Sunteți pe pagina 1din 122

7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Tema  1
Întroducere în ortodonţie.
Terminologia în ortodonţie.
Echipamentul tehnic al cabinetului
de ortodonţie.
Regulile de septică şi antiseptică.
Regulile de septică şi antiseptică.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 1/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

 Actualitatea temei
Ortodonţia – este o ramură a Stomatologiei ce
abordează etiopatogenia, clinica, diagnosticul şi
diverse metode de tratament a anomaliilor dento-
maxilare.
 După Chateau, 1!" ortodonţia este o artă ştiin#i$că
ce vizează ob#inerea optimului individual estetic şi
%unc#ional al dezvoltării dento-maxilo-%aciale, cu
a&utorul unui ansamblu de mi&loace biologice şi
mecanice.
Sarcinile ortodon#iei sunt'
• ameliorarea alinierii dentare
• ameliorarea %unc#iei masticatorii şi echilibrul articular
• ameliorarea esteticii %aciale
• ameliorarea %unc#iei respiratorii şi a stării generale de
sănătate.
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 2/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Terminologia în Ortodonţie.
(entru a aborda studiul ortodon#iei,
ramură cu totul particulară )n cadrul
stomatologiei, este necesară )n
primul
utilizate.rănd )nsuşirea
Criteriul careterminologiei
stă la baza
terminologiei %ranceze propusă de
*+D )l constitue rapoartele
topogra$ce pe care le prezintă
elementele constitutive ale
aparatului dento- maxilar %a#ă de
cele trei planuri de re%erin#ă '
 – sagital
 – transversal
 – vertical
 erminologia cuprinde trei categorii
de termeni'
 – radicali
 – pre$xe
 – cali$cative

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 3/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Radicalul desemnează organul de%ormat sau deplasat.

adicalii %olosi#i )n cadrul terminologiei maxilo-


%aciale sunt
 cheilie - pentru buze
 melie - pentru obragi
 gnaţie - pentru maxilare
 genie - pentru menton

adicalii %olosi#i )n cadrul terminologiei dentare sunt


 cluzie - pentru articulare
 poziţie - pentru din#i.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 4/122
7/21/2019
Preful precizează sensul deplasării.
Curs Fin,An IV,Romin

(re$xele )n terminologia maxilo-%acială


În plan sagital 
 pro - pentru deplasările spre anterior

 retrotransversal
 - pentru deplasările spre posterior
În plan
 endo - pozi#ia apropiată de linia medio-sagitală
 exo - pozi#ia )ndepărtată de linia medio-sagitală
 latero - deplasare de lateralitate a liniei medio –sagitale.
(entru de%orma#iile în plan vertcal
 infra - pentru a indica dezvoltarea insu$cientă
 supra - pentru dezvoltareaverticală exagerată

(re$xele )n terminologia dentară


vestibulo - pentru deplasarea spre vestibul
linguo- deplasarea spre limbă
mezio - deplasarea spre linia interincisivă
disto - pentru )ndepărtarea de la linia interincisivă
infra - pentru a de$ni că dintele nu a atins planul
 de ocluzie
supra - cănd dintele a depăşit planul de ocluzie

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 5/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

!alifcati"ul  precizează sediul exact al anomaliei.

Cali$cativele )n terminologia maxilo-%acială sunt de


două categorii'
1. cele care precizează partea anatomică lezată
 %acială totală, %acială superioară sau in%erioară
 &ugală

 labială superioară, in%erioară, labio-mentonieră


 maxilară superioară,in%erioară
 mentonieră
 alveolară

unimaxilară sau bimaxilară
/. cele care indică partea deplasată
 unilaterală sau bilaterală
 dreapta sau stănga

 simetrică sau asimetrică.


http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 6/122
Cali$cativele )n terminologia dentară, la %el
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

sunt de două categorii'

1. care speci$că sediul malocluziei sau


malpozi#iei
 incisiv, canin, premolar molar
 superior şi in%erior
 total sau par#ial 0 coronar,radicular,sau
apical
/. care precizează varietatea de deplasare
dentară
 gresiune, pentru deplasarea dintelui )n
totalitate
 versiune, pentru )nclinarea dintelui atunci
cănd axul său este rectiliniu
 rota#ie, pentru deplasarea dintelui )n &urul
axului vertical
 torsiune, )n cazul rotării coronare.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 7/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

I Anomaliile dentare de poziţie:


2n sens vestibulo-lingual'
 vestibulo-versie3
 linguo-versie.

  mezio-versie3
2n sens mezio-distal'
 disto-versie.
  2n plan vertical'
 in%rapozi#ie3
 suprapozi#ie.
  ota#ia'
 axială – )n &urul axului longitudinal al dintelui3
 marginală – axul de rota#ie este mezial sau distal.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 8/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

II Anomaliile dentare de dezvoltare

 Anomaliile dentare de
 4ormodentie0/5-6/mm
"olum#
 macroden#ie3076/mm
 microden#ie .08/5mm

 Anomaliile dentare de număr :

 hipoden#ie3
 hiperden#ie3

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 9/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Tulbutari ale erupţiei dentare


 erup#ie precoce
 erup#ie tardivă
 incluzie dentară

 Anomalii de structură
 hipoplazie
 hiperplazie
 9luoroza
 Anomali dentare de $orma
 Din#ii :utchinson 0incisivii centrali superiori
permanen#i
 Din#ii ;ozer0molarii primi permanen#i
 Distro$i primare
evolutive0 amelogeneza<dentinogeneza imper%ecta
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 10/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Echipamentul tehnic al cabinetului de ortodonţie%


laboratorul dentar 
  Etape clinice:
 anamneză3
 examenul pacientului3
 stabilirea diagnosticului şi a planului de tratament3
 interven#ii asupra #esuturilor restante 0dacă este
cazul3
 con%ec#ionarea directă )n cabinetul ortodontic a
construc#iilor provizorii3
 amprentarea, determinarea rela#iilor intermaxilare.
Etape de laborator: 
 model3

 realizarea tehnică a pieselor ortodontice


Etape clinice: 
 veri$cări de adaptare , rebazări, repara#ii, readaptări3
 cola&ul elementelor componente din tehnica adezivă
$xă
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 11/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Etiopatogenia anomaliilor dento&mailare


