Gerontostomatologia

Se adreseaz populaiei vrstnice. Punct de plecare pentru medicii ce se implic n evaluarea, tratarea vrstnicilor. Motivat de: interesul limitat pentru problematica vrstnicului , modificri demografice- creterea proporiei vrstnicilor.

GENERALITATI-

aspecte demografice, terminologie, definitii, ncadrare

Batranetea, - stare de involutie/ regres biologic sub toate aspectele ei (biologic, psihologic, social)

Persoanele varstnice (>65ani) segment n continu crestere din ntreaga populatie a lumii, inclusiv din Romania.
GERONTOSTOMATOLOGIA/ODONTOLOGIA GERIATRICA se implica n cunoasterea proceselor de mbatranire normala si patologica a organismului si SS.

Sistemul stomatognat, - sistem integrat, compus

dintr-o mare varietate de structuri tisulare, afectate de procesul de mbatranire

Aspecte demografice
1982-an international (OMS) 1988 OMS ul problemele mbatranirii I cinci probleme de sanatate ale lumii, ( B. cardio- vasculare, cancer, SIDA, alcoolism). 1987 raport OMSprevede: dublare(2000) triplare (2025) (SUA 12,4% 2005 20% 2030) diminuare a ponderii persoanelor de 60-74 de ani, n favoarea persoanelor ( 75-89 de ani) si a longevivilor (90-99 de ani). se datoreaza cresterii DMV si SV

- Explozia demografica in tarile industrializate

durata existentei majorittii unei populaii sau a unei grupri a populaiei.

I. Durata medie de viata (DMV)-

Cauzele cresterii DMV : 1. Progresul stiintei 2. Gradul de industrializare 3. mbunattirea conditiilor socio-economice si cresterea nivelului de trai. 4. Progresele medicinii (profilaxia, condiiile de igien) ce reduc morbiditatea si mortalitatea 5. Scaderea natalittii

speranta pe care o are populatia unei tari sau un grup al unei populatii de a trai o anumita perioada de timp
II. Speranta de viata (SP) Variaii: >n rile asiatice- 100 de ani (China, Japonia) fa de rile europene ( 90 de ani ) . Consecina creterii DMV, SV:

cresterea nr. de varstnici (longevivi) cresterea numarul afectiunilor generale, cresterea numarul de afectiuni stomatologice

crete procentajul v. cu dini restani cresterea necesarului i cheltuielilor pentru tratament (igien,dentar, parodontal, protetic, reoptimizri, returi) cresterea interesului pentru cunoaterea i problematicii complexe a varstnicului solutionarea

GERONTOLOGIA (Mecinikov,1903 ) disciplina care studiaza procesul de involutie a organismelor vii, cauzele care duc la imbatranireprocesele de involutie normala.
( gerontos = batran , logos = studiu, stiin ).

GERIATRIA (Ignaz Nascher, 1909) o ramura a medicinii care cerceteaza aspectele patologice ale mbatranirii ( mbatranirea anormala/patologica ).

Obiectul de studiu oamenii varstnici tineri cu fenomene de imbatranire prematura

TERMENIprocesul de imbatranire

GERISCENTA - procesul de mbatranire a populatiei MATURISCENTA - modificarile organismului n timp SENESCENTA (Cicero) - procesul de mbatranire normala ORTOGERIA ( EUGERIA - dupa Aristotel )- btranetea privit n perspectiva desfurrii sale normale

SENILITATE - procesul de involutie accelerat/prematura.

