Curs 3: Principii de bază ale studiilor de evaluare a stării de sănătate Or

1. Etapele cercetării științifice în sănătatea or:

a. Structurarea unei cercetări în sănătatea or
- Cercetarea tb să colecteze datele clinice cu acuratețe ↑ și să fie bazate pe dovezi
științifice
- Calitatea rezultatelor tb să aibă la bază principiile MCS (alegerea tipului de studiu,
variabilelor, scalelor) și ale analizei statistice coresp datelor
- Strategiile de prevenire a apariției afecț oro-dent, de tratament curativ al acestora și de
organizare a furnizorilor de serv publice stoma ar trebui să se bazeze pe rezultatele
acestor cercetări în sfera sănătății or
- Protocolul unei cercetări științifice în sfera sănătății or cuprinde:
o Scopul și obiectivele principale
o Descrierea datelor și a metodelor folosite pt colectare
o Descrierea designului cercetării și a metodelor de eșantionare
o Personalul necesar implementării cercetării și pregătirea acestora
o Metodele statistice folosite în analizarea datelor obținute
o Dismeinarea rezultatelor obținute
o Bugetul
o Organizarea temporală a principalelor activități
- Alegerea tipului de design al studiului în sănătate or depinde de scopul și obiectivele
cercetării:
1. Studiile descriptie (studii transversale/cross-sectional):
- Eval stării de sănătate or a gr populaționale la un moment dat
- Eval prevalenței unei af or
- Eval niv de cunoștințe și a comportam indivizilor unei comunități în ceea ce privește
menț sănătății oro-dent
- Eval eficienței și eficacității serv de sănătate or disponibile și estimarea resurselor
necesare progr de sănătate or
- Eval distribuției fact de risc pt patologiile or incluse în studiu (pot fi generatoare de
ipoteze, utile pt prima etapă a studiilor de cohortă)
2. Studiile analitice (studii caz-control și studiile de cohortă)
- Încearcă să stabilească prezența/absența unei corelații epidemio între expunere (fact de
risc) și boală
- Demonstrează ipotezele legate de cauzalitatea unei afecț
- Măsoară cantitativ gr asocierii dintre fact de risc și efect (apariția bolii) prin indici (risc
relativ, odds ratio, coef de corelație)
3. Studiile experimentale (trialul controlat randomizat)
- Încearcă să schimbe un elem determinant al bolii (expunerea la fact de risc sau
progresul bolii) prin intervenție activă
- Cuantificarea eficienței unei interv (interv preventivă, curativă sau educațională)

În cadrul cercetărilor în sănătatea or e esențial să se eval starea de sănătate or și necesitatea

