[abe (n 0pronasal şi dreapta (g - (n şi are o
valoare medie de T6,5Z] I,6^.
*aminarea conve*it$ţii profilului (.etoda )ubteln/
(rotruzia lab[ală superioară este distan#a )n milimetri )ntre

7/21/2019 0punct labial superior - punctul cel mai anterior al buzei
superioar planul estetic (g - (n. 0.;. ich. =aloarea

medie este de /,! mm \ / la vFrsta de  ani. Distan#a
creşte cu vFrsta pentru că pro$lul devine mai retrus timpul
creşterii. 09ig.5
(rotruzia labială in%erioară este distan#a )ntre i 0punctul labial
in%erior - punctul cel mai anterior al buzei in%erioare şi
planul estetoc. =aloarea medie este de / mm \ / mm şi
creşte cu vFrsta.
0rotru#ie labială superioară 'i inferioară
:oldaQaH utilizează o linie de armonie, unind punctele (g cu

7/21/2019
 0punctul extrem al buzei superioare. 2n mod normal
această linie trebuie să $e la o distan#ă de " mm %a#ă de

punctul subnazal. De asemenea, un unghi >:N cu linia 4-G şi
are o valoare minimă de ED-/C.
iniile de pro$l :oldaQaH şi Steiner
7/21/2019
(entru un studiu mai amănun#it se Curs Fin,An IV,Romin
recomandă să $e analizate'
estetica pro$lului cutanat3
estetica surFsului3
clasi$carea pro$lului labial3
modi$cările pro$lului )n timpul

creşterii3
modi$cările pro$lului după un
tratament ortodontic.
Tema :
Anali*a modelului de studiu în
ortodonţie.
Aprecierea de*"oltării
arcadelor
dento&al"eolare.
0etode de apreciere a
deplasării me*iale a dinţilor
Jxamenul modelelor permite analiza )n cele

7/21/2019 trei sensuri ale spa#iului a rela#iilor
arcadelor )n )ntercuspidare maximă, )n

absen#a pacientului şi ne a&ută să
e%ectuăm măsurători pe arcadele dentare,
)n vederea stabilirii unui diagnostic şi a
unui plan de tratament ortodon#ic.
;odelele sunt orientate pentru analiză )n
cele trei planuri ale
• planul ra%eului median3
spa#iului.
• planul bituberozitar3
• planul ocluzal3
7/21/2019
Studiul modelelor de ghips cuprinde Curs Fin,An IV,Romin
analiza'
• statusului dentar3
• arcadelor alveolo-dentare3
• raportului static al ocluziei.
Anali*a statusului dentar

naliza statusului dentar se re%eră la aprecierea
individuala a din#ilor temporari şi permanen#i
prezen#i pe arcadă la data examinării. Se vor
%ace aprecieri privind stabilirea vFrstei dentare
)n legătură cu cronologia de erup#ie. *n %unc#ie
de vFrsta civilă a subiectului, erup#ia poate $
apreciată ca3 normală, precoce, )ntFrziată.
Anomaliile de "olum' macro şi microden#ia

se apreciază prin măsurarea diametrelor
mezio-distale ale din#ilor, acceptFndu-se
di%erite limite de variabilitate. CFnd valoarea
S* 0cei/!-6T
)ntre T incisivi
mm,superiori
considerăm este
căcuprinsă
există o
situa#ie normală. Sub valoarea de /! mm
avem microden#ie, peste 6T mm,
macroden#ie. 2năl#imea incisivilor superiori
şi in%eriori
%e#elor se stabileşte
vestibulare, de laprin măsurarea
marginea incizală
la coletul din#ilor. (ot $ din#i' )nal#i
0leptoden#ie sau scunzi 0brachiden#ie.
Anali*a arcadelor al"eolo&dentare

2n denti#ia temporară, %orma arcadelor este )n
7/21/2019 general semicirculară şi se modi$că )n
momentul apari#iei pe arcadă a din#ilor

permanen#i. rcada din#iior permanen#i este
semieliptică in%erior şi parabolică superior,
cadrul anomaliilor dento-rnaxilare, %orma )n
arcadelor se poate modi$ca )n %unc#ie de
tulburările de creştere şi dezvoltare, )n
corela#ie cu malpozi#iile dentare.
Dearcadă,
asemenea se examinează
stabilirea puncteloralinierea din#ilor pe
de contact
interdentare şi %orma arcuită a arcadei
alveolo-dentare. (entru analiză se utilizează o
serie de instrumente'
• ortometru3
• simetroscop3
• compasul comparator3
• compas tridimensional.
1imetria arcadelor al"eolo&dentare

