PARTICULARITĂȚILE PSIHOPEDAGOGICE DE DEZVOLTARE

A GÂNDIRII CRITICE LA ELEVII CLASELOR PRIMARE

1. CONCEPTE TEORETICE

,, Gândirea este un sistem ordonat de operaţii de prelucrare, interpretare şi valorificare a

informaţiilor, bazat pe principiile abstractizării, generalizării şi anticipării, şi subordonat
sarcinii alegerii alternativei optime din mulţimea celor iniţial posibile”.(Golu şi Dicu,1972)
Gh. Dumitriu afirma că “din punct de vedere psihogenetic, gândirea provine din acţiune, din
intervenţie asupra obiectelor şi fenomenelor realităţii; deci principala condiţie de generare a procesului
de gândire este interiorizarea acţiunii externe. Sub aspect structural-operaţional, gândirea constă din
structuri cognitive şi grupări de operaţii. Din punct de vedere funcţional, gândirea îndeplineşte un rol
adaptativ - transformator în relaţiile omului cu mediul înconjurător prin procesul complementar de
asimilare şi de acomodare.” (2004)
Cognitivismul promovează o nouă perspectivă teoretică în studierea gândirii, oferind şi
posibilitatea modelării şi pe calculator. „Chiar dacă psihologia cognitivă aduce o serie de contribuţii
importante în interpretarea activităţilor cognitive, a aşa-numitelor activităţi finalizate prin sarcini,
eliminarea din dicţionare a termenului de „gândire” nu ni se pare a fi o soluţie. Cu atât mai mult cu cât
gândirea rămâne un mecanism psihic distinct în concertul celorlalte mecanisme cognitive” (M. Zlate,
1999, p. 233).
Ca activitate mentală gândirea este în primul rând, proces şi, în al doilea rând, produs. În
calitate de proces gândirea este o succesiune de operaţii mentale ,iar ca produs ea se prezintă sub
forma conceptelor, noţiunilor sau informaţiilor. Întrucât este masiv implicată în activitatea de predare-
învăţare, considerăm că este necesar să prezentăm principalele caracteristici generale ale gândirii.

2.PROBLEMA DE CERCETARE

Un însemnat pas în dezvoltarea gândirii copiilor se efectuează prin intrarea în şcoală.

Activitatea şcolară nu numai că duce la însuşirea de noi cunoştinţe, dar totodată pune noi sarcini
activităţii de gândire a copilului, oferă noi prilejuri, mai însemnate, pentru dezvoltarea procesului
gândirii.

1
 Astfel problemele de cercetare sunt următoarele :
În ce măsură poate influența dezvoltarea gândirii antrenarea copilului de vârstă școlară
mică într-un program de stimulare a activității cognitive?
Există diferențe semnificative între copii raportate la coeficientul de inteligență?

3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE

SCOPUL: Acest studiu vizează stimularea și dezvoltarea gândirii la elevii de vârstă școlară
mică spre flexibilitate, inventivitate și creativitate.

OBIECTIVE:

OB1. diagnosticarea potenţialului gândirii al subiecţilor, al coeficientului de inteligență;

OB2. stimularea gândirii elevilor prin proiectarea şi introducerea sarcinilor divergente adecvate
conţinutului ştiinţific prevăzut în special jocuri creative;
OB3. retestarea potenţialului gândirii la finalul cercetării (prin aceleaşi probe de tip diagnostic).

4.IPOTEZA

IP1. Există diferențe de sex la elevii de vârstă școlară mica ca urmare a implicării lor într-un
program de dezvoltare a gândirii?
IP2 Există rezultate semnificative la elevii cu nivele de inteligență diferite prin participarea la
antrenamentul cognitiv?

5.VARIABILE ȘI PLAN DE CERCETARE

a)Variabile independente:

VI.1.- Genul biologic – cu esantioane independente:

-genul feminin

-genul masculine

VD1- rezultatele obținute sunt influențate de variabiala independentă

2
b)Variabile independente

V1.1- Coeficientul de inteligență

-nivel superior

-nivel mediu

-nivel scăzut

VI.2.- rezultate obținute influențate de variabiala independentă

-rezultate de tip pretest

-rezultate de tip postest

Realizarea design-ului de cercetare presupune 2 variabile independente:

-coeficientul de inteligență
-genul biologic
La acest experiment vor participa un număr de 20 elevi de clasa a II-a distribuiți astfel:
10 fete și 10 băieți, iar repartizarea lor în funcție de coeficientul de inteligență fiind: 10 elevi cu
inteligență superioară, 5 elevi cu inteligență medie, iar 5 elevi cu inteligență scăzută.