de interv la niv comunităților, de interes fiind următoarele caract:
 - Distribuția și severitatea principalelor af oro-dent
- Tipul nevoilor de sănătate or
- Gradul în care programele de sănătate or coresp nevoilor grupurilor populaționale și au
în vedere prevenția îmbolnăvirilor și promovarea sănătății or
- Rolul determinanților sociali ai sănătății or
- Factorii de risc comuni af orale și generale (igienă personală, dietă, consum de tutun și
alcool, adresabilitatea către serv de sănătate or, complianța etc)
- Calitatea vieții în corel cu starea de sănătate or la niv populațional
b. Caract particulare ale patol orale:
- Principalele afecț cărora li se adresează programele de cercetare în sănătate or sunt
caria dentară și boala paro, caract prin:
o Sunt corelate cu vârsta pacienților
o Există la orice gr populațional, dar variază prevalența și severitatea bolii
o Caria dentară e ireversibilă începând cu leziunea în dentină fără cavitație
(conform cod 4 ICDAS) și astfel starea de sănătate orală examinată la un
moment dat oferă date atât despre starea actuală de afectare dent, cât și
despre îmbolnăcirea anterioară
o Profilul afecț variază în fcț de statusul socio-econ, caract comportam și de mediu
(fact modificabili)
o Necesită măsuri standardizate de eval
c. Grupele de vârstă alese pt studii în sănătate or:
- OMS recomandă examinarea următoarelor gr de vârstă în cadrul studiilor populaționale
de sănătate or:
o 5 ani
 D temp în această perioadă pot suferi modif într-un interval mai scurt de
tp față de dentiția permanentă/alte perioade din dentiția temp/mixtă
 Eval statusului carios al dentiției primare, mai ales în țările cu debutul
școlii primare la această vârstă
 Dacă perioada de școlarizare debutează la 6-7 ani, examinarea se face la
momentul respectiv, dar absența incisivilor temp nu va fi luată în consid
în cadrul componentei a (absent) sau m (missing) deoarece dg# privind
cauza pierderii e dificil de stabilit (exfolierea fiziologică sau
caria/traumatismul)
o 12 ani
 Erupția tuturor D perm, cu excepția M3
 Eșantionarea se realiz cu ușurință prin sist școlar
 Un indicator global pt studii comparative și supravegherea tend de evol
a patologiilor dent
 Abandonul școlar nu trebuie omis, mai ales în țările slab dezv
 E necesară examinarea a 2, 3 gr de copii care nu frecv școala din dif zone
geografice pt a compara starea lor de sănătate or cu cea a copiilor care
frecv școala
o 15 ani
  D perm au fost expuși mediului bucal între 3 și 9 ani, ceea ce face
relevantă eval prevalenței cariei la adolescenți
 Grupul 15-19 e important în evaluarea afectării paro la adolescenți
(formele agresive)
o 35-44 ani (media = 40 ani)
 Interval standard pt eval statusului oro-dentar la adulți
 Poate fi eval efectul cumulativ al cariei, implicațiile bolii paro în fcț de
severitatea acesteia și beneficiile asistenței dent
 Eșantionarea subiecților adulți e adesea dificilă
 Eșantioanele pot fi extrase din grupui organizate (Ex angajații unei
corporații/unei fabrici)
 În cazul în care nu exită acces la astfel de grupuri, o eșantionare
reprezentativă poate fi și prin corturi special amenajate în sp publice)
 Eșantionarea nu se poate realiza în unitățile de îngrijire medicală pt că
există riscul bias-ului
o 65-74 ani (media = 70 ani)
 E importantă datorită faptului că distribuția în fcț de vârstă a populației
s-a schimbat, iar expectanța duratei de viață a crescut
 Eval acesti grupe e importantă deoarece:
 Manifestarea și evoluția patologiilor or pe o perioadă
îndelungată
 Eval efectele progr de sănătate or într-o populație desfășurate
de-a lungul tp
 Eșantionarea și examinarea mb reprezentativi nu e dificilă, întrucât
persoanele în vârstă sunt mai inactive și mai disponibile, existând
cluburi pt seniori/centre de zi
 Pt o eșantionare reprezentativă tb luați în studiu și mb mai activi din
această grupă
d. Alegerea variabilelor studiului:
- Stabilirea caracteristicilor grupului țintă: mărimea lotului se alege în fcț de amploarea
studiului (național, regional/local), de variabilele ce vor fi măsurate și de gr de vârstă la
care se face eval
- În proiectarea cercetărilor, mai ales a studiului analitic e importantă respectarea
criteriilor de selecție ale lotului de studiu (pers ce prezintă boală și sunt expuse fact de
risc) și ale lotului martor (pers care nu prezintă boala, asemănătoare cazurilor ce pot fi
expuse fac de risc) atât dpdv al mărimii (alegerea unui eșantion min reprezentativ pt
populație), cât și dpdv al distribuției în populație (randiomizare riguroasă)
- În etapa de analiză a situației stării de sănătate și a celei comportamentale, colectăm
datele:
o Demografice (profilul colectivității): nr indivizilor din populația țintă și distribuția
geografică, distribuția pe gr de vârstă și gen, statusul socio-econ, mediu
urban/rural, etnia, niv de educație etc (culese prin chestionar, interviu, focus
grup)
 o Date privind problema de sănătate: determinarea gravității și extinderii af
respective și stabilirea gr de risc (examinare clinică și înregistrare pe fișe clinice
tip OMS)
o Date privind niv cunoștințelor, atitudinilor și comportamentelor față de