Gerodepresie, geroemfizem, presbiopie, gerodistrofii, tardiv (DZ, astm) presbiacuzie,

ODONTOLOGIA GERIATRIC- studiul fenomenelor de involuie normal a elementelor sistemului stomatognat, cu patologia acestora cu particularitile terapeutice specifice, innd seama de multiplele probleme: biologice, sociale, economice ale acestora.
Obiectul de studiupacientii de varsta a III-a
(OMS prag >65)o etap a vieii

ETAPELE DE EVOLUTIE A OMULUI-CLASIFICARI

periodizare a varstelor Criteriile OMS varsta calendaristica (cronologica) :

Cronologic: - vrsta III-a >65ani - vrsta IV-a >75ani - vrsta V-a >85-90 ani - centenarul-100ani Studiul vrstelor: - de la 25-75 ani/decade - peste 75ani/la fiecare 5 ani

Congresul de geriatrie Bucuresti 1988

-I. varsta mijlocie ( de tranzitie ) 4065 ani (fragilitate, regresie, posibilitati de compensare) -II. perioada de varstnic - 65 - 75 de ani

-III. batranete - 75 90 de ani

- IV.longevitate - peste 90 de ani

Periodizarea dupa momentele importante

1.Copilaria (0-14)

ale vietii

Prima copilrie 0-3ani Perioada prescolar 3-6 ani Perioada scolara 6-12 ani(F)/ 6-14 (B) 2.Pubertatea 12-14 ani F/ 14-16 ani B 3.Adolescenta 20-22 ani 4.Perioada adult (varsta medie)=etapa de maturare 45-60 ani etapa de tranzitie spre batranete 5.Batranetea (senescenta)-regresie : Perioada varstnica 60-75 ani Batranetea propriu-zisa peste 70 de ani

CLASIFICAREA OMS

grupa Ia 25 -30 de ani (copilria,

adolescena, prima tineree).

grupa a II-a (adult) 3 subperioade

1. 35 - 45 ani (tnr)
2. 45 - 55 ani (matur) 3. 55 - 65 ani (tardiv)

grupa a III-a - peste 65 de ani (regresie) grupa a IV-a - perioada terminal (longevivul)

GRUPA A III-A DE VARSTA

persoane de varsta a III-a>65 ani(OMS)

n viziune antropologica :

1.Vrsta cronologica (calendaristic)=

anilor

numrul

2.Vrsta biologic data de starea momentana a

organismului (criterii morfologice, clinice, biologice, functionale) 3.Vrsta psihologic (varsta psihica) - caracteristici ale etapelor de viata. 4.Vrsta acturial - data probabila de deces (cancer,
B.coronariene)

5. Vrsta dentar

-mbtrnire individual-

2 entiti VB/VC (concordanta/decalaj VB/VC) cu patologie specifica fiecarei perioade:

I.
II.

- mbatranire fiziologica
- mbatranire nefiziologica:

III. - mbatranire patologica

Durata vietii :

a) Segmentul evolutiv b) Segmentul involutiv procesul de mbtrnire

PROCESUL DE MBATRANIRE mecanisme neelucidate

Involuia afecteaza toate nivelele de organizare (elemente, subsisteme, sisteme) de la molecule la schimburile celulare (alterri ale metabolismului celular) pan la nivelul organelor
Determinismul genetic (alterarea informaiei genetice) Vicierea metabolic (se intensific enzimele degradative)

2 teorii de baz:

IPOTEZE privind procesul de mbtrnire: teorii genetice -cauze genetice

teorii nongenetice

TEORIILE SENESCENTEI
controverse, se complecteaz

Teoria determinrii genetice- morii programate, Teoria erorilor -fotocopiilor proteinelor degradate Teoria degradrii i reparrii ADN-uluiTeoria radicalilor liberi , Teoria sistemelor i a fiabilitii, Teorii care admit intervenia unor organe i sisteme ca pacemakeri , Teoria imunologic Teoriile endocrinologice, Teoria uzurii (sau a ratei metabolice) Teoria stressului Teoria Ca Teoria cibernetica Teoria mbtrnirii prin intoxicare intestinal, Teoria fagocitozei aplicate la mbtrnire Teoria lizozomal Teorii ce implic legtura cu organele de reproducere

I.