'actorii loco (regionali 
Creşterea cranio-%acială ,dezvoltarea maxilarelor sunt inluen#ate de
starea %unc#iilor oro-%aciale 0 respira#ia, mastica#ia, degluti#ia şi
%ona#ia. 9unc#iile aparatului dento-maxilar pot produce anomalii
secudare,
primară. de adaptare, care pot ameliora sau agrava anomalia
)eglutiţia atipică
Respiraţie orală
Cauzele posibile ale respira#iei orale'
 Cavitate nazală )ngustă3

  raumatism nazal )nso#it


par#ială a cavită-#ii deeventual
nazale, o devia#ie a septuluidenazal
)ntre#inută şi o obtura#ie
o sinuzită cronică3
 De%ormarea nazală congenitală3
 =egeta#ii adenoide importante3
 migdale voluminoase sau >?issing tonsils@
 Cornet in%erior inAamat sau hiperdezvoltat ca urmare a %enomenelor
alergice. 0;ar?s sus#ine că respira#ia orală trebuie privită ca o
mani%estare alergică.
Obiceiurile "icioase şi apariţia anomaliilor dento&mailare
 Bbiceiuri de postură vicioasa ale corpului, capului şi mandibulei, )n
timp de veghe, )n timpul somnului sau al activită#ilor3
 Bbiceiuri de sugere a degetelor, buzelor, diverselor obiecte3
 Bbiceiuri de interpozi#ie a limbii sau a unor obiecte pe care le muşcă.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 12/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

'actorii locali 
9actorii nocivi pot ac#iona )ncă din via#a intra-uterină sub %orma'
 nor in%ec#ii – si$lis3
  raumatisme transmise la %ăt3

  (ozi#ii anormale ale cordonului ombilical )n zona ce%alică.


Traumatismele maxilo-faciale
  La naştere – aplicarea %orcepsului pe zona ce%alică, auriculo-
mandibulară determină uneori contuzii, luxa#ii ale mandibulei, cu
interesarea zonelor de creştere şi tulburări in dezvoltarea zonelor
a%ectate 0anchiloza temporo-mandibulară cu pro$l de pasăre.
  Preşcolar – producerea traumatismelor cranio-%aciale prin
cădere, contuzii )n zona %aci-ală şi cicatrici )n regiunea centrelor
osteogenetice de creştere cu tulburări ulterioare3
  Şcolar -- prezen#a %racturilor şi luxa#iilor din#ilor %rontali
asociate cu leziuni alveolo-maxilare, procese de osteoscleroză )n
zonă, toate acestea %avorizează producerea de incluzii, malpo-zi#ii
sau chiar de%orma#ii ale din#ilor vecini.
a copii, orice leziune )n zonele de creştere este urmată de
tulburări de dezvoltare care se %ac observate după "-1E ani.
Pierderea precoce a dinţilor
Se consideră extrac#ie prematură a din#ilor temporari atunci cFnd
intervalul pFnă la erup#ia celor de$nitivi depăşeşte / ani 0dler,
;unch sau 1 an 0GredH, aatz.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 13/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Tema :
)e*"oltarea oclu*iei dentare.
!aracteristica oclu*iei dentare
  f*iologice în dentiţia
temporară%
mită şi permanentă.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 14/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

=arietă#ile denta#iei
I Dentiţia temporar0de la "luni pină la
Iani şi include in sine / perioade
a.perioada denti#iei temporare de
%ormare0"luni pină la 6 ani
b.perioada denti#iei temporare de&a
%ormată06ani pină la I ani
II Dentiţia mixt 0de la I ani pină la 1/
ani
III Dentiţia permanent 0 de la 1/,16
ani pină la 15 ani

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 15/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Oclu*ia în dentiţia temporară

Denti#ia temporară are un triplu rol'


- să asigure %unc#ia masticatorie la copil3
- să contribuie la dimensiunea verticală a eta&ului
in%erior3
- să păstreze
ghideze spa#iul
erup#ia lor. din#ilor permanen#i şi să

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 16/122
(lanul postlacteal
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

• Jste planul vertical trasat pe supra%e#ele


distoaproximale a molarilor
superiori şi in%eriori doi temporari
şi perpendicular
planului ocluzal.

9ig.

• a-plan post-lacteal vertical


• b- plan post-lacteal )n treaptă mezializată
• c- plan post-lacteal )n treaptă distalizată

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 17/122
Denti#ia mixtă
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

*nclude / perioade'
  1.perioda ini#ială 0de la I ani pină la
 ani se caracterizeză prin erup#ia
molarului de I ani şi grupului inciziv
  /.perioda $nală 0de la  ani pină la
1/ ani erup#ia grupului
premolar,canini şi molarului doi
permanent.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 18/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

nomaliile de ocluzie
*n plan sagital 0clasi$carea lui ngle
  1.ocluzie distalizată
  /. ocluzie mezializată
2n plan transversal
  1.laterogna#ie
  /.laterodevia#ie
2n plan vertical
1.ocluzie adăncă
  /. inocluzie verticală

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 19/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

!lasi"carea lui #ngle.


 
Jste cea mai veche clasi$care, recunoscută )ncă
interna#ional, cu toate de$cien#ele pe care le prezintă,
explicabile prin nivelul cunoştin#elor biologice şi
medicale de la s%r. sec. L*L.
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 20/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

ceastă clasi$care ocluzionistă se bazează pe teoria


$xită#ii molarului de I ani superior şi se consideră
că rela#iile mezio-distale ale acestuia cu omonimul
său in%erior, reprezinză rela#ia mandibulei,
maxilarul mobil, %a#ă de a maxilarului superior,
$x. 2n %unc#ie de rapoartele molarilor primi
permanen#i, anomaliile sunt )mpăr#ite )n trei clase'
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 21/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 22/122
 Clasa I: se caracterizează printr-un
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

raport neutral al molarilor primi şi


deci o rela#ie sagitală normală a
maxilarelor. ;odi$cările sunt
prezente doar )n regiunea %rontală.
Din această clasă %ac parte anomalii
unidentare sau de grup
angrenări inverse, ocluzii%rontal,
deschise,
ocluzii acoperite, etc.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 23/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Diastema,treme,tortopozi#ie

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 24/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

2nghesuire incizivo-canină

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 25/122
7/21/2019

 ranspozi#ie-schimbul din#ilor Curs Fin,An IV,Romin

cu sediul pe arcada dentară

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 26/122
7/21/2019

nodon#ie-reducerea numerică Curs Fin,An IV,Romin

a din#ilor

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 27/122
7/21/2019

Jctopie dentară, entopie


Curs Fin,An IV,Romin

dentară,din#i %uziona#i

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 28/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Clasa II: cuprinde anomalii caracterizate prin


rapoarte de distalizare la nivelul molarilor,
exprim)nd o pozi#ionare posterioară a
manidibulei %a#ă de maxilar.
 

