TESTUL ARBORELUI

Ursu Vlad
 SCURT ISTORIC

Prma utilizare a desenului arborelui ca test psihologic se

datorează lui Emile Jucker.
Autorul primei cărți în întregime consacrată acestei tehnici
a fost Charles Koch, el a reflectat mult asupra calităților
proiective pe care le poate implica desenul unui arbore, după
moartea acestuia în 1987, Renee Stora scrie o carte într-
adevăr științifică și bine documentată ,,Testul desenului
unui arbore”.
Herman Stadeli, a analizat diferite probleme nevrotice prin
acest test, a ajuns la concluzia că el se completează foarte
bine cu testul Rorschach.
-Toți cei care au lucrat cu acest test, au ajuns la o concluzie
comună, și anume că de unul singur acest test nu valorează
nimic, însă utilizat împreună cu alte teste, va da rezultate
uimitoare.
SIMBOLISMUL ARBORELUI

Încă din cele mai vechi timpuri, arborelui i se acorda o

atenție ,,specială” acesta fiind asociat cu o mulțime de
fenomene și nu doar, deseori este întalnit în religie, în
diverse ritualuri, iar cu timpul simbolul arborelui
Arborele deci poate fi considerat siimbolul ambiției
continua să apară din ce în ce mai multe domenii.
nemăsurate, rădăcinile vor semnifica rolul ocupar
De exemplu în unele triburi pe mormintele femeilor se
în societate.
plantau tei, iar pe cel al bărbaților stejari.
A doborî un arbore, al tăia, chiar și numai ai rări
Carl Jung scria că ,,cu cât este mai arhaic și profund..., cu
crengile sunt simbolul castrării.
atât mai mult un simbol devine universal”.
Trunchiul unui copac care susține casa ar
simboliza coloana vertebrală
Cum să aplicăm testul arborelui

1.Desenați un arbore pe foaia de hârtie așezată vertical, de preferință

folosiți un pix, alegerea speciei vă aparține, nu executați desenul în grabă
și nici nu trebuie să fiți neliniștit, nu este un examen, semnați pe verso și
datați desenul, numerotați pagina cu 1
2.Luați o altă foaie de hârtie și desenați încă un arbore, tot același sau unul
diferit, alegerea vă aparține, numerotați pagina cu 2, semnați pe verso și
datați.
3.Luați a treia foaie, și desenați ,,arborele de vis,, adică acel arbore care
doriți să-l plantați în grădina Dumneavoastră, sau acccel arbore care vă
trezește cele mai multe amintiri sau pur și simplu un arbore în întregime
imaginat, așa cum îl vedeți, după bunul Dumneavostră plac. Numerotați
pagina cu 3, pe verso semnați și notați data.
TEHNICI DE INTERPRETARE

Koch recomandă ca înainte de examinarea detaliilor să fie notată

impresia globală.
1.Compararea celor 3 arbori desenați
1.1 în mod obișnuit primul arbore este interpretat ca reprezantare
a atitudinii sociale și profesionale a subiectului.
1.2.al doilea arbore este considerat o reprezentare a sinelui intim
1.3.cel de-al treilea arbore va reprezenta, în principiu, aspirațiile
subiectului, dorințele și nevoile.
2.Studierea liniilor - ușoară, apăsată, discontinuă sau spasmodică
3. Se analizează amănunțit fiecare element separat al arborelui, la
toate cele 3 desene.
LISTA COMPONENTELOR ARBORELUI

1. Așezarea în pagină: arborele și cadrul lui, 10.Frunze

dimensiunile, aranjarea punerea în pagină 11.Fructe
2. Diferite tipuri de arbori întâlniți 12.Peisaj- accesorii
3. Rădăcini 13.Antropomorfisme - schimbări tematice
4. Linia solului 14.Expresia liniilor trasate - Umbră și culori
5. Trunchiul, articulația trunchi/rădăcină închise
6. Coroană 15.Indicele lui Wittgenstein
7. Ramuri 16.Proiecție a preocupărilor inconștiente
8. Muguri 17.Importanța respectivă și valoarea
9. Flori trunchiului, rădăcinilor, frunzelor
18.Studiul comparat al celor 3 arbori
 INDICELE LUI WITTGENSTEIN ȘI ARBORELE DE VIS

Indicele lui wittgenstein ar arăta un eveniment traumant ce a avut loc în

viața persoanei dar despre care acesta ar fi putut uita. Înălțimea copacului
calculată în milimetri se raportează la vârsta persoanei în ani și luni și astfel
careva semne de pe copac pot arăta data cu precizie când au avut loc careva
momente traumante.

