Metodologie-cercetare - scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii - evolutia individului uman

Scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii

a)          Scopul cercetarii

Identificarea locului si rolului inteligentei in evolutia individului uman, in stabilirea relatiilor interumane si in definirea lui ca membru
al societatii.

b) Obiectivele cercetarii

Identificarea unor elemente ale inteligentei “ecologice” in randul populatiei;

Stabilirea nivelului de anxietate a unei persoane in functie de varsta si inteligenta existentiala a acesteia;

Demonstrarea rolului inteligentei emotionale in integrarea sociala a individului;

c) Ipotezele cercetarii

1. Inteligenta “ecologica” este parte a inteligentei existentiale prin intrebarile pe care si le pune si se afla in deplina concordanta cu
experienta de viata, gradul de cultura si preocuparile individului;

2. Indivizii cu o inteligenta emotionala mai dezvoltata au mai multe reusite in viata;

 Powered By

3. Anxietatea influenteaza in mod direct cariera si dezvoltarea profesionala a individului.

Date asupra esantioanelor de subiecti

Cercetarea s-a desfasurat pe trei esantioane dupa cum urmeaza:

un lot format din adolescenti care au intre 14-18 ani; criteriul de selectie a subiectilor a fost varsta; (30 de persoane)

al doilea lot format din persoane cu varste incepand de la 18 ani, cuprinse in campul muncii; alegerea subiectilor a fost conditionata de
varsta; (30 de persoane)

al treilea lot format din persoane de varsta a treia, pensionari; criteriile de selectie a subiectilor au fost doua: varsta si statutul de
pensionari; (30 de persoane).

Metodele si instrumentul cercetarii

Pentru a demonsta ipotezele, celor trei grupe de subiecti le-au fost aplicate urmatoarele teste si chestionare:

Chestionar de atitudini si comportamente ecologice.

Scara de anxietate Hamilton

Test emotional.
Fiecarui subiect i s-a aplicat fiecare chestionar o singura data, obtinandu-se astfel urmatoarele rezultate (din punct de vedere numeric:

- pentru primul chestionar: 45 de itemi ×90 de subiecti = 4050 de raspunsuri;

- pentru Scara de anxietate Hamilton: 14 itemi ×90 de subiecti = 1260 de raspunsuri ;

- pentru testul emotional: 42 de itemi × 90 de subiecti = 3780 de raspunsuri.

Fiecare din cei 90 de subiecti au dat in medie cate 101 raspunsuri.

In total au fost obtinute, analizate si prelucrate 9090 de raspunsuri.

In continuare vom arata pe larg care este continutul instrumentelor de lucru, respectiv a celor trei teste aplicate.

Chestionar de atitudini si comportamente ecologice (Anexa 1)

Chestionarul cuprinde 42 de itemi, cu urmatoarea alcatuire:

Itemii cu numerele 1-5 sunt itemi socio-demografici ai subiectilor (gen, anul nasterii, componenta comunitatii in care s-au nascut,
componenta comunitatii in care traiesc, nivelul familiei).

itemii 6 si 7 au 6 subcomponente, la care exista 4 variante de raspuns (extrem, moderat, putin, deloc), fiecare varianta fiind notata, in
ordine descrescatoare, cu puncte de la 4 la 1.

Itenii 8 si 9 au fiecare cate 4 variante de raspuns ( extrem de responsabil, responsabilitate moderata, responsabilitate mica, deloc
responsabil), notate cu puncte de la 1 la 4, in ordine crescatoare.

Itemul cu nr. 10 presupune evaluarea cu note de la 1 la 7 a 15 afirmatii, in functie de importanta pe care subiectul examinat le-o acorda

Itemii de la 11 la 41 (31 la numar) au tot 5 variante de raspuns (acord puternic, acord, nu stiu, deacord, dezacord puternic), notate cu
puncte de la 5 la 1, in ordine descrescatoare.
Itemul nr. 42 are sase subpuncte, fiecare cate 6 variante de raspuns (niciodata, rar, uneori, adesea, foarte des, neaplicabil), notate cu
puncte de la 1 la 5 pentru primele variante si cu 0 pentru raspunsul “neaplicabil” (acest raspuns este valabil pentru situatiile in care nu
a existat ocazia pentru actiunea respectiva (explicatia apare pe chestionarul propriu-zis).

Itemul nr. 43 este o reprezentare grafica a relatiei individului cu natura.

Scara de anxietate Hamilton (Anexa 2)

Testul cuprinde 14 itemi cu raspunsuri inchise. Variantele de raspuns sunt urmatoarele: absent, usor, moderat, sever, foarte sever si se
noteaza cu puncte intre 0 si 4, in ordine crescatoare. Semnificatia raspunsurilor este urmatoare:

a.      Absent: Subiectul nu se confrunta cu asa ceva.

b.      Slab: Se manifesta neregulat pentru perioade scurte.

c.       Moderat: Se manifesta relativ constant si dureaza mai mult, subiectul trebuie sa depuna efort considerabil pentru a-i face fata.

d.      Sever: se manifesta continuu si domina viata subiectului.

e.      Foarte sever: Se manifesta ca un handicap.

Test emotional (Anexa 3)

Testul are 42 de itemi cu raspusuri inchise. Fiecare item are 5 variante de raspuns, notate cu litere: a, b, c d, e.

Cotarea datelor:

SCALE DE EVALUARE SEMN NR. ITEMI

Realism, echilibru interior, stabilitate
emotionala
Sociabilitate

Empatie

Anxietate
(+) obtinut se transforma
Optimism

Valorile la fiecare item:

a)      2 puncte (+)

b)      1 punct (+)

c)      0 puncte

d)      -1 ( 1 punct cu minus)

e)      -2 (2 puncte cu minus)

Calculul:
Suma valorilor cu (+) da valori (+)

Suma valorilor cu (-) da (+)

Suma valorilor (+) cu (-) se face algebric, se scade valoarea mai mica din cea mai mare, rezultatul avand semnul valorii celei mari.

Rezultatele obtinute si interpretarea lor

1.Chestionar de atitudini si comportamente ecologice

Pentru o mai usoara interpretare a datelor, o sa notam esantioanele dupa cum urmeaza:

A – esantionul format din adolescenti

B – esantionul format din muncitori

C - esantionul format din pensionari

Itemii 1-5 sunt itemi socio-demorafici, dupa cum urmeaza:

Itemul 1: genul ( ) M ( ) F

Repartitia subiectilor pe genuri a fost urmatoarea:

esantion femini masculi

n n
A
B
C

Prin urmare, din punct de vedere al repartizarii subiectilor pe genuri, esantioanele a fost aproximativ omogene.

Itemul 2: Anul in care v-ati nascut: 19 . .

La aceasta intrbare, raspunsurile au fot urmatoarele:

pentru esantionul A: subiecti nascuti in anul 1992 (14 ani) - 4

subiecti nascuti in anul 1991 (15 ani)- 4

subiecti nascuti in anul 1990 (16 ani) - 8

subiecti nascuti in anul 1989 (17 ani) - 8

subiecti nascuti in anul 1988 (18 ani) - 6

Total: 30

Pentru esantionul B: subiecti nascuti in anii ’80 (21- 26 ani) -7

subiecti nascuti in anul ‘70 (27-36 ani) – 9

subiecti nascuti in anul ‘60 (37-46 ani) –8

subiecti nascuti in anul ‘50 (47- 56 ani)- 6

Total : 30

Pentru esantionul C: subiecti nascuti in anii ’40 (57-66 ani) – 14

subiecti nascuti in anii ’30 (67-76 ani)- 10

subiecti nascuti in anii ’20 (77-86 ani)- 6

Total : 30

Dupa cum se observa, esantionul A este mai compact din punct de vedere al varstei, anii de nastere ai subiectilor fiind 5 la numar, pe
cand celelalte doua se intind pe o plaja mai vasta:

esantionul B – subiectii au ca data de nastere un numar de 50 de ani

esantionul C – anii in care s-au nascut subiectii acopera trei decenii.

Itemul 4: Aproximativ, cat era de mare comunitatea in care v-ati nascut?

Variantele de raspuns sunt urmatoarele:

1) <10.000;

2) 10.001-100.000;
3) 100.001- 500.000;

4) 500.001-1.000.000;

5) >1.000.000

Situatia raspunsurilor arata altfel:

<10.000 >1.000.000
A
B
C

FIGURA 1
Se poate observa, din graficul alaturat, ca subiectii adolescenti s-au nascut, cei mai multi, din comunitati care au intre 500.000 si
1.000.000 de locuitori, la fel si subiectii din esantionul B. In schimb, subiectii pensionari declara ca loc de nastere comunitati mai mici
de 10.000 de locuitori (in proportie de 33,33%). In ceea ce priveste provenienta din localitati mai mari de 1.000.000 de locuitori,
repartizarea subiectilor este aproximativ egala: 13.33% pentru tineri muncitori si pentru pensionari si 16,66% pentru adolescenti.

Itemul 5: Aproximativ, cat este de mare comunitatea in care traiti in acest moment?

Raspunsurile sunt aceleasi ca la itemul cu numarul 4 iar prelucrarea raspunsurilor reliefaza urmatoarea situatie:

>1.000.000
A
B
C
FIGURA 2

O comparatie intre figura 1. si 2. ne arata ca in toate trei esantioanele raspunsul dominant este 4) (comunitatea in care locuiesc
cuprinde intre 500.001 si 1.000.000 de locuitori).

Se observa, in primele doua esantioane o migrare a subiectilor din comunitatile mici in care s-au nascut spre comunitati cu un numar
mai mare de locuitori.

Itemul 5

La aceasta intrebare raspunsurile au fost urmatoarele:

Clasa de jos Clasa de mijloc Clasa superioara

 (a) (b) (a) (b) (a) (b)
A
B
C

Grafic, situatia arata astfel:

FIGURA 3

Conform figurii nr. 3, se observa ca la toate cele trei grupe domina clasa de mijloc.
Variatiile sunt minime; se observa o crestere a optiunii pentru raspunsul clasa de jos”,
crestere direct proportionala cu varsta subiectilor.

Itemii nr. 6 si 7 au urmatoarea structura:

Item 6: In mediul d-voastra de viata ( in comunitatea dumneavoastra) cat de serioase

considerati ca sunt urmatoarele probleme:
Defrisarea padurilor □extrem □moderat □putin □deloc

Poluarea apei □extrem □moderat □putin □deloc

Poluarea mediului □extrem □moderat □putin □deloc

Poluarea pamantului □extrem □moderat □putin □deloc

Suprapopularea □extrem □moderat □putin □deloc

Incalzirea climei □extrem □moderat □putin □deloc

Item 7: Cat de serioase sunt fiecare din urmatoarele probleme de mediu la nivel mondial?

Variantele de raspuns sunt aceleasi ca la itemul anterior. Maximul de puncte care se pot obtine la acesti itemi este 720 pentru fiecare
iar minimul este de 180 de puncte.

Fiecare subiect poate da 6 raspunsuri, prin urmare un esantion va bifa in total 180 de raspunsuri.

Dupa prelucrarea raspunsurilor, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Item 6:

Numar de raspunsuri
extrem moderat putin deloc
(a) (b) (a) (b) (a) (b) (a) (b)
A
B
C

Item 7:

Numar de raspunsuri
extrem moderat putin deloc
(a) (b) (a) (b) (a) (b) (a) (b)
A
B
C

FIGURA 4
Din figura 4 se poate observa ca subiectii din esantionul B sunt cei mai constienti de problemele mediului la nivel mondial. 46,90%
din ei au ales varianta de raspuns “extrem”, ceea ce inseamna ca ei sunt mult mai implicati in viata ecologica a planetei decat
adolescentii (42,77%) sau decat pensionarii (30%). Acelasi esantion se dovedeste a fi mai “ingaduitor” atunci cand e vorba de
problemele de mediu din comunitatea in care traiesc (18,33% au ales “extrem”, comparativ cu 46,90%. Cati au optat pentru aceasta
varianta la itemul 7).