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 29/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

2n cadrul acestei clase sunt


cuprinse două subdiviziuni'
  subdiviziunea
tip respirator oral,
1' numită
)n careşi
este prezent un maxilar
 )ngust şi alungit, cu din#ii
%rontali )n protruzie3
  respirator nazal, se/' tip
subdiviziunea
caracterizează prin
prezen#a unei retruzii a
%rontalilor superiori.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 30/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Clasa III:
cuprinde
caracterizate prinanomalii
rapoarte de
mezializare la nivelul molarilor şi
ocluzie inversă %rontală.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 31/122
7/21/2019

Tiparul ocluzal in malocluzie de


Curs Fin,An IV,Romin

clasa III-a Angle

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 32/122
7/21/2019

 #nomaliile de ocluzie
Curs Fin,An IV,Romin

$n sens
transversal
 
1. %aterognaţie
&. %aterodeviaţia mandibular

+aterognaţia este o tulburare de


de*"oltare a unei ,umătăţi a
mandibulei care produce o
asimetrie $acială în po*iţia larg
deschisă a ca"ităţii bucale

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 33/122
7/21/2019
+aterognaţia poate $ produsă de cauze
Curs Fin,An IV,Romin

care determină supradezvoltarea sau


subdezvoltarea mandibulei.
aterogna#ia se particularizează prin
asimetrie %acială dată de deplasarea
mentonului de partea de$citului de creş
tere, retruzia
de cădere labio-mentonieră,
unilaterală aspectul
a buzei superioare,
absen#a paralelismului liniilor orizontale
%aciale 0bicornisurale, bipupiiare. sime
tria se agravează )n pozi#ia )n care
cavitatea orală este larg deschisă.
Jxamenul intraoral pune )n eviden#ă
distocluzia )ncrucişată de partea a%ectată.
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 34/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Laterognaţie:
a - aspect facial; b - cavitate orală deschisă (după Heckmann

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 35/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

aterognaMia

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 36/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

%aterodeviaţia  mandibulară este


caracterizată prin asimetrie %acială
generată de devia#ia mentonului
mandibula aAată )n ocluzie. *ntraoral cu
se pune )n eviden#ă devia#ia liniei
%renurilor şi a liniei interincisive.
aterodevia#ia este provocată de
Compresiune de maxilar,malpozi#ii
dentare izolate,pante de
conduc#ie,ticuri,meziopozi#ii ale
arcadelor )n zonele laterale
asimetrice.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 37/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Laterodeviaţie - aspect facial; b – aspect intraoral

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 38/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 39/122
7/21/2019
Diagnosticul Curs Fin,An IV,Romin

Teleradiogra"a axial pune $n evidenţ de"citul


sau excesul de cre'tere . (.).*. +oate
determina diferenţieri $n activitatea mu'chilor
propulsori
Tratament

 ratamentul pro$lactic )n laterodevia#ie constă )n


combaterea tuturor %actorilor care determină com
presiuni de maxilar, meziopozi#ii, dezechilibre
musculare. 2n cadrul tratamentului interceptiv se pot
utiliza cu succes3 remodelarea arti$cială 0şle%uirea
selectivă, metodă mult utilizată şi recomandată de
:anna
denti#ieiaatz
mixte3)n perioada denti#iei temporare şi a
deasemenea se utilizează interceptorii ocluzali
0gutiere, plăci, care au rolul de a ghida mandibula
 )n rela#ie corectă cu maxilarul.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 40/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

2n perioada tratamentului ortodontic


propriu zis se %oloseşte' expansiunea
de maxilar, distalizarea zonei
laterale, corec#ia malpozi#iiior
dentare izolate - utilizFnduse terapia
$xă sau cea mobilă, %or#e %unc#ionale
sau mecanice.

2n tratamentul tardiv, se recurge la


mi&loace chirurgical-ortodontice.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 41/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

#nomaliile de ocluzie $n sens


vertical 

Sindromul de ocluzie adincă


  *nocluzia verticală

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 42/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

,indromul de ocluzie
adnc

  Sindromul ocluziei adFnci


este o tulburare de
creştere şi dezvoltare, cu
caracter primar sau do
bFndit, a maxilarelor
proceselor şi a
dento-
alveolare, caracterizată
printr-un grad de acoperire
7 1<6 a incisivilor in%eriori
de
lipsacătre cei superiori
contactului cu
incizivo-
tuberal.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 43/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Terminologie
 nomalia are şi alte denumiri,
termenii %olosi#i caracterizFnd
rela#iile incisive sau consecin#a
rela#iei ocluzale asupra parodon#iului.
st%el, amintim' sindromul de supra-
acoperire incisivă, ocluzia adFncă
sau ocluzia traumatică 0:orosil?ina.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 44/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

• coala englez utilizează termenii


de >over bite@ şi >deep biteN,
desemnFnd gradul de severitate a
malocluziei' )n primul caz, ocluzie
adFncă acoperită de la uşor la
moderat, iar )n al doilea caz, ocluzie
adFncă
mare. acoperită de grad %oarte

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 45/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

• coala german recurge la


denumirea de ocluzie adFncă
acoperită şi )n >acoperişN, )n timp ce
şcoala %ranceză o denumeşte
supraalveolodon#ie incisivă şi
in%raalveolie molară. (entru %orma
clinică rezultată din pierderea
>zonei de spri&inN termenul de din#ilor
>ocluzie prăbuşităO.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 46/122
.
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

 Etiologie
-.'actorul genetic. S-a demonstrat, prin studiile
lui Por?haus, că %actorul genetic stă la originea
ocluziei adFnci. De asemenea, SchQarz, prin
ocluziei adFnci
cercetările pe nou-născu#i,
)n >capac de
eviden#iază
cutieN )ncă
prezen#a
de la
naştere.

ulburările generale de dezvoltare antrenează


dezechilibre la nivelul bazelor osoase maxilare
speci$ce unor sindroame de tipul Claselor *, a **-
a, a ***-a, )n care apare şi ocluzia adFncă.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 47/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