Ipoteza programrii genetice a mbtrnirii ( morii programate, George MARTIN )

(programul informaional nscris n ADN-ul nuclear) Fiecare celul are un timp de via limitat un program propriu de evoluie/mbtrnire, ce prevede distrugerea/moartea ei dup un numr de diviziuni dinainte programate

Durata maxim de via este nscrisa n codul genetic, e o caracteristic legat de specie (la om 120 ani)

II. Teoria "catastrofelor prin acumulare de erori ( FOTOCOPIILOR) Leslie Orgel (1963):

mbtrnirea ca o involuie genetic a celulelor

Fiecare celul are informatie genetic ce ncepe s se altereze dup fiecare diviziune (n procesul involuiei)- se transmite asemeni unei fotocopii dup

o imagine cu aceste informaii alterate

Imaginea transmis cu erori multiple, cumulate,

schimb aspectul initial (organismul apare la un moment dat transformat ).

III. "Teoria proteinelor degradate( ERORILOR METABOLICE) " Dice si Goff

Modificarea teoriei fotocopiilor" se refer la sinteza continua a unor proteine alterate

Batranetea = consecinta unui lant de erori n sinteza proteinelor sau a altor substante cu importanta vitala (enzime,vitamine). Este dereglat sistemul de transmitere a informatiei sinteza de proteine cu o ordine schimbata ce se acumuleaz produsi toxici ce nu se elimin moartea celulei, mbtrnirea
! INCERCRI de ntrziere a mbtrnirii prin nlocuirea programului ARN-ADN deteriorat

IV. Teoria degradarii si repararii ADN-ului

derivata din cea a erorilor metabolice. mbtrnirea ar depinde de balanta dintre fenomenele de degradare si repararea ADN-ului, (genelor) cu consecinte in sinteza proteinelor functionale si structurale (Tyce si Setlow).

Fenomenele de reparare ale ADN-ului sunt mai incetinite

V. Teoria acumularii radicalilor liberi (HARMAN 1970)

Derivai din procese fiziologice (digestia alimentelor) Durata de existen f. scurt dar sunt extrem de distructivi.

RL = molecule ce au pierdut un electron si ncearca sa-l recupereze de la altele i altele destabilizandu-le tulburari metabolice

Imbatranirea RL supraoxigenati capabili s

disponibilizeze Olegturi toxice stabile cu lipidele din M celular ( impermeabila) ntrerup schimbul cu exteriorul se acumuleaz blocheaza molecule cu rol in metabolism, blocheaz formarea proteinelor, acizilor nucleiciaccelerarea mbtrnirii.

Surse naturale de RL

Respiratia mitocondriala (lantul respirator mitocondial) Reactiile prin oxidare din peroxizomi Fagocitoza (din polimorfonucleare si macrofage) Sinteza prostaglandinelor si leucotrienelor din membranele celulare Peroxidarea lipidelor nesaturate

Antioxidantii au un rol protector anti RL

glutationul - cel mai puternic agent anti RL

(capteaza si blocheaza RL) nivelul membranelor

Vit. C la infectiile acute respiratorii

vitamina E (-tocoferolul) fiind liposolubila actioneaza la vitamina A si carotenii vitamina C Seleniul

Cauza mbtrnirii: -excesul RL i
imposibilitatea neutralizrii lor de antioxidani

VI. Teoria sistemelor si a fiabilittii

Procesul de mbatranire determina alterari morfologice, de structura sau operationale, care se aduna n timp la toate nivelele de organizare sistemica.

VII. Teorii care admit ca n procesul de mbatranire intervin unele organe si sisteme ca niste pace-makeri

Rolul

ficatului ( H. Popper) se bazeaza pe :modificari morfologice progresive la varstnici, macroscopice (diminuarea volumului) / microscopice cum ar fi aparitia de macro si minihepatocite, de lipofuscina n celule, de mitocondrii gigantice, reticul endoplasmatic si aparat Golgi redus.

Procesele de reparare si regenerare sunt mai lente. Alterarea metabolismului n general, a activittii antitoxice si de biotransformare scad semnificativ odata cu naintarea n varsta.