Design de cercetare, de tipul 2x2, cu eșantioane independente

VI.2.

Rezultate de tip Rezultate de tip

pretest postest

VI.1. feminin G1 G2

Genul biologic masculin G3 G4

3
6.METODA

Participanți
Investigaţia s-a făcut pe un număr de 20 de elevi de la două clase a II-a , respectiv fete şi
băieţi, cu vârste cuprinse între 7-9 ani.
Distribuţia pe sexe a subiecţilor a fost următoarea:
clasa a II-a = 20 elevi; 10 fete şi 10 băieţi; f = 50 % şi b=50 %
Distribuția în funcție de coeficientul de inteligență a fost următoarea:
Clasa a II-a = 20 elevi, 10 inteligență superioară- 50%, 5 elevi inteligență de nivel mediu 25%,
5 elevi inteligență scăzută 25%

Instrumente

Probe şi instrumente folosite:

*Testarea coeficientului de inteligență- Testul Matrici Progresive Color (CPM) Raven

Testul este alcătuit din 36 de itemi, organizați în 3 serii, fiecare a câte 12 itemi - A, Ab, B.
Cele trei serii se organizează în 12 probleme care alcătuiesc Testul CPM fiind aranjate astfel
încât să permită evaluarea proceselor cognitive ale copiilor cu vârsta mai mica de 11 ani. Cele
trei serii oferă persoanei testate un număr de 3 modalități de dezvoltare a unei teme de gândire,
iar testul întreg cu cele 36 de probleme a fost construit pentru evaluarea cât mai exactă a
dezvoltării intelectuale.
Itemii testului CPM sunt organizați să permită evaluarea dezvoltării mentale până la
stadiul la care persoana este suficient de capabilă să facă raționament prin analogie și să adopte
această modalitate de raționament ca fiind o metodă consistentă de inferență.

Pentru realizarea obiectivelor s-au aplicat copiilor din ambele loturi: o probă şi un test
pentru cunoaşterea imaginaţiei creatoare, un test de imaginaţie şi creativitate şi două chestionare
de evaluare.
● Proba pentru cunoaşterea imaginaţiei creatoare preluată din volumul „Probe
psihopedagogice de cunoaştere” 1 și aparține autoarei Elena Bonchiş adresându-se şcolarilor cu
vârste cuprinse între 6 şi 10 ani.

4
 Sarcina principală a acestei probe este aranjarea în diverse combinaţii a patru litere date
şi a vizat evidenţierea subiecţilor cu imaginaţie creatoare de la „foarte slabă” la „foarte bună”.
● Testul de imaginaţie creatoare este adaptat după un test prezentat de Adina Chelcea în
volumul „Psihoteste” 2, contribuie semnificativ la cunoaşterea parţială a nivelului de creativitate
al subiecților investigaţi.
● Testul de imaginaţie şi creativitate prezintă o selecţie de itemi dintr-un test propus de
Mihaela Roco în lucrarea „Creativitate şi inteligenţă emoţională” 1. Tot mai mulţi specialişti
consideră că în problema creativității un rol important îl au calităţile gândirii, investigarea a
cuprins şi acest test de diagnoză a însuşirilor gândirii considerate definitorii în structura
creativităţii: fluenţa, flexibilitatea şi originalitatea.
Fluiditatea (fluenţa), se referă la bogăţia şi fluxul de cuvinte și a fost măsurată prin
notarea numărului total de răspunsuri.
Flexibilitatea s-a apreciat prin numărul de clase de răspuns, deoarece aceasta
desemnează capacitatea restructurării gândirii, de schimbare a mersului acesteia în cursul
rezolvării unei probleme; este opusul fixităţii sau rigidităţii gândirii.
Pentru originalitatea se vor lua în considerare răspunsurile cu frecvenţa 1 şi cele
metaforice sau cele mai deosebite.
Testul cuprinde şase probe, cu unu doi sau patru itemi, după cum urmează:
 Proba I analizează identificarea semnificaţiilor, interpretărilor pentru fiecare dintre cele
patru desene schematice prezentate.
 Proba a II-a contribuie la găsirea asemănărilor posibile dintre patru perechi de obiecte
 Proba a III-a are ca sarcină ca subiecţii să se gândească la cât mai multe întrebuinţări
neobişnuite pe care le-ar putea avea patru obiecte menţionate.
 Proba a IV-a vizează notarea tuturor obiectelor care produc zgomot.
 Proba a V-a . În conţinutul probei se prezinta un eveniment a cărui producere este puţin
probabilă. Sarcina copiilor a găsi cât mai multe soluții la consecinţe posibile ale evenimentului
respectiv.
 Proba a VI-a presupune aflarea de soluţii pentru ameliorarea unui produs, respectiv a
unei situaţii.