De remarcat este faptul ca la itemul nr. 7 primeaza, pentru toate cele trei esantioane, varianta “extrem”.

Ingrijorator este faptul ca subiectii esantionului C au considerat, in proportie de 41,44 % ca problemele din comunitatea locala nu sunt
serioase. In ceea ce priveste seriozitatea problemelor la nivel mondia, varianta “deloc” a avut mai putini adepti: 17,22% comparativ cu
41,44%. Responsabili pentru aceasta atitudine ar putea fi urmatorii factori:

a. subiectii provin in numar mai mare din comunitati mai mici, unde problemele sunt mai putin grave;

b. subiectii sunt obisnuiti cu anumite realitati;

c. subiectii au alte preocupari, problemele de mediu nu sunt prioritare pentru ei.

In functie de punctajul total obtinut, raporul este urmatorul:

FIGURA 5

Paradoxal, adolescentii au obtinut cel mai mare punctaj, fapt ce dovedeste ca ei cunosc foarte bine problemele mediului inconjurator si
le constientizeaza mai bine ca celelalte categorii de varsta. Acest lucru poate fi determinat de urmatorii factori:

a. educatia ecologica din unitatile de invatamant;

b. mai mult timp liber pentru informare;

c. mai multe mijloace de infomare.

Am spus “paradoxal” pentru ca, dupa cum am vazut mai inainte, subiectii din esantionul B au fost cei care au ales “extrem” in
numarul cel mai mare, dar adolescentii au fost mai consecventi si au ales “moderat”, varianta notata cu 3 puncte.

Itemii 8 si 9 au urmatorul continut:

Cat de responsabili va simtiti pentru problemele de mediu la nivelul comunitatii dumneavoastra (item 8) sau la nivel mondial (item
9)?
□extrem de responsabil . . . . . .4 puncte

□responsabilitate moderata . . . . 3 puncte

□responsabilitate mica . . . . . ..1 punct

□ deloc responsabil . . . . . . . .0 puncte

Punctajul maxim pe care un esantion ar fi putut sa-l realizeze este de 120 pentru fiecare item iar cel minim este de 30.

Iata care au fost raspunsurile la acesti itemi:

FIGURA 6
Cel mai aproape de punctajul maxim se afla, dupa cum se vede, subiectii maturi, muncitorii. Acest lucru demonstreaza maturitatea in
gandire, implicarea lor in problemele cotidiene dar si identificarea cu realitatea inconjuratoare. Pe locul doi in ceea ce priveste
implicarea se situeaza subiectii de varsta a treia, pensionarii iar pe ultimul loc, cu un punctaj foarte scazut – adolescentii.

Raspunsurile la acesti doi itemi vin in ajutorul primei noastre ipoteze, pentru ca astfel se demonstreaza ca indivizii sunt direct
interesati de tot ceea ce are legatura cu existenta lor. Asumandu-si raspunderea pentru ceea ce se intampla in jurul lor, indivizii isi
asuma implicit raspunderea pentru existenta lor si pentru existenta umana in general.

Itemul nr. 10 are urmatorul continut:

Va rugam indicati cat de des ati intreprins fiecare din urmatoarele actiuni in ultimul an. Incercuiti raspunsul care vi se potriveste.

Raspunsurile sunt cotate astfel:

Neaplicabil- 0 puncte

Niciodata – 1 punct

Rar - 2 puncte

Uneori      - 3 puncte

Adesea     - 4 puncte

Foarte des – 5 puncte

Un subiect poate realiza un maxim de 60 de puncte iar minimul este 0. Intregul esantion poate atinge deci un maxim de 180 de puncte
iar minimul este tot 0.

Prelucrarea datelor ofera urmatoarea situatie:

FIGURA 7

In cazul acestui item, diferenta intre prima categorie de subiecti si celelalte doua diferenta este flagranta. In timp ce pensionarii obtin
152 de puncte si maturii 140 dintr-un maxim de 180 de puncte, adolescentii se plaseaza foarte aproape de minim, adica 24 de puncte.
procentajul este urmatorul:

Esantionul A: 13,33% din punctajul maxim (180 puncte)

Esantionul B: 77,77% .

Esantionul C: 84,44%.

Experienta de viata si varsta sunt factorii care conditioneaza realizarea acestor punctaje. De exemplu, una din afirmatiile itemului suna
astfel: “Am votat n candidat care lupta penru rezolvarea problemelor de mediu”. Subiectii esantionului A au raspuns in proportie de
100% “neaplicabil” pentru ca ei nu au votat niciodata neavand varsta necesara. Intrebarea aceasta a fost net favorabila pensionarilor,
pentru ca, datorita varstei, au avut ocazia sa voteze conform afirmatiei. La fel si cu afirmatia urmatoare: “Am economisit benzina
mergand pe jos sau cu bicicleta”. Adolescentii au raspuns “neaplicabil” in proportie de 93,33%.
Raspunsurile la acest item valideaza prima noastra ipoteza conform careia inteligenta ecologista si implicit inteligenta existentiala este
in concordanta deplina cu varsta. Cu cat inainteza in varsta, cu atat individul isi pune mai bine in valoare acest tip de inteligenta.

Itemii de la 11 la 41 sunt similari ca si cotare, de aceea ii vom analiza si interpreta impreuna.

Fiecare item consta in cate o afirmatie (vezi ANEXA 1) care are 5 variante de raspuns cotate dupa cum urmeaza:

AP (acord puternic)    – 5 puncte

A (acord) - 4 puncte

N (Nu stiu)                  - 3 puncte

D (dezacord)               - 2 puncte

DP(dezacord puternic)- 1 punct

Punctajul maxim pentru un subiect este de 151 iar pentu un esantion este de 4500; cel minim este de 31 pentru un subiect si de 930
pentru un esantion.

Dupa analizarea si prelucrarea datelor, rezultatele pentru acest segment al chestionarului sunt urmatoarele:
FIGURA 8

Este lesne de observat o relativa egalitate; acest lucru se datoreaza numarului mare de raspunsuri “acord puternic” cotate cu 5 puncte.
Astfel, dintr-un numar maxim de 930 de raspunsuri cotate cu 5 puncte pe care subiectii unui esantion le-ar fi putut da, situatia este
urmatoarea:

Esantionul A – 529 raspunsuri “acord puternic”

Esantionul B – 713 raspunsuri..

Esantionul C – 604 raspunsuri..

Prin urmare, putem observa ca si de data aceasta maturii sunt cei care se dovedesc a fi mai implicati in problemele contemporane ale
mediului. De asemenea, subiectii din cel de-al doilea esantion au dovedit ca inteleg cel mai bine sensul afirmatiilor din chestionar.

Diferentele de conceptii difera de la o grupa de varsta la cealalta, in functie de item. De exemplu, la itemul cu numarul 24 (Oamenii
vor invata in cele din urma destule despre modul in care functioneaza natura pentru a o putea controla) raspunsurile sufera variatii
semnificative de la un esantion la celalalt:

Acord Acord Nu stiu Dezacord Dezacord

puternic puternic
Esantion A
Esantion B
Esantion C

Dupa cum se poate observa, adolescentii sunt cei care, in cea mai mare parte, cred in momentul in care omul va stapani pe deplin
natura. Raspunsurile lor, in proportie de 90% sunt „acord puternic” si „acord”, in tip ce la celelalte esantioane aceleasi raspunsuri au o
marja de 60% respectiv 16,66%.

Grafic, raportul raspunsurilor la acest item arata astfel:

FIGURA 9

Se poate observa cu usurinta diferentele majore care exista intre raspunsurile celor trei esantioane de subiecti. Adolescentii se
dovedesc mult mai increzatori in capacitatea omului de a deveni stapanul mediului inconjurator, pe cand cei de varsta a treia sunt cum
nu se poate mai pesimisti. Dintre adolescenti, nici unul nu si-a exprimat dezacordul puternic, in timp ce dintre pensionari doar unul
singur s-a aratat ferm convins ca omul va ajunge sa cunoasca atat de bine natura incat sa o poata stapani.

O situatie aparte intalnim in cazul itemului 36 (Lucrul care ma preocupa cel mai mult este ca nu va fi suficient lemn pentru
generatiile urmatoare).

Adolescenti au ales, in proportie de 83,33% (25 de subiecti), varianta „dezacord puternic”, fapt ce denota dezinteresul lor total pentru
ce se va intampla in viitor din acest punct de vedere dar si absenta sau insuficienta valorificare a inteligentei existentiale. In schimb
subiectii de varsta a treia se dovedesc a fi foarte constienti si preocupati de soarta generatiilor urmatoare. Raspunsul lor arata ca ei isi
pun destul de des intrebari de genul: „Incotro se indreapta lumea contemporana?”, „Care este rolul nostru in Univers?”, etc.

Itemul 42 este unul foarte coplex: Oamenii din intrega lume sunt in general preocupati de problemele de mediu din cauza
consecintelor ce rezulta din vatamarea naturii. Oricum, oamenii au pareri diferite asupra acestor consecinte, raportate la
preocuparile lor. Va rugam sa evaluati urmatoarele afirmatii cu note de la 1 (deloc important) la 7 (importanta suprema) ca raspuns
la urmatoarea intrebare:
Sunt preocupat de problemele de mediu din cauza consecintelor lor asupra___________________

Plantelor

Mea

Umanitatii

Balenelor

Copiilor

Copacilor

Vietii marine

Viitorului meu

Pasarilor

Animalelor

Oamenilor din comunitate

Stilului meu de viata

Sanatatii mele

Generatiilor vitoare

Prosperitatii mele
Punctajul maxim pe care poate sa-l obtina un subiect este de 105 de puncte iar cel minim este 15 puncte. Un esantion poate obtine
intre 3150 (maxim) si 450 (minim) puncte.

Punctajul obtinut la acest item de fiecare esantion in parte este foarte apropiat:

FIGURA 10

Punctajul relativ mare obtinut de toate cele trei esantioane se datoreaza faptului ca subiectii sunt „bombardati” zilnic cu informatii
referitoare la schimbarile de clima si consecintele negative ale acestora asupra umanitatii, informatii privind dezastrele naturale care
au ca punct de pornire inconstienta omului.
Itemul 43 este unul cu reprezentare grafica, subiectilor li se cere sa aleaga , din sapte semne grafice, pe cel care ii reprezinta cel mai
bine: Va rugam sa incercuiti varianta de jos care descrie cel mai bine relatia Dvs.cu mediul natural. Cat de interconectati sunteti Dvs.
cu natura?

2) 3)

eu natura eu natura eu natura

eu

4) 5) 6)

 eu natura eu natura eu natura

7)
eu natura

Situatia raspunsurilor, pe esantioane, se prezinta astfel:

A
B
C
FIGURA 11

Dupa cum se vede, subiectii apartinand celui de-al doilea esantion sunt cei care se confunda cel mai tare cu natura. 13,33% din ei au
ales ultima varianta, comparativ cu 10% dintre adolescenti sau 6,66% dintre subiectii de varsta a treia.

Prima varianta, aceea in care intre om si natura nu se stabileste nici o legatura, a fost aleasa in proportie de 13,33% de catre primul si
al treilea esantion si in proportie de 10% de catre subiectii celui de-al treilea.

Rezultatele sunt relativ foarte asemanatoare, doar esantionul B se dovedeste a fi mai aproape de natura.

Acest lucru vine sa dovedeasca veridicitatea primei noastre ipoteze de lucru, conform careia inteligenta existentiala si inclusiv
inteligeta ecologica nu sunt conditionate in totalitate de varsta. Oameni de varste diferite sau oameni de aceeasi varsta gandesc si se
manifesta diferit din acest punct de vedere, fara a se supune unor standarde. Cultura fiecaruia, modul de viata, experienta acumulata,
toate acestea au un cuvant de spus.