Arborele de vis, cel mai des va fi unul imaginar, de regulă mai mare și mai
bogat ca celelalte două, întrucât subiectul își va evoca dorințele cele mai
puternice și nemărturisite, grijile și ambițiile. Se poate întâmpla ca formele
să fie inautentice ceea ce ar putea însemna dragostea lui față de abstract și
fantezie, dar și semnul unui psihism perturbat.
Interpretarea acestui desen se foace doar ținând cont de elementele
primelor două desene, adică eul social și intim.
 Introversiune

Retragerea interesului față de lumea exterioară și

interiorizarea libidoului, care se investește în
individ.

-arbore foarte mic

-baza trunchiului închisă ori încercuită
situare în stânga paginii(agățare de trecut, teamă
de a se implica în relații, teamă de contact)
-uneori absența coroanei sau frunzișului
-înnegriri (anxietate)
-coroană complet închisă
-arborele crescut din ghiveci
-ramuri schițate dintr-o singură linie
EXTRAVERSIUNE

Extravertul are o dragoste mai mare pentru

exterior, pentru ceea ce se întâmplă în lumea
exterioară ți mai puțin pentru lumea interioară,
imaginară

--Arbore mare
--frunziș des
-marginile frunzișului sunt fine, deseori cu
deschideri, rotunjite
-obiecte diverse desenate în frunziș sau în jurul
arborelui (nevoia de schimbare și de contact)
 IMATURITATE

În timp ce imaturitatea intelectuală este mai ușor detectabilă,

cea afectivă este mai complexă și deseori asociată cu
alcoolismul sau toxicomaniile. De multe ori, o educație
castratoare sau o copilărie excesiv protectoare sunt cauza unei
lipse de autonomie, a unei incapacități de autoconducere, a
lipsei vieții sexuale sau a unor inhibiții.

-baza foii este luată ca bază a arborelui

-forme repetitive
-neîndemânare grafică
-trunchi sudat - care intră direct în frunziș
-ramuri desenate dintr-o singură linie
DEBILITATE
O insuficiență intelectuală, de
obicei congenitală și de natură
genetică. Ex: trisomia 21, trisomia
13, oligofrenia fenilpivurică etc.
-forme sărace și infantile
-linii fruste și neregulate
-stereotipii ( exagerări ale
regularității)
-absența liniei solului
-ramuri trasate dintr-o singură linie
-trunchi conic
-trunchi separat de frunziș printr-o
linie
ANXIETATE - ANGOASĂ
O teamă difuză de necunoscut, frică
fără motiv, neliniște față de viitor,
neîncredere în sine și ceilalți, acestea
sunt senațiile ce îl încearcă pe anxios,
iar constuția lui emotivă îl fac
vulnerabil la stres.
-înnegrire a : liniei solului, rădăcinilor,
trunchiului, ramurilor, frunzișului
-presiune susținută sau spasmodică
-arbore situat în stânga paginii
-linii trasate discontinuu
-arbore foarte stufos
-ramuri lipsite de frunze
Nervozitate
Înțelege repede, imaginația este creatoare, îi place munca
psihică, tinde să obosească și să nu se mai poată
concentra. Are dispoziție adeseori schimbătoare. Agitat și
impresionabil, este predispus afecțiunilor nervoase
(neurastenie, depresie, isterie)

-liniile desenate se întrepătrund, se întretaie și se

amestecă în frunziș
-frunzișul este neregulat, cu linii confuze.
-înnegriri
-linii ascuțite (relevă în egală măsură agresivitatea)
-baza trunchiului este barată și înnegrită
-apăsare intensă și spasmodică
-linii necontrolate (control emotiv deficitar)
-linii retușate în zigzag
TENDINȚĂ DEPRESIVĂ

Această stare se întinde de la o banală proastă

dispoziție până la o tristețe profundă.