2.Obiceiurile vicioase şi
dereglările funcţionale (respiraţie
orală, deglutiţie infantilă, sugerea,
interpoziţia buzei sau a diferitelor
obiecte) determină tulburări
direcţionale de creştere, în care este
afectată şi dezvoltarea verticală
Interpoziţia musculară în zona
 premolar-molară poate determina
infraalveolodonţia (!"ateau)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 48/122
7/21/2019
  'orme clinice
Curs Fin,An IV,Romin

2n cadrul sindromului ocluziei adFnci se descriu


următoarele
- ocluzia adFncă%orme clinice'
acoperită3
- ocluzia adFncă )n >acoperişO
- ocluzia adăncă prăbuşită.
o entitate etiologică produsă prin pierderea
>zonei de spri&inN
care poate o constituie
apărea ocluziades%ăşurării
)n timpul prăbuşită,
proceselor de creştere şi dezvoltare 0)n
perioada denti$ei temporare sau după
terminarea lor )n denti#ia permanentă
stabilizată.
2n %ranceză
cadrul sindromului ocluzie
descrie douăde%orme adncă, şcoala
clinice'
- supraocluzia incisivă3
- in%raocluzia molară.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 49/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 50/122
7/21/2019 2n ambele sisteme se descriu trei %orme de severitate'
Curs Fin,An IV,Romin

- radui /  - incisivii superiori acoperă pe cei in%eriori


cu valori cuprinse )ntre 1<6-/<63 exprimată )n milime
tri, acoperirea este de pFnă la " mm3
- radul //  - incisivii superiori acoperă pe cei in%eriori
cu valori cuprin
se intre /<6-6<63 )n milimetri, valorile sunt )ntre "-
mm3
- radul
cu valori///ce
 - incisivii
depăşesc superiori acoperă pe
6<63 )n milimetri, cei in%eriori
valoarea este
de peste  mm.

!elaţii incisive
 "n sindromul de oclu#ie ad$ncă 

 
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 51/122
0ani$estări clinice
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

;ani%estarea clinică este, )n general, legată de


dismor%oza la nivelul bazelor osoase maxilare
0Clasele *, a **-a, a ***-a )n cadrul căreia
disting şi elemente speci$ce ocluziei adFnci. se

2n supraocluzia incisivă, eta&ul in%erior al %e#ei


poate
$ $ normal
)ngroşată, sau labio-mentonier
şan#ul mărit, buza in%erioară poate
- accentuat.
2n %orma cu protruzie dento alveolară, incizivii
in%eriori ocluzionează )n mucoasa palatină a
incizivilor superiori sau ăn mucoasa apo$zei
alveolare.)n %ormaconstată
grupului inciziv,se cu retroden#ie
blocarea severă a
mişcărilor
de propulsie şi lateraltate mandibulară şi
apari#ia dereglărilor parodontale.

.
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 52/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

%clu#ia ad$ncă asociată cu inoclu#ie sagitală  

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 53/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

)iagnostic
  clinic
Diagnosticul
şi a examenelor
se pune complementare.
pe baza examenului
Jste
vădit %aptul că se impune e%ectuarea unui
diagnostic di%eren#ial )ntre ocluzia adFncă
adevărată şi pseudoocluzia adFncă

)etode de diagnostic
1.Jxamenul clinic
/.Studiul biometric şi %otostatic
6.Jxamenul radiologic .

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 54/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Tratament 

&ratamentul profilactic 'i cel precoce au


drept scop "nlăturarea cau#elor care
determină apariţia anomaliei 'i a primelor
simptoame specifice ale bolii
  )e vor institui măsuri de profila*ie
alimentară (care să asigure atriţia dentară+
măsuri de profila*ie funcţională
(combaterea obiceiurilor vicioase 'i a
disfuncţiilor

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 55/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 56/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 57/122
7/21/2019 Jtiologie
Curs Fin,An IV,Romin

• 9actori genetici
• 9actori dismetabolici0 rahitismul
• 9actori %unc#ionali
• 9actorii locali 0 a%ec#iuni reumatice a
 ;R,incongruen#a dento
alveolară,cicatricele cheloide retractile
• 9actori iatrogeni
tratamentelor ce aparprotetice
odontale )n cursulsau
ortodontice.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 58/122
 ratament
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

•  ratamentul pro$lactic şi preventiv urmăreşte


 )nlăturarea cauzelor ce intervin )n geneza
inocluziei verticale şi pre)nt)mpinarea ac#iunii
%actorilor genetici,combaterea
rahitismului,normalizarea dereglărilor
%unc#ionale.
•  ratamentul ortodontic biomecanic constă )n

expansiunea maxilarelor
gutiere, egresiunea zoneicu ancorare
%rontale i pe
ingresiunea zonei molare

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 59/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Tema 0:
Eamenul clinic al pacientului la
disciplina Ortodonţie.
Eamenul general% $acial% endo&
oral. Eamenul $otostatic.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 60/122
 Anamne*ă
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

 ;otiva#ia prezentării
1. a%ec#iuni ale din#ilor, parodon#iului, mucoasei orale3
/. leziuni traumatice ale păr#ilor moi, din#i, maxilare3
6. tulburări $zionomice, de mastica#ie şi de %ona#ie.

 ntecedentele heredo-colaterale
1. boli metabolice 0rahitism, diabet, caren#e vitaminice3
/. boli transmisibile ereditar cu caracter dominant sau
recesiv' irogna#ia mandibulară, anomalii dentare de
volum 0macroden#ia, nicroden#ia, ocluzia adFncă
acoperită3
6. boli genetice autosomale sau gonosomiale3
T. boli generale ale mamei )n perioada de graviditate'
a%ec#iuni i%ecto-contagioase, toxicoze, avitaminoze.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 61/122
 ntecedentele personale generale
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

1. naşterea' la termen, prematură, dacă a %ost eutocică


sau distocică
0aplicarea %orcepsului, cezariană3
/. alimenta#ia'
- naturală 0la sFn pFnă la 6-T luni3
- arti$cială 0cu biberonul sau linguri#a3
- mixtă
6. bolile din perioada copilăriei'
- boli in%ecto-contagioase' 0boli eruptive, virotice,
hepatite3
- boli de nutri#ie' dispepsii, distro$i, alergii3
- boli metabolice' rahitism, avitaminoze, diabet3
- boli generale' respiratorii, cardiace, digestive, renale.
2n caz de tulburări respiratorii se va preciza tipul de
respira#ie din timpul somnului 0normală, orală, mixtă,
de asemenea antecedentele de adenoectomie sau
amigdalectomie.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 62/122
7/21/2019
T. obiceiuri vicioase' Curs Fin,An IV,Romin