Dezvoltarea inteligentei existentiale este determinata de potentialul biologic sau genetic al fiecarui individ , al accentului pus de o
cultura pe o activitate, al excelentei procesului de instruire si al motivatiei individului orice individ isi poate dezvolta aceasta
inteligenta daca este bine motivat, daca traieste intr-o cultura care pretuieste acea inteligenta si daca exista resurse umane si
artefactuale (de exemplu, texte, programe e calcuator, grupuri de studii) pe care le pot folosi.
 CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL DE CAFEA

1. Sunteţi amator/amatoare de băuturi calde? Î: introductivă

a) da b) aşa şi aşa c) nu R: scală cu variantă de mijloc

2. Consumați cafea? Î: filtru

a) da b) nu R: scală cu răspunsuri binare
(Dacă răspunsul este nu chestionarul se oprește.)

3. De ce consumați cafea ? Î: de tip "de ce?"

a) din obișnuință b) îmi place aroma c) pentru efectul energizat R: scală cu răspunsuri la alegere
d) pentru efectul digestiv e) alt motiv ............................

4. Alcătuiți un clasament de la 1 la 6 (unde 1 reprezintă "îmi place cel mai puțin", iar 6 Î: închisă precodificată multiplu
"îmi place cel mai mult") pentru următoarele mărci de cafea:
a) Amaroy R: scală cu ierarhizarea răspunsurilor
b) Doncafé
 c) Fort
d) Jacobs
e) Lavazza
f) Tchibo

5. Cumpărați cafea ambalată? Î: de trecere, bifurcată

a) da b) nu R: scală cu răspunsuri binare
(Dacă răspunsul este nu, se trece la întrebarea nr. 11)

6. Cât de des? Î: închisă precodificată multiplu

a) săptămânal b) de doua ori pe lună c) o dată pe lună R: scală cu răspunsuri multiple
d) mai rar de o dată pe lună

7. De unde cumpărați cafea ambalată? Î: închisă precodificată multiplu

a) supermarket b) hypermarket c) magazin de cartier d) benzinării e) alt loc...... R: scală cu răspunsuri la alegere

8. Cât de mult vă influențează prețul în luarea deciziei de cumpărare? Î: închisă precodificată multiplu
a) deloc b) foarte puțin c) puțin R: scală Lickert
d) mult e) foarte mult

9. Pe o scală de la 1 la 10 cât de mulțumit/mulțumită sunteți în ceea ce privește diversitatea Î: închisă precodificată multiplu
 mărcilor de cafea ambalată existente pe piață? (1 = foarte nemultumit/ă, 10 = foarte
mulțumit/ă)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 R: scală "o notă din 10"

10. Cât cheltuiți lunar pe cafea? Î: închisă precodificată multiplu

a) < 10 lei b) 10-20 lei c) 20-30 lei d) 30-40 lei e) >40 lei R: scală cu răspunsuri multiple

11. In ce locație consumați cel mai des cafea? Î: închisă precodificată multiplu
a) acasă b) la locul de muncă c) cafenea/bar d) restaurant R: scală cu răspunsuri multiple

12. Unii băutori de cafea sunt și fumători. Sunteți de acord cu introducerea legii Î: indirectă
antifumat în spațiile publice închise?
a) da b) nu c) nu știu / nu răspund R: scală cu varianta "nu știu"

13. Cu care dintre următoarele cuvinte asociați cafeaua? Î: de control

a) energie b) bună-dispoziție c) plăcere d) tabiet e) prieten R: scală cu răspunsuri la alegere

14. Sexul dumneavoastră: Î: de identificare, închisă precodificată

dihotomic
 a) M b) F R: scală cu răspunsuri binare

15. În ce categorie de vârstă vă încadrați? Î: de identificare

a) 18-25 ani b) 26-35 ani c) 36-50 ani d) peste 50 ani R: scală cu răspunsuri multiple
 

 Cafeaua este este foarte

indragita pentru savoarea
sa unica, gustul bogat si
confortabil,
pentruproprietatile ei
unice dar si
pentru efectul sau asupra
creierului care o
fac incomparabila cu nicio
altabautura, indiferent ca
este vorba de ceai verde,
ceai negru, maticha, mate
si lista poate
continua.Este, insa,
cafeaua buna pentru
sanatatea noastra?S-au
facut multe studii
referitoare la cafea,
multe contrazicandu-se
intre ele. De aceea a
devenit obautura destul
de controversata, oamenii
devenind confuzi cu
privire la beneficiile
acesteia.Eu insami, o
bautoare inraita de
cafea, am simtit ca nu
genereaza efecte
intocmai pozitive in corpul
meusi am decis sa renunt
la cafea. Dar inainte de
asta, am vrut sa ma
informez citind informatii
despreconsumul de cafea,
dar cantitatea de
informatie contradictorie
gasita pe internet, m-a
facut sa fiu si
maiconfuza.In general,
cafeaua este recunoscuta
pentru antioxidantii
continuti dar si pentru
efectul sau tonic
asupracreierului. Exista
un studiu publicat in New
England Journal of
Medicine care sustine
ca bautorii de
cafeatraiesc mai mult
decat cei care nu
consuma o asemenea
licoare, tocmai datorita
acestor antioxidanti.Pe
de alta parte, imaginile
RMN realizate inainte si
dupa o ceasca de cafea au
aratat o scadere
a fluxuluisanguin catre
creier cu 45%. Atunci
cand masurarea fluxului
de sange a fost si mai
precisa, ea a aratat
defapt cu 52% mai putina
cantitate de sange catre
creier, dupa doar o mica
cana de cafea.Alte studii
privind imagistica
creierului consumatorilor
de cafea cronici au aratat
ca acestia
prezintaaceeasi
degradare a creierului lor
ca alcoolicii cronici,
fumatorii de tigari, si
utilizatorii de
marijuana.Bobul de cafea
verde contine intre 6 si
10 procente polifenol
antioxidant, insa aceasta
cantitate scadeodata cu
temperatura de prajire.
 
Cafeaua prajita la 500
grade F (260 grade
Celsius) ramine aproape
inintregime fara
antioxidanti. In plus, in
timpul procesului de
prajire se formeaza,
Acrilamida care este o
substanţă potenţial
cancerigenă. Evident, cu
cât este prăjită mai mult,
cu atât este
mai periculoasă.
Ceincredere putem avea
in modul de preparare a
cafelei existente pe
piata?De asemenea,
cafeina stimuleaza
secretia hormonilor de
stres ( cum ar
fi epinefrina si
norepinefrina)care cresc
tensiunea arterial. Mai
mult decat atat, hormonii
de stres activeaza reactii
ale organismului
gen “lupta sau fugi”,
determinand organismu
l sa redirectioneze fluxul
sanguine de la sistemul
digestiv lamuschi. In
acest fel scaderea
fluxului de sange la nivelul
tractului gastro-
intestinal va incetini rata
deabsorbtie si va conduce
la indigestie.In plus,
epinefrina suplimentara
creste secretia
de gastrina a hormonului
gastric, care va
acceleraperistaltismul
gastric si hipersecretia
de acid gastric . Acidul
gastric suplimentar va
duce la chimul acidcare
ajunge in intestinal
subtire si cauzeaza o
problema
intestinala.Chiar doar o
ceasca de cafea va creste
aciditatea din organism
care in general este
destul de
crescutadatorita unei
alimentatii formata
preponderant din
alimente acide. Iar
aciditatea conduce la
proliferareacelulelor
canceroase din organism,
precum si la un mediu
propice pentru
dezvoltarea bacteriilor
sivirusurilor.Mai mult
decat atat cafeaua
creeaza dependenta,
bautorii de cafea
experimenteaza
simptomele unuisevraj
atunci cand renunta la
cafea: letargie, dureri de
cap,
iritabilitate, constipatie
si chiar insomn
Tehnologie Afaceri Referate Didactica Legislatie Familie
Acasa » didactica » didactica pedagogie
CERCETARE - MODALITATI DE DEZVOLTARE A CREATIVITATII ELEVILOR DIN ÎNVATAMÂNTUL PRIMAR

CERCETARE - MODALITATI DE DEZVOLTARE A CREATIVITATII

ELEVILOR DIN ÎNVATAMÂNTUL PRIMAR

CERCETARE - MODALITATI DE DEZVOLTARE A CREATIVITATII ELEVILOR DIN ÎNVATAMÂNTUL PRIMAR

MODUL DE ORGANIZARE SI METODOLOGIA CERCETARII

JUSTIFICAREA CERCETARII
 Powered By

Pause

Unmute

Loaded: 2.83%

Fullscreen

Avand in vedere transformarile din societate si, implicit, pe cele din sistemul de invatamant, se poate sustine ca metodele, modalitatile aduse in
discutie in prezenta lucrare au venit in intampinarea asteptarilor elevilor si cadrelor didactice deopotriva. Aceste metode pun accent pe
procesele cunoasterii (invatarii) si nu pe produsele cunoaster Ele sunt modalitati care ajuta elevul sa caute, sa cerceteze, sa gaseasca singur
cunostintele, informatiile pe care le va asimila pentru ca ii sunt utile, pentru ca-l intereseaza, sa afle singur solutii la probleme, sa prelucreze
cunostintele, sa ajunga la reconstituiri si la resistematizari de cunostinte. Sunt, cu alte cuvinte, metode si tehnici care il invata pe elev sa invete,
sa lucreze independent, dar si in echipa in scopul realizarii obiectivelor propuse, al elaborarii solutiilor.

Prezentul studiu s-a realizat tinind seama de aspectul formarii elevului ca viitor individ integrat intr-o societate activa, in continua schimbare,
globalizare, o societate care nu poate progresa fara gasirea unor solutii eficiente pentru problemele tot mai multe si mai dificile. Ori, tocmai
pentru rezolvarea acestor situatii, este necesar ca elevii nostri sa fie bine pregatiti, sa aiba capacitati si competente care sa-i ajute sa fie creativi,
sa fie activi si competitivi, fiecare la locul sau de munca sau in societate. Aceste competente, aceste calitati incep sa se formeze de timpuriu,
dezvoltandu-se permanent. Tinand cont de aceste aspecte, am incercat sa evidentiez prin cercetarea efectuata, impactul pe care il au aceste
metode, procedee, tehnici prezentate asupra gandirii divergente a elevilor, a imaginatiei creatoare si a atitudinilor creatoare ale elevilor, in
general. Trebuie insa precizat ca efectele formativ-educative ale invatamantului sunt in raport direct cu nivelul de angajare si participare
individuala si colectiva a elevilor in cadrul procesului de invatare si formare.
În educatie se vorbeste tot mai mult despre necesitatea realizarii acestor obiective majore, dar in practica lucrurile se misca destul de anevoios
in acest sens. Iata de ce am considerat ca un studiu pe aceasta tema, avand in vedere si experienta mea indelungata la caredra, ar fi binevenit.

Nu pot avea pretentia ca am adus o contributie majora in cercetarea propriu-zisa a creativitatii elevilor si nici ca as fi epuizat prezentarea
metodelor, procedeelor, tehnicilor care pot contribui la dezvoltarea creativitatii elevilor din invatamantul primar; dar pot confirma ca orice
stradanie in acest domeniu inseamna un pas inainte in formarea elevilor pentru integrarea lor cu succes in viata, in societate.

IPOTEZELE SI OBIECTIVELE CERCETARII

Avand in vedere caracterul constatativ – ameliorativ al cercetarii, IPOTEZELE calauzitoare au fost:

1. Daca se utilizeaza im mod frecvent metode activ-participative in cadrul activitatilor cu elevii din invatamantul primar se stimuleaza
dezvoltarea capacitatilor creative ale acestora.

2. Daca se asigura un climat favorabil unei conlucrari fructuoase elevi – institutor, se realizeaza o participare activa, constienta si creativa a
elevilor la activitatile instructionale.

3. Daca elevii au cunostinte, priceperi si abilitati solide intr-un domeniu, pot indeplini in mod creativ sarcini ce solicita utilizarea acestora intr-
o viziune cu totul deosebita.