5
Procedură

Populația investigată a fost selectată de la o școală din comuna Petricani, județul Neamț.
Școala este în mediul rural, copiii provenind din familii normale cu nivel de educație mediu fără
prea multe posibilități de a susține educația copiilor până la niveluri înalte. Subiecții au primit o
fișă de consimțământ prin care se obține acordul de a a participa la studiu. Atașat acestei fișei au
primit și detalii despre modalitatea în care se va derula cercetarea. Astfel s-a obținut acordul a 20
persoane de a participa la cercetare.

Rezultate

În analiza rezultatelor datelor obținute, se vor înregistra datele obținute la testul de

inteligență: 10 inteligență superioară- 50%, 5 elevi inteligență de nivel mediu 25%, 5 elevi
inteligență scăzută 25%.
Astfel s-a trecut la analiza efectelor celor 2 variabile independente: coeficientul de
inteligență pe cele 3 niveluri: superior, mediu și scăzut și genul biologic- feminin și masculin
asupra variabilelor dependente.
Se calculează efectele fiecărei variabile independente asupra variabilei dependente și se
măsoară efectul interacțiunii prin influența combinată a două sau mai multe variabile
independente asupra variabile dependente.
În testarea primei ipoteze s-a constatat că există diferențe în funncție de variabila sex.
Astfel subiecții feminini au obținut rezultate mai bune decât subiecții de tip masculini. Aceste
rezultate au fost puse pe seama implicării și a motivației crescute a populației de tip feminin.
În cazul celei de-a doua ipoteze, coeficientul de inteligență a subiecților a fost un factor
hotărâtor și un factor important în înregistrarea progreselor. Populația cu coeficient de
inteligență superior a obținut rezultate semnificative, constatându-se progrese vizibile la nivelul
activității cognitive a populației cu nivel de inteligență scăzut.

6
Discuții

Cercetarea propusă este o provocare la problemele pe care le întâmpină pe parcursul micii

școlarități. Stimularea proceselor cognitive este un aspect foarte important de care fiecare cadru
didactic trebuie să țină seama. Programul conceput poate constitui un punct de plecare în
stimularea și dezvoltarea copiilor la nivel cognitiv.
Analizându-se nereuşita la învăţătură a copiilor, s-a constatat că aceasta se datorează,
între altele, necultivării atente a intereselor elevilor, în vederea achiziţionării noilor cunoştinţe.
Cu alte cuvinte, progresul în procesul de învăţământ este condiţionat într-o măsură covârşitoare
de o motivaţie superioară din partea elevului, exprimată prin interesul său nemijlocit faţă de
problemele ce i se oferă, prin plăcerea de a se cunoaşte si explora necunoscutul, prin satisfacţiile
ce le are în urma eforturilor sale.
Elevii supuşi antrenamentului au căpătat mai multă încredere în ei, în puterea gândirii şi
imaginaţiei lor creatoare. Dând frâu unui anumit non-conformism, dar păstrând limitele decenţei
şi ale buneicuviinţe, s-a observat la micii şcolari manifestarea unei atitudini degajate, liberă de
orice canoane rigide, de prejudecăţi şi de rigori impuse.

Puncte tari ale cercetării

Programul de cercetare realizat poate constitui ca model, un model de cercetare pus în

practică și verificat științific, validat.
Implicarea copiilor din mediul rural a fost o experiență benefică cu scopul dezvoltării lor
cognitive.
Toate instrumentele folosite au fost selectate astfel încât să conducă la reușita experimentului.

Limite

Una din limitele acestei cercetări ar putea fi rezistența la testare( atât din partea subiecților,
cât și a părinților).