- suptul' sugerea degetelor 0police, index, buza


in%erioară, vFr%ul limbii, di%erite obiecte3
- interpozi#ie de deget,
 )n mod normal nu se limbă, buză,
interpune di%erite
nimic )ntreobiecte,
din#i )n
repaus.
- mastica#ia'

   1 ritm' normală,
/ e$cien#ă' leneşă, grăbită3
bună, normală, redusă,
- degluti#ia' palatală, in%antilă, normală, sublinguaiă,
- atitudini posturale'
  cu
1mFna,
)n timpul di%eritelor
spri&inirea activită#ii'
obrazului spri&inirea bărbiei
)n pumn3
  / )n timpul somnului3 capul )n hiperAexie
sau hiperextensie, ticul de propulsie al mandibulei.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 63/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

 ntecedente personale stomatologice

1. aprecierea erup#iei din#ilor temporari şi


permanen#i' erup#ii normală, rapidă sau
 )ntFrziată3
/. starea de sănătate a din#ilor temporari şi
permanen#i,
complicate3 prezen#ă cariilor dentare simple şi
6. pierderea precoce a din#ilor temporari3
T. prezen#a unor tratamente odontaie şi ortodontice
şi rezultatele ob#inute.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 64/122
7/21/2019 Eamenul clinic $acial  Curs Fin,An IV,Romin

Jxamenul clinic specializat se adresează'


structurilor cranio-%aciale3
păr#ilor moi3
ocluziei dentare.

Eamenul cranio&$acial 
9ormele craniului şi ale scheletului %acial sunt
exprimate cantitativ cu a&utorul indexului de
lungime<lă#ime.
*ndexul de lungime<lă#ime al craniului se bazează
pe
şi aestimarea antropometrică
lungimii maxime a lărgimii maxime
a craniului'
lărgimea maximă
1 U ------------------------- x 1EE
  lungimea maximă
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 65/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

!lasifcarea tipurilor craniene#


dolicocephal 0craniu lung x-!",
mezocephal !I,E-5E,
brachHcephal 0craniu scurt 51 –
5","

hiperbrachHcephal 5","

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 66/122
1imetria $acială  se apreciază )n %unc#ie de planul
7/21/2019
median ce traversează nasion, nazo-spinalis şi
Curs Fin,An IV,Romin

gnathion şi de perpendicularele pe acesta care trec


prin nasion, naso-spinalis, comisurile labiale,
gnathion, care)ntFlni
egale. (utem sunt paralele
asimetrii )ntre ele,cuiardevierea
%aciale, eta&ele
mandibulei spre stFnga sau spre dreapta, pozi#ie
relativă )n raport cu planul sagital median al
sim$zei.
Egalitatea
cei in%erioreta,elor 2n mod
sunt egaie. normal,
;odi$cări eta&ul mi&lociu
dimensionale şi
apar
la nivelul eta&ului in%erior' mărirea eta&ului )n
progna#iile mandibulare anatomice, ocluziile
deschise anatomice şi reducerea lui )n ocluziile
adFnci%rontalului
9orma acoperite.şi a nasului inAuen#ează linia de
pro$l. Con$gura#ia %rontalului este genetic şi etnic
determinată şi variază )n %unc#ie de vFrstă şi sex.
9rontalul poate $ de$nit ca >)ngustN sau >largN,
>platN sau >bombatN.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 67/122
7/21/2019
a examinarea nasului ne interesează stadiul de
Curs Fin,An IV,Romin

matura#ie 0nas in%antil, nas adult, )năl#imea


nasului, lărgimea bazei, dimensiunea şi simetria
narinelor.
Jxamenul buzelor' grosimea buzelor, )năl#imea lor,
starea tonusului3 şi pozi#ia lor )n stare de repaus
0)n contact labial, inocluzie labială, şan#ul labio-
mentonier, raportul buzelor cu din#ii )n repaus şi
 )n timpul surFsului, lărgirea %antei labiale.
Jxamenul mentonului
Con$gura#ia mentonului depinde de structura
osoasă subiacentă, de grosimea păr#ilor moi şi de
tonicitatea musculară. ărgimea mentonului şi
dezvoltarea verticală a acestuia prezintă un
interes deosebit )n ortopedia dento-%acială.
exces de )năl#ime a mentonului antrenează n
modi$cări ale pozi#iei labiale in%erioare şi ale
ocluziei labiale.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 68/122
Proflul $eţei 
7/21/2019
Se apreciază )n %unc#ie de linia de pro$l ce trece prin
Curs Fin,An IV,Romin

nasion 04, naso-spinalis anterior 04sa şi pogonion


0(g. 2n mod normal această linie este dreaptă -
pro$l drept. CFnd linia prezintă convexitate
0gnathion este retropulsat pro$lul este convex, iar
cFnd gnathion are pozi#ie anterioară pro$lul este
concav.
(xamenul articulaţiei temporo-mandibulare
Scopul examenului este punerea )n eviden#ă a triadei
simptomatice 0a?osi' cracmente sau crepita#ii
durere, tulburări %unc#ionale, )n cazul tulburărilor
articulare, prin palparea articula#iilor temporo-
mandibulare #n timpul mişcărilor de deschidere a
cavită#ii orale se eviden#iază' durere la presiune,
mobilitatea condililor 0simetrică, asimetrică,
durere la palparea muşchiului pterigoidian extern.
B durere bilaterală la presiune este semnul unei
tulburări articulare ini#iale.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 69/122
7/21/2019
1e anali*ea*ă# Curs Fin,An IV,Romin
 deschiderea cavitV#ii orale' normală 06-" cm, limitata sub 6
cm 0determinată de trismus, constric#ie, anchiloză şi
exagerată adică mai mare de " cm 0)n laxitatea capsulară.
 excursia mentonului la deschiderea şi )nchiderea
orale, care )n mod normal se realizează )n %ormă decavită#ii
arc de
cerc )n plan medio-sagital. a subiec#ii cu tulburări de
articulare dentară, mişcările anormale sunt expresia
asincronismului contrac#iei musculare cu coinciden#a
curbelor de deschidere şi )nchidere şi apari#ia mişcărilor )n
zig-zag ale mandibulei, cu devia#ii tipice )n %ormV de >CN sau
>SN.
(xamenul radiologic al articulaţiei temporo-
mandibulare precizează'
 pozi#ia condililor )n raport cu cavitatea glenoidă3
 lărgimea
 modi$căriliniei
de articulare3
%ormă şi structură ale condilului şi cavită#ii
glenoide.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 70/122
Eamenul endo&oral 
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin
Jxamenul clinic se adresează' arcadelor dentare, arcadelor
alveolare, parodon#iului, păr#ilor moi 0limba, ocluziei.