4. Daca in activitatile cu elevii se utilizeaza in mod curent metode de invatare prin colaborare, se stimuleaza dorinta de a invata, curiozitatea
si initiativa de actiune creand conditii propice pentru dezvoltarea creativitatii acestora

În conformitate cu tema lucrarii si cu obiectivele calauzitoare, s-au stabilit urmatoarele OBIECTIVE ALE CERCETARII:

identificarea unor strategii eficiente de stimulare a potentialului creativ al elevilor si de invatare creativa;

surprinderea influentei climatului psiho-social favorabil manifestarii initiativei, prin valorificarea adecvata a interactiunilor dintre
participantii la activitatea de invatare;
 cunoasterea influentei evaluarii si recompensarii atat a rezultatelor activitatii, cat si a continutului, calitatii si a originalitatii procesului
invatarii;

determinarea cresterii nivelului performantei scolare prin dezvoltarea si implicarea fortei eului copilului in procesul de automotivare si
autoafirmare a personalitatii sale, prin participare activa si creativa la propria formare;

evidentierea rolului stimularii si valorificarii imaginatiei creatoare in cultivarea unui stil de gandire divergent, creativ;

insusirea si exersarea unor roluri si statute sociale de catre elevi.

2. MODUL DE ORGANIZARE SI METODOLOGIA CERCETARII

PERIOADA DE DESFASURARE A CERCETARII

Cercetarea s-a efectuat pe parcursul a 7 luni (octombrie 2008 – aprilie 2009) si s-a derulat in urmatoarele etape:

a) Etapa pregatitoare

A durat o luna, timp in care s-a stabilit tema, problema de cercetat, s-a realizat informarea si documentarea bibliografica asupra temei de
cercetat, studiul documentelor curriculare oficiale, precum si fundamentarea teoretica.

S-a realizat design-ul cercetarii: formularea ipotezelor, stabilirea obiectivelor, elaborarea unui proiect al cercetarii unitar si coerent, incluzand
crearea de materiale demonstrative necesare experimentului educational inclus in cercetare, exersarea noilor metodologii si comportamente si
buna cunoastere a subiectilor ce urmau sa fie implicati. S-au selectionat esantioanele, s-au inregistrat datele cu privire la variabilele implicate in
cercetare si s-a realizat o evaluare initiala a performantelor elevilor din cele doua esantioane.

b) Etapa experimentarii noilor metodologii in vederea optimizarii procesului de predare – invatare in directia dezvoltarii creativitatii elevilor
S-a desfasurat pe parcursul a 4 luni si s-au utilizat strategiile specifice dezvoltarii gandirii critice, invatarii prin colaborare, o gama larga de tehnici
si metode activ-participative de stimulare a imaginatiei si a creativitatii, adaptate la populatia scolara implicata in experiment.

La sfarsitul acestei etape s-a facut o evaluare generala a rezultatelor obtinute si s-au stabilit o serie de masuri pentru evitarea sau corectarea
unor disfunctionalitati aparute pe parcursul cercetar

c) Etapa aplicarii strategiilor corective si implicarii in cercetare si a altor categorii de cadre didactice ramase in expectatie

d)Etapa finalizarii cercetarii, a evaluarii performantelor obtinute si a stabilirii concluziilor finale cu privire la corectitudinea ipotezelor
sustinute si a demersurilor educationale realizate prin utilizarea modalitatilor de stimulare a potentialului creativ al elevilor.

LOCUL DESFASURARII EXPERIMENTULUI

Experimentul s-a desfasurat in 2 sali de clasa de la Colegiul National de Arta  ,, I.Vidu” Timisoara.

ESANTIONAREA

Avand in vedere obiectivele propuse s-a optat pentru urmatorul mod de esantionare: doua esantioane, unul experimental si unul de control.

Cercetarea s-a efectuat la nivelul claselor a III-a A si a III-a B de la Colegiul National de Arta ,, I.Vidu” Timisoara, elevii din aceste clase constituind
cele doua esantioane. Ele au cuprins in total 42 elevi, din care 24 fete- 57,11% si 18 baieti – 42,89%.

Esantionul experimental a fost constituit din 21 de subiecti, elevi ai clasei a III-a B, cu care s-a lucrat utilizand metode activ-participative si
realizand activitati cu un inalt potential creativ pe tot parcursul cercetar

Esantionul de control a fost format din 21 de subiecti, elevi ai clasei a III-a A de la aceeasi scoala. La nivelul acestui grup s-au utilizat cu
preponderenta alte metode decat cele activ-participative, precum si lectii si activitati obisnuite, in conformitate cu programa scolara.

Esantioanele au fost independente.

Colaboratorii implicati in cercetare

Pentru pastrarea nivelului stiintific si asigurarea corectitudinii tuturor testarilor, diagnosticarilor si actiunilor de cunoastere si implementare s-a
apelat la ajutorul specializat al psihologului scolar si al medicului generalist.

Conditii materiale

Pentru buna desfasurare a experimentului au fost puse la dispozitie 2 sali de clasa cu dotare acceptabila, in conformitate cu cerintele
programelor scolare si mobilier modular.

METODOLOGIA CERCETARII

Din dorinta de a surprinde cat mai multe din aspectele cheie ale procesului instructiv-educativ, a atingerii obiectivelor propuse initial si a
verificarii ipotezelor formulate, precum si in scopul analizei si al evaluarii cantitative si calitative cat mai corecte a rezultatelor obtinute, am
utilizat urmatoarele metode si strategii si am aplicat urmatoarele probe:

METODE DE INVESTIGARE

Studiul materialelor bibliografice;

Observatia

in cadrul lectiilor;

in cadrul activitatiloe extrascolare;

Convorbirea

cu elevii;
 cu invatatorii;

Testul

Test de limbaj;

Test de atitudini creatoare;

Test de creativitate;

Test pentru gandire divergenta;

Test pentru originalitate;

Test pentru fluiditate;

Test pentru flexibilitate;

Experimentul pedagogic;

Chestionarul;

Metoda cercetarii produselor activitat

PREZENTAREA METODELOR SI A PROBELOR APLICATE

1. Studiul materialelor bibliografice

În vederea aprofundarii temei de cercetare si a delimitarii cadrului conceptual s-au utilizat numeroase materiale documentare si demonstrative,
s-a consultat un numar important de lucrari si studii in domeniul creativitatii si in domenii colaterale.
2. Observatia

Prin intermediul observatiei am urmarit:

Integrarea socio-afectiva a copilului in colectivul clasei;

Relatia elev-invatator, elev- profesor de religie, engleza, bibliotecar;

Gradul de participare a elevilor la activitati: (cu interes, curiozitate, placere, bucurie, cooperare, sinceritate, indiferenta, suspiciune,
ostilitate);

Sensibilitatea fata de frumos, responsabilitatea, spontaneitatea;

Capacitatea de a comunica, de a coopera, de a ajuta;

Trasaturi de personalitate: temperament (exteriorizat, echilibrat, interiorizat); gradul de emotivitate (foarte emotiv, emotiv, indraznet).

3. Convorbirea

S-a desfasurat pe doua planuri:

Convorbirea cu elevii

Sub forma unor discutii individuale, libere sau dirijate, permitand obtinerea unor informatii si date subtile si spontane despre atitudinea
fata de colegi, interesele, trebuintele, preferintele, motivele unor conduite, opiniile si convingerile elevului, despre gradul de
dificultate a sarcinii de invatare, nivelul si calitatea performantei, gradul de satisfactie;

Focus-grup – in urma caruia s-au obtinut pareri, aprecieri ale grupului in legatura cu trairile, satisfactiile, preferintele pentru anumite
tipuri de activitati, proiecte de viitor, comparatii si critici constructive in legatura cu activitatile vizate .
Convorbirea cu invatatorii a vizat obtinerea unor date cu privire la convingerile, atitudinea, interesul pentru dezvoltarea creativitatii la elevii din
invatamantul primar, la problemele cu care se confrunta in aceasta activitate, dar si la opiniile lor in legatura cu elevii creativi, cu
comportamentul acestora.

4. Testul

Testul de limbaj a urmarit:

corectitudinea aspectului fonematic;

dezvoltarea vocabularului;

nivelul exprimarii orale;

usurinta de comunicare cu cei din jur;

intelegerea mesajului conversatiei si corectitudinea raspunsului;

formularea de intrebari corecte raportate la situatia concreta in discutie.

Pe langa exercitii de comunicare verbala, am utilizat fise care au permis fiecarui elev sa execute o munca independenta adaptata posibilitatilor
sale individuale, combinand moduri diferite de formulare a cerintelor care au relevat: capacitatile, interesele si aptitudinile elevului, gradul de
originalitate, progresul inregistrat de la o etapa la alta a experimentului.

Test de atitudini creatoare

În cadrul acestui test elaborat de Anca Munteanu, s-au avut in vedere zece trasaturi determinante in cadrul atitudinii creatoare. Acestea sunt
urmatoarele:

receptivitate si interes pentru tot ce apare nou,chiar daca nu este un domeniu legat direct de cerintele scolii;
 independenta si nonconformism in gandire si actiune;

preferinta pentru rezolvarea problemelor complexe;

capacitatea de a-si asuma riscul in sustinerea si promovarea ideilor originale ( proprii sau ale altora);

perseverenta si rezistenta la eforturi prelungite si insuccese;

sensibilitate si profunzime in trairi;

capacitate de a recepta si cultiva umorul;

incredere in fortele proprii;

prestigiu in colectiv (bazat pe calitatile personale si nu neaparat pe rezultatele scolare);

valoarea atitudinala a personalitat

Aceste atitudini au fost cuantificate in zece intrebari cu raspuns scalat pentru a vedea intensitatea respectivei trasaturi in personalitatea elevilor
celor doua grupuri. Chestionarul realizat este prezentat in Anexa 1.

Test de creativitate

Testul de creativitate elaborat de M. Garboveanu si A. Onofrei, este o proba generativ-metaforica cu dimensiuni creativ-literare. S-au
ales in acest scop 4 cuvinte ( apa, aer, foc, soare), elevii avand sarcina sa elaboreze cat mai multe intrebari-problema care-i preocupa
in legatura cu cele 4 notiuni (cuvinte alese). Testul a fost aplicat individual, timpul fiind nelimitat, iar cuantificarea a fost numerica.
(Anexa 2.).
 ,,Ruleta afectelor” – a constat in crearea unei povestiri pe baza figurilor ,,Smile” prezentate intr-o anumita ordine, cu trecerea dintr-o
stare afectiva in urmatoarea, elevii trebuind sa gaseasca succesiunea de fapte, intamplari care sa conduca la aceste trairi afective.
(Anexa 3). Testul s-a aplicat individual, timp nelimitat.

Test adaptat dupa J.W. Getzels si P.W. Jackson constand in compunerea unei probleme dupa un exercitiu dat. (Anexa 4). Test aplicat
individual, timp de lucru: 30 minute.

Test pentru gandire divergenta

Cunoscut fiind faptul ca gandirea divergenta poate fi studiata pe trei coordonate (originalitate, fluiditate si flexibilitate) – rezultand un factor
esential in ceea ce priveste creativitatea, am aplicat trei teste pentru cele trei coordonate precizate anterior:

Test pentru originalitate – S-a ales o adaptare dupa bateria Minnesota numit ,,testul consecintelor” – test verbal- in care li se cerea
elevilor sa-si imagineze ce s-ar intampla daca n-ar mai fi apa. Testul s-a aplicat individual, timpul fiind nelimitat. (Anexa.5).

Test pentru fluiditate – S-a optat pentru o adaptare dupa bateria lui Guilford, ,,testul utilizarilor neobisnuite”, sarcina elevilor fiind sa
gaseasca cat mai multe utilizari pentru ,,o floare”. Testul s-a aplicat individual, timpul fiind limitat : 10 minute. (Anexa 6).

