Sunteți pe pagina 1din 19

ABORDAREA FACTORIALA. MODELUL BIG FIVE Elemente definitorii pentru abordarea Bi Fi!

e Big Five concepe personalitatea umana ca pe o structura compusa din 5 mari superfactori. Pentru prima oara ideea modelului personalitatii ca structura formata din 5 factori a fost o ipoteza teoretica emisa de Fiske (1949) si Tupes !"ristal (19#1). $a a capatat relevanta stiintifica printr%un studiu realizat de &orman (19#'). (e atunci modelul a constituit o)iectul a numeroase cercetari si a generat mai multe instrumente psi"odiagnostice (*inulescu+ 199#+ ,--4). .tudii rezumative realizate de (igman (e/aad (199-+ 1994) indica un acord unanim al cercetatorilor 0n privinta primilor 4 factori1 $2traversie+ 3grea)ilitate+ !onstiinciozitate si .ta)ilitate emotionala (&evrotism). 4n ceea ce priveste cel de%al cincilea factor denumirile sunt controversate+ 0nsa sfera conceptuala este identica. 4n concluzie+ se poate afirma ca e2ista un consens destul de larg 0ntre cercetatorii din domeniu si constructorii de teste de personalitate 0n ceea ce priveste o viziune asupra persoanlitatii ca o structura const5nd din 5 superfactori sau dimensiuni mari ale persoanalitatii. *odelul Big Five este 0n esenta un cadru general de 0ntelegere si descriere a personalitatii+ 0n care ceea ce da sens dimensiunilor personalitatii sunt acele grupari de 0ntelesuri psi"ologice importante 0n viata de zi cu zi si utilizate ca atare pentru a diferentia indivizii 0n cadrul fiecarei lim)i (*inulescu+ 199#+ ,--4). Big Five este de asemenea o a)ordare lingvistica 0n studiul personalitatii. 3)ordarea de tip le2ical 0n studiul personalitatii are la )aza ipoteza ca acele diferente individuale care sunt cele mai semnificative pe plan social si comportamental vor fi encodate 0n lim)a6ul persoanelor. !u c5t aceste diferente sunt mai importante+ cu at5t creste pro)a)ilitatea ca ele sa fie e2primate prin 0ntelesul unui singur cuv5nt. Primul care a 0ncercat o descriere a personalitatii 0n termeni lingvistici a fost 7lages (19,#)+ urmat apoi de cercetatori precum 3llport si 8d)ert+ !attell+ 9oug"+ $:senck+ etc. 8 parte dintre aceste a)ordari se 0nscriu pe linia desc"isa de analiza factoriala+ altele apartin mai degra)a curentului empirist. 4n fine+ Big Five este o a)ordare factoriala+ care se 0ncadreaza 0n curentul dimensiunilor sau trasaturilor. !"estionarele de tip Big Five se 0nscriu 0n sfera analizei factoriale aplicate 0n studiul personalitatii si foarte general vor)ind+ 0n curentul care vizeaza conceperea personalitatii ca un ansam)lu de trasaturi sau dimensiuni. Procedura de lucru 0n constuirea unor instrumente de tip Big Five este aplicarea analizei factoriale asupra unor date de autoevaluare si "eteroevaluare pentru aceleasi loturi de su)iecti. *a6oritatea cercetarilor indica actualmente un acord general asupra modelului cu 5 factori+ fiind realizate studii pe un numar larg de lim)i si populatii. Modelul lui Co"ta "i M#Crae a"upra per"onalitatii umane. *inulescu (199#+ ,--4) afirma ca situatia celor , autori americani este cumva aparte printre apartenentii modelului Big Five+ ei fiind preocupati nu doar de cercetare+ ci mai ales de construirea unui instrument psi"odiagnostic complet. 4n 19;5 au lansat prima varianta a c"estionarului &$8+ dupa care s%au focalizat pe

descoperirea si validarea fatetelor celor 5 mari factori si pe construirea unui model interpretativ )azat pe acest model. <arianta aflata 0n uz 0n prezent dateaza din 199,. 4n modelul personalitatii+ trasaturile sau dimensiunile de personalitate apar ca su)diviziuni fundamentale ale fiintei umane+ alaturi de a)ilitatile cognitive si cele fizice+ precum si de altele care intra 0n alcatuirea personalitatii ca =material )rut>. Psi"odiagnoza nu a)ordeaza 0n mod direct aceste tendinte )azale+ ele nefiind o)serva)ile si function5nd ca si constructe ipotetice. !eea ce intereseaza pe psi"odiagnostician este ceea ce autorii numesc adaptarile #ara#teri"ti#e+ felul 0n care au fost modelate tendintele de )aza prin influentele e2terne si interne. 4n figura 1 prezentam modelul%cadru al personalitatii umane+ conceptualizat de !osta *c!rae (199,). $2plicatiile asupra comportamentului si personalitatii pot fi gasite conform acestui model%cadru la diferite nivele+ ca procese dinamice de intermediere? sagetile din figura semnaleaza directia de desfasurare a acestor procese. !osta *c!rae (19;;) indica de asemenea faptul ca modurile de comportament specifice pot fi e2plicate de motive+ acestea din urma put5nd fi e2plicate la r5ndul lor ca e2presii ale tendintelor fundamentale. 8)servam cu usurinta 0n aceasta pozitie teoretica radacinile puternice pe care viziunea celor doi autori le are 0n teoria lui *urra: (19';). BIOGRAFIE OBIECTIVA BAZE BIOLOGICE

Reactii emotionale, Schimbari semnificative TENDINTE BAZALE ADAPTARI CARACTERISTICE Scopuri personale Atitudini INFLUENTE EXTERNE Norme culturale Evenimente nt!lniri

Nevrotism, Extraversie, Deschidere Agreabilitate Constiinciozitate

I. S.

IMAGINE DE SINE Scheme ale eului Mituri personale Fi ura $. %#&ema modelului Co"ta "i M#Crae 'Minule"#u( $))*+ Tra"aturile ba,ale ale per"onalitatii+ respectiv cei 5 superfactori+ apar ca dispozitii psi"ice fundamentale si nu vor fi privite 0n niciun caz ca si constructe )iologice. $le ram5n constructe psi"ice care sunt la r5ndul lor =deservite>+ de

structurile sau )azele )iologice+ suport5nd influente de intermediere din partea acestora din urma. 4ntre tendintele )azale ale personalitatii (trasaturile de )aza+ cei 5 superfactori) si )iografia o)iectiva a persoanei (care include comportamentele specifice) nu e2ista o