 Anali*a dinţilor în cadrul arcadelor dentare


 prezen#a sau absen#a anormală a din#ilor3
 mărimea, %orma, culoarea şi calitatea din#ilor3
 carii dentare, distro$ile şi displaziile prezente cu precizarea
localizării lor topogra$ce3
 secven#ele şi direc#ia de erup#ie, vFrsta dentară3
 anomaliile dentare izolate sau de grup )n cele 6 sensuri ale
spa#iului'
  W )n sens sagital' mezio sau distopozi#ii3
W plan transversal' vestibulo-pozi#ie sau oro-pozi#ie3
W plan vertical' in%ra sau suprapozi#ie, rota#iile dentare3

uzuraa.abraziunea
dentară subdin#ilor3
două %orme clinice'
b.atri#ia din#ilor3
 anomaliile de sediu'
ectopia dentară, incluzia dentară, transpozi#ia dentară, heterotopia.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 71/122
7/21/2019
 Anali*a arcadelor al"eolare Curs Fin,An IV,Romin

 9orma arcadelor alveolare'


- )n denti#ia temporară - %ormă de semicerc3
- )n denti#ia mixtă sau de$nitivă
predomină %orma de parabolă la arcada
superioară şi de semielipsă la arcada in%erioară

Simetria
sagital. arcadelor
rcadele )npot
raport$ cusimetrice
planul medio-
sau
asimetrice.
 dFncimea şi %orma bol#ii palatine' %orma bol#ii

poate $ arcuită,
0ogivală, gotică.cu adFncime
(rezen#a medie palatin
torusului sau mare
pe
linia mediană cu două $ride paramediane )n
compresiunile de maxilar.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 72/122
7/21/2019
a subiec#ii cu anomalii dento-maxilare, %orma Curs Fin,An IV,Romin

arcadelor alveolo-dentare se poate modi$ca'



arcada
la nivelul)ncaninilor3
>=N - compresiunea localizată
 arcada )n >omegaN X compresiunea la
nivelul premolarilor3

arcada )n >N - compresiunea la nivelul
molarilor3
 arcada )n >trapezN, cFnd există o turtire
a arcului %rontal3

arcadă )n de
bilaterală >;N,canini
cFnd există o ectopie
şi o )nghesuire
dentară %rontală.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 73/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

,orme anormale de arcadă alveolară

lnterpretarea $otografei 
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 74/122
7/21/2019 *nterpretarea %otogra$ei )n norma %rontală
Curs Fin,An IV,Romin

Se trasează pe %otogra$e linia mediană, unind punctele nasion


04, naso-spinalis anterior 04sa şi pogonion 0(g şi se va
prelungi pFnă la trichion 0r şi gnathion 0Yn. inia
medianV trebuie să %ie verticală.
 

Jxamen %otostatic' normă


%rontală.

Se trasează prin trichion 0r, ophrion 0Bph, nasion 04, naso-


spinalis anterior 04sa şi gnathion 0Yn, cFte o
perpendiculară
 )n mod normal suntpe linia mediană, rezultFnd trei eta&e, care
egale
*. eta&ul %rontal 0r-Bph3
**. eta&ul nasal 0mi&lociu0 Bph - 4sa3
***. eta&ul oral 0in%erior 04sa - Yn.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 75/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

 Interpretarea fotogra"ei de pro"l


http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 76/122
Se %oloseşte metoda ce%alometrică de interpretare
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

după Simon, DreH%us, SchQarz.


Se trasează 6 planuri de re%erin#ă'
*. planul orizontal de la 9ran?%urt, de la conductul
auditiv extern - auriculare 0u la punctul cel mai
in%erior al orbitei 0Br3
**. planul naso-%rontal
perpendicular al de
pe planul lui laDreH%us, din nasion
9ran?%urt3
***. planul orbito-%rontalal lui Simon, din orbitale
perpendicular pe planul orizontal de la 9ran?%urt.

Spa#iul )ntre
%acial de cele
pro$ldouă
0P9(,verticale constituie
iar distan#a cFmpul
)ntre cele două
verticale este de 16-1T mm la copil şi de 1"-
1!mm la adult.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 77/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

*amen fotostatic 

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 78/122
cest spa#iu este )mpăr#it de două drepte verticale, paralele
7/21/2019  )ntre ele )n 6 por#iuni 0zone.Curs Fin,An IV,Romin

2ntr-un pro$l ideal, punctul subnazal se situează pe verticala ce


trece prin nasion, pogonionul cutanat se găseşte la mi&locul
cFmpului de pro$l, iar gnathionul cutanat se găseşte
 )naintea planului orbitar al lui Simon 0a?osi.
2n %unc#ie de pozi#ia punctului naso-spinalis anterior )n raport cu
planul nazo-%rontal al lui DreH%us există trei tipuri de pro$l.
1. pro$l drept3
/. pro$l )nainte 0convex3
6. pro$l retras 0concav.

  ipurile de pro$l
%acial

De asemena, analizFnd pozi#ia punctului pogonion cutanat )n raport


http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 79/122
cu punctul naso-spinalis anterior, distingem )n cadrul tipurilor de
7/21/2019
pro$l, două subdiviziuni, )n %unc#ie de pozi#ia anterioară sau
Curs Fin,An IV,Romin

posterioară a pogonionului cutanat şi din combinarea lor rezultă 


tipuri di%erite.
(entru a aprecia proeminen#a mentonului %a#ă de buza superioară
SchQarz 01"6 introduce tangenta gurii şi anume dreapta ce
uneşte pogonionul cu naso-spinalis anterior, %ormFnd cu planul
nazo-%rontal un unghi de 1EZ. cest unghi creşte )n retrogna#iile
mandibulare 0pro$l convex şi scade sub această valoare )n
progna#iile mandibulare 0pro$l concav.