Test pentru flexibilitate – Pentru studiul flexibilitatii s-a ales tot o adaptare dupa Guilford - ,,testul enumerarilor de cuvinte”- un test
verbal cu timp limitat, cerinta adresata elevilor fiind sa enumere cat mai multe cuvinte care incep cu ,,s” si se termina cu ,,a”. (Anexa
7).

5. Experimentul pedagogic

Metoda de baza in prezenta cercetare a constituit-o experimentul pedagogic, care presupune declansarea, provocarea intrarii in functiune a
fenomenului cercetat, respectiv, stimularea creativitatii elevilor prin strategii diverse. Are un grad de precizie mult mai mare decat observatia,
deoarece implica varierea conditiilor de desfasurare a fenomenelor investigate si controlul unor variabile.
Experimentul efectuat este natural pentru ca s-a desfasurat in cadrul obisnuit de viata scolara; este constatativ, inregistrand, consemnand
situatia existenta la un moment dat (la inceputul experimentului, pe parcurs si la finalul cercetarii); formativ- introduce ,,factori de progres”-
( Zlate M., 2005, pag.9-10) -strategii didactice, metode activ-participative si urmareste efectele produse asupra subiectilor cercetati: stimularea
imaginatiei creatoare, a gandirii divergente, a creativitatii elevilor.

Variabilele:

independente – metode activ-participative, strategii didactice, modalitati aplicate in scopul dezvoltarii creativitatii elevilor;

dependente – reactiile, comportamentele subiectilor, efectele privind manifestarile creative care sunt dependente de variabilele
independente.

6. Chestionarul

S-au aplicat chestionare cu raspunsuri mixte, atat elevilor, cat si invatatorilor, in scopul completarii datelor culese prin intermediul convorbirii si
a observatiei in legatura cu tema aflata in cercetare. Toate etapele in derularea aplicarii chestionarului s-au desfasurat conform metodologiei
cunoscute si cu respectarea conditiilor standard. Aceste chestionare sunt prezentate in Anexele 8 si 9.

7. Metoda cercetarii produselor activitatii

Prin cercetarea produselor realizate de elevi ( compuneri, poezii, desene, teste la diferite discipline, probleme compuse de elevi si rezolvari
inedite de probleme, portofolii, lucrari colective, obiecte obtinute in cadrul activitatilor practice si la abilitati practice etc.) am putut constata
nivelul cunostintelor, priceperilor, abilitatilor si competentelor elevilor din cele doua esantioane. S-a putut observa gradul de originalitate,
bogatia de idei, imaginatia creatoare in utilizarea materialelor si realizarea produselor precum si date despre lumea lor interioara .Exemple de
astfel de produse realizate de elevi sunt prezentate in Anexele 10, 11, 12.

METODE DE CUANTIFICARE, MASURARE SI PRELUCRARE A DATELOR

Metoda ordonarii;
 Metoda compararii perechilor;

Metoda grupelor echivalente;

Analiza;

Sinteza;

Deductia;

Analogia;

Clasificarea;

Metode matematico-statistice (rapoarte, procente, media aritmetica)

METODE DE PREZENTARE A REZULTATELOR OBTINUTE

Tabele;

Grafice;

Diagrame;

Histograme.

Datorita faptului ca aceste metode sunt arhicunoscute, ca si toate formulele, am considerat ca nu este necesara prezentarea lor.

Ele vor aparea pe parcursul lucrarii la momentul potrivit.

3. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR
Avand in vedere caracteristicile psiho-fizice al elevului din invatamantul primar, prezentate in cap. I.4., redam in continuare tabelul si graficul ce
prezinta repartizarea pe varste a elevilor din cele doua grupuri: grupul experimental si grupul de control.

Tabelul nr. 1. Repartitia pe varste a elevilor claselor a III-a

Clasa Nr. elevi 8 ani 9 ani 10 ani

a III-a A
a III-a B
Total

Diagrama nr. 1.

La inceputul lunii octombrie 2008 am selectat, construit si aplicat probe celor 42 elevi din clasele a III-a A si B in vederea evaluarii potentialului
lor creativ, atat la Limba si literatura romana, cat si la Matematica.
Testul la Limba si literatura romana a continut tipuri de exercitii pentru pregatirea activitatii de compunere:

elemente de constructie a comunicarii (tipuri de propozitii, semne de punctuatie);

copiere selectiva si creatoare;

completare de texte lacunare;

dictare;

autodictare selectiva;

transcriere creatoare;

alcatuire de texte scurte (logice, inchegate, cu cuvinte de sprijin, urmata de alegerea unui titlu potrivit).

Testul la Matematica a continut exercitii de aflare a numerelor necunoscute ce constituiau termeni pentru exercitiile urmatoare, exercitii cu
rezultate surpriza, precum si rezolvarea (pe doua cai, prin metode euristice) a unei probleme, completarea intrebarii urmata de rezolvare,
schimbarea datelor in functie de cerinte etc.

Tabelele centralizatoare cu rezultatele obtinute la testele de evaluare initiala sunt prezentate in continuare:

Tabelul nr. 2. Rezultatele obtinute la evaluarea initiala la Limba romana

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient

a III-a A
 a III-a B

Diagrama nr. 2.
Diagrama nr.3.

Tabelul nr. 3. Rezultatele obtinute la evaluarea initiala la Matematica

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient

a III-a A
a III-a B

Diagrama nr. 4.
Diagrama nr. 5.

Pe baza acestor rezultate, am conceput un model de activitati instructiv-educative centrat pe dezvoltarea gandirii divergente, a imaginatiei
creatoare, utilizand strategii cu sporite valente creative.

În cele ce urmeaza voi prezenta selectiv aceste strategii utilizate la clasa a III-a B, respectiv, grupul experimental.

În primul rand este vorba de relatia dintre cunoastere si actiune, de faptul ca orice progres in cadrul cunoasterii contine in el elemente de
creatie, care, chiar daca nu sunt vizibile, masurabile, se concretizeaza in cultivarea unor capacitati. Ca urmare, am cautat sa creez o atmosfera
propice invatarii prin descoperire, prin colaborare si am organizat in asa fel activitatile didactice, incat sa asigur participarea activa a elevilor la
actul de invatare. În acest scop am introdus o gama larga de jocuri didactice, dramatizari, joc de rol, concursuri pe diverse teme, mini-procese
literare – in cadrul carora elevii au putut sa-si sustina punctele de vedere, sa argumenteze sau sa contraargumenteze, sa compare, sa
interpreteze date, sa improvizeze – apeland la imaginatie, gandire, perspicacitate; aceste tipuri de activitati i-au mobilizat, trezindu-le dorinta de
a se pregati, informa mult mai bine pentru urmatoarele activitati.

Relatia invatator – elevi in conditiile prezentate anterior, a devenit una de colaborare, invatatorul incurajandu-i pe copii, intervenind atunci cand
erau in impas sau cand cereau ajutor, dirijand din umbra demersurile, organizand impreuna cu copiii, democratic, activitatile. Treptat, elevii au
inceput sa colaboreze tot mai eficient si in cadrul echipelor, sa-si distribuie sarcini si roluri in functie de preferinte, abilitati – toate acestea in
favoarea succesului grupului din care faceau parte. Mai mult decat atat, au inceput sa-si ajute colegii care intampinau greutati la matematica,
exersand impreuna in pauze, ajutandu-i – dupa modelul oferit de invatator – sa creeze probleme simple dupa exercitii date, activitate cu un inalt
nivel creativ, dar care are la baza un algoritm bazat pe analiza si sinteza a exercitiului dat.

În cadrul lectiilor de Stiinte ale naturii i-am incurajat sa adreseze intrebari, sa fie activi atat in actiunea de completare a coltului viu al clasei, cat si
in ingrijirea acestuia si sa se informeze din diverse surse bibliografice, indicate sau nu, inclusiv de pe internet, demers ce a antrenat si unii parinti-
ceea ce a sporit interesul copiilor – apoi sa completeze cunostintele din cadrul lectiilor prezentand cele aflate prin efort propriu (efortul fiindu-le
rasplatit cu un calificativ F.B.). Efectuand diverse experimente, interesul si dorinta de participare a elevilor la construirea propriilor cunostinte,
competente a sporit, deseori venind unii dintre ei cu propuneri de noi experimente si cu materialele necesare, ca impreuna cu colegii
sa ,,descopere” noi elemente interesante despre lumea inconjuratoare. Mai mult decat atat, pentru a avea posibilitatea sa raspund dorintelor si
intereselor manifestate de copii, am propus ca disciplina optionala ,,Curiozitati din lumea inconjuratoare”, dupa ce in anii precedenti am optat
impreuna cu copiii si parintii pentru disciplina optionala ,,Teatru pentru copii”.

Acest optional i-a ajutat sa-si dezvolte creativitatea, alaturi de alte discipline, prin interpretarea unor roluri, prin recitari expresive, prin vizionari
de spectacole – consolidand priceperile si deprinderile formate prin lectiile de Limba si literatura romana. Toate acestea au fost remarcate in
cadrul unor serbari, spectacole si chiar in cadrul unor ,,Auditii muzicale instrumentale” – tinand cont de specificul scolii noastre, stimulandu-i in
acest sens, astfel incat pregatirea individuala sustinuta sa duca la participarea cu succes si in numar mare la Concursuri, Festivaluri muzicale si
Olimpiade (10 elevi din totalul de 21 au obtinut premii si mentiuni la astfel de manifestari in acest an scolar). Au participat in numar mare si la
Concursul International de Matematica Aplicata ,,Cangurul”, obtinand de asemenea rezultate bune si foarte bune, aceasta fiind o dovada in plus
ca perseverenta, perspicacitatea, gandirea divergenta – necesare in rezolvarea tipurilor de exercitii si probleme propuse in cadrul concursului
amintit – caracterizeaza pe majoritatea elevilor clasei aflate in studiu, cu atat mai mult cu cat pregatirea s-a facut prin munca independenta,
invatatorul dand indicatii doar in situatiile in care a fost solicitat.

În orele de Educatie plastica si Abilitati practice, dupa mai multe etape de formare a unor priceperi si deprinderi, de prezentare a unor tehnici
de lucru si a unor obiecte, lucrari realizate, dar si de discutii privind gama larga de materiale ce pot fi utilizate, elevii au realizat lucrari individuale
sau colective deosebite, manifestandu-si priceperea, dar si imaginatia creatoare si originalitatea, prin care au reusit - utilizand diverse materiale
din natura sau reciclabile- sa obtina obiecte cu valoare estetica ce infrumuseteaza sala de clasa, sau care au constituit decorul in cadrul serbarilor
scolare. Chiar si teme din cadrul disciplinei Limba si literatura romana au fost realizate ca adevarate ,,opere de arta”: Afisul, Felicitarea, Invitatia
– fiind tot atatea ocazii de a-si pune in valoare priceperea, imaginatia, talentul, inspiratia- lucrand individual sau in echipa. Astfel de creatii
plastice sunt prezentate in Anexa 11.

În cadrul Curriculum-ului National, literatura, gramatica si compunerea nu mai sunt considerate ,,discipline separate de studiu”, ci se studiaza
integrat in cadrul orelor de Limba si literatura romana. Astfel, in ceea ce priveste compunerea apar doar lectii speciale pentru formarea si
dezvoltarea deprinderilor, capacitatilor si competentelor de scriere si exprimare corecta, care apartin domeniului complex numit comunicare. Cu
toate acestea, orele de compunere continua sa prezinte acelasi mare interes pentru cadrele didactice datorita importantei majore pe care
acestea le au in realizarea obiectivelor cadru si de referinta stabilite de noua programa.

Valoarea lectiilor de compunere consta, in primul rand, in faptul ca ofera conditii optime pentru punerea elevilor in situatia de a exersa in mod
sistematic actul exprimar Activitatea elevilor la aceste lectii angajeaza in mod evident capacitatea lor intelectuala si de creatie. În acest
sens, Miclea M. (1999) preciza:

,,În timp ce aptitudinile intelectuale, aptitudinile speciale si strategiile gandirii (cu deosebire cele euristice) reprezinta instrumentul creativitatii,
factorii motivationali si atitudinali constituie factori dinamizatori, iar insusirile temperamentale reprezinta componente esentiale ale stilului
creativ.”