VIII. IX Teoria Calciului (Selye)

sugereaz defecte ale metabolismului Ca n imbtrnire IX. Teoria colagenului legat

cu varsta creste masa colagenului modificat ( scurtat sau micsorat) "strangularea" tesutului parenchimatos si asfixierea celulelor tisulare. Toate degradarile colagenului influenteaza rigiditatea tesutului conjuctiv (piele, tendoane).

IX. Teoria imunologica (Bernet Rail) 2 aspecte

genetic-complexul major de histocompatibilitate (CMH) Reglarea sistemului imun este asigurata de un grup . de gene situate pe CMH - deteriorat de activitatii timusului (atrofiat) Dereglarea sistemului imunologic propriu-zis= cauza mbtrnirii: scade numrul celulelor imunocompetente LT Scade capacitatea de recunoastere a celulelor proprii SI = dusman al propriului organismboli autoimune.

X. Teoriile endocrinologice
Glandele endocrine: rol esential n metabolism -epuizarea rezervelor endocrine, odata cu naintarea n varsta, produce o ncetinire a activittii organismului

Lipsa hormonilor ovarieni, ca si excesul de hormoni hipofizari determina modificari somatice de tip mbatranire ce definesc la femei menopauza Cresteri ale parathormonului la varstele naintate osteoporoza - senescenta.

XI. Ipoteza care arata legatura dintre mbatranire si functia de reproducere

- ar exista o legatura ntre procesul de mbatranire, durata de viat si timpul de reproducere

XII. Ipoteza radiatiilor Iradierea cosmica, artificiala prelungita n scop terapeutic sau profesionala scurteaza durata de existenta a materiei vii.

ncarcarea cu radiatii a organismului duce la uzura metabolismului celular.

XIV. Teoria uzurii (ratei) metabolice a celulelor Organitele celulare cu anumit echipament enzimatic se uzeaz n timp i nu se mai regenereaz (scade capacitatea reparatorie a materiei vii)scurtarea duratei de viata.

XV. Teoria cibernetica

JOSEPH STILL"organismul uman este nemuritor, celulele care-l alcatuiesc se nmultesc mereu prin diviziune, nlocuite fiind continuu de altele noi".

mbatranirea: fiziologic/biologic

- general/SS-

Apare ca rezultat al uzurii in timp

mecanismele de adaptare ce antreneaz rezervele compensatorii se reduc

La toate nivelele de organizare

Evaluarea mbtrnirii are criteriu normalul
adultului cu unele corectii

Modificrile = indicatori de mbtrnire n

stabilirea VB:

morfo-funcionale

- involuie structural modificri

- involuie metabolic

Modificri metabolice

perturbrile celulare i extracelulare reflectate n dereglrile metabolice

intensitatea metabolismului protidic Se tulbur metabolismul lipidic (hipercolesterolemie) ngroarea pereilor vasculari schimburi dificile metabolismul hidroelectrolitic deshidratri celulare tolerana la glucide, instalare bilanului azotat negativ, stare prediabetic, glicemia Apar acumulri de lipofuscin n celule cu blocarea proceselor de oxido-reducere MB hipertermii

MODIFICRI INVOLUTIVE ALE ESUTURILOR

Colagen imatur, lipofuscina, nr.fibre elastice, elasticitatearigide, contorsionate, fragmentate c tesutul conjunctive ngrori conjunctive perivascular

tesutul epitelial nr. celule keratinizarea capacitatea reparatorie,

- deshidratare - MB ngroat

Tesutul cartilaginos

metabolismul, depuneri Cacartilagii rigide, fragile

MODIFICRI INVOLUTIVE ALE ESUTURILOR

Tesutul reticulo-hisiocitar
regresie Modificri morfologice nr. sinapselor,influxul Reducerea irigrii creierului Plci senile, pigment L.