&ipurile de profil facial 

Jxistă posibilitatea de apreciere a dimensiunii verticale a


http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 80/122
7/21/2019
zonelor nazală, alveolo-maxilara şi alveolo-mandibulară.
Curs Fin,An IV,Romin

(e %otogra$a de pro$l, din punctul auriculare se trimit


raze ce trec prin nasion 04, proeminen#a lobului nazal
0(rn, tuberculul labial superior 0S şi pogonion 0(g.  
Se delimitează T unghiuri care au următoarele valori'
1 unghiul nazal [ntre /EZ-/!Z3
/ unghiul maxilar )ntre 1/Z-1!Z3
6 unghiul mandibular )ntre 1TZ-/EZ3
T unghiul nasion - auriculare –
pogonion apreciază deschiderea
pro$lului )ntre nasion şi pogonion

şi variază )ntre T!Z-I/Z 0(ec?.

.etoda radială de interpretare a


fotografiei de profil

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 81/122
(xaminarea convexitţii pro"lului
7/21/2019 Convexitatea pro$lului %ără nas a %ost propusă de SubtelnH şi
Curs Fin,An IV,Romin

este reprezentată de unghiul %ormat )ntre prelungirea


dreptei ce uneşte punctele glabella 0Y şi subnazale cu
dreapta subnazale
16,1Z \ ",!". cest- unghi
pogonion 0(g şi )n
se reduce are o valoare
perioada demedie de
creştere.
Convexitatea totală de pro$l, luFndu-se )n considera#ie şi nu
este reprezentată de unghiul %ormat )ntre prelungirea
dreptei Y 0g[abe (n 0pronasal şi dreapta (g - (n şi are o
valoare medie de T6,5Z] I,6^.

*aminarea conve*it$ţii profilului (.etoda )ubteln/

(rotruzia lab[ală superioară este distan#a )n milimetri )ntre


http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 82/122
7/21/2019 0punct labial superior - punctul cel mai anterior al buzei
Curs Fin,An IV,Romin

superioar planul estetic (g - (n. 0.;. ich. =aloarea


medie este de /,! mm \ / la vFrsta de  ani. Distan#a
creşte cu vFrsta pentru că pro$lul devine mai retrus timpul
creşterii. 09ig.5
 (rotruzia labială in%erioară este distan#a )ntre i 0punctul labial
in%erior - punctul cel mai anterior al buzei in%erioare şi
planul estetoc. =aloarea medie este de / mm \ / mm şi
creşte cu vFrsta.

0rotru#ie labială superioară 'i inferioară

:oldaQaH utilizează o linie de armonie, unind punctele (g cu


http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 83/122
7/21/2019
 0punctul extrem al buzei superioare. 2n mod normal
Curs Fin,An IV,Romin

această linie trebuie să $e la o distan#ă de " mm %a#ă de


punctul subnazal. De asemenea, un unghi >:N cu linia 4-G şi
are o valoare minimă de ED-/C.

  iniile de pro$l :oldaQaH şi Steiner

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 84/122
7/21/2019
(entru un studiu mai amănun#it se Curs Fin,An IV,Romin

recomandă să $e analizate'
estetica pro$lului cutanat3
estetica surFsului3
clasi$carea pro$lului labial3

modi$cările pro$lului )n timpul


creşterii3
modi$cările pro$lului după un
tratament ortodontic.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 85/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Tema :
 Anali*a modelului de studiu în
ortodonţie.
 Aprecierea de*"oltării
arcadelor
dento&al"eolare.
 0etode de apreciere a
deplasării me*iale a dinţilor 

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 86/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

Jxamenul modelelor permite analiza )n cele


http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 87/122
7/21/2019 trei sensuri ale spa#iului a rela#iilor
Curs Fin,An IV,Romin

arcadelor )n )ntercuspidare maximă, )n


absen#a pacientului şi ne a&ută să
e%ectuăm măsurători pe arcadele dentare,
 )n vederea stabilirii unui diagnostic şi a
unui plan de tratament ortodon#ic.
;odelele sunt orientate pentru analiză )n
cele trei planuri ale
• planul ra%eului median3
spa#iului.
• planul bituberozitar3
• planul ocluzal3

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 88/122
7/21/2019
Studiul modelelor de ghips cuprinde Curs Fin,An IV,Romin

analiza'
• statusului dentar3
• arcadelor alveolo-dentare3
• raportului static al ocluziei.

 Anali*a statusului dentar 


naliza statusului dentar se re%eră la aprecierea
individuala a din#ilor temporari şi permanen#i
prezen#i pe arcadă la data examinării. Se vor
%ace aprecieri privind stabilirea vFrstei dentare
 )n legătură cu cronologia de erup#ie. *n %unc#ie
de vFrsta civilă a subiectului, erup#ia poate $
apreciată ca3 normală, precoce, )ntFrziată.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 89/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

 Anomaliile de "olum' macro şi microden#ia


se apreciază prin măsurarea diametrelor
mezio-distale ale din#ilor, acceptFndu-se
di%erite limite de variabilitate. CFnd valoarea
S* 0cei/!-6T
 )ntre T incisivi
mm,superiori
considerăm este
căcuprinsă
există o
situa#ie normală. Sub valoarea de /! mm
avem microden#ie, peste 6T mm,
macroden#ie. 2năl#imea incisivilor superiori
şi in%eriori
%e#elor se stabileşte
vestibulare, de laprin măsurarea
marginea incizală
la coletul din#ilor. (ot $ din#i' )nal#i
0leptoden#ie sau scunzi 0brachiden#ie.

 Anali*a arcadelor al"eolo&dentare


2n denti#ia temporară, %orma arcadelor este )n
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 90/122
7/21/2019 general semicirculară şi se modi$că )n
Curs Fin,An IV,Romin

momentul apari#iei pe arcadă a din#ilor


permanen#i. rcada din#iior permanen#i este
semieliptică in%erior şi parabolică superior,
cadrul anomaliilor dento-rnaxilare, %orma )n
arcadelor se poate modi$ca )n %unc#ie de
tulburările de creştere şi dezvoltare, )n
corela#ie cu malpozi#iile dentare.
 Dearcadă,
asemenea se examinează
stabilirea puncteloralinierea din#ilor pe
de contact
interdentare şi %orma arcuită a arcadei
alveolo-dentare. (entru analiză se utilizează o
serie de instrumente'
• ortometru3
• simetroscop3
• compasul comparator3
• compas tridimensional.