sănătatea or prin instrum sociologice (chestionar, interviu, focus grup)
o Date despre cond de viață
o Adresabilitatea către serv medicale publice
o Date privind starea gen de sănătate
e. Eșantionarea:
- Constă într-o succesiune de proceduri prin care selectăm aleatoriu o parte din populație
- Eșantionul va prezenta anumite caract de interes ale populației de referință cu anumite
erori aleatorii (întâmplătoare) prin alegerea unui vol suficient de mare pt a reproduce
populația țintă și prin folosirea uneia din metodele de eșantionare simplă, stratificată
sau în clustere
- Se recomandă colab preliminară cu statisticianul/un expert în statistică medicală în acest
sens
- Calitatea eșantionului de a descrie o populație se numește reprezentativitate
- Construirea eșantionului vizează 2 obiective fundamentale:
o Evitarea erorilor de selecție, care au ca efect o descriere imperfectă a populației
o Atingerea celei mai mari precizii posibile în descrierea populației
- Reprezentativitatea eșantionului e condiția de bază a validității externe și depinde, în
principal de 4 factori:
o Caracteristica măsurată: reprezentativitatea e mai mare atunci când
caracteristica măsurată e mai omogenă la niv populației, decât atunci când e
mai heterogenă
o Impactul unor variabile asociate: reprezentativitatea ↓dacă caracteristica
măsurată variază în fcț de o variabilă de care nu ținem cont în construirea
eșantionului (ex: dacă dorim să studiem prevalența cariei într-o populație, dar
nu ținem cont de variabile precum niv de educație, participarea la progr de
sănătate care pot influența în mod direct statusul sănătății oro-dent e cert că
vom obț reprezentativitate↓)
o Mărimea eșantionului: se demonstrează prin reducerea la absurd. După
atingerea unui vol de 700-800 de subiecți, reprezentativitatea unui eșantion nu
mai crește sensibil, indiferent de vol populației din care e extras
o Metoda de eșantionare: reprezentativitatea poate fi estimată numai în cond
selecției aleatorii a acestuia, deoarece numai astfel pot fi utilizare legile
probabilității pt estimarea erorii de eșantionare și a limitelor de încredere în
rezultatele obținute
- Culegerea datelor de tip eșantion reprezentativ:
o Permite măsurarea gr de asociere între fact de risc și boală (fumat-boală paro)
o Permite efectuarea celor mai multe tipuri de calcule (Sensibilitate, Specificitate)
o Permite calcularea prevalenței bolii
o Permite calcularea frecvenței expunerii
- Mărimea eșantionului se alege în fcț de tipul studiului (național, regional, local) de
variabilele și de grupul de vârstă incluse în studiu
o Poate fi dedusă după metoda probabilistică și calculată astfel: Marimea
eşantionului = N / (1 + N*e²)
 N-nr total al subiecților din populația aleasă
 Eroarea maximă admisă 5% - constanta 3 din formulă e de 0.05
- În teoria eșantionării se face distincție între 2 tehnici fundamentale de constituire a
eșantioanrelor:
o Aleatorie (întâmplătoare)
 Indică probabilitatea pe care o are fiecare unitate de eșantionare de a
face parte din eșantionul respectiv
 În mod obișnuit, toate unitățile de eșantionare tb să aibă o probabilitate
egală de a fi selectate
 Cond necasară pt utilizarea unei proceduri aleatorie de eșantionare e
existența unei liste complete a unităților de eșantionare (populației)
a. Eșantionarea aleatorie simplă:
 Cea mai eficientă metodă de limitare a erorii de eșantionare
 Procedura care să excludă în mod absolut subiectivitatea umană (a
subiecților/a cercetătorului) și în același timp să acorde fiecărei unități
de eșantionare aceeași șansă de a fi/nu inclusă în eșantion
 Condiția selecției aleatorii a eșantionului e foarte restrictivă, orice
abatere de la specificațiile menționate mai sus anulând caracterul
aleatoriu
b. Eșantionarea aleatorie sistematică:
 Presupune fixarea unui pas de selecție (k), după care fiecare al k-lea caz
din listă e inclus în eșantion
 Acest nr depinde de nr dorit de persoane care urmează să fie examinate
și nr total disponibil/o gr de vârstă
 Exemplu:
 Nr total disponibil de persoane cu vârsta între 65-74 ani dintr-o
instituție=1800, iar dimensiunea dorită a eșantionului e de 200
 Pasul de selecție e k=9
 Se alege apoi aleatoriu o cifră între 0-9 pt a selecta apoi fiecare
a9-a pers care va fi inclusă în eșantion
c. Eșantionarea în cuiburi (clustere)
 În fcț de anumite variabile calitative, indivizii pot fi incluși în categorii
 Astfel de variabile calitative sunt mediul de proveniență (urban/rural),
gr de vârstă, gen, grup etnic
 Toți indivizii unui gr populațional pot fi incluși în studiu (cluster
sampling) sau doar o parte dintre indivizii unui gr sunt incluși în studiu
(multistage sampling)
o Non-aleatorie (non-întâmplătoare)
 Reprezentativitatea e o proprietare care decurge teoretic doar din
selecția aleatorie
  Eșantionarea nealeatorie nu permite indicarea probabilității de selecție
a cazurilor ca urmare nu există garanția că eșantionul va fi compus doar
din indivizi care să reprezinte populația de referință
 Uneori, eșantionarea aleatorie nu e posibilă pt că nu dispunem de o listă
suficient de mare a indivizilor care compun o populație țintă