Ca urmare, in luna marie 2009, s-a mai efectuat o testare a celor doua esantioane (clasele a III-a A si a III-a B – adica 42 elevi). Testul a constat in
realizarea unei compuneri cu titlul ,, O zi de neuitat”.

S-a urmarit:

ordinea logica a continutului;

selectarea adecvata a faptelor, intamplarilor;

finetea observatiilor;

lungimea textului;
 expresivitatea limbajului;

insotirea compunerii cu desene ilustrative;

originalitatea comunicarii prin cuvant si desen.

Redam o compunere a subiectului M.I. apartinand grupului experimental:

,,Era dimineata. Soarele rosu si luminos rasarise deja. La scoala se auzeau chiote de bucurie. Toti eram nerabdatori sa pornim. În sfarsit in
autocar si la drum! Deoarece drumul a fost lung, ne-am amuzat cantand cantece despre vacanta.

La Resita am facut un popas scurt, dupa care am vizitat Muzeul de locomotive vechi. Apoi am plecat mai departe spre munte.

În timp ce ne pregateam sa ne apropiem de baraj, doamna ne-a spus ca este periculos sa mergem asa aproape. Noi am ascultat povata ei. Am
privit cum totul se oglindea in apa cristalina.

Am reluat drumul spre varf. Din autocar se vedea covorul verde al ierbii, dar si padurile ce goneau parca, intrecandu-se cu autocarul.

Cand am ajuns, am coborat si nu stiam ce sa facem mai intai: sa mancam bunatatile pregatite de mamele noastre, sau sa ne rostogolim prin
iarba, sa alergam pe saturate, sa urmarim veveritele sau sa observam melcii si broscutele Parea o lume de basm.

Am facut scurte drumetii la biserica din varful muntelui, apoi pe varful Gozna.

La un moment dat a aparut un iepuras. S-a oprit o clipa din goana, parca intrebandu-ne:

- De ce tulburati linistea padurii ?

Vazand ca nu primeste nici un raspuns, nu a mai stat pe loc. Avea alte treburi urgente de rezolvat.
Noua ne-a placut foarte mult excursia. De aceea am hotarat ca in fiecare an sa facem cate o mica excursie, in care sa vizitam multe locuri
necunoscute, dar interesante! A fost cu adevarat o zi de neuitat!”

Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

Tabelul nr. 4. Rezultatele obtinute la testul de compunere

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient

a III-a A
a III-a B

Diagrama nr. 6.
Diagrama nr. 7.

S-a constatat:

dezvoltarea campului imaginatiei creatoare;

intelegerea, realizarea si utilizarea creatoare a imaginilor artistice;

sporirea gradului de motivatie intrinseca si a dorintei de autoafirmare.

De remarcat ca subiectele alese de elevi pentru alcatuirea compunerilor se incadreaza intr-un camp larg ce merge de la intamplari petrecute
intr-un cadru natural deosebit de pitoresc, autohton sau exotic, pana la intamplari ce tin de S.F., de genul unor ,,treceri in lumea virtuala din
interiorul calculatorului”, ori a intalnirii cu extraterestr Nu lipsesc nici ,,salamandrele vorbitoare” ori dragonii, dar, ceea ce caracterizeaza toate
compunerile este finalul fericit, in care rezolvarea ,,conflictului” consta tocmai in triumful binelui asupra raului, de orice natura ar fi acesta, exact
ca in basmele cu Fat-Frumos.

Preferinta unor elevi pentru crearea versurilor, asa cum a reiesit si din chestionarele completate de ei, s-au materializat in poezii precum cele ce
vor fi redate in continuare, poezii ce pot marca inceputul unei vocatii poetice, sau pot fi doar simple exercitii de gasire a unor rime:

,, Toamna ceru-i innorat, 

Pasarelele-au plecat,

Iar copaci cu crengi pustii

Plang cu frunze aur..” (G.M.)

,,Vrabiuta mica, mica

Sta frumos pe ramurica.

Ar fugi, insa i-e frica

Sa n-o vada o pisica!

S-a gandit ca

Daca are aripioare

Ar putea zbura!

Si-a zburat spre zarea mare” (V.R.)

Dupa o saptamana s-a efectuat o testare la matematica. Aceasta a constat in compunerea unei probleme pe baza unui exercitiu dat –
cuprinzand ordinea efectuarii operatiilor si paranteze- un exercitiu mai complex, care solicita efort intens de gandire logica si capacitati de
analiza, sinteza, comparare, ca apoi sa realizeze sarcina de lucru. Acest test e prezentat in Anexa 13.

Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul si diagramele ce urmeaza:

Tabelul nr. 5. Rezultatele obtinute la testul de matematica

 Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient Insuficient
a III-a A
a III-a B

Diagrama nr. 8.

Diagrama nr. 9.
Din convorbirea cu invatatorul clasei a III-a A, ai carei elevi au constituit esantionul de control, a reiesit ca, din diverse motive, nu s-a exersat
compunerea de probleme pe baza unor exercitii cu mai mult de una-doua operatii de ordinul I. Ca urmare, elevii nu au avut cunostintele
necesare si capacitatea sa analizeze suficient de bine exercitiul dat, ceea ce a dus la incapacitatea de a compune corect problema.

La finalul etapei de experimentare a aplicarii strategiilor de dezvoltare a creativitatii, in cadrul evaluarii rezultatelor obtinute, s-au aplicat  teste
de creativitate adaptate nivelului elevilor din clasele a III-a.

Test de atitudini creatoare

Rezultate grup Media aritmetica grup Rezultate grup de Media aritmetica grup
experimental experimental control de control
88 64

S-a calculat media aritmetica a fiecarui grup ( grup experimental si grup de control), obtinandu-se urmatoarele rezultate:

Media aritmetica:

88

o                                        grup experimental: m.a.= — = 4,19

o                                                                                   21

o                                                            64

o                                        grup de control: m.a.= — = 3,04
o                                                            21

Histograma nr. 1.

Grupul de control a obtinut media 3,04 (m.a. =64 : 21 = 3,04)

Grupul experimental a obtinut media 4,19 ( m.a.=88 : 21= 4,19).

S-a constatat, comparand cele doua rezultate, ca exista o diferenta semnificativa intre cele doua medii aritmetice obtinute, ceea ce conduce la
concluzia ca aceasta diferenta nu e intamplatoare, ci se datoreaza utilizarii cu precadere a strategiilor activ-participative in scopul dezvoltarii
creativitatii esantionului experimental.

Test de creativitate – in urma evaluarii rezultatelor s-a obtinut urmatorul rezultat: media aritmetica a grupului experimental a
fost 20,9 (m.a.=438,9 : 21= 20,9), iar media aritmetica obtinuta de grupul de control a fost 15,3 (m.a.= 321,3 : 21 = 15,3).
Avand in vedere ca elevii din esantionul experimental au formulat mult mai multe ,,intrebari-problema” in legatura cu notiunile (cuvintele) date,
iar diferenta dintre cele doua medii este semnificativa, se poate concluziona ca diferenta nu este intamplatoare.

Test de gandire divergenta

Cunoscut fiind faptul ca cele trei coordonate ale gandirii divergente sunt originalitatea, fluiditatea si flexibilitatea, au fost concludente
rezultatele celor trei teste pentru gandire divergenta aplicate. Astfel, analiza statistica a rezultatelor a dovedit ca cele trei ipoteze referitoare la
originalitate, fluiditate si flexibilitate, la gandirea divergenta intr-o expresie, au fost semnificative, asadar diferentele dintre mediile aritmetice ale
celor doua grupe nu s-au datorat intamplarii in nici una din cele trei situat

Elevii clasei a III-a B (grup experimental) comparativ cu cei ai clasei a III-a A (grup de control) au dovedit in plus originalitate (au gasit mai
multe efecte ale situatiei in care n-ar mai fi apa), au dovedit in plus fluiditate (gasind mai multe intrebuintari pentru floare) si au dat dovada
de flexibilitate in gandire (au enumerat mai multe cuvinte ce incep cu „s' si se termina cu „a'). Aceste trei coordonate ale gandirii divergente s-au
accentuat si datorita utilizarii cu preponderenta a strategiilor cu un pronuntat caracter stimulativ al creativitatii la nivelul grupului experimental in
decursul anului. Solicitandu-i pe elevi in procesul instructiv-educativ mai mult, invatandu-i sa invete cu ajutorul tehnicilor amintite, acestia au
castigat prin dezvoltarea gandirii lor divergente a carei importanta se va concretiza in multe din actiunile pe care le vor desfasura.

Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

Originalitate:

Media aritmetica a grupului experimental: m.a.=144,9 : 21 = 6,9;

Media aritmetica a grupului de control : m.a. = 94,5 : 21 = 4,5.

Fluiditate:

Media aritmetica a grupuli experimental: m.a. = 123,9 : 21 = 5,9;

 Media aritmetica a grupului de control: m.a. = 79,8 : 21 = 3,8.

Flexibilitate:

Media aritmetica a grupului experimental: m.a. = 77,7 : 21 = 3,7;

Media aritmetica a grupului de control: m.a. = 50,4 : 21 = 2,4.

,,Ruleta afectelor”

În urma evaluarii povestirilor create s-au constatat urmatoarele: elevii din esantionul experimental au realizat texte bogate in idei, in
concordanta cu starile afective indicate de figurile Smile, avand o exprimare clara, corecta si expresiva, dar si presarata cu interjectii si onomatopee
si vadind un accentuat simt al umorului, caracteristic copiilor ce actioneaza liber, fara inhibitii si prejudecati. Dialogurile dintre personaje
demonstrau o buna capacitate de comunicare, de intelegere a realitatii si de raportare la situatii concrete. N-au lipsit nici teme inspirate dintr-o
lume ireala, a personajelor supranaturale sau a celor nonconformiste.

Paleta trairilor afective manifestate fata de personajele aflate in diferite situatii s-a dovedit a fi una bogata, mergand de la empatie,
intelegere, la ironie si critica.

Calificativele obtinute de cele doua esantioane sunt prezentate in tabelul si diagramele urmatoare:

Tabel nr. 6. Rezultatele evaluarii povestirilor create

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient

a III-a A
a III-a B
Diagrama nr. 10.

Diagrama nr. 11.

Chestionarele completate de invatatori

Numarul chestionarelor completate: 16.

Raspunsurile au scos in evidenta urmatoarele aspecte:

Cele mai eficiente lectii:

Lectii clasice, bazate pe explicatie, demonstratie si exercitiu - 4 (25%)

Lectii moderne in care predomina metode activ-participative-  8 (50%)

Lectii in cadrul carora elevii pot propune teme, pot adresa intrebari- 2 (12,5%)

Alte tipuri (combinate) - 2 (12,5%)

Caracterizarea elevilor care manifesta un grad sporit de imaginatie si creativitate:

Foarte activi - 10 (62,5%)

Nonconformisti - 6 (37,5%)

Preocuparea pentru stimularea creativitatii elevilor:

În mare masura- 10 (62,5%)

În foarte mare masura, considerand aceasta ca pe un obiectiv major in cadrul lectiilor – 6 (37,5%)

Proiectarea lectiilor si a activitatilor cu grad sporit de creativitate se bazeaza pe:

Propria gandire, imaginatie (creativitate), experienta -  14

Material bibliografic -  8
 Cunostinte, abilitati acumulate in cadrul cursurilor de perfectionare ori al schimburilor de experienta -  8

(Nota: Majoritatea invatatorilor au ales cel putin doua surse.)

Pentru ca in invatamantul primar sa se puna un accent sporit pe dezvoltarea creativitatii elevilor este necesar:

Cursuri de perfectionare -  4

Publicatii, culegeri care sa vina in sprijinul invatatorilor -  8

Revizuirea programelor scolare si a manualelor -  10

(Nota: Majoritatea invatatorilor au optat pentru cel putin doua raspunsuri.)