Tesutul nervos

Tesutul muscular

Modificri anatomice Modificri funcionale Modificri biochimice Modificri biofizice

Tesut osos

Ca, eliminare

balanta calcic negativ osteoclaste- osteoblaste Osteopenie, fragilitatea

Modificri ale organelor

Modificri senzoriale deteriorarea auzului hipoacuzie (scleroza u.i.) deteriorarea vzului (capacitii de adaptare a cristalinului):

- reducerea cmpului vizual ( vederea stereoscopic, capacitatea de distingere a nuantelor). - cornee ingroat; vasele vizibile, - depuneri de grsime n jurul corneii (arc senil lipidic)

- pupila micorat, cu dilatare < 2/3, mai fix

Modificri senzorialesensibilitate tactil - deteriorat la excitani termici (rece-de la 50ani), durere - conservat cea vibratil acuitii olfactive -dup 40ani >70,

Scderea acuitii gustative Factori implicai:

a receptorilor gustativi fluxul salivar diminuat 30-40% temperatura, presiunea exercitat olfacie SNC-fenomene degenerative(pierde memoria senzaiei gustative Viaa foarte scurt a papilelor gustative Scade percepia aromelor:dulce, amar, srat, acid

Modificri ale aparatelor

Cardiovascular
Vs
Cord senil

anatomice, histologice, biochimice ,electro-fiziologice, Involuia miocardului, mod. valvulare, alterarea coronarelor, puterea de contracie, (bti/min) scade debitul cardiac (3,72-20 ani la 2,10 l/min 80ani), TA-cu 10mm/decad

Respirator: -deteriorarea es. pulm.,scderea

elasticitii AP

- rigidizarea c.toracice,creste diam

- diminuare funcional respiratorie - se reduc schimburile gazoase- aportul in esuturi

Modificri involutive ale aparatelor

Fluxul plasmatic renal, secreia tubular-

Renal Digestiv

rata filtrrii glomerulare miciuni frecvente, incontenen, leziuni de prostat

-Involuia esuturilor,atrofia mucoasei, secreiei gastrice, S.de absorbie, motilitatea, tolerana la glucoz-diabet -aportului (masticaia,prefer alimente cu valoare W crescut/HC, srace n protide, enzime

Hematologice tabele

Involuia Sistemului nervos

legat de reducerea posibilitii de oxigenare/alimentare a celulei nervoase

Atrofie discret a esutului cerebral,degradare Scade volumul creierului 1/3 dup 80 ani Crete spaiul emisfere cerebrale/ cutia cranianfavorizeaz hematoame subdurale

65-70

Simptomatologie neurologic - modificri n mers, instabilitate la ntoarcere

- regresie n coordonarea micrilor /limitare - reflexe diminuate - diminuarea reaciei la stimuli

- modificri n afectivitate:apatie, depresie, irascibilitate, modificarea echilibrului emoional, temperamentelor

mbtrnirea psihologic

Alterarea funciei de cunoatere:

Scade memoria de scurt durat (uit programrile) Slbete memoria pt. nume proprii, Scade receptivitatea la nou

Scade atenia, performanele psihice Lentoare n gndire, rigiditate exprimarea ideilor , asociaii
confuze

Trece greu de la o ideie la alta Tendin de conservare (nu accept noile situaii :edentaia,
protezarea)

Pesimiti, negativiti, stri de depresie

Glandele endocrine

Deteriorarea sistemului neuroendocrinScderea funcionalitii amplific mbtrnirea

SISTEMUL ARTICULAR

Capsula-fibrozare
Ligamentele- calcificare

activitatea sinovialei, lichidul lubrefiereauzura cartilagiuluiartrozamodificri de postur(poziia n fotoliu)

PATOLOGIA GENERAL A VRSTNICULUI

-particulariti-

mbtrnirea patologic =.fiziologic ce interfereaz cu

fenomene patologice (B.cronice /factori de mediu) Efectele mbtrnirii fiziologice se resimt puternic n sfera patologiei Factori agresivi=noxe ale civilizaiei( exces alimentar/obezitate, sedentarism, fumat, alcoolism,stress psihic), poluarea mediului,etc) Factorilor agresivi de mediucaractere de mbolnvire diferite 40 igri/zi 25-35ani scurteaz viaa cu 8 ani. 3 inamici ai sntii:sedentarism, supraalimentaie, stress