legatura directa. Trasaturile masurate prin modelul Big Five pot fi 0ntelese ca e2plicatii pentru o categorie intermediara de fapte psi"ice+ denumite adaptari #ara#teri"ti#e+ care la r5ndul lor pot furniza e2plicatii pentru comportamentele o)serva)ile. 4n raport cu manifestarile o)serva)ile+ psi"ice sau psi"osociale+ trasaturile de personalitate apar doar ca e2plicatii distale. Personalitatea+ asa cum se structureaza ea 0n ontogeneza+ este supusa unor influente endogene (tendinte )azale @ concepte ipotetice neo)serva)ile direct dar care pot fi inferate) si unor influente e2ogene+ de mediu. Trasaturile de personalitate constituie o su)diviziune ma6ora a tendintelor de )aza+ alaturi de a)ilitatile cognitive+ se2uale si de alte materiale ale psi"ismului. Influentele e-terne includ cadrul socio% cultural de formare a persoanei+ evenimentele de viata si 0ntaririle pozitive sau negative primite de individ de%a lungul vietii. $le opereaza asupra individului 0n ontogeneza si pot fi rezumate prin conceptul de =situatie e2istentiala>. Bio rafia obie#ti!a este constituita din cursul real al comportamentelor si trairilor care formeaza viata individului. !omportamentul o)serva)il este o sectiune temporala a )iografiei o)iective si include g5nduri+ sentimente+ actiuni+ atitudini etc. Punctul de focalizare 0n modelul celor doi autori este nivelul adaptarilor #ara#teri"ti#e+ la constituirea carora contri)uie at5t personalitatea c5t si cultura+ ele av5nd valoare de e2presii fenotipice ale trasaturilor. $le definesc identitatea conte2tualizata a persoanei si contin o)iceiuri+ deprinderi+ valori+ motive+ roluri+ relatii. An rol important la nivelul adaptarilor caracteristice revine ima inii de "ine+ ca o su)diviziune a nivelului. !ontinuturile itemilor c"estionarului sunt legate direct si 0n 0nalta masura de acest nivel al imaginii de sine. <aloarea e2plicativa de tip cauzal a trasaturilor de personalitate este reala doar 0n masura 0n care aduce un plus de cunoastere sau 0ntelegere+ permit5nd evaluari care trec dincolo de datele o)serva)ile. (atele de cercetare spri6ina valoarea e2plicativa a trasaturilor pe de o parte prin certificarea sta)ilitatii lor 0n timp (care desc"ide posi)ilitatea unor predictii pe termen lung) si pe de alta parte prin relevarea unui model de covariatie a trasaturilor distincte si repetitive (*inulescu+ 199#). Cei #in#i "uperfa#tori .EO/0I/R "i fatetele a#e"tora 4n &$8%PB%/+ fiecare dintre cei 5 superfactori are c5te # fatete care au fost validate prin analiza factoriala. 3v5nd 0n vedere specificitatea 0nalta a acestor tipuri de instrumente pentru cultura lim)ii respective+ este posi)il ca structura intrafactoriala (fatetele) a celor 5 superfactori sa difere 0n spatii lingvistice si culturale diferite+ conform a ceea ce populatia vor)itoare considera 0n mod specific util 0n evaluarea comportamentului sau a personalitatii. .tructura normelor va fi de asemenea diferita de la o populatie la alta. ./.e!roti"m &evrotismul este considerat de multi teoreticieni a fi domeniul cel mai cercetat al personalitatii. $ste definit ca ca un continuum cuprins 0ntre sta)ilitate emotionala si insta)ilitate+ neadaptare si este important de mentionat ca este considerat a fi o dimensiune a normalitatii psi"ice. .corurile 0nalte definesc tendinta generala de a trai afecte negative+ de a avea idei irationale+ scaderea capacitatii de control si de a face fata stresului. .corurile 6oase definesc sta)ilitatea emotionala. .corurile foarte 0nalte

sunt interpreta)ile 0n sens de risc de dezvoltari psi"iatrice dar fara ca semnificatia patologica sa fie o)ligatorie. Fatetele nevrotismului sunt urmatoarele1 &1 @ An-ietate1 ca predispozitie generala+ scorurile foarte 0nalte put5nd trimite si catre continuturi de tip fo)ic vs. calm+ rela2are? &, @ O"tilitate1 tendinta de a trai stari de m5nie+ 0nversunare vs. o stare prevalenta de confort psi"ic? &' @ Depre"ie1 predispozitia de a trai afecte si o dispozitie de tip depresiv vs. ine2istenta acestora? &4 @ Con"tiinta de "ine (e2agerata)1 an2ietate sociala si timiditate vs. stari de 0ncredere sau a)ilitati sociale? &5 @ Impul"i!itate1 incapacitate de autocontrol vs. capacitatea de a rezista la tentatii si frustrari? &# @ Vulnerabilitate1 vulnera)ilitatea fata de stres vs. autoaprecierea de competenta si stap5nire 0n fata stresului. E/E-tra!er"ie 3cest supra%factor indica orientarea preponderent e2traverta (scoruri 0nalte) vs. orientarea introverta (0nteleasa ca lipsa a e2traversiei)+ fac5nd asadar referire la domeniul interpersonal. !ele doua sunt trasaturi sesiza)ile 0n comportamentulu curent si au fost studiate 0n mod e2tensiv de literatura de specialitate. !omportamentul introvert+ fiind mai putin o)serva)il+ este mai sarac 0n aspecte diferentiale. Fatetele e2traversiei sunt urmatoarele1 $1 @ Caldura 1 entu,ia"m1 comportament afectiv si prietenos vs. o atitudine distanta+ formala+ rezervata? $, @ %pirit re ar1 preferinta pentru compania celorlalti vs. tendinta de a evita compania? $' @ Afirmare1 comportament dominant+ ascendenta sociala vs. tendinta de a ram5ne 0n fundal? $4 @ A#ti!i"m1 energie+ tempo ridicat vs. preferinta pentru loisir si un tempo mai lent? $5 @ Cautarea e-#itarii1 preferinta pentru stimulare vs. preferinta pentru o anumita monotonie? $# @ Calitatea po,iti!a a "tarilor emotionale1 tendinta de a trai stari emotionale pozitive vs. lipsa de e2u)eranta si verva. O/De"#&idere #atre e-perienta 'openness to experience+ 3cesta este un factor mai putin cunoscut+ 0ntre anumiti autori e2ist5nd un relativ dezacord cu privire la continutul sau de trasaturi. (esc"iderea catre e2perienta este caracterizata prin imaginatie activa+ sensi)ilitate estetica+ atentie pentu viata interioara si pentru sentimente+ preferinta pentru varietate+ curiozitatea intelectuala+ independenta 0n g5ndire. Toate aceste aspecte+ tre)uie sa su)liniem+ nu se asociaza 0n mod necesar cu educatia sau inteligenta generala. Polul opus indica un comportament conservator+ preferinta pentru familiar+ viata afectiva =0n surdina> si fara trairi e2acer)ate. Cipsa desc"iderii nu 0nseamna 0nsa intoleranta+ agresivitate autoritara (regasite 0n agrea)ilitate) sau lipsa de principii. Fatetele desc"iderii sunt urmatoarele1

1 @ %pre fante,ie1 imaginatie vie+ vise orientate spre 0m)ogatirea vietii interioare vs. structuri prozaice care prefera sa ram5na centrate 0n ceea ce fac aici si acum? , @ 0e plan e"teti#1 desc"idere catre si interes pentru arta si frumos vs. lipsa interesului? ' @ Catre modurile proprii de a "imti1 apreciere si sensi)ilitate pentru viata interioara vs. afecte mai putin diferentiate+ mai putin nuantate? 4 @ 2n planul a#tiunilor1 dorinta de a 0ncerca lucruri si activitati noi vs. nevoia de ancorare 0n ceea ce este de6a cunoscut dar fara a sc"im)a ceva? 5 @ 2n plan ideati#1 curiozitate intelectuala+ interes pentru idei noi vs. o curiozitate saraca+ interese limitate? # @ 2n planul !alorilor1 tendinta de a ree2amina valorile personale+ sociale etc vs. tendinta de a accepta autoritatea si traditiile. A/A reabilitate 3grea)ilitatea apare ca o dimensiune puternic interpersonala a personalitatii+ asemeni e2traversiei. 3specte centrale ale agrea)ilitatii sunt altruismul+ cooperarea pe plan interpersonal+ un comportament prosocial si de a6utorare a altora+ uneori acestea semnal5nd o persoana dependenta. Polul opus descrie un comportament dominant si antagonist+ egocentric+ competitiv+ uneori narcisic+ "edonist si antisocial. Fatetele agrea)ilitatii sunt urmatoarele1 31 @ 2n#redere1 dispozitia spre un comportament 0ncrezator vs. cinism sau scepticism orientate catre ceilalti? 3, @ %in#eritate 0n e2primarea opiniilor si conduita1 mod sincer+ desc"is si ingenios de manifestare vs. tendinta la manipulare rin flatari+ minciuna? 3' @ Altrui"m1 interes activ pentru )inele altora+ generozitate vs. centrare pe propria persoana? 34 @ Buna!ointa1 tendinta de a ceda+ uita+ ierta 0n situatii conflictuale vs. agresivitate+ tendinte competitive? 35 @ Mode"tie1 modestie+ umilinta vs. aroganta+ atitudine de superioritate? 3# @ Bl3ndete1 simpatie si preocupare fata de ceilalti vs. duritate+ lipsa emotiilor pe plan interpersonal. C/Con"tiin#io,itate !onstiinciozitatea se refera la autocontrol su) aspectul capacitatii de autoorganizare+ planificarii+ 0ndeplinirii datoriilor+ a vointei si capacitatii de finalizare. !onsttinciozitatea este un predictor pentru realizarile de valoare din orice profesie. Polul opus se caracterizeaza printr%o mai scazuta e2actitate 0n aplicarea principiilor morale+ o maniera usuratica de a urmari scopurile+ de a realiza sarcinile+ o oarecare tendinta spre "edonism si un interes dominant pentru viata se2uala. Fatetele constiinciozitatii sunt urmatoarele1 !1 @ Competenta1 sentimentul de a fi competent+ capa)il vs. 0ncrederea redusa 0n propriile capacitati? !, @ Ordine1 organizare+ claritate+ spirit ordonat vs. o autoapreciere scazuta privind organizarea si modul putin metodic de lucru? !' @ %imt al datoriei1 responsa)ilitatea asumariiconstiente+ principii etice stricte vs. un comportament supus circumstantelor+ 0n care e dificil de avut 0ncredere?