În cadrul convorbirii cu invatatorii s-au conturat urmatoarele opinii in ceea ce priveste imaginea elevului ideal vazuta

de educator. Aceasta presupune ca elevul sa-si manifeste interesul si curiozitatea, sa aiba pasiuni, sa participe activ la propria formare, sa se
angajeze permanent intr-un dialog - chiar polemic, dovedind ca gandeste personal, sa-si demonstreze inventivitatea, spiritul creativ in diverse
situatii, sa stie ce vrea, sa fie independent, sa aiba curajul propriei opinii si fermitatea optiunii, sa se stapaneasca, sa respecte opiniile altora, sa
aiba un ideal de viata care sa nu se confunde cu o tinta concreta de realizare materiala (cariera, masina), sa-si iubeasca din convingere familia,
scoala, locul natal.

Chestionarele completate de elevi au evidentiat urmatoarele aspecte:

Numarul chestionarelor completate : 42 (21+21)

Esantionul experimental:

Tipul de lectie preferat:

 Învatatorul explica totul,iar elevul memoreaza si reproduce cunostinte- 4 (19,4%)

Elevul participa cu pareri, idei, actiuni proprii - 3 (14,2%)

Descoperirea noului prin experimente si lucrari practice - 11 (52,2%)

Deschise intrebarilor, propunerilor elevilor, prezentarii unor materiale-3 (14,2%).

Preferinta pentru modul de lucru:

Individual - 4 (19,5%)

În echipa cate doi - 3 (14,2%)

În grup (4 – 5 elevi)- 14 (66,3%)

Obiectul de invatamant preferat:

Parerile cuprind aproximativ in procente egale toate disciplinele studiate in clasa a III-a.

Preferinta pentru tipuri de rezolvare a problemelor :

Metode cunoscute, invatate - 7 (33,3%)

Metode euristice -  6 (28,4%)

Compunere de probleme pe baza ex. date- 6 (28,4%)

Completarea intrebarii si rezolvare -  2 (9,5%)

Alte preferinte:

Desen din imaginatie- 56%, comparativ cu cei ce prefera colorarea unor desene schitate;

Ascultarea unor povesti noi – 67% , ceilalti preferand sa schimbe finalul cunoscut deja ;

Alcatuirea unor texte interesante, cu expresii frumoase– 52,2 % (11 elevi)

Compunerea versurilor – utilizand cuvintele de sprijin in acest scop- 23,8% (5 elevi)

Alcatuirea de propozitii cat mai simple – 23,8% (5 elevi).

Esantionul de control:

Tipul de lectie preferat:

Învatatorul explica totul,iar elevul memoreaza si reproduce cunostinte- 8 (37,8%)

Elevul participa cu pareri, idei, actiuni proprii -  6 (28,4%)

Descoperirea noului prin experimente si lucrari practice - 7 (33,3%)

Deschise intrebarilor, propunerilor elevilor, prezentarii unor materiale- 0

(0 %).

Preferinta pentru modul de lucru:

Individual - 11 (52,2%)
 În echipa cate doi - 6 (28,4%)

În grup (4 – 5 elevi)- 4 (19,5%)

Obiectul de invatamant preferat:

Parerile cuprind aproximativ in procente egale toate disciplinele studiate in clasa a III-a.

Preferinta pentru tipuri de rezolvare a problemelor :

Metode cunoscute, invatate - 16 (75,6%)

Metode euristice - 2 ( 9,2%)

Compunere de probleme pe baza ex. date- 3 (14,2%).

Completarea intrebarii si rezolvare - 0 (0%).

Alte preferinte:

Desen din imaginatie- comparativ cu cei ce prefera colorarea unor desene schitate-7 (33,3%);

Ascultarea unor povesti noi, ceilalti preferand sa schimbe finalul cunoscut deja- 14- (66,6%)

Alcatuirea unor texte interesante, cu expresii frumoase– 12 (56%)

Compunerea versurilor – utilizand cuvintele de sprijin in acest scop -2 (9,2%)

Alcatuirea de propozitii cat mai simple – 7. (33,3%).

Convorbirea

În cadrul convorbirii cu invatatorii s-au conturat urmatoarele opinii in ceea ce priveste imaginea elevului ideal vazuta

de educator. Aceasta presupune ca elevul sa-si manifeste interesul si curiozitatea, sa aiba pasiuni, sa participe activ la propria formare, sa se
angajeze permanent intr-un dialog - chiar polemic, dovedind ca gandeste personal, sa-si demonstreze inventivitatea, spiritul creativ in diverse
situatii, sa stie ce vrea, sa fie independent, sa aiba curajul propriei opinii si fermitatea optiunii, sa se stapaneasca, sa respecte opiniile altora, sa
aiba un ideal de viata care sa nu se confunde cu o tinta concreta de realizare materiala (cariera, masina), sa-si iubeasca din convingere familia,
scoala, locul natal.

Referindu-se la greutatile pe care le intampina in activitatea de formare a elevilor, de dezvoltare a creativitatii, s-au conturat urmatoarele opinii:
programa prea incarcata, posibilitati limitate de informare si pregatire pentru proiectarea unor activitati eficiente in directia enuntata,
dificultatea schimbarii de atitudine si mentalitate, de la nivelul ministerului, pana la cel al educatorilor si al parintilor, precum si o scadere a
interesului si respectului pentru tot ce inseamna educatie – indusa in societate per ansamblu.

Ancheta realizata in randul elevilor privind calitatile profesorului a reliefat urmatoarele: unui educator ideal i se cere, in afara de
inteligenta si spirit, sa fie sensibil si delicat, uman, vesel, sa evite deformarea profesionala; atitudinea sa ingaduitoare sa nu insemne
indiferenta, sa se ,,coboare” la nivelul elevilor, dar sa nu se confunde cu ei, sa stie sa creeze o atmosfera destinsa chiar in orele cele
mai aride, sa stie sa-i faca pe elevi sa-1 urmareasca cu placere si interes pentru ca a invata zambind e mai eficient decat a invata cu
teama sau cu lacrimi.

Calitatile unui bun elev – precizate de elevi – au vizat constiinciozitatea, interesul pentru invatatura, sarguinta, seriozitatea,
disciplina, respectul fata de colegi si profesori, punctualitatea, perseverenta, dorinta de a se informa si de a participa activ la lectii si la
alte actiuni, colegialitate, inventivitate, sinceritate etc.

Desigur, toate aceste rezultate, preluate si prelucrate, pot oferi o imagine a starii de fapt in ceea ce priveste activitatea de formare a elevilor din
invatamantul primar pe directia dezvoltarii creativitat

Cercetarea nu a surprins in amanunt toate aspectele actului creativ de predare-invatare, fiecare din ele putand constitui subiectul unor
investigatii sau chiar cercetari.
CONCLUZII

Dezvoltarea creativitatii elevilor in contextul actual este o problema majora ce a depasit limitele scolii, devenind un obiectiv de prim rang pe
toate meridianele si la toate nivelurile. Cu atat mai mult preocupa in prezent pe majoritatea psihologilor, pedagogilor si cadrelor didactice, fiind
determinata de particularitatile epocii contemporane, de problemele ce apar in toate domeniile, punand omenirea in dificultate.

În acest context , elevii de azi, generatia activa de maine, va trebui sa fie pregatita sa faca fata tuturor solicitarilor, sa gaseasca solutii pentru
toate problemele de care depinde bunastarea, siguranta, progresul omenir Toate acestea solicita creativitate din partea tuturor.

În procesul de invatamant nu este vorba atat de a forma creatori in intelesul restrans al acestui concept, ale caror produse sa fie originale,
absolut noi, cu valoare pentru societate. În acest domeniu e vorba, mai ales, de formarea si cultivarea unor capacitati de cunoastere (intelectuale
si practice), care devin fundamente ale procesului creator real, nu neaparat imediat, ci atunci cand tinerii vor intra in fluxul activitatii productive,
ca fauritori de bunuri materiale si spirituale.

Prin urmare, in procesul de invatamant nu intereseaza atat produsul elevilor ca valoare sociala, ci in plan psihologic, supletea, eleganta, nota de
originalitate in solutiile (metodele) folosite pentru rezolvarea problemelor, a sarcinilor de invatare.

De asemenea, intereseaza masura in care solutiile gasite in rezolvarea acestor probleme produc elevilor trairi afective, satisfactii, o stare de
surpriza placuta, care reanima dorinta, curiozitatea de a descoperi si alte solutii mai ,,elevate', mai ,,elegante', toate acestea fiind atribute ale
spiritului creator.

Asemenea performante solicita interventii in insasi metodologia activitatii de invatare, crearea unei atmosfere propice participarii
afective a elevilor la procesul invatarii, care sa elibereze copiii de o anumita stare tensionala, de teama, de lipsa increderii IN fortele proprii, de
refuz si chiar, in unele cazuri, de un anume mutism.
 Toate consideratiile teoretice redate in capitolul al II-lea al lucrarii nu reprezinta un scop in sine, ele au fost reamintite din dorinta de a
anticipa, inca de pe parcursul prezentarii lor, marile resurse pe care le au disciplinele ce se studiaza in invatamantul primar.

În prezenta lucrare am pornit de la ideea care m-a preocupat de mai mult timp – devenita necesitate in conditiile de azi - ca stimularea
potentialului creativ al elevilor in invatamantul primar este posibila si realizabila.

Dupa o temeinica documentare stiintifica, eforturile s-au centrat pe activitatea de cunoastere a particularitatilor biopsihice ale elevilor si
pe cea de adaptare si proiectare a metodologiei si strategiilor demersurilor didactice pe care le-am intreprins pe parcursul celor 6 luni. În acest
sens am construit strategii care au functie euristica si care stimuleaza abilitati generale cu efect asupra potentialului creativ.

Antrenarea gandirii divergente si a imaginatiei creatoare a constituit o coordonata permanenta a desfasurarii procesului instructiv-
educativ la toate disciplinele de invatamant.

Prima parte a lucrarii are un caracter compozitional; ea reda, descriptiv, sarcini si activitati de invatare, jocuri de creatie, exercitii de
compunere si, ca urmare a analizei produselor activitatii elevilor, prezinta si date asupra capacitatii imaginativ-creative a copiilor in elaborarea
continutului tematic, cat si asupra originalitatii formei de exprimare a acestui continut prin ,,incarcatura' expresiva a textului.

Procedeele si strategiile prezentate mai sus au urmarit antrenarea si dezvoltarea potentialitatii creative a elevilor, pregatind activitatea
de compunere precum si a celorlalte creat

În a doua parte a lucrarii am realizat o cercetare care a relevat justetea ipotezelor de la care s-a plecat si am incercat gasirea unor
modalitati de optimizare si dezvoltare a actului creativ in cadrul activitatii scolare.

Începand de la asigurarea si respectarea conditiilor materiale si pana la selectarea celor mai eficiente modalitati de utilizare si adaptare a
metodelor de dezvoltare a gandirii critice, scrierii procesuale si invatarii prin colaborare la procesul complex de transmitere, receptare, decodare
si prelucrare a datelor, informatiilor pe fondul unei relatii profesor-elev democratice, cercetarea a cautat sa demonstreze oportunitatea solutiilor
gasite pentru munca cu elevii in vederea dezvoltarii potentialului creativ.

Factorii care au favorizat realizarea unui comportament creativ au fost:

Mediul ambiant si baza materiala a procesului instructiv-educativ;

 Relatia invatator-elevi, ca relatie democratica, de cooperare si colaborare;

Consonanta afectiva dintre invatator si elevi (tact, empatie, devotament);

Generalizarea comportamentului activ-participativ, interogativ;

Adecvarea metodelor si procedeelor la nivelul dezvoltarii individuale si in conformitate cu scopurile si obiectivele propuse;

Cunoasterea elevilor si evitarea subaprecierii sau supraaprecierii potentelor intelectuale;

Cercetarea nu a surprins in amanunt toate aspectele actului creativ de predare-invatare, fiecare din ele putand constitui subiectul unor
investigatii sau chiar cercetari.