O altă limită ar fi insuficienta pregătire a cadrelor didactice sau minimizarea acestui aspect.

7
Implicații practice

Prin implicatiile practice ale cercetării înțelegem necesitatea dezvoltării gândirii la vârsta la
care încep primele încercări. Intervenția aceasta timpurie de influențare a gîndirii are numai
efecte benefice pentru copil și îl pregătește pentru etapele următoare de dezvoltare a acesteia.

Concluzii

Cercetarea evidențiază depistarea măsurii în care participarea la un program de

dezvoltare a gândirii îşi lasă amprenta asupra elevilor. Rezultatele obținute sunt influențate de
diferiți factori precum: cultură, civilizaţie, mijloace de informare moderne, preocupări variate.
Școala trebuie să suplinească toate carențele acestor factori țintind spre latura formală
dar si nonformală și informală a elevilor. Menținerea acestei preocupări spre dezvoltarea
cproceselor cognitive trebuie să fie menținută și continuată tot la același nivel și trebuie să fie o
preocupare continuă a cadrului didactic și o mare responsabilitate în acest sens.
În concluzie, printr-o muncă perseverentă, învăţătorul are şansa de a institui o atmosferă
propice gândirii, prin cultivarea unui stil creator la şcolarii săi şi îmbogăţind potenţialul şi
procesul creativ. Activitatea creativă reprezintă cel mai înalt nivel comportamental uman, care
poate antrena şi focaliza toate celelalte niveluri de conduită biologică şi logică (deprinderi,
inteligenţă), precum şi toate însuşirile psihice ale unui individ (gândire, memorie, atenţie,
voinţă, afectivitate) în direcţia pentru care acesta este pregătit şi preocupat în vederea realizării
unor produse ce se caracterizează prin originalitate, noutate, valoare şi utilitate socială.

8
Bibliografie:

1. Agrigoroae, D.,(2002) ,,Optimizarea metodologiei didactice”, Neamţ, C.C.D

2. Amabile, T., (1997) ,,Creativitatea ca mod de viaţă – ghid pentru părinţi şi profesori”,
Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Tehnică
3. A., Cosmovici, L., Iacob, (1996) ,,Psihologie şcolară”, Iaşi, Polirom
4. Bonchiş, E.,(2002) ,,Probe psihopedagogice de cunoaştere (pt. 4- 11 ani)”, Oradea
5. Caluschi, M., (1995) ,,Empatia ca factor al individualizării”, Iaşi
6. Căpâlneanu, I., (1978),,Inteligenţă şi creativitate”, Bucureşti, Ed. Militară
7. Chelcea, A., (1994),,Psihoteste”, Bucureşti, Societatea Ştiiţifică şi Tehnică S.A, Copy –
Printa S.R.L.
8. Creţu, C., (2002),,Psihopedagogia creativităţii şi a talentului”, Iaşi, Ed. Polirom
9. Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., (2004) ,,Psihopedagogie”, Bucureşti, E.D.P.
10. Dumitriu, Gh., (2004) ,,Sistemul cognitive şi dezvoltarea competenţelor”, Bucureşti,
E.D.P.,
11. Dumitriu, C., (2001) ,,Introducere în cercetarea psihopedagogică”, Bucureşti, E.D.P.
12. Dincă, M., (2001),,Teste de creativitate”, Bucureşti, Ed. Paideia (Paideia - Ştiinţe, seria
Psihologie)
13. Gârboveanu, M., Negoescu V., Nicola G.(coord.), Onofrei A., Roco M., Surdu A., (1981)
,,Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ”, Bucureşti, E.D.P.
14. Planchard, E., (1992) ,,Pedagogie şcolară contemporană", Bucureşti, E.D.P – R.A.
15. Popescu – Neveanu, P., (1998) ,,Dicţionar de psihologie”, Bucureşti, Ed. Albatros,
16. Roco, M., (2001),,Creativitate şi inteligenţă emoţională”, Iaşi , Ed. Polirom
17. Roşca, A., (1987) ,,Condiţiile dezvoltării flexibilităţii şi creativităţii gândirii”, Bucureşti,
Ed. Ştiinţifică
18. Stoica, A., (1983) ,,Creativitatea elevilor (posibilităţi de cunoaştere şi educare)”,
Bucureşti, E.D.P.