7/21/2019
(entru aprecierea simetriei arcadelor se trasează
planul medio-sagital'
la aarcada
lungulsuperioară - se trasează
ra%eului median, de la ape bolta
doua palatină
pereche de de-
rugi palatine la limita )ntre palatul dur şi palatal
moale3
la arcada in%erioară, linia mediană este marcată de
prelungirea trenului sublingual.
.
Din punctele de re%erin#ă se trasează perpendiculare
pe planul median şi cu a&utorul simetroscopului
SchQarz se apreciază simetria prin măsurătorile la
cele două hemiarcade. =aria#ii de 1-/ mm sunt
considerate normale.

precierea simetriei
arcadelor alveolo-dentare cu
a&utorul simetroscopuiui
Ad2ncimea
bolţii palatine şi înălţimea
7/21/2019
palatului Curs Fin,An IV,Romin
Golta palatină este o structură osoasă NarcuităN care uneşte cele
două arcade alveolo-dentare, cu rol important )n dezvoltarea
sagitaiV şi transversală a maxilarului, prin activitatea suturilor.
dFncimea boi#ii palatine se măsoară cu a&utorul compasului
Por?haus, sau cu a&utorul palatomelrului ;artin, de la nivelul
punctelor endomolare situate la intersec#ia crestei alveolare de
pe %a#a palatinală cu o dreaptă ce trece la baza cuspidului
mezio-palatinal al molarului 1 permanent, pFnă la )ntFlnirea
ti&ei verticale cu bolta palatină. Ja are )n mod normal 1E mm.
0boltă
%oarte medie, mai mare
adFncă 0boita de cu
gotică 1E sau
mm,%ără
bolta este ogivală
prezen#a sau
torusului
palatin, cFnd este sub 5 mm, boita este plană.
2n bolta adFnca consecutivă endoalveoloden#iilor superioare
putem )ntFlni $ride laterale şi o creastă medio-sagitală 0torusul
palatin.
2năl#imea
ra%eul median
palatului
plecFnd
este de$nită
de la supra%a#a
ca lungimea
palatinală
perpendicularei
a planului pe
ocluzal, dreapta $ind lărgimea posterioară a arcadei la nivelul
;1 permanent 0Por?haus.
)năl#imea palatină
*ndicele de )nVl#ime palatină U x 1EE
lungimea posterioară a arcadei
/ndicii dento&al"eolari 3indicele

7/21/2019
/ui Pont4
• *ndicele lui (ont se utilizeaza pentru

determinarea dereglarilor ocluzale in sens
transversal precierea dimensiunii
arcadelor dento alveolare )n lă#ime se
realizează )n %unc#ie de suma diametrelor
mezio-distale ale celor T incisivi superiori.
(entru analiză această e necesar de
cunoscut criteriul
anomaliilor dentaredede
determinare
volum al
Anomaliile de "olum' macro şi microden#ia

se apreciază prin măsurarea diametrelor
mezio-distale ale din#ilor, acceptFndu-se
di%erite limite de variabilitate. CFnd valoarea
S* 0cei T incisivi superiori este cuprinsă )ntre
/!-6T mm, considerăm că există o situa#ie
normală. Sub valoarea de /! mm avem
microden#ie, peste 6T mm, macroden#ie.
2năl#imea incisivilor superiori şi in%eriori se
stabileşte prin măsurarea %e#elor
vestibulare, de la marginea incizală la
coletul din#ilor.
0leptoden#ie sau(otscunzi
$ din#i'
0brachiden#ie.
)nal#i
7/21/2019
(unctele de reper pentru Curs Fin,An IV,Romin
analiza 5or6haus% Pont
/ndicele 5or6haus
ungimea arcadelor se măsoară la nivelul premolarilor şi la
nivelul molarilor pe linia mediană.
 la maxilar
 lungimea premolară 0( se măsoară de la prostion
0(r pFnăpremoiară
lă#imea la intersec#ia cu un premolar
0la nivelul plan care 13
reprezintă
 lungimea molară 0; se măsoară de la prostion 0(r
pFnă la intersec#ia unui plan care trece prin %a#a
mezială a celui mai distal molar 1 permanent 0pozi#ie
normală pe arcada alveolară3
 (rostion - este punctul cel mai anterior pe arcada
alveolară superioară, deasupra coletului incisivilor
centrali pe linia mediană.
(; sup U *(</ ; sup U S1 x E,56 0constantă
 la mandibulă
 lungimea
pFnă la unpremolară
plan care se măsoară
trece de la in%radentale
prin punctele de contact
interpremolare 0lă#imea premolară3
 lungimea molară se măsoară de la in%radentale pFnă
la un plan care trece prin %a#a mezială a celui
mai distal molar 1 permanent.

