Eul

-este nucleul personalitatii, in alcatuirea caruia intra cunostintele si imaginea despre sine, precum si atitudinile fie constiente, fie inconstiente fata de cele mai importante interese si valori.

 Pentru

o cunoastere mai profunda a proceselor psihice si a inconstientului, psihologii au alcatuit dealungul timpului diferite teste, care se folosesc cu mare succes si in zilele noastre. Dintre acestea se pot enumera: Testul Rorschach (petelor de cerneala) Testul Szondi (asocierii pozelor)

Testul arborelui

Testul arborelui mizeaza pe legatura intima dintre om si arbore, fiind in masura a ne apropia salutar att de problemele sufletului nostru, deseori mascate de aparente, ct si de cele ale semenilor. In toate civilizatiile lumii, arborele este incarcat de simboluri fundamentale: pomul vietii, al cunoasterii binelui si raului, arborele axa a lumii, cu radacinile in pamnt si ramurile inaltate spre cer, arborele cosmic, arborele revelator al misterelor vietii, arborele fertilizator, arborii-totem, arborele de nastere, de nunta, ...

Acest tip de test este relativ usor pentru subiect, dar interpretarea este profunda si amanuntita, desenul si scrisul fiind oglinzi ale psihicului.

1 Desenati un arbore pe foaia de hrtie asezata vertical. Pentru a desena folositi, de preferinta, un stilou sau un pix (liner). Alegerea speciei arborelui care urmeaza a fi desenat va apartine n totalitate.

Nu executati desenul n graba, pentru ca proiectia risca sa devina falsa. Si totusi, nu trebuie sa fiti nici nelinistiti: nu e vorba despre un examen! Numerotati pagina cu 1

2. Luati o alta foaie de hrtie si desenati, tot pe verticala, nca un arbore: acelasi sau un altul, dupa cum doriti. Numerotati pagina cu 2. 3. Luati o a treia foaie de hrtie si desenati, tot pe verticala, un arbore asa cum l visati, "arborele de vis", adica acel arbore pe care l considerati cel mai frumos, cel pe care ati dori sa-I plantati n gradina dumneavoastra, sau arborele care va trezeste cele mai multe amintiri ori pur si simplu unul imaginat n ntregime dupa bunul dumneavoastra plac. Numerotati pagina cu 3.

Compararea celor trei arbori desenati: - n mod obisnuit, primul arbore desenat este interpretat ca reprezentare a atitudinii sociale si profesionale a subiectului; - al doilea arbore este considerat o reprezentare a sinelui intim; - cel de-al treilea arbore desenat va reprezenta, n principiu, aspiratiile subiectului, dorintele si nevoile acestuia. 2. Studierea liniei - usoara, apasata, discontinua sau spasmodica este un alt element important. 3. Se trece apoi la analiza amanuntita a tuturor elementelor constitutive din fiecare desen.

TIPURI DE ARBORI A. Desenarea unui mr sugereaz:

1. Dorina de a avea copii (la aduli); mrul este desenat uneori de femeile nsrcinate. 2. La persoanele care depesc vrsta de 7 ani, este posibil imaturitate sau regresie. interpretare are mai puin valoare dac desenul este realizat n apropierea Crciun
B. Pomul de Crciun, sugereaz nevoia de dependen dei o astfel de

C.Arbori uscai: Deseori sunt desenai numai de indivizi care sunt foarte tulburai din punct de vedere psihic; aceste desene au fost asociate cu:

1. Sentimente de vinovie, depresie i chiar tendine suicidare.

2. Sentimente severe de inutilitate i apatie, de inferioritate i inadaptare profund.

3. Condiii pentru nevroze severe i alte tipuri de tulburri psihice destul de serioase. 4. Prognoz proast, pentru evoluia ulterioar. D. Un cine care urineaz un arbore, sugereaz o tulburare caracterial de tip agresiv.

E. Un arbore imens:

1. Posibile tendine agresive. 2. Reacii compensatorii, fantezie, sau ambele.

3. Posibil, structura hipersensibil.

4. Posibil, tendina de a fi dominator; la copii, sfidarea reprezentanilor autoritii.
F.Arbore cu depresiuni n forma coroanei, sugereaz: 1. Sentimente inadecvate situaiilor. 2. Sentimente depresive.

G. Arbore izolat pe vrful unui deal sugereaz:

1. Posibile sentimente de grandoare sau superioritate. 2. Izolare sau lupta pentru autonomie.

3. Posibil, o lupt ncordat pentru scopuri ndeprtate sau dificil de atins.

coroanele largi, deschise, cu o structur bogat a ramurilor i frunzi sunt considerate specifice pentru brbai. O astfel de reprezentare de tip "intrusiv" a fost asociat cu motive care genereaz nevoia de a reui, de a domina, de a intra n competiie, de a fi competent, de a lupta n majoritatea situaiilor. coroanele nchise, cu frunziiul desenat circular i care nu sunt ataate structural trunchiului par a fi mai caracteristice pentru femeie. Acest tip de reprezentare "inclusiv" a fost asociat unor stri de dependen, repliere asupra sinelui, retragere, anxietate, un grad sczut de ncredere n sine i n capacitile (sau motivele) de a intra n competiie. rar n desenele arborilor putem constata c structura ramurilor este aproape similar cu cea a rdcinilor, ceea ce apare des n desenele pacienilor psihotici.

A. Introducere

n termeni analitici tratarea trunchiului reflect puterea Eului. Aspectul general

al trunchiului i forma sa, se consider c reprezint resursele bazale ale personalitii i dezvoltarea psihologic. Semnele traumatice pe trunchi par s reflecte vrsta la care individul a trit o experiena traumatic sever. B. Modaliti de tratare.