-frunziș căzut (tip salcie plângătoare)

-trunchi discontinuu, linii spasmodice
-arborele este mic, cu ramuri fără frunze, trasate
din linii unice
-porțiuni înnegrite (semn de angoasă)
--sisteme de linii trasate în direcții opuse în
frunziș
-semne de nervozitate (linii discontinue, retușate...)
-linii ușor trasate (lipsă de sprijin)
 IMPULSIVITATEA

Numim impulsivitate dispoziția obișnuită,

organică sau dobîndită care prezintă pulsiune.
pulsiunea este o nevoie imperioasă și cel mai
adesea irezistibilă, care împinge la acte
iraționale și adeseori brutale sau periculoase.

-ramuri în formă de tub

-linii aruncate, lansate
-înnegriri
-linii spasmodice
-linii trasate în direcții opuse
AGRESIVITATEA
Comportament ce se caracterizează prin
,,actul de a ataca mai des decât cel de fugă
sau refuzul luptei în fața dificultății”

-unghiuri ascuțite
-înnegriri
-linii frânte sau unghiulare
-săgeți îndreptate înspre trunchi
(autoagresivitate) sau ănspre exterior
-rădăcini înălțate și multiple
-trunchi rugos, înnegrit sau ,,zebră,,
ramuri sau frunze ascuțite
-ramuri tubulare
-frunze de ilex
Problemele sexuale

O sexualitate dezvoltată reprezintă un echilibru psihic.

-Rădăcini importante, ascuţite, răsucite, cu linii frânte;

-Linia solului haşurata sau în unghi;
-Înnegriri la baza arborelui;
-Baza arborelui acoperită de tufe şi ierburi;
-Ramuri tubulare ( impulsivitate);
-Ramuri încrucişate ( ambivalenta);
-Arbore crescut în ghiveci;
 NEVROZE ȘI PSIHOZE
-Arbore mic sau foarte mare ( sentiment de inferioritate sau exaltare
imaginativa);
-Înnegriri ( anxietate, angoasa);
-Frunziş imens şi apăsător ( control imaginativ deficitar);
-Îngustare a trunchiului ( blocaj al încărcăturii afective);
- Rădăcini mari şi îndreptate în jos ( probleme sexuale);
- Trunchi împărţit în două ( divizare a personalităţii);
-Ramuri fără frunze ( lipsa de contact şi schimburi cu altcineva);
- Crestături în partea stângă a trunchiului ( traumatism în trecut);
- Coroană diformă şi neregulat desenată ( lipsa unei înlănţuiri logice a ideilor);
- Forma infantilă (regresie);
- Ramuri frontale ( probleme psihologice);
-Apăsare spasmodica în trasarea liniilor ( agresivitate);
- Repetarea unor motive diferite: cercuri, etc. ( tendinţa obsesionala,
perseveraţie);
-Încrucişarea ramurilor ( ambivalenţă);
-Linii retuşate ( anxietate);
- Coroana căzută (tendinţa depresivă);
- Forme inautentice ( rupere de realitate).
 ALCOOLISM ȘI TOXICOMANIA
-Linii tremurate;
-Linii fine şi fără suport, discontinue câteodată;
- Mici semne repetate, înnegriri, forme rotunde în coroană (
tendinţa -de perseveraţie);
- Coroana căzută ( semn al depresiei);
- Lărgiri şi îngustări ale trunchiului ( blocarea încărcăturii
afective);
- Ramuri întrepătrunse în coroană ( contradicţie intimă);
-linii tremurate, retușate, spasmodice (nervozitate, anxietate)
- Arbore crescut din ghiveci ( sentiment de închidere în
ramuri în formă de tub (impulsivitate)
problemele personale).
-înnegriri (angoasă)
-arbori în ghiveci (sentimentul că este prizonierul unei
probleme)
-sălcii plângătoare (tendința depresivă)
-coroana exagerată (imaginație exaltată)
-tăieturi în trunchi (traumatizm nerezolvat în trecut)
-rădăcini asccuțite (frustrare sexuală)
-coroană aplecată spre stânga (se agață de copilărie, nu
investește în viitor)
-apă și râuri (sentiment de vinovăție)
-forme neautentice (ruptură de realitate)
 BIBLIOGRAFIE

Denise de Castilla ,,Testul arborelui”, Iași, Polirom, 2004