Sunteți pe pagina 1din 9

PROFILUL PSIHOLOGIC

AL CRIMINALULUI KONSTANTINOS PASSARIS


Subcomisar de politie KISS CSABA
– şeful laboratorului de Detecţie a Comportamentului Simulat din cadru D.G.P.M.B.

1. DATE GENERALE
Numele: PASSARIS KONSTANTINOS
Cetăţenia: greacă
Vârsta: 28 ani
Sex: bărbătesc
Nivel şcolarizare: 14 clase
Ultimul loc de muncă: militar în forţele armate elene
Statut marital: necăsătorit
Costituţie fizică: atletică
Mediul social de provenienţă: familie dezorganizată, mama l-a părăsit când avea 8 ani,
tatăl se află în penitenciar condamnat pentru acţiuni de tip terorist ( a pus trei bombe
într-un supermarket din Atena ) dar şi pentru furturi din locuinţe. Numitul Konstantinos
Passaris a crescut într-un orfelinat şi ulterior într-un centru de reeducare minori.

2. ANTECEDENTE PENALE sau ,, cartea de vizită"


- la vârsta de 13 ani agresează cu cuţitul un coleg de orfelinat;
- la vârsta de 14 ani este prins având asupra lui o cantitate de drog, cocaină, pe
care urma să o comercializeze, este mutat într-un centru de reeducare minori;
- la vârsta de 19 ani intră în cadrul forţelor armate elene pentru satisfacerea
stagiului militar, după declaraţiile lui, mai mult obligat, având de ales între armată şi
închisoare;
- la vârsta de 21 ani este condamnat de un tribunal militar la 1 an şi 8 luni
închisoare pentru dezertare;
- la vârsta de 24 ani era deja căutat de poliţia elenă pentru mai multe jafuri comise
asupra unor firme. Este arestat. Cu ocazia cercetărilor se solicită un examen neurologic.
În timpul transportului spre spital maşina care ducea