Universitatea Liberă Internațională din Moldova

Relația dintre nivelul

inteligenței si gândirea
critică la tineri

Ursu Vlad
Inteligența a fost definită de către un grup de cercetători în revista „Mainstream Science on
Intelligence” , în 1994, ca fiind „O funcție mentală generală care, printre altele, implică
abilitatea de a raționa, planifica, rezolva probleme, gândi abstract înțelege idei complexe,
învăța rapid și învăța din experiență. Nu este vorba doar despre învățarea din cărți, abilitățile
academice limitate sau viclenia la teste. Mai degrabă, reflectă o capacitate mai largă și mai
profundă de a ne înțelege împrejurimile – înțelegând lucrurile, oferindu-le sens sau aflând ce
să facem”.
Gândirea critică se prezintă drept o continuare a abilității tînărului de a-și construi învățarea
pe evocarea unor cunoștințe anterioare, pe actualizarea unor informații deja asimilate, pe
experiențe proprii.
Progresul omenirii nu e posibil fără reflecție și analiză. Din acest motiv este firesc ca
dezvoltarea gândirii critice, prin intermediul inteligenței, care se dezvoltă concomitent în
perioadele preșcolare,școlare,gimnaziale,liceale și universitare, să fie considerată ca forma
cea mai înaltă a activității omenești.
Problema
cercetării

Pentru a spori nivelul gândirii critice la tineri, este

necesar să aflăm procesele cognitive care
relaționează cu aceasta. Inteligența și gândirea fiind
două procese care se dezvoltă pe parcursul
perioadei de învățare, din ciclul preșcolar până la cel
universitar, servesc drept un punct bun de plecare.
 Obiectul cercetării: Gândirea critică în
corelație cu nivelul inteligenței la tineri.

Scopul: Determinarea relației dintre nivelul

inteligenței și gândirea critică la tineri.
 Ipotezele
Tinerii care au un scor mai mare la testele IQ, iau decizii mai
bune în viață și ating succese mari.
Tinerii cu o inteligență emoțională mai dezvoltată, controlează
situațiile stresante mai ușor și iau deciziile bazându-se pe
rațiune mai mult decât pe emoții.
Tinerii cu un nivel mai ridicat al inteligenței gândesc și
acționează fără a recurge la stereotipuri.
Tinerii cu un nivel scăzut de inteligență se lasă mai ușor
manipulați decât acei care au un nivel mai ridicat.
 Eșantoinul
Drept eșantion am ales un grup de studenți,
în număr de 30 de personae, din incinta
universității ,,ULIM”. Subiecții au fost aleși,
din numărul persoanelor care au droit să
colaboreze, atât fete cât și băieți cu vârsta
cuprinsă între 20 și 30 de ani.
 Metodele de cercetare
utilizate
Pentru măsurarea scorului IQ am folosit „ Matrici progresive Raven standard”:
aceasta este forma originală a matricilor, publicată în 1938. Broșura include 5
jocuri (de la A la E) cu câte 12 întrebări (de la A1 la A12 până la E12 de exemplu),
aceste întrebări sunt ordonate în funcție de dificultate progresivă, punând în
fiecare etapă abilități cognitive de codificare și analiză a tot mai multor
informații. Toate întrebările sunt prezentate în alb și negru, respective 60 de
desene

.Pentru măsurarea coeficientului gândirii critice am utilizat testul din cartea

,,Critical Thinking skills success in 20 minutes a day” de Lauren Starkey și
tradusă în limba română de Sanduleac Sergiu. Testul este bazat pe 30 de
întrebări, iar subiectul trebuie să aleagă variant corectă de respuns din cele
prezente mai jos. Întrebările sunt din domenii diferite și pun subiectul în
situația în care trebuie să utilizeze diversele operații ale gândirii pentru a
răspunde corect.
Interpretarea datelor
Conform primei diagrame observăm că marea majoritate au
un scor IQ înalt și mediu (87%) ce cuprindeu un scor IQ între
100-130 și doar puțini au peste sau sub normă (13%).
Conform diagramei 2 observăm că 21 de subiecți au scorul
cuprins între 61-89% (70%) și 9 au scorul între 50-60% (30%).
Comparând aceste 2 diagrame observăm că eșantionul cu un
scor mediu și înalt IQ au rezultate cuprinse între 50-89% la
testele de gândire critică.
 Concluzie
În urma acestei cercetări putem deduce că întradevăr tinerii cu un scor mai
ridicat la testele de IQ au și rezultate mai bune la testele de gândire critică.
Aceștia mai ușor iau decizii în viață, se lasă mai greu influențați de opiniile
altora și le este mai ușor să acționeze în situații noi, în care ești pus la
încercarea de a gândi înafara ramei și fără a te baza doar pe experiențele
trăite anterior. Acest lucru confirmă primele 3 ipoteze expuse în
introducere.

Din acest motiv pot spune că dezvoltarea scorului IQ la tineri, are un rol
benefic în viața de zi cu zi, implementarea în instituțiile de învățământ
programe speciale pentru devoltarea scorului IQ va ajuta acești tineri să ia
decizii mult mai potrivite în viața lor de zi cu zi, ceea ce va duce doar spre
prosperitate.
Metode de dezvoltare: Metoda experimentul gândului (empatia), Metoda
Brainstorming , Metoda titluri.
 Bibliografie
1. Crețu Ioan Alexandru ,,Gîndirea critică”. accesibil online:
https://alexandrucretu.wordpress.com/2019/11/18/gandirea-critica/
2. Lauren Starkey ,,Critical Thinking skills success in 20 minutes a day”. accesibil
online: http://www.ergen.gr/images/CRITICAL_THINKING_SKILLS.pdf
3. ,,Inteligență: definiție, caracteristici, teorii”. accesibil online:
https://ro.warbletoncouncil.org/que-es-la-inteligencia-1746
4. ,,Matricele Progresive Raven”. accesibil online:
https://ro.frwiki.wiki/wiki/Matrices_progressives_de_Raven
5.Viorica Antonov „GÂNDIREA CRITICĂ ŞI CREATIVĂ ÎN CONTEXTUL SISTEMULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT DIN R. MOLDOVA”
http://www.viitorul.org/files/MONITOR_SOCIAL7%20Gindire%20critica_0.pdf
6.SANDULEAC Sergiu „FORMAREA GÂNDIRII ŞTIINŢIFICE LA STUDENȚII DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL UNIVERSITAR”
http://www.cnaa.md/files/theses/2014/55130/sanduleac_sergiu_abstract.pdf