Cu toate acestea au fost remarcate schimbari, transformari evidente ale comportamentelor si atitudinilor elevilor din esantionul
experimental , comparativ cu cei din esantionul de control :

Înclinarea vizibila a ponderii in initierea discutiilor, relatiilor, actiunilor, sarcinilor- catre elevi -care s-au eliberat de temerile inadecvarii,
de rusine, de timiditate, de inertie;

Învatarea si consolidarea tehnicilor si metodelor moderne de instruire, acestea vizand stimularea creativitatii si a gandirii critice;

Dezvoltarea proceselor gandirii, dar mai ales a libertatii si independentei in gandire (din 42 elevi ai claselor a III-a, un procent de 95%,
pana la finele anului scolar, si-au insusit toate cerintele curriculum-ului national);

Exersarea tehnicilor de comunicare verbala si scrisa ;

Aprofundarea rolurilor si statutelor sociale, a relatiilor interpersonale etc.

Din cei 21 de elevi, o proportie de 90% au reliefat evolutia pozitiva in comportamentul creativ;

Modificarile constatate in personalitatea si in rezultatele elevilor

La nivel cognitiv

Perceperea rapida, corecta si integrala a informatiilor datorita exersarii capacitatilor de ascultare activa, empatica si a ritmurilor de
comunicare;

Învatarea in stil personal pe baza tehnicilor specifice structurilor temperamentale;

Capacitatea de argumentare si vehiculare a notiunilor, judecatilor, rationamentelor adaptate nivelului lor de intelegere, dar cu
respectarea legitatilor universale.

La nivel afectiv:

Deschiderea spre relationare si comunicare;

Exprimarea libera a trairilor pozitive si negative:

de siguranta;

atasament;

respect si valorizare;

colaborare;

bucurie, speranta, satisfactie;

nevoia de afirmare si recunoastere sau confirmare a unui potential;

de acceptare;
 bucuria si forta de a se darui prin comunicare;

multumirea declansata de intelegere, securitate si siguranta in interrelationare;

satisfactia dialogului real in care elevul este pionul principal;

Exprimarea afectivitatii relationarii cu ajutorul comunicarii nonverbale si paraverbale.

La nivel comportamental:

Reactivitate crescuta;

Comportamente de competitie si colaborare care i-au facut sa se simta talentati si capabili de a crea;

Raportare corecta la realitate si acceptarea adevarului (si in privinta propriei persoane);

Corectitudine fata de ei si fata de ceilalti;

Exersarea comportamentului tolerant, a rabdarii, a disciplinei de grup si a rolurilor si statutelor impuse de activitatea didactica;

Exersarea comportamentului de decizie si de asumare a responsabilitatii;

Exersarea comportamentului de initiere creativa si actionala .

Toate acestea sustin valabilitatea ipotezelor puse in discutie.

Punand in relatie rezultatele obtinute in cadrul experimentului cu continutul fiecareia dintre ipotezele sustinute ca punct de plecare in
cercetare putem concluziona ca acestea s-au confirmat:

Ip.1 -Daca se utilizeaza metode activ-participative in cadrul activitatilor cu elevii din invatamantul primar, se contribuie la dezvoltarea
creativitatii lor.
Din datele obtinute in urma testelor s-a constatat ca elevii din grupul experimental carora li s-au aplicat strategii didactice bazate pe metode
activ-participative in cadrul activitatilor scolare, au obtinut rezultate mai bune decat cei din grupul de control in directia creativitatii, a gandirii
divergente si a imaginatiei (cu aproximativ 15-30%).

Ip.- Daca se asigura un climat favorabil unei conlucrari fructuoase elevi- invatator se realizeaza o participare activa si creativa a elevilor la
propria formare.

Atitudinea elevilor din grupul experimental, curajul, increderea in fortele proprii, dorinta de a realiza activitati, de a se implica in organizarea lor
vin sa confirme ipoteza enuntata. Rezultatele vizibil mai bune obtinute la evaluari dovedesc cele afirmate. Chiar si elevii care au obtinut rezultate
mai slabe ( intre 5% si 10%), au dovedit totusi o ameliorare a situatiei scolare, o crestere a dorintei de participare la lectii si activitati, ceea ce ar
putea conduce la obtinerea unor rezultate mai bune in viitor.

Ip.I- Daca elevii au cunostinte, priceperi si abilitati intr-un domeniu, pot indeplini in mod creativ sarcini ce solicita utilizarea acestora intr-un
mod inovator.

Amintind doar proba de compunere a problemei pe baza unui exercitiu (complex) dat, putem afirma ca si aceasta ipoteza s-a confirmat, 61%
dintre elevii din lotul experimental reusind sa compuna problema ( 40% obtinand calificativul F.B.), avand cunostintele, priceperile si deprinderile
necesare, in timp ce, prin comparatie, doar 9,2% dintre elevii din lotul de control au reusit partial sa indeplineasca aceasta sarcina scolara.

Ip. IV.- Daca elevii sunt indrumati sa participe activ si creator la constructia propriilor cunostinte, se stimuleaza dorinta de a invata, de a avea
initiativa si de a realiza unele activitati in scoala si in afara scolii, sporind increderea in fortele propr

Asa cum s-a putut constata din prezentarea cercetarii, elevii din grupul experimental au manifestat o puternica dorinta de a invata activ, in acest
sens informandu-se, propunand subiecte si activitati, invingand teama, neincrederea si adaugand deseori umor in ceea ce au intreprins, chiar o
doza de nonconformism, fara a depasi limitele unui comportament rezonabil. Toate acestea vin sa confirme justetea ipotezei in discutie. În plus,
participarea cu entuziasm la diverse activitati, bucuria de a veni la scoala, zambetul de pe chipul lor, ca si manifestarea preferintei de a lucra in
echipa, de a colabora in realizarea unor lucrari, proiecte, portofolii, de a imparti bucuria lor cu alti copii, din scoala sau din alte scoli, cu care s-au
realizat parteneriate, dovedesc valabilitatea ipotezei in cauza.
Cresterea valorica a rezultatelor este mult mai importanta pentru ca ea evidentiaza, la un moment dat, nivelul de functionare, de acceptare a
noii metodologii, oferind solutii de perfectionare a actului de predare-invatare si a celui creativ.

Tehnicile utilizate nu au inlocuit in totalitate metodologia clasica de predare, dar au completat-o.

Important este ca elevii au devenit mai comunicativi, mai deschisi, au inteles ca pot fi independenti in gandire si in actiune.

Fiecare a invatat, elev sau invatator, ca este responsabil pentru munca si faptele sale, care deseori ii influenteaza si pe cei din jur, iar rolurile
avute in grup le-au permis sa fie pe rand: verificati sau verificatori, cititori sau scriitori, interogatori sau rezumatori, incurajatori, creativi si
creatori.

Rezultatele, observatiile si concluziile indreptatesc continuarea activitatii in aceeasi maniera, dar tinand cont de urmatoarele recomandari:

Evitarea stereotipurilor, a mentalitatilor si a ideilor preconcepute ce stabilesc limite apriorice;

Descongestionarea programelor scolare este absolut necesara pentru a deplasa accentul de pe informatie spre formativ, creativ;

Instruirea corecta si completa a cadrelor didactice care utilizeaza metode de stimulare a creativitatii, pentru evitarea improvizatiilor
ineficiente sau chiar cu efect negativ;

Pastrarea unui standard calitativ ridicat al activitatilor scolare;

Adaptarea tehnicilor, metodelor si strategiilor de dezvoltare a creativitatii la situatia concreta din clasa;

Aplicarea continua a modalitatilor de dezvoltare a creativitatii elevilor, fara ostentatie, dar si fara a minimaliza continuturile stiintifice si
educatia moral-civica si comportamentala;

Învatarea tehnicilor parteneriale pentru ca respectul reciproc, amiabilitatea, toleranta, cooperarea, colaborarea sa se manifeste benefic
si creativ si la nivelul relatiilor sociale.
Creativitatea ar putea fi sansa pentru progres si bunastare.

BIBLIOGRAFIE

Allport,Gordon, G.W.(1937)apud. Anca Munteanu,1994;

Amabile,T.M.(1997)- Creativitatea ca mod de viata, Editura Stiintificasi Tehnica,

Bucuresti;

3. Anastasi,A.(1969)-Psichological testing, New York, MacMillan;

4. Anucuta, L.,Anucuta, P.(1997)-Jocurile de creativitate, Ed. Excelsior, Timisoara;

5. Anucuta, L., Anucuta, P.(2005), Cunoasterea si educarea creativitatii la elevi,

Ed. Excelsior Art, Timisoara;

6. Beaudot,A.(1973) apud Roco, M.,(1981)-Creativitate individuala si de grup, Ed.

Academiei, Bucuresti;

7. Cajal, R.J. (1967)- p.316,Drumul spre stiinta, Ed. Politica, Bucuresti;

8. Cucos, C. (2006)-Pedagogie, Ed.Polirom, Iasi;

9. Csikszentmihalyi ,M.(1997)-În Robert J,Sternberg (2005)- coord., Manual de

creativitate, Ed. Polirom,Iasi;
10. M.E.C.- Curriculum National –

11. Danciu, E. L. (2004)-Învatarea prin colaborare,Aspecte metodologice, Editura

Orizonturi Universitare,Timisoara;

Danciu, E.L.,(2005)-Strategii de dezvoltare a gandirii critice, Ed. Orizonturi

Universitare, Timisoara;

13. Dimitriu, G. (1973)- apud Anucuta, L.,(2005)

Dumitru, I.(2005)-Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade

Didactice- Curs elaborat in tehnologia invatamantului la distanta, Ed.Polirom,

Iasi;

Figel, J.(2008),Propunere de Decizie a Parlamentului European si a Consiliului

privind Anul european al creativitatii si inovarii(2009), Bruxelles;

Gardner, H.(1991)-The Unschooled Mind: How Children Thing and How Schools Shoud Teach, NewYork, Basic Books;

Landau, E. (1979)- apud Munteanu Anca(1994)

Miclea, M. (1994)- Psihologie cognitiva, Casa de ed. Gloria S.R.L.,Cluj- Napoca;

17. Moraru, I. (1998)- Psihologia creativitatii, Editura Victor, Bucuresti;

 18. Munteanu, A. (1994)- Incursiuni in creatologie, Ed. Augusta Timisoara;

19. Nicolescu, V. (1979)- Dictionar de pedagogie, E.D.P., Bucuresti;

20. Popescu-Neveanu, P. (1980), apud Roco, M., )2001);

21. Popescu, P., Roman, I.C. (1980)- Lectii in spiritul metodelor active {cercetari experimentale), E.D.P., Bucuresti;

22. Roco, M. (2004) -Creativitate si inteligenta emotionala, Editura Polirom,

Iasi;

Rosca, M.(1981), Creativitatea generala si specifica- apud. Munteanu A.,

Sternberg, Robert J.(2005) -Manual de creativitate, Editura Polirom, Iasi;

Stoica, D., Stoica, M, (1982)- Psihopedagogia scolara, Ed. Scrisul romanesc, Craiova;

Stoica, A. (1983)-Creativitatea elevilor, E.D.P., Bucuresti, apud.Munteanu, A.

Sweig, St.(1988)-Lumea de ieri, Ed. Univers,Bucuresti, p. 10-11;

Schiopu, U., Verza, E. (1995)-Psihologia varstelor (ciclurile vietii),E.D.P.,

Bucuresti;

Tomsa, G. (2000): Învatamant prin descoperire; in Învatamantul primar, nr. 3-4/2000;

Ciuntu, V.(2009), Dezvoltarea creativitatii literar-artistice in cadrul lectiilor de Limba

romana, https://www.didactic.ro/files/19/3creativitatea.doc,31.05.2009 ;

www.didactic.ro
 www.edu.ro

ANEXE