!4 @ Dorinta de reali,are1 nivel de aspiratie 0nalt si perseverenta 0n realizarea lui vs. apatie+ lene+ lipsa am)itiei? !5 @ Auto/di"#iplina1 capacitatea de a finaliza in ciuda o)stacolelor vs. tendinta de a am5na+ de descura6are? !# @ Deliberare1 tendinta de a g5ndi atent 0nainte de a actiona vs. tendinte de a se pripi. %tabilitatea "#orurilor Bi Fi!e de/a lun ul timpului *c!rae !osta (199-)+ cei doi autori cu cel mai mare prestigiu 0n masurarea fatetelor Big Five+ au detectat 0n studiile lor unele legaturi 0ntre scorurile Big Five si v5rsta+ care pot fi traduse drept efecte ale 0m)atr5nirii asupra structurii de personalitate. (e e2emplu+ din adolescenta t5rzie si p5na la 0nceputul maturitatii (adica de la ,- la '- de ani)+ agrea)ilitatea (3) si constiinciozitatea (!) tind sa creasca+ iar nevrotismul (&)+ e2troversia ($) si desc"iderea catre e2perienta (8) tind sa descreasca. 3ceste tendinte de usoara modificare si atenuare a scorurilor individuale 0n timp tre)uie avuta 0n vedere de specialist 0n momentul 0n care ela)oreaza strategii de interventie sau de dezvoltare personala pentru client sau c5nd da feed)ack acestuia. 3dolescenti sau tineri cu scoruri accentuate pe factorii &+ $ sau 8 ori cu scoruri scazute pe factorii 3 sau ! vor fi supusi cu mare pro)a)ilitate unei atenuari a acestor scoruri 0n anii urmatori evaluarii. (ezvoltarea personala ar tre)ui sa mearga asadar 0n directia naturala urmata de evalutia structurii individuale de personalitate si nicidecum invers. Pe de alta parte+ persoanele cu rezultate foarte scazute la factorii &+ $+ 8 sau scoruri elevate la 3 sau ! ar tre)ui sa fie preocupate de cum sa traiasca 0n ec"li)ru cu asemenea e2treme care ar putea de fapt sa devina si mai neo)isnuite in timp. (e e2emplu o persoana de ,' de ani cu un scor ! e2trem de ridicat are mari sanse de a deveni dependenta de munca+ 0n conditiile 0n care scorul se mai accentueaza (si pro)a)il ca o va face). Pe de alta parte+ un individ de ,- de ani cu un ! scazut are sanse mari sa se optimizeze si sa devina 0n timp mai concentrat asupra scopurilor propuse+ mai constiincios si mai centrat pe o)iective. !a fapt de interes putem mentiona studiile lui DoEard DoEard (199')+ care demonstreaza ca de e2emplu anga6area c"iar si sezoniera a adolescentilor apropiati de maturitate si a studentilor tinde sa accelereze acest model de dezvoltare. Ca fel tre)uie tratata spre e2emplu si dimensiunea de &evrotism (&)+ de vreme ce un nevrotism ridicat la v5rsta adolescentei poate fi integrat cu usurinta 0n stilul de viata re)el si contestatar specific acestei v5rste+ pe c5nd un scor similar la '5 de ani poate 0ngri6ora+ iar la 5- de ani poate fi e2presia unei atitudini gresite si a unui stil de relationare interpersonala neproductiv. Figura , surprinde profilul FF%&PF al unui su)iect de se2 masculin+ 0n v5rsta de 15 ani. .e poate o)serva un profil principial $G+ 3%+ !%+ &GG+ 8%. .u)iectul nostru+ 9eorge+ este asadar o persoana comunicativa si socia)ila+ 0nsa nu foarte desc"isa spre noutate si nu foarte originala+ cu accente de agresivitate si pozitionari antagonice frecvente+ lipsita de constiinciozitate+ ordine si structurare si care are multe gri6i si animata deseori de angoase si de o an2ietate neo)isnuita. (aca descriem si conte2tul testarii profilul descris anterior 0si dezvaluie cu usurinta toate conotatiile. 9eorge provine din mediul rural+ familia lui fiind o familie cu educatie mai degra)a redusa dar cu aspiratii 0nalte 0n ceea ce%l priveste pe el. $ste 0n clasa a noua si

a fost trimis la oras pentru cursurile de liceu. !onfruntat nu neaparat cu rigoarea mai mare+ dar cu noutatea acestor cursuri+ a devenit un copil foarte emotiv+ 0n special 0n mediul scolar. $ste animat de o frica puternica atunci c5nd este c"emat sa raspunda+ frica ce se transfera 0n general asupra felului 0n care 0si rezolva temele si se raporteaza la viitorul sau scolar. 4n timpul li)er este acelasi copil socia)il+ 6ucaus si nastrusnic+ iar scorurile mici pe constiinciozitate nu ar tre)ui sa mire 0n mod deose)it @ pentru un copil de 15 ani. 4n mod cert nimic din cele descrise aici nu sunt semnul unor pro)leme ma6ore de adaptare si simptomatica descrisa se 0nscrie 0n mare 0n e2pectatiile pe care le avem de la v5rsta

Figura ,. Profil FF%&PF. .u)iect de se2 masculin+ 15 de ani (9eorge) (aca 0nsa profilul prezentat 0n figura , ar fi al unei persoane trecute de '- de ani+ scorul mic pentru scalele 3 si !+ precum si scorul foarte mare pentru scala & ar fi e2presia unor pro)leme de adaptare. 8 astfel de persoana ar putea fi descrisa ca fiind e2cesiv de asertiva+ c"iar agresiva si certareata+ ca lipsindu%i structurarea si "otar5rea pentru a duce la capat proiectele 0ncepute si ca fiind animata de accente an2ioase puternice+ cu o puternica posi)ilitate ca acestea sa e2prime structuri psi"ice puternic maladaptative. 0rofile #on"a#rate 4n p"i&olo ie( #on!ertite 4n "#oruri fa#toriale An a6utor considera)il 0n interpretarea profilelor Big Five+ este reprezentat de compararea structurii persoanei evaluate cu strctura ideala a unui profil consacrat 0n psi"ologie. An profil+ sau tematica+ asa cum vom folosi termenul+ 0n consonanta cu DoEard DoEard (199')+ este o caracteristica individuala care poate fi atri)uita