STUDIU TIP PATHFINDER:

Cercetări legate de promovarea sănătății orale.

„Romanian Oral Health Pathfinder Survey”

- Obiectivele Strategiei Naționale de Sănătate în cadrul obiectivului general 3 –

diminuarea ritmului de creștere a morbidității și mortalității prin boli netransmisibile și
reducerea poverii lor în populație prin programe naționale, regionale și locale de
sănătate cu caracter de prevenție – a obiectului specific 3.1 – creșterea eficienței și a
rolului intervențiilor de sănătate orală în reducere poverii bolii pentru populația din
ariile prioritate (CEEE???)

Scopul proiectului: colectarea de info privind cunoștințele, atitudinile și practicile de sănătate

orală și starea de sănătate orală a copiilor din Ro.

Principalele obiective ale sondajului:

- Furnizarea de date subiective privind practicile de sănătate orală:

o Furnizarea de date referitoare la sănătatea or la copii
o Furnizarea de date referitoare la cunoștințe despre practica de sănătate or
o Furnizarea de date privind igienia or
o Furnizarea de date privind controalele dentare
- Furnizarea de date clinice privind starea de sănătate or a copiilor:
o Estimarea prevalenței cariilor
o Estimarea variațiilor nivelului și gravității bolii
- Identificarea categoriilor de risc la populație:
o Profilul de vârstă determinat al cariilor dentare la copii
o Determinați profilurile familiale ale cariilor dentare la copii
o Identificați gr cu nevoi speciale de interv

Studiu de tip Pathfinder:

- Fact specifici asociați cu cele mai frecv patol orale și experiență >35 ani în studii
epidemio în sănătatea or au permis utiliz unui studiu de tip pathfinder în sănătatea or
- Metodologia de cercetare folosește eșantionarea în clustere care include cele mai
importante subgrupuri populaționale predisp la anumite stadii ale afecț oro-dent.
- Sunt obț date valide și relevante pt urmărirea și evol celor mai importante patol or la
cost minim
- Datele culese se referă la:
o Prevalența principalelor patologii or
 o Variabilitatea stadiilor și a severității patol or în anumite subgrupuri
populaționale (se determină nevoia de interv)
o Grupuri de vârstă susceptibile și nevoia de intervenție la un moment dat
- De 2 tipuri: pilot/naționale, în fcț de nr și tipul clusterelor care vor fi incluse și de gr de
vârstă incluse
- Studiul pilot – doar cele mai importante clustere și 1-2 gr de vârstă (de obicei 12 ani)
o Se obț datele necesare pt a implementa programe de sănătate or în gr
susceptibile
- Studiul sistematic național – toate clusterele importante din populație (stadiile bolii și
nevoia de interv diferite) și minim 3 gr de vârstă
o Nr și distribuția clusterelor depind de obiectivele studiului și sunt alese de obicei
aî să surprindă stadii diferite de boală alese pt a oferi info despre gr de populație
care ar putea avea dif niveluri de boală or
o În general sunt suficiente 10-15 clustere pentru un studiu național
- În fcț de prevalența și severitatea estimată a patologiilor or, în fiecare gr de vârstă tb să
fie incluși înter 25 și 50 de subiecți
- Pt un studiu Pathfinder național vor fi incluși astfel:
o Urban:
 4 clustere din capitală/z metropolitană (4x25)
 2 clustere din 2 orașe principale (2x2x25)
o Rural:
 1 cluster din 4 regiuni rurale diferite (4x25)
o Total pt o grupă de vârstă: 12 clustere x 25 subiecți (300)
o Dacă vor fi incluse 4 gr de vârstă: 4x300
o Mărimea unui astfel de eșantion e suficientă pt identificarea și compararea
diferențelor semnificative între:
 Urban/rural pe aceleași gr de vârstă
 Medii socio-econ diferite
- Este suficient un eșantion de 25 de subiecți, cu un număr aproximativ egal de femei și
bărbați, doar in populatiile unde prevalenta asteptata a patologiilor orale este↓
- Acolo unde este asteptat un nivel ↑ al patologiilor orale (ex: <20% dintre dinti fara carii
la 12 ani) este necesar un esantion de 50 subiecti/grupa de varsta (marimea
esantionului la nivel national dintr-o grupa de varsta ajunge la 600)
- Este necesar a fi evaluata prevalenta estimativa a patologiilor orale inainte de a incepe
un studiu de tip Pathfinder
- Estimarea prevalenței cariilor dentare într-o populație se face prin împărțirea unui grup
de subiecți în funcție de prezența/absența cariilor dentare. Se examinează 2-3 clase de
elevi cu vârsta de 12 ani din medii socio-economice diferite, din 2-3 zone geografice
unde este așteptată o prevalență cât mai diferită a cariei dentare. Prevalența cariei
dentare este:
o ↓dacă >50% dintr-o clasă de elevi prezintă toți D indemni de carie
o ↑dacă >20% dintr-o clasă de elevi prezintă D cu carii
2. Organizarea unei cercetări în Sănătatea Orală:
a. Stabilirea unui program:
- Pt maximizarea eficienței tb stabilit încă de la început durata unei examinări (10 min
copii, 15-20 adult)/ perioadelor în care se desfășoară activitatea în comunități
- Se poate adapta zilnic/săptămânal și e necesar a fi prezentat autorităților
- Orarul activităților care se vor desfășura în școli tb să țină cont de:
o Tp în care se prezintă un sumar al cercetării (echipa, scopul, obiectivele și
metodele folosite) atât direcțiunii, cât și profilor
o Alegerea unui sp adecvat pt a realiza examinările
o Tp pr-zis de examinare și aplicare al chestionarelor/interviurilor (astfel se pot