1. Animale ntr-o scorbur a trunchiului, sugereaz normalitate la copii, dei pot semnifica i nevoia de dependen i tendine regresive n cazul copiilor

mai mari sau al adulilor. n desenele femeilor includerea unui animal sugereaz o persoan care se impune i se gndete s fac investiii.

2. Linii discontinue n desenul trunchiului sugereaz impulsivitate, excitabilitate nervoas i nerbdare. 3.Trunchiuri enorme (trunchiuri mari), sugereaz c persoana resimte mediul ca fiind apstor, constrictiv i dezvolt tendine agresive. 4. Trunchiuri desenate vag, confuze, fr vitalitate, sugereaz resurse insuficiente ale eului, indecizie, inadaptare, acompaniate uneori de anxietate. 5. Trunchiuri mari cu ramuri mici sugereaz o adaptare precar datorit sentimentelor de frustrare i de ncercare de satisfacere a nevoilor de baz (fundamentale); este posibil i imaturitatea emoional sau egocentrismul. 6. Trunchiuri lungi cu coroane mici, sugereaz retard n dezvoltare, infantilism sau regresie de tip nevrotic. 7. Trunchi mai ngust la baz dect n orice alt zon, sugereaz tulburri psihice i slbiciunea eului care poate fi asociat i cu inhibiie sau regresie.

Modaliti de tratare

1. Desenele naturale, degajate, neforate, sugereaz normalitate. 2. Desenele greoaie, inconsistente, cu ntrituri, sugereaz anxietate.

3. Scoara desenat meticulos sugereaz atitudini compulsive, preocupri excesive referitoare la relaiile cu mediul.
4. Trunchiurile desenate prin cteva linii verticale care sunt clar separate, sugereaz caracteristici schizoide

1. Rdcini care se termin cu vrfuri ascuite, penetrnd uor pmntul, sugereaz normalitate i contact bun cu realitatea; deasemenea poate fi vorba i despre o persoan ncreztoare n sine i autodisciplinat. 2. Omiterea rdcinilor i desenarea unei linii aproximativ orizontale la baza trunchiului sugereaz sentimente de insecuritate i inadaptare.

3. Accentuarea deosebit a rdcinilor care ptrund pmntul, sugereaz:

a. nevoia puternic de a nelege realitatea. b. insecuritate.

4. Rdcini dezordonate, lipsite de structurare, sugereaz: o instabilitate bazal i inadaptare. 5. Rdcini care ajung pn la marginea paginii, sugereaz: a. insecuritate. b. tendine depresive

1. INTROVERSIUNEA: Arbore foarte mic ; Baza trunchiului inchisa sau incercuita; Situare in stanga paginii ( agatare de trecut, teama de a se implica in relatiile cu ceilalti, teama de contact); Absenta uneori a coroanei si frunzisului; Innegriri ( anxietate) ; Coroana complet inchisa; Arborele crescut din ghiveci; Ramuri schitate dintr-o singura linie.

2. EXTRAVERSIUNEA:
Arbore

mare; Frunzis des Marginile frunzisului sunt fine, adeseori rotunjite, cu deschideri; Obiecte diverse desenate in frunzis sau in jurul arborelui ( nevoie de schimbare si de contact)

3.IMATURITATE Baza foii este luata ca baza a arborelui; Forme repetitive; Neindemanare grafica; Trunchi sudat trunchi S Ramuri desenate dintr-o singura linie

Toate aceste caracteristici pot indica o lipsa de maturitate afectiva si, eventual, o inhibare a dezvoltarii intelectuale.

4. ANXIETATE ANGOASA Innegrire a liniei solului, radacinilor, trunchiului, ramurilor, frunzisului; Presiune sustinuta sau spasmodica; Arbore mic; Arbore situat in stanga paginii; Linii trasate discontinuu; Arbore foarte stufos; Ramuri lipsite de frunze.

6. TENDINTA DEPRESIVA Frunzis cazut ( tip salcie plangatoare); Trunchi discontinuu, linii spasmodice; Arborele este mic, cu ramuri fara frunze, trasate din linii unice; Portiuni innegrite ( semn de angoasa); Sisteme de linii trasate in directii opuse in frunzis; Semne de nervozitate ( linii discontinue, retusate);

5. NERVOZITATE

Liniile desenate se intrepatrund, se intretaie si se amesteca in frunzis; Frunzisul este neregulat, cu linii confuze; Innegriri; Linii ascutite ( releva in egala masura agresivitatea);

Linii usor trasate ( lipsa de sprijin). Baza trunchiului este barata si innegrita; Apasare insistenta si spasmodica; Linii necontrolate ( control emotiv deficitar); Linii retusate, in zigzag.

6. TENDINTA DEPRESIVA Frunzis cazut ( tip salcie plangatoare); Trunchi discontinuu, linii spasmodice; Arborele este mic, cu ramuri fara frunze, trasate din linii unice; Portiuni innegrite ( semn de angoasa); Sisteme de linii trasate in directii opuse in frunzis; Semne de nervozitate ( linii discontinue, retusate); Linii usor trasate ( lipsa de sprijin).

7. AGRESIVITATEA Unghiuri ascutite; Innegriri; Linii frante sau unghiulare; Sageti indreptate inspre trunchi ( autoagresivitate), sau inspre interior; Radacini nuantate si multiple; Trunchi rugos, innegrit sau zebra; Ramuri sau frunze ascutite; Ramuri tubulare;

8. IMPULSIVITATEA Ramuri in forma de tub; Linii aruncate, lansate; Innegriri; Linii spasmodice; Linii trasate in directii opuse.