efectului com)inat a doua sau mai multe caracteristici primare. 8 tematica este o matrice caracteristica a personalitatii care reflecta efectul com)inat a doua sau mai multe scoruri Big Five. An plus (G) indica un scor peste 55+ un minus (%) indica un scor su) 45+ iar o litera fara plus sau minus indica un scor intre 45 si 55. $2ista la ora actuala mai multe legaturi 0ntre factorii Big Five si alte tematici clasice 0n psi"ologie+ at5t 0n zona orientarii vocationale+ c5t si 0n zona psi"odiagnosticului+ a stilurilor de conducere+ a stilurilor conflictuale etc. *a6oritatea acestor legaturi sunt pro)ate la nivel empiric+ unele sunt 0nsa doar speculative. <om 0ncerca sa prezentam 0n ta)elul 1 o parte din cele mai cunoscute si folositoare astfel de intersectii teoretice. Ta)elul 1. Bntersectii 0ntre scorurile Big Five si alte modele teoretice consacrate 0n psi"ologie *odel teoretic H aria de Tematica .corurile Big Five acoperire .til de conducere <izionar 8G+ 3% !atalizator 8G+ 3G /ezolvator 8%+ !% Traditionalist 8%+ !G De2agonul Dolland /ealist 8%+ 3% Bnvestigativ $%+ 8G+ !% 3rtistic &G+ $G+ 8G+ 3%+ !% .ocial &%+ $G+ 3G 4ntreprinzator $G+ 3%+ !G !onventional $%+ 8%+ 3G+ !G .til conflictual &egociator &+ $ (G)+ 3+ ! (%) 3gresiv &G+ $G+ 3%+ !G .u)misiv &%+ $%+ 3G+ !% $vitant &G+ $%+ !% .til de 0nvatare 4n clasa &G+ $% Tutoriat &G+ $G Prin corespondenta &%+ $% Bndependent &%+ $G .til decizional 3utocrat &G+ 8%+ 3%+ !G Birocrat &%+ !G (iplomat &%+ 3+ !% !onsensual &G+ $G+ 3G+ ! Bntreprinzator H om de $2emple de cariere $G+ 8G+ 3+ !G afaceri 3sistent de z)or &G+ $G+ 8G Trainer &(G)+ $G+ 8+ 3G+ ! 3gent de v5nzari &%+ $G+ 8+ 3+ !G 8 mare parte din aceste profile au fost ela)orate pe marginea unor studii de caz. 3sa se face ca unele dintre ele sunt cu usurinta e2plica)ile si ar putea fi c"iar rezultatul reprezentarilor sociale si e2presia e2perientei profesionale a unui psi"olog+ pe c5nd altele sunt dificil de 6ustificat 0n afara unei consideratii aprofundate. $ste usor de 0nteles si de acceptat )unaoara de ce un lider traditionalist are o desc"idere mica spre noutate+ un comportament conventional si o constiinciozitate marita+ cu accente pe norma+ regula+ ordine. $ste mai greu de 0nteles de ce un stil de

confruntare evitant+ pe l5nga introversiune si lipsa constiinciozitatii 0n atingerea propriilor scopuri+ tre)uie sa fie de asemenea caracterizat de un nevrotism sporit. $ste de asemenea usor de 0nteles de ce o persoana cu 0nclinatii artistice este e2traverta+ cu accente neurotice+ desc"isa spre e2periente variate si mai ales noi si nu neaparat animata de constiinciozitate. $ste mai greu de 0nteles motivul pentru care 0nclinatiile artistice sunt caracterizate de o)icei de un scor scazut la agrea)ilitate. (orim sa atragem atentia asupra faptului ca cele cinci concepte pe care se )azeaza modelul Big Five sunt e2trem de intuitive+ iar practicianul va o)serva ca este foarte facil sa emita 6udecati profesionale )ine fundamentate teoretic c"iar si 0n afara profilelor sc"itate anterior. (e e2emplu+ este de la sine 0nteles ca un scor $G semnifica e2traversiune+ care se poate traduce 0n conte2tul stilurilor de 0nvatare ca preferinta pentru cooperare+ pentru socializare+ pentru interactiune 0n clasa sau cu persoana care transmite cunostintele. !uplat cu un nevrotism accentuat un astfel de profil aduce cu sine pericolul ca su)iectul sa fie prea activ+ sa 0i deran6eze pe ceilalti colegi+ sa fie superficial si sa dea fr5u primului impuls 0n rezolvarea unei pro)leme sau 0n oferirea unui raspuns+ ceea ce de )una seama ca recomanda un astfel de profil pentru tutoriat si 0nvatare unul%la%unul si nu pentru transmiterea de cunostinte 0n cadrul unei clase. .i asa s%a a6uns la descrierea profilului pentru stilul de 0nvatare tutoriat. $ste 0nsa important de retinut ca trainingurile speciale care se fac pentru profesionistii care folosesc 0n diferite medii organizatorice sau arii conceptuale modelul Big Five particularizeaza profilele si remarca diferente su)tile 0ntre ele+ care pot fi interpretate activ si cu mare succes de psi"olog 0n practica. Con ruenta "i di!er enta tra"aturilor Bi Fi!e a doua per"oane !5nd se analizeaza distri)utia scorurilor Big Five ale unei ec"ipe+ specialistul tre)uie sa ia 0n calcul cel putin doi factori. 4n primul r5nd+ este necesara o analiza a elementelor unice ale situatiei ec"ipei @ pozitia geografica+ politicile+ maturitatea productiei+ mediul competitiv+ moralul capitalului uman. 4n al doilea rand+ specialistul este nevoit sa ia 0n calcul )eneficiile naturale si o)stacolele care acompaniaza o ec"ipa+ in mod tipic+ cu incarcaturi mari asupra unei trasaturi+ sau cu incarcaturi duale+ in care o ec"ipa prezinta mai multe grupuri intr%o dimensiune+ cum ar fi patru mem)ri care sunt mai mult e2trovertiti si patru care sunt mai mult introvertiti. !and o ec"ipa in intregime sau o parte mare din ea se regaseste intr%o zona a unei dimensiuni+ cum ar fi ca toti (sau ma6oritatea) sa fie e2travertiti+ specialistii se refera la situatie ca descriind o congruenta de trasaturi+ sau omogenitate de trasaturi. &ici congruenta de trasaturi si nici diversitatea de trasaturi nu este+ 0n sine+ un lucru )un sau rau. Toti mem)rii ec"ipei care au scoruri congruente de e2traversiune+ de e2emplu+ pot fi at5t un plus c5t si un minus pentru performanta grupului respectiv. Ta)elul , listeaza o parte din efectele tipice ale congruentei si ale diversitatii de trasaturi pentru toate cele cinci dimensiuni ale Big Five. Ta)elul ,. $fectele congruenteiHdivergentei scorurilor Big Five
Dimensiune E#ec$e pozitive Am%e!e scoruri nimic nu scapa atentiei stres mare Am%e!e scoruri & foarte temperati considera stabilitatea a fi inevitabila si eterna Am%e!e scoruri " fara stres Un scor si unu! & # admira controlului lui $ $ se poate plictisi de reactiile lui # Un scor "si unu! & $ admira echilibrul lui " Nevoile lui " pot sa nu fie exprimate Un scor si unu! "

negative

echipa poate pierde aluzii importante

N, Nevrotism

" furnizeaza stabilitate pentru # # este vazut ca fiind lipsit de

E, Extraversie

pozitive

Multi prieteni

Echilibru intre grup si singuratate doreste mai multa comunicare sau mai multa introversiune &'nsa se axeaza pe extreme( mult bun simt

Relatii apropiate

# este atras de echilibrul lui $ $ doreste ca # sa fie mai gri)uliu cu informatiile personale

$ il va desocializa pe " $ este nerabdator de a"i citi gandurile lui *o

control% " este vazut ca nepasator # se descurca cu relatiile la fel cum "munceste # este vazut ca superficial% "este perceput ca tem!ndu"se de oameni

negative

timp scurt pentru reflectie

comunicare inadecvata

+, Deschidere spre experiente

pozitive

le place sa viseze impreuna nu se atnge niciodata eficienta

respect pentru expertiza

negative

nu exista puncte competitive

A, Agreabilitate

pozitive

legaturi puternice

decizii bune 'n situatii conflictuale

rigiditate in ceea ce priveste perspectivele de viitor respect pentru spiritul de luptator

$ il mentine pe # cu picioarele pe pamant $ respinge inclinarea catre risc a lui # $ va schita nevoile lui #

$ respecta stabilitatea lui " $ respinge lipsa capacitatii de visare a lui " $ il a)uta pe " sa vada nevoile celorlalti

echilibreaza visele cu realitatea " este vazut ca fiind plictisitor% # este vazut ca fiind un visator lupta eterna de a echilibra interesele individuale si pe cele ale grupului # este desconsiderat, " este respins

negative

prea dependenti unii de altii

se implica in politica

echipa a)unge sa lupte constant cu cineva spontaneitate si descoperire

$ este nelinistit de tentinda de a fi martir a lui " $ il a)uta pe # sa se relaxeze