include în studiu date cu privire la niv socio-econ și starea nutrițională a elevilor,
sursele locale de apă, accesibilitatea sezonieră la școală și existența unor
activități de promovare a sănătății/educație pt sănătate desfășurate anterior)
b. Obținerea aprobării de la autorități:
- Obț aprobării autorităților locale/regionale/naționale în fcț de dimens studiului e
absolut necesară
- Dacă se urmărește includerea în studiu a elevilor e necesară aprobarea autorității
școlare și acordul scris al părinților precum și coop cu autorit în domeniul asociațiilor
care reglement astfel de cercetări în domeniul sănătății (administrația spitalelor și
serviciilor medicale)
- Avizul comisiei de etică
- E important ca intenția de a demara o cercetare în sănătate or să fie comunicate și
practicienilor din z geografică respectivă deoarece aceștia pot interveni în mod pozitiv
c. Calcularea bugetului estimativ:
- Estimarea resurselor materiale și umane (personalul necesar care să realizeze activități
propuse)
- Cercetările în sănătatea or ar tb să fie incluse în fișa postului medicilor stoma sau a
funcționarilor din domeniul sănătății or afiliați direcțiilor de sănătate publică locale
- Astfel, costurile unei cercetări ↓la minimum
d. Raportarea rezultatelor obținute
- La final se realiz raportarea oficială a info către autoritățile locale și de sănătate publică,
precum și părinții copiilor participanți în studiu
- Poate consta într-un rezumat simplu care include: nr subiecților și observațiile generale
- Participanții la studiu vor fi informați dacă necesită:
o Acordarea unui ctrl suplim, mai detaliat
o Îmbunătățirea igienei or
o Modificarea obiceiurilor care interferează negativ cu statusul oro-dent
o Necesitatea de îngrijiri medicale pt o patologie orală, durere, infecție/pt o manif
orală a unei boli sistemice
3. Fiabilitatea și validitatea datelor unei cercetări în sănătatea orală:
a. Pregătirea și calibrarea examinatorilor
- Conferă uniformitatea interpretărilor prin aplicarea coresp a criteriilor și codurilor
- Obiectivele de standardizare și de calibrare sunt necesare pt:
o A asigura o interpretare uniformă a datelor colectate
 o Înțelegerea și aplicarea de către toți examinatorii a crit și a codurilor pt a
înregistra cu acuratețe a patologiilor incluse în studiu
- Există 2 motive principale care pot conduce la diferențe în eval clinică a patologiilor de
către examinatori:
o Lipsa de consens în aprecierea gradului de afectare a unei patol orale
o Factori fizici și psihici care sunt dependenți de examinator: oboseală, fluctuență,
interes acordat, acuitate vizuală diferită etc
- În cazul în care studiul va fi realizat de un grup de examinatori se recomandă ca un
medic epidemiolog instruit în conformitate cu metodele cercetării științifice în sănătate
orală să valideze calibrarea examinatorilor
- Medicul epidemiolog va trebui să examineze cel puțin 25 de subiecți care vor fi de
asemena examinați ulterior de către fiecare mb al echipei de examinatori
- Asistența în formare și calibrare poate fi condusă de OMS
- Instruirea pt utilizarea criteriilor durează în general 2 zile, iar calibrarea încă 2-3 zile.
Lăsarea unui interval de cel puțin câteva zile între instruire și calibrare e necesar pt a
permite examinatorilor să asimileze cunoștințele teoretice legate de înregistrarea
indicilor, precum și de a practica procedurile de examinare
- E obligatorie evaluarea consecvenței fiecărui examinator (prin reproductibilitatea intra-
examinatorie) și a diferențelor dintre examinatori (reproductibilitatea inter-
examinatorie)
- Fiecare examinator ar tb să realizeze examinarea inițială pe un gr de 10 subiecți, ulterior
se vor examina cel puțin 20 de subiecți de către fiecare din examinatori și se vor