Caracteristici ale patologiei generale a varstnicului

NU patologie specifica varstnicului tent caracteristica:

Riscul/susceptibilitatea de a contacta o boal > Polipatologia (80% boli cronice) -Contacteaz> boli ,
-motiveaza necesitatea diagnosticului multiplu complex. mbolnavirile sunt mai complexe Frecventa maxima a unor boli -geropatii(cardio-

vasculare, articulare degenerative, respiratorii, psihice, boli de nutritie, boli canceroase).

Caracteristici
Polipragmazia de lung durat (antibiotice,
antidepresive, trankilizante) 90% medicamente influeneaz sntatea esuturilor orale-parod

Forma de prezentare
este uneori atipica, nespecifica cu lipsa unor simptome clasice, patognomonice; Etiologia multipla necesitatea tratarii concomitente a tuturor cauzelor

Complicatiile mai frecvente, Convalescenta de lunga durata,

Reechilibrarea functionala se face

mai greu, in perioade lungi. Greu de stabilizat printr-o terapie medicamentoasa din cauza modificarilor farmacokinetice si farmacodinamice. Diagnosticul pozitiv /diferential se simplifica uneori prin frecventa sau raritatea unor boli la varsta a III-a.
Important investigarea APG datorita: influentei pe care o au unele boli generale asupra sistemului stomatognat si riscului posibil la aplicarea tratamentului stomatologic

PATOLOGIA GENERALA A VARSTNICULUI Bolile varstelor anterioare Bolile specifice varstnicului = GEROPATIIpot influena tratamentul stomatologic, riscuri, afecteaz c. oral)

boli senzoriale

glaucom cataracta senila surditatea cohleara

boli neurologice SNC

ateroscleroza cerebral difuza accidente cerebrale vasculare parapareza cronica sindroame neurologice = boala Parkinson, epilepsie tardiva

Afectiuni psihice
Dereglri induse de maladii somatice (accidente vasculare, intoxicaii medicamentoase,etilism) Nevroze (50-60%) Psihoze: - schiozofrenie psihoze maniaco-depresive sindroame paranoice sindroame psihoorganice: sindrom Alzeihmer :involuiedegradare , demen stari confuzionale cu
degradarea rapid a contiinei/dezorientare

Patologia digestiva
- aport insuficient de oligoelemente/principii - modificari ale comportamentului alimentar: Deficit motor (masticaie lent) Deficit senzorial (gust abolit) Deficit cerebral (secreie salivar ) Modificri buco-dentare Clinic: anorexie disfagie senzatia de voma

Afectiuni cardiovasculare
Accidente vasculare Coronaropatii

- cardiopatie ischemica ateroscleroti - infarct miocardic,

HTA senila hipotensiune ortostatica insuficienta cardiaca latenta

reduce irigarea cerebral

Afectiuni respiratorii (dispnee, sput)

emfizem bronsite astm bronsic

Boli renale
infectii polinevrite uropatii obstructive

Boli de sange
anemia senil feripriv leucemii cronice mieloide, purpura senila (risc stomatopatii)

Boli metabolice
Diabetul zaharat
- non-insulino dependent cu constante ce nu cresc (1,82 mg ), uneori asimptomatic

Boli endocrine
Mixedem Tireotoxicoza

 Boli ale aparatului osteo-articular

-Poliartroze (1/3,afecteaz cartilagii os, tendoane, ligamente,dureroase,1-2 articulatii, frecvent degetele -osteo-artrita cronica (degenerative) -osteoporoza (normal mineralizat)

-osteomalacia -boala PAGES = osteopatie diseminanta >60 ani (7 % barbati), facies leonian

Boli dermatologice
dermatoze senile (pete keratozice
actinice, psoriazis)
Keratoza actinica

veruci seboreice senile cancer cutanat prurit senil alergii