$ este nelinistit de rigiditatea lui " $ il a)uta pe " sa"si atinga scopurile

C, Constiinciozitate

pozitive

realizari mari

echilibru intre munca si placere

negative

slaba construire a relatiei

nimeni nu doreste sa a)unga in varf

'ntotdeauna fara timp si fara bani

$ se simte constr!ns de #

$ respinge tendinta lui " de a seca resursele

" manevreaza bine perioadele de criza, # castiga campania se afla 'ntotdeauna 'n conflict privind raportul cost" beneficiu

$fectele pozitive si negative ale co%e2istentei unor scoruri congruente sau divergente 0n dimensiunile Big Five pot fi folosite de specialist 0n activitatea sa+ atunci c5nd lucreaza pentru dezvoltarea personala+ 0n consiliere si consultanta+ 0n selectie de personal+ 0n orientarea vocationala si de cariera sau mai ales 0n optimizarea grupurilor. (esi efectele descrise aici pot suferi unele alterari si cu siguranta pot fi detaliate mult peste cele indicate 0n spatiul restr5ns aflat aici la dispozitie+ 0n cele mai multe cazuri ele vor fi recunoscute de specialist e2act 0n forma indicata anterior+ cu minime variatiuni. Folo"irea Bi Fi!e 4n #on"iliere "i p"i&oterapie Big Five poate fi un model e2trem de util 0n domeniul consilierii psi"ologice si al psi"oterapiei. &efiind un c"estionar clinic+ nu va putea fi utilizat cu scopul de a pune un diagnostic 0n sensul de a 0ncadra su)iectul 0ntr%o categorie nosologica de tip (.* sau B!(. $l poate furniza 0nsa informatii despre structura de ansam)lu a personalitatii su)iectului evaluat+ informatii e2trem de utile pentru precizarea unui diagnostic si pentru ca psi"oteraputul sau consilierul sa poata lua unele decizii pertinente privind directionarea procesului de interventie. 3stfel+ consilierul sau psi"oterapeutul pot avea acces la o 0ntelegere adecvata a cazului+ 0n sensul de putea preciza factorii determinanti interni care stau la )aza aparitiei unor manifestari disfunctionale. *a6oritatea cazuisticii care apeleaza 0n practica privata la servicii de consiliere+ psi"oterapie sau optimizare personala nu poate fi su)scrisa unor categorii

nosologice psi"iatrice+ acuzele ma6oritare fiind legate de1 dificultati emotionale+ dificultati de relationare sociala+ dificultati de adaptare profesionala+ o reactivitate e2acer)ata la stres. 3sa cum afirmam 0n r5ndurile de mai sus+ cunoasterea structurii personalitatii su)iectului ne poate permite 0n primul r5nd 0ntelegerea cazului+ a determinantilor interni+ a factorilor cauzali de tip predispozanti+ a vulnera)ilitatilor si resurselor pentru sc"im)are ale su)iectului. 4n cel de%al doilea r5nd+ o 0ntelegere adecvata a cazului poate g"ida interventia consilierului sau psi"oterapeutului+ el se poate orienta 0n functie de principalele vulnera)ilitati si resurse ale clientului. (e e2emplu+ orientarea introverta a su)iectului poate determina cresterea vulnera)ilitatii acestuia la actiunea unor factori de 0ntretinere sau precipitanti care tin de mediul sau social si poate reduce importanta sau utilitatea unor factori cum ar fi suportul social. 4ntr%un astfel de caz+ psi"oterapeutul se poate centra mai degra)a pe valorificarea resurselor interne+ intrinseci ale su)iectului sau pe dezvoltarea a)ilitatilor de relationare ale acestuia. An alt e2emplu poate fi cazul unui client la care am putut constata urmatoarea configuratie a celor cinci factori Big Five1 &GG+ $I+ 8GG+ 3I+ !%. .u)iectul vine la consiliere acuz5nd manifestari de an2ietate de intensitate mare+ tul)urari de somn+ pertur)ari ale relatiilor sociale si scaderea eficientei pe plan profesional. .u)iectul este a)solvent al unei facultati cu profil artistic+ are interese si preocupari artistice si de apro2imativ zece ani lucreaza 0nr%un domeniu comercial competitiv+ domeniu av5nd legaturi minimale cu cel artistic. (e mentionat ca su)iectul a avut pe parcursul acestor ani realizari profesionale de e2ceptie. !unoasterea structurii sale de personalitate este e2trem de importanta 0n 0ntelegerea cazului. !onfiguratia celor ' scoruri e2treme (&+ 8+ !)+ 0mpreuna cu interesele si preocuparile su)iectului pro)eaza o structura creativa+ artistica+ dovada fiind si realizarile sale profesionale. Putem afirma ca principala vulnera)ilitate a su)iectului tine de nivelul 0nalt de &evrotism si principala resursa de factorul (esc"idere spre e2perienta. 4n conte2tul evolutiei profesionale a su)iectului+ scorul scazut la !onstiinciozitate a devenit de asemenea o vulnera)ilitate. *ediul 0n care 0si desfasoara activitatea su)iectul este unul foarte solicitant 0n sens de munca ordonata+ respectarea unor termene stricte+ presiune de timp+ competitie etc+ aspecte care nu sunt structurale su)iectului (tin de factorul !). $l a fost 0n acest mod o)ligat la o suprasolicitare 0ndelungata+ care a favorizat manifestarea 0n sens negativ a insta)ilitatii emotionale. !umul5nd aceste informatii putem desprinde c5teva directii de interventie. 4n primul r5nd sarcina terapeutului va fi aceea de a lucra cu su)iectul asupra controlului emotional+ asupra do)5ndirii unui relativ ec"ili)ru+ asupra e2perientelor care au stucturat respectivul dezec"ili)ru. !onstruirea unor deprinderi de lucru ordonat si sustinut poate fi de asemenea utila pentru client. Pro)a)il cel mai important 0ntr%un astfel de caz ar fi sondarea posi)ilitatilor su)iectului de a%si reinvesti eforturile+ de a se reorienta catre un domeniu 0n care resursele sale creative sunt solicitate 0n masura mult mai mare+ eventual un domeniu artistic. Folo"irea Bi Fi!e 4n mun#a de re"ur"e umane 4n domeniul resurselor umane Big Five poate fi utilizat pentru a raspunde la cel putin trei nevoi specifice1 (a) selectia de personal+ ()) orientarea si consilierea 0n dezvoltarea carierei si (c) evaluarea si ec"ili)rarea ec"ipelor de lucru. 4n toate cele trei situatii se impune cu necesitate o analiza si o cunoastere adecvata a criteriilor vizate. Utili,ari 4n "ele#tia de per"onal 4n domeniul selectiei de personal este )inecunoscuta valoarea varia)ilelor de