=alorile ob#inute sunt apreciate )n %unc#ie de valorile calculate
şi considerate ca valori normale.
7/21/2019 pm in% U (; sup - / mm. 0pozi#ia punctului in%radentale este
retras %a#ă de punctul prostion din cauza raporturilor de

ocluzie.
mnormală
in% U ;lasup - T mm
nivelul 0 din cauza
molarilor raporturilor de ocluzie
permanen#i.
2n %unc#ie de Sistemul *nterna#ional, (ont a determinat valorile
*(, *; 0valori calculate )n %unc#ie de care sunt analizate
valorile măsurate.
uma incisivilor I I*+mm I+mm
% '. //
%,. '.,. //,.

%0 '1 /.,'
%0,. '2 /1
'3 '2,. /1,
'3,. ' /2,1
'$ '0 /2,/

'$,. '0,. /0,%
'% /3 .3
'%,. /3,. .3,
'' /$ .$,.
!azuri !linice

Curs Finan Ivromin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Finan Ivromin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Radicalul desemnează organul de%ormat sau deplasat.

adicalii %olosi#i )n cadrul terminologiei maxilo-

adicalii %olosi#i )n cadrul terminologiei dentare sunt

(re$xele )n terminologia maxilo-%acială

(re$xele )n terminologia dentară

!alifcati"ul precizează sediul exact al anomaliei.

Cali$cativele )n terminologia maxilo-%acială sunt de

 labială superioară, in%erioară, labio-mentonieră

 simetrică sau asimetrică.

sunt de două categorii'

1. care speci$că sediul malocluziei sau

I Anomaliile dentare de poziţie:

II Anomaliile dentare de dezvoltare

Anomaliile dentare de număr :

Tulbutari ale erupţiei dentare

Echipamentul tehnic al cabinetului de ortodonţie%

 realizarea tehnică a pieselor ortodontice

Etiopatogenia anomaliilor dento&mailare

 raumatism nazal )nso#it

(ozi#ii anormale ale cordonului ombilical )n zona ce%alică.

Oclu*ia în dentiţia temporară

Denti#ia temporară are un triplu rol'

• Jste planul vertical trasat pe supra%e#ele

• a-plan post-lacteal vertical

!lasi"carea lui #ngle.

ceastă clasi$care ocluzionistă se bazează pe teoria

raport neutral al molarilor primi şi

ranspozi#ie-schimbul din#ilor Curs Fin,An IV,Romin

cu sediul pe arcada dentară

nodon#ie-reducerea numerică Curs Fin,An IV,Romin

Jctopie dentară, entopie

Clasa II: cuprinde anomalii caracterizate prin

2n cadrul acestei clase sunt

Tiparul ocluzal in malocluzie de

clasa III-a Angle

+aterognaţia este o tulburare de

care determină supradezvoltarea sau

%aterodeviaţia mandibulară este

Laterodeviaţie - aspect facial; b – aspect intraoral

Teleradiogra"a axial pune $n evidenţ de"citul

ratamentul pro$lactic )n laterodevia#ie constă )n

2n perioada tratamentului ortodontic

2n tratamentul tardiv, se recurge la

#nomaliile de ocluzie $n sens

Sindromul de ocluzie adincă

Sindromul ocluziei adFnci

• coala englez utilizează termenii

• coala german recurge la

ulburările generale de dezvoltare antrenează

2n cadrul sindromului ocluziei adFnci se descriu

- radui / - incisivii superiori acoperă pe cei in%eriori

;ani%estarea clinică este, )n general, legată de

2n supraocluzia incisivă, eta&ul in%erior al %e#ei

%clu#ia ad$ncă asociată cu inoclu#ie sagitală

&ratamentul profilactic 'i cel precoce au

• ratamentul pro$lactic şi preventiv urmăreşte

1. naşterea' la termen, prematură, dacă a %ost eutocică

- suptul' sugerea degetelor 0police, index, buza

 ntecedente personale stomatologice

1. aprecierea erup#iei din#ilor temporari şi

Jxamenul clinic specializat se adresează'

!lasifcarea tipurilor craniene#

aminarea conveit$ţii profilului (.etoda )ubteln/