1imetria arcadelor al"eolo&dentare


http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 91/122
7/21/2019
(entru aprecierea simetriei arcadelor se trasează
Curs Fin,An IV,Romin

planul medio-sagital'
la aarcada
lungulsuperioară - se trasează
ra%eului median, de la ape bolta
doua palatină
pereche de de-
rugi palatine la limita )ntre palatul dur şi palatal
moale3
la arcada in%erioară, linia mediană este marcată de
prelungirea trenului sublingual.
.
Din punctele de re%erin#ă se trasează perpendiculare
pe planul median şi cu a&utorul simetroscopului
SchQarz se apreciază simetria prin măsurătorile la
cele două hemiarcade. =aria#ii de 1-/ mm sunt
considerate normale.
 

precierea simetriei
  arcadelor alveolo-dentare cu
  a&utorul simetroscopuiui

 Ad2ncimea
  bolţii palatine şi înălţimea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 92/122
7/21/2019
 palatului  Curs Fin,An IV,Romin
Golta palatină este o structură osoasă NarcuităN care uneşte cele
două arcade alveolo-dentare, cu rol important )n dezvoltarea
sagitaiV şi transversală a maxilarului, prin activitatea suturilor.
dFncimea boi#ii palatine se măsoară cu a&utorul compasului
Por?haus, sau cu a&utorul palatomelrului ;artin, de la nivelul
punctelor endomolare situate la intersec#ia crestei alveolare de
pe %a#a palatinală cu o dreaptă ce trece la baza cuspidului
mezio-palatinal al molarului 1 permanent, pFnă la )ntFlnirea
ti&ei verticale cu bolta palatină. Ja are )n mod normal 1E mm.
0boltă
%oarte medie, mai mare
adFncă 0boita de cu
gotică 1E sau
mm,%ără
bolta este ogivală
prezen#a sau
torusului
palatin, cFnd este sub 5 mm, boita este plană.
2n bolta adFnca consecutivă endoalveoloden#iilor superioare
putem )ntFlni $ride laterale şi o creastă medio-sagitală 0torusul
palatin.
2năl#imea
ra%eul median
palatului
plecFnd
este de$nită
de la supra%a#a
ca lungimea
palatinală
perpendicularei
a planului pe
ocluzal, dreapta $ind lărgimea posterioară a arcadei la nivelul
;1 permanent 0Por?haus.
  )năl#imea palatină
*ndicele de )nVl#ime palatină U x 1EE
  lungimea posterioară a arcadei

/ndicii dento&al"eolari 3indicele


http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 93/122
7/21/2019

/ui Pont4
Curs Fin,An IV,Romin

• *ndicele lui (ont se utilizeaza pentru


determinarea dereglarilor ocluzale in sens
transversal precierea dimensiunii
arcadelor dento alveolare )n lă#ime se
realizează )n %unc#ie de suma diametrelor
mezio-distale ale celor T incisivi superiori.
(entru analiză această e necesar de
cunoscut criteriul
anomaliilor dentaredede
determinare
volum al

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 94/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

 Anomaliile de "olum' macro şi microden#ia


se apreciază prin măsurarea diametrelor
mezio-distale ale din#ilor, acceptFndu-se
di%erite limite de variabilitate. CFnd valoarea
S* 0cei T incisivi superiori este cuprinsă )ntre
/!-6T mm, considerăm că există o situa#ie
normală. Sub valoarea de /! mm avem
microden#ie, peste 6T mm, macroden#ie.
2năl#imea incisivilor superiori şi in%eriori se
stabileşte prin măsurarea %e#elor
vestibulare, de la marginea incizală la
coletul din#ilor.
0leptoden#ie sau(otscunzi
$ din#i'
0brachiden#ie.
)nal#i

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 95/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 96/122
7/21/2019
(unctele de reper pentru Curs Fin,An IV,Romin

analiza 5or6haus% Pont  

/ndicele 5or6haus
ungimea arcadelor se măsoară la nivelul premolarilor şi la
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 97/122
nivelul molarilor pe linia mediană.
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

 la maxilar
 lungimea premolară 0( se măsoară de la prostion

0(r pFnăpremoiară
lă#imea la intersec#ia cu un premolar
0la nivelul plan care 13
reprezintă
 lungimea molară 0; se măsoară de la prostion 0(r
pFnă la intersec#ia unui plan care trece prin %a#a
mezială a celui mai distal molar 1 permanent 0pozi#ie
normală pe arcada alveolară3
 (rostion - este punctul cel mai anterior pe arcada
alveolară superioară, deasupra coletului incisivilor
centrali pe linia mediană.
(; sup U *(</ ; sup U S1 x E,56 0constantă
   la mandibulă

 lungimea
pFnă la unpremolară
plan care se măsoară
trece de la in%radentale
prin punctele de contact
interpremolare 0lă#imea premolară3
 lungimea molară se măsoară de la in%radentale pFnă
la un plan care trece prin %a#a mezială a celui
mai distal molar 1 permanent.
 
=alorile ob#inute sunt apreciate )n %unc#ie de valorile calculate
şi considerate ca valori normale.
http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 98/122
7/21/2019 pm in% U (; sup - / mm. 0pozi#ia punctului in%radentale este
Curs Fin,An IV,Romin

retras %a#ă de punctul prostion din cauza raporturilor de


ocluzie.
mnormală
in% U ;lasup - T mm
nivelul 0 din cauza
molarilor raporturilor de ocluzie
permanen#i.
2n %unc#ie de Sistemul *nterna#ional, (ont a determinat valorile
*(, *; 0valori calculate )n %unc#ie de care sunt analizate
valorile măsurate.
uma incisivilor I I*+mm I+mm
% '. //

%,. '.,. //,.


%0 '1 /.,'
%0,. '2 /1
'3 '2,. /1,
'3,. ' /2,1

'$ '0 /2,/


'$,. '0,. /0,%
'% /3 .3
'%,. /3,. .3,
'' /$ .$,.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 99/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 100/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

!azuri !linice

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 101/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 102/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 103/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 104/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 105/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 106/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 107/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 108/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 109/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 110/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 111/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 112/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 113/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 114/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 115/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 116/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 117/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 118/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 119/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 120/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 121/122
7/21/2019 Curs Fin,An IV,Romin

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finan-ivromin 122/122