personalitate 0n calitate de predictori pentru eficienta diferentiata pe anumite posturi+ motiv pentru care nu insistam asupra acestui aspect. $2ista un avertisment de natura etica ce tre)uie e2primat 0n acest conte2t si care vizeaza cerinta de a nu discrimina su)iectii folosind drept criteriu structura de personalitate+ 0n mod similar cu cerinta de a nu discrimina su)iectii folosind drept criteriu v5rsta sau se2ul. 3cesta este unul dintre motivele principale pentru care psi"ologul evaluator va face mai degra)a recomandari privind selectia dec5t sa ia decizii de selectie. 4n fond+ selectia de personal este un demers prin care este ientificata persoana care poate garanta o eficienta ma2ima pe un post sau 0ntr%o activitate specifica iar la determinarea acestei eficiente contri)uie varia)ile multiple+ dintre care multe nu tin de personalitate+ cum ar fi cunostintele+ e2perienta+ aptitudinile+ motivatia. /eamintim faptul ca aceleasi rezultate pe plan profesional pot fi o)tinute pe cai diferite de persoane cu structuri de personalitate diferite. $ste important de mentionat si faptul ca Big Five poate fi util pentru selectia personalului cu functii manageriale sau cu functii e2ecutive ce presupun un nivel relativ 0nalt de responsa)ilitate si comple2itate. Pentru posturile e2ecutive simple+ cu activitate caracterizata prin comple2itate scazuta+ varia)ilele de personalitate nu constituie 0n mod necesar predictori utili. $ste interesant de mentionat ca teoria Big Five poate fi folosita cu rezultate foarte )une ca ad6uvant 0n analiza muncii+ pentru partea care se concentreaza pe specificatiile postului din punct de vedere personologic si al aptitudinilor interpersonale. 4n selectarea anga6atilor+ fie pentru o noua anga6are fie pentru o noua pozitie 0n organizatie+ profilul Big Five poate capta compunerea unica a trasaturilor unei anumite ocupatii. (esigur+ pentru unele ocupatii sau pozitii 0n organizatie nu reies trasaturi unice. 3ceasta situatie nefericita si deloc neo)isnuita se poate datora la cel puJin doua conditii. (a) $ste posi)il ca scorurile unui esantion de anga6ati de pe respectiva pozitie sa ai)a aceeasi medie cu populatia generala+ fara sa fie asadar posi)il a se remarca fatete deose)ite ce ar recomanda o persoana pentru ocuparea respectivei pozitii. ()) Pe de alta parte este posi)il ca media scorurilor esantionului de su)iecti evaluati sa fie semnificativ diferita de medie+ suger5nd o dimensiune critica+ 0nsa dispersia scorurilor sa fie prea mare pentru a putea contura coerent scorul la care dimensiunea are nivelul necesar pentru a promite performanta 0n munca din partea respectivului anga6at. 8ricum+ multe ocupatii sunt caracterizate de scoruri ale trasaturilor unice+ scoruri care difera su)stantial de populatia normala. Bn acest caz+ o persoana poate compara scorurile o)tinute de un individ cu scorurile ocupatiei sau postului respectiv+ ela)orate 0n demersul de analiza a muncii+ pentru a determina gradul de potrivire intre individ si locul de munca. Bata c5teva e2emple de locuri de munca cu un profil diferit de norma1 asistent de z)or (&G+ $G+ 8G)+ medic de familie (&%+ 8G+ 3G+ !%)+ agent de v5nzari ($G+ !G)+ consultant organizational (8G). Utili,ari 4n #on"ultanta 4n #ariera Big Five poate fi folosit 0n consultanta si 0ndrumarea 0n cariera+ independent de e2istenta unui profil ocupational sau a unui profil al postului respectiv. 4n aceste conditii este de )una seama important ca situatia sa fie tratata drept o situatie de consultanta+ )az5ndu%se pe analiza compati)ilitatii dintre situatie si persoana si nu pe aplicarea unor sc"eme pre%calculate+ oric5t de )ine fundamentate statistic ar fi acestea. An caz elocvent 0n acest sens este cel descris de DoEard DoEard (199')+ 0n care clientul este Denr:+ un producator independent pentru o televiziune cu profil sportiv+ o persoana cu succes 0n afaceri 0nsa nefericita cu situatia sa generala. Profilul Big Five al lui Denr: a fost sta)ilit ca fiind &G+ $G+ 8%+ 3+ !G. &emultumirea lui Denr: referitoare la slu6)a lui s%a accentuat dramatic 0n momentul 0n care a 0nceput sa

se confrunte cu o insomnie cronica1 indiferent c5t de epuizat era dupa 1, ore de munca intensa+ nu putea adormi p5na la cinci sau sase dimineata+ iar atunci era de o)icei de6a timpul sa se trezeasca. Pro)lema ma6ora a lui Denr: era 0nsa faptul ca+ pe de alta parte+ era )un in ceea ce facea+ fiind recunoscut 0n comunitate ca atare si 0n plus iu)ea sportul+ care era mai mult dec5t o simpla activitate pentru el. !"eia pentru a intelege pro)lema ocupationala a lui Denr: au fost scorul sau &G. .corurile lui la celelate patru dimensiuni se potriveau perfect pentru slu6)a sa+ dar productia de emisiuni sport cu transmisiune directa+ si 0n mod deose)it specializarea lui+ care era )asc"etul+ un 6oc rapid si alert+ cu dese sc"im)ari de situatie+ nu se potriveau cu o personalitate reactiva si nevrotica. Producatorul din spatele scenei tre)uie sa fie+ in mare parte+ energic+ sa monitorizeze calm toate camerele si sa dea instructiuni calme pentru a g"ida procesul de realizare al spectacolului. /eactivitatea lui mare intr%un mediu stresant cu nici o posi)ilitate de a gresi era o reteta pentru nefericire. (e atunci el s%a mutat de la producerea de emisiuni sport live la producerea de documentare despre sport+ in care el poate sa editeze materialul fara stresul transmisiunii directe. Pe langa aceasta+ el a inceput sa lucreze la diploma de masterat in .tudii $uropene+ deoarece el spera sa se specializeze in documentarele de televiziune ale culturii europene+ inclusiv sporturile+ desigur. Utili,ari 4n optimi,area e#&ipelor !ei mai multi practicieni 0n resurse umane care au si un fundament teoretic 0n psi"ometrie au adptat si folosit e2tensiv voca)ularul personalitatii ca unealta in diagnosticul vietii grupurilor si 0n lucrul lor cu ec"ipele. Prin prezentarea unui voca)ular comun mem)rilor unei ec"ipe+ un consultant pozitionat ca facilitator sau dezvoltator este capa)il sa identifice si sa discute punctele tari si punctele sla)e ale ec"ipei+ in mod constructiv+ fara a genera reactanta sau rezistenta si )eneficiind de inputuri structurate si standardizate+ pe )aza respectivei semantici comune+ din partea tuturor mem)rilor ec"ipei. *odelele personalitatii+ pe care consultantii si trainerii si%au )azat voca)ularul+ variaza foarte mult. *ai toate marile c"estionare de personalitate au aplicatii e2tensive 0n ceea ce priveste ec"ipele? cazurile cele mai validate sunt cele ale !PB+ *BTB+ P/F+ &$8%PB%/+ FB/8%B etc. 3sadar+ nu este de mirare ca+ 0mpreuna cu aceasta a)undenta de modele practice+ e2ista deopotrivK de multa confuzie. *odelul Big Five este cu siguranta cel mai validat model e2plicativ al personologiei ultimilor ,- de ani+ fiind ca urmare din ce 0n ce mai apreciat si 0m)ratisat de consultanti si traineri+ nu ca o alta metafora sau un alt model+ ci mai degra)a ca un fundament spre care pot fi simplificate toate celelalte modele si tipologii folosite de ei 0n mod traditional. <om 0ncerca 0n continuare sa prezentam aplicatii ale Big Five at5t 0n lucrul cu diade+ c5t si 0n lucrul cu ec"ipe mai voluminoase. (esi termenul de =ec"ipa> sugereaza 0n mod tacit un numar de cel putin '%4 persoane+ o parte semnificativa a ec"pelor din viata noastra sunt de fapt diade+ fiind compuse din doar doua persoane. $ste cazul vietii de familie+ prieteniei+ diadelor sef% su)ordonat etc. Pentru a asista la identificarea asemanarilor si diferentelor intre mem)ri ec"ipei+ DoEard DoEard (199') au conceput un ta)el in care consultantul tre)uie 0nainte de orice sa afiseze scorurile mem)rilor. Pentru ec"ipele de doua persoane+ pur si simplu tre)uiesc plasate initialele indivizilor in casuta care reprezinta scorurile fiecaruia pentru fiecare din cele cinci dimensiuni. Ta)elul ' vizualizeaza aceasta simpla si foarte eficienta te"nica de constientizare a situatiei+ pentru un prim studiu de caz reprodus c"iar dupa DoEard DoEard (199'). $ste cazul a doi sefi de sectie+ .and: (.) si Darve: (D)+ egali din punctul de vedere al organigramei+ care lucreaza 0n aceeasi locatie cu doua compartimente si raporteaza unui vice presedinte e2ecutiv intr%o alta locatie. 3t5t

.and: c5t si Darve: administraza fiecare o sectie a unei instututii de productie manuala a automo)ilelor. Fiecare sectie are departamentul ei de productie+ 0nsa fiind plasate la aceeasi locatie+ cele doua sectii impart departamentele de spri6in % resursele umane+ ac"izitiile+ utilizarea materialelor+ depozitul etc. 3sadar+ cei doi manageri tre)uie sa coopereze unul cu altul 0n administrarea departamentelor de spri6in. .ectia lui .and: are vanzari mai mari+ dar un spatiu mai mic+ in timp ce sectia lui Darve: are vanzari mai mici c"iar daca are un spatiu mai mare. Darve: o acuza pe .and: de micsorarea profiturilor prin c"eltuieli inutile+ iar .and: riposteaza acuz5ndu%l pe Darve: ca limiteaza dezvoltarea prin controale e2cesive.
Ta)elul '. .c"ema de lucru pentru o)iectivizarea interactiunii profilurilor Big Five 0n diade

.cor mic (%) & (&evrotism) $ ($2traversiune) 8 ((esc"idere) 3 (3grea)ilitate) ! (!onstiinciozitate) % % D % .

.cor mediu (I) .+ D .+ D %

.cor mare (G) % %

.+ D %

% D

!"eia dinamicii acestei relatii sunt scorurile mari ale lui .and: pe dimensiunea desc"iderii catre e2periente (8G) si scorurile moderate pe dimensiunea de constiinciozitate (!%)+ acestea doua dimensiuni interaction5nd cu scorurile complet opuse ale lui Darve: (8% si !G). 3sadar .and: este o persoana creativa+ e2ploratoare+ adapta)ila+ dispusa sa 0ncerce tot timpul noi metode inovatoare+ dar care din pacate de multe ori negli6eaza fundamentul si lucrurile de )aza ce privesc organizarea. Casa deseori proiectele la 6umatate+ investitiile neterminate+ initiativele neconcretizate si 0n mod etern are de%a face cu lipsa de structura si de organizare a propriei munci. Darve: este+ pe de alta parte un conservator+ lipsit de desc"idere spre nou+ 0nsa foarte organizat+ constiincios+ care este a2at pe eficientizarea situatiei actuale fara a 0ncerca inovatii si care nu vede niciodata oportunitatile de sc"im)are si dezvoltare. 3cesti doi manageri pot invata unul de la altul. Poate ca ei ar putea institui o regula pe care sa o aplice o data pe luna+ un moment 0n care sunt de acord sa se asculte unul pe celalalt+ de tipul LPun 0n aplicare o sugestie data de tine si tu faci la fel cu o sugestie data de mineL. Ta)elul 4 prezinta un caz interesant din e2perienta noastra+ cazul a doi manageri+ de data aceasta 0ntr%o relatie de su)ordonare si nu de parteneriat. *arian (*) este directorul unei companii medii care importa te"nica de calcul si ec"ipamente de )irotica+ care vinde at5t catre mari corporatii cu necesitati ma6ore de dezvoltare+ c5t si catre clienti mai mici. *arian are o structura de personalitate descrisa de scorurile &%+ $I+ 8%+ 3%+ !G. Caurentiu (C) este seful diviziei dedicate clientilor medii si mici+ o divizie care sta la marginea profita)ilitatii+ c"iar daca organizatia 0n ansam)lu functioneaza foarte )ine si este foarte profita)ila. Caurentiu este descris de scorurile &G+ $G+ 8G+ 3%+ !%. /elatia dintre cei doi devine din ce 0n ce mai putin constructiva+ de vreme ce *arian 0l atentioneaza 0n mod frecvent pe Caurentiu+ at5t 0n discutiile personale c5t si 0n 0nt5lnirile de management+ pentru ca departamentul sau este singurul neprofita)il din 0ntreaga organizatie si pentru ca 0n mod sistematic nu reuseste sa atinga o)iectivele de atragere de noi clienti si+ 0n ultima instanta+ o)iectivele de v5nzari. Caurentiu a devenit defensiv+ reactiv si se simte persecutat si ne0nteles+ 0n conditiile 0n care el este convins @ si si%a e2primat aceasta convingere argumentat si 0n mod repetat @ ca situatia actuala a pietei interzice marketingului produselor importate de ei spre utilizatorii casnici sau spre firmele mai mici. !ostul aparaturii este destul de mare si+ desi optimizeaza c"iar cea mai mica afacere si se amortizeaza 0n doar ,%' ani+ starea

actuala a economiei nu permite managerilor de mici firme sa g5ndeasca altfel dec5t pe termen foarte scurt. 3t5t *arian c5t si Caurentiu sunt din ce 0n ce mai iritati de situatie si este posi)ia 0n scurt timp pierderea lui Caurentiu+ care este unul dintre cei mai vec"i oameni din organizatie+ prezent 0n ea de la 0nceputuri si care a avut un aport decisiv 0n constructia ei timp de ani )uni.

Ta)elul 4. $videntierea scorurilor Big Five pentru o diada compusa din doi manageri 0n relatie de su)ordonare

& (&evrotism) $ ($2traversiune) 8 ((esc"idere) 3 (3grea)ilitate) ! (!onstiinciozitate)

.cor mic (%) * % * *+ C C

.cor mediu (I) % * % % %

.cor mare (G) C C C % *

!"eia pentru 0ntelegerea relatiei dintre *arian si Caurentiu sunt scorurile $G+ 8G+ !% ale lui Caurentiu+ cuplate cu scoruriler $I+ 8%+ !G ale lui *arian. Caurentiu este o persoana cu desc"idere mare spre noutate+ creativa si dispusa sa e2perimenteze noi solutii+ 0nsa este marcat de un scor scazut pe dimensiunea de constiinciozitate+ ceea ce 0l descrie ca fiind nestrucurat+ neorganizat+ cu pro)leme 0n finalizarea proiectelor. $ste de asemenea caracterizat de un scor superior pe scala de e2traversiune+ ceea ce 0l descrie drept un individ comunicativ si socia)il. 3sadar+ Caurentiu este un e2plorator creativ si comunicativ dar nestructurat. *arian+ pe de alta parte+ este un a2at pe prezervarea status Muo%ului+ si pe consolidarea constructiei actuale si nu pe crearea de noi o)iective sau proceduri. $ste am)ivert+ ceea ce spune ca are comportamente moderate 0n comunicare si socia)ilitate+ 0nsa este puternic structurat si ordonat. !onsidera ca succesul sau 0n afaceri se datoreaza nu creativitatii sau originalitatii+ ci spiritului sau organizatoric+ pe care este dispus sa parieze 0n continuare. 3sadar+ *arian este un conservator moderat de comunicativ si concentrat pe rezultate. (iferentele 0n dimensiunea de e2traversiune au facut ca argumentele lui Caurentiu sa fie e2primate 0n repetate r5nduri+ din ce 0n ce mai colorat si mai asertiv+ pe c5nd convingerile lui *arian sa nu transpara cu aceeasi acuratete si putere de persuasiune+ de vreme ce Caurentiu nu le%a 0nteles niciodata ca atare. 3ceste pro)leme de comunicare sunt a"gravate de asemenea de doua situatii1 diferentele 0n scorurile dimensiunii de nevreotism si asemanarea periculoasa 0n scorurile dimensiunii de agrea)ilitate. &evrotismul scazut (&%) al lui *arian 0l face pe acesta sa fie 0n largul sau+ calm+ sa prefere e2plicatiile optimiste si sa ai)a un timp la lung de reactie+ c"iar 0n cazul unor amenintari sau neplaceri. 3ceasta situatie 0l face mai degra)a tolerant la eternele esecuri ale lui *arian si la nemultumirile si agresivitatea din ce mai vizi)ile ale acestuia. *arian+ pe de alta parte este caracterizat de un scor elevat pe dimensiunea de nevrotism (&G)+ fiind asadar animat de tensiune si 0ngri6orare+ de o)iceiul de a se enerva repede+ de a genera e2plicatii mai degra)a pesimiste si de a avea timpi de reactie scazuti si un comportament e2ploziv+ care+ cuplat cu e2traversiunea sau accentuata+ face sa devina din ce 0n ce mai agresiv 0n discutii si de asemenea din ce 0n ce mai defensiv si mai convins ca cineva are ceva cu el si ca este o)iectul unei conspiratii. .ituatia este de fapt agravata si de similaritate 0n scorurile de agrea)ilitate+ care din pacate sunt foarte scazute pentru am)ii indivizi (3%). 3m)ii sunt mai mult

intersati de propriile nevoi+ o)iective si viziuni+ am)ii doresc si cauta activ recunoasterea pentru propria persoana si pentru propriile idei+ am)ii doresc sa fie 0n prim plan si nu concep sa piarda o confruntare si+ din pacate+ am)ii considera )ine venite conflictele. 3sadar+ avem de%a face pe de o parte cu un conservator moderat de comunicativ+ concentrat pe rezultate+ care a construit o afacere prin structura si organizare si care vrea sa o mentina 0n actuala situatie de recesiune economica si+ pe de alta parte+ cu un e2plorator creativ si comunicativ dar nestructurat+ care este ideal pentru a identifica oportunitati de dezvoltare 0ntr%un mediu tur)ulent sau 0n situatii de e2pansiune economica. 3m)ii acesti indivizi sunt dispusi spre confruntare si conflict+ unul din ei este nevrotic si celalalt necomunicatv. Pro)a)il ca ma6oritatea pro)lemelor s%ar putea rezolva daca *arian ar gasi mai mult timp pentru a discuta cu Caurentiu+ at5t pentru a e2prima mai clar propria viziune asupra lucrurilor+ c5t si pentru a atenua frustrarea lui Caurentiu si pentru a%l o)liga pe acesta sa se concentreze asupra structurii+ a lucrurilor ma6ore si asupra finalizarii proiectelor demarate. 4n analizarea scorurilor mem)rilor unei ec"ipe mai voluminoase+ specialistul are doua alternative1 fie sa plaseze identificatorul tuturor mem)rilor ec"ipei (initialele+ sau+ pentru anonimi+ numerele de identificare) 0n casutele potrivite+ sau pur si simplu sa afiseze distri)utia scorurilor prin desemnarea numarului mem)rilor ec"ipei care au avut scoruri in fiecare dintre cele trei casute ale fiecarei dimensiuni.

Ta)elul 5. .tudiu de caz pentru o ec"ipa de 1- persoane

.cor mic (%) & (&evrotism) $ ($2traversiune) % 1

.cor mediu (I) 1- % ; % 1

.cor mare (G) 1 1 %

8 ((esc"idere) 3 (3grea)ilitate) ! (!onstiinciozitate)

9 9 %

Ta)elul 5 cuprinde un studiu de caz realizat de DoEard DoEard (199') pentru o ec"ipa de management de 1- persoane+ care are un istoric plin de succese 0n managementul crizelor+ implic5nd inclusiv eforturi de organizare impresionante+ cum ar fi mutarea unei fa)rici 0ntregi 0n alta locatie 0n doar N, de ore. (esi 0n trecutul nu foarte 0ndepartat organizatia a fost privita ca o corporatie de succes+ acum este 0n deriva+ semnal5nd o fluctuatie de personal foarte mare+ cuplata cu a)senteism foarte mare si cu o ne0ncredere generalizata a anga6atilor 0n )unele intentii ale managementului. Ca o analiza a situatiei relevate 0n ta)elul 5 devine evident ca aceasta ec"ipa de management pare sa fie compusa din zece clone. !u doua e2ceptii+ toti au acelasi profil. .ingura persoana care are un scor mare la dimensiunea de desc"idere spre e2perienta (8G)+ care este asadar singura persoana cu o capacitate considera)ila de a genera idei noi si originale+ este totodata si singura persoana introvertita ($%)+ astfel incat ideile sale tind sa nu fie e2primate si comunicate celorlalti. 3ceasta ec"ipa ere nevoie disperata de a identifica un numar de mem)ri ai organizatiei+ care sa functioneze drept consultanti interni. 3cestia ar tre)ui sa fie caracterizati de cu scoruri 8G+ 3G+ si !%+ fiind asadar originali si neconventionali+ centrati pe armonizare si spre evitarea conflictelor+ eferfescenti 0n idei si fara o necesitate prea mare de organizare a acestora. 9rupul de consultanti ar tre)ui sa participe la toate 0nt5lnirile ec"ipei manageriale si sa 0ncerce sa%i convinga pe manageri sa ia 0n calcul alternative via)ile pentru practicile lor manageriale curente. An e2emplu alternativ+ din e2perienta noastra este ec"ipa descrisa 0n ta)elul #. $2trem de tipic pentru domeniul pu)licitatii 0n care aceasta ec"ipa de lucru activeaza+ 0nt5lnirile ec"ipei sunt zgomotoase si competitive+ cu o cantitate mare de informatie produsa si diseminata+ 0nsa cu remarca)il de putine pauze+ clarificari sau momente de structurare si concluzionare. .e genereaza multe idei+ de o)icei 0n sedinte de )rainstorming mai mult sau mai putin spontane+ 0nsa cea mai mare parte a ideilor sunt pierdute+ de vreme ce nimeni nu face nici cea mai vaga 0ncearcare de a le retine. (eseori 0n aceste sedinte critica devine agresiva si apar tensiuni puternice+ care degenereaza uneori 0n amenintari si 0ncercari de intimidare.
Ta)elul #. $c"ipa de ; persoane din domeniul pu)licitatii

.cor mic (%) & (&evrotism) $ ($2traversiune) 8 ((esc"idere) 3 (3grea)ilitate) ! (!onstiinciozitate) 1 % % ' #

.cor mediu (I) , 1 ,

.cor mare (G) 5 N #

1 1

4 1

8 analiza a situatiei va remarca o a)undenta de persoane e2traverte si nevrotice+ creative si cu desc"idere spre noi idei+ 0nsa cu o constiinciozitate redusa. 3)undenta de e2travertiti ar tre)ui sa impuna crearea unor norme formale stricte dupa care sa fie conduse 0ntrunirile+ eventual cu o ordine de zi stricta si su) coordonarea unei persoane cu un profil 3G+ !G. 3)undenta de e2ploratori originali necesita ori prezenta unui secretar de sedinta care sa tina evidenta tuturor aspectelor discutate si a ideilor avansate+ sau poate instituirea cutumei de redactare a unor procese ver)ale amanuntite referitoare la sedinta. 3r fi de asemenea necesar ca+ ori la sf5rsitul sedintei+ ori ulterior 0ntr%o perioada de timp sta)ilita+ procesele%ver)ale sau stenogramele sedintelor sa fie diseminate participantilor pentru evaluarea sugestiilor+ sta)ilirea prioritatilor si desemnarea responsa)ilitailor pentru implementare. &umarul destul de mare al profilelor adaptive (scorurile 3G) demonstreaza

pentru o ma6oritatea a mem)rilor ec"ipei discomfort cu conflictul si cu pozitionarea competitiva agresiva din cadrul sedintelor. 8 minoritate destul de consistenta are 0nsa profile competitive (3%)+ care 0i fac pe acestia sa nu se dea 0napoi de la certuri sau c"iar sa caute 0n mod activ conflictul. 8 armonizare a acestor doua grupuri e2treme ar fi posi)ila prin instituirea unei cutume cu privire la transformarea fiecarei pl5ngeri 0ntr%un plan de actiune+ cu termene limita si cu responsa)ilitati clar trasate si asumate @ 0n mod special pentru a sistematiza si a formaliza 0mprastierea tipica pentru a)undenta de scoruri mici pe dimensiunea de constiinciozitate (!%). 4n ceea ce priveste evaluarea si ec"ili)rarea ec"ipelor de lucru+ utilizarea Big Five este utila 0n masura 0n care structuri de personalitate diferite pot media asumarea diferentiata a unor roluri+ cu alte cuvinte masura 0n care varia)ilele de personalitate pot constitui predictori pentru eficienta 0n diferite tipuri de rol. 4n prim plan trece si de aceasta data o )una cunoastere a predictorilor+ respectiv a structurii de roluri 0ntr%o ec"ipa ec"ili)rata si eficienta. /ezultatele Big Five pot constitui )aza de pornire pentru unele decizii privind construirea ec"ipelor+ pentru ec"ili)rarea colectivelor sau pentru implementarea unor programe de training si instruire.