compara cu rezultatele obț de ceilalți examinatori
- Dacă apar discrepanțe între examinatori se indică reexaminarea pt reducerea
/excluderea diferențelor
- E esențial ca în urma instruirii și calibrării nivelul de consistență între examinatori să
ajungă între 85-95%. Dacă eval făcute de anumiți examinatori sunt în mod constant
semnificativ diferite de acest % în ciuda încercărilor de a corecta examinarea, atunci
aceștia tb excluși din echipa examinatorilor
- E necesar a fi explicat înainte de instruirea și calibrarea examinatorilor faptul că
abilitatea acestora de a face evaluări standardizate nu reprezintă abilitatea lor de dg și
tratament din cab de medicină dentară
- Din moment ce vor exista întotdeauna unele variații în eval între examinatori, e
recomandabil ca nr de subiecți să fie distribuit egal între examinatori
- Când există 1 examinator, iar un epidemiolog supervizor nu e disponibil, examinatorul tb
să realizeze o examinare inițială pe 10 subiecți cu o variabilitate clinică mare a
patologiilor de interes
- Acești subiecți tb să fie selectați aî să fie incluse toate patol care urmează a fi evaluate
- Examinatorul ar trebui să det modul în care poate aplica crit de dg prin examinarea
aprox 25 de subiecți de 2x în zile succesive/cu un interval de cel puțin 30 min între
examinări
- Dacă aceasta e ↓, examinatorul tb să realiz examinări complementare până la obț unei
reproductibilități de 85-95%
b. Estimarea reproductibilității datelor înregistrate
- Este obligatorie evaluarea consecvenței fiecarui examinator (prin reproductibilitate
intra-examinatorie) și a diferențelor dintre examinatori (reproductibilitatea inter-
examinatorie).
- Estimarea reproductibilității datelor înregistrate (a coerenței inter- și intra-
examinatorie) poate fi realizată în mai multe moduri, cea mai simplă metodă fiind prin
determinarea procentului din eșantionul populațional la care doi examinatori au acordat
același scor.
- O modalitate mai sigură de evaluare a acordului global între examinatori este analiza
statistică kappa, întrucât κ ia în considerare posibilitatea ca acordul să se producă
întâmplător
- Kappa lui Cohen măsoară acordul dintre doi evaluatori care clasifică fiecare N articole
(dintele de examinat) în categorii C (prezenta/absenta cariei dentare) care se exclud
reciproc
- Reproductibilitatea examinarilor se poate folosi în cazul cariilor dentare, a afecțiunilor
parodontale, a florozei smalțului, a eroziunii dentare, precum și a afecțiunilor mucoasei
bucale.
- Nivelul acordului intre examinatori calculand statistica kappa pentru diagnosticul cariilor
dentare este usor de stabilit, insa din cauza complexitatii diagnosticului afectiunilor
parodontale, nivelul acordului intre examinatori pentru diagnosticul afectiunilor
parodontale este mai dificil de stabilit.
- Astfel, criteriile de evaluare ale afectiunilor parodontale trebui discutate amănunțit ca
parte a exercițiului de calibrare.
- Atunci când se aplică înregistrarea cariei dentare la nivelul fiecărui dinte, scorul kappa
poate fi calculat pe baza unui tabel 2 × 2:

- Formula statistică pentru coeficientul kappa este:

- P0 = proporția în care ambii examinatori au fost în totalitate de acord (identic cu
acuratețea );
a+ d
- P0=
a+b+ c+ d❑
- Pe = Probabilitatea ca fiecare examinator să prezinte aceleași rezultate din întâmplare,
adică ca fiecare examinator să vadă aleatoriu prezenta procesului carios (b+d) x (c+d)
sau absenta procesului carios (a+c) x (a+b);
(a+ c)×(a+b)+(b+d )×(c+ d)
- Pe= 2
(a+b+ c+ d)
- Coeficientul kappa pentru interpretarea acordului intre examinatori (Landis & Koch,
1977):
o <0.20 acord redus;
o 0,21–0,40 acord echitabil;
o 0,41–0,60 acord moderat;
o 0,61-0,80 acord substanțial;
o 0,81–1,00 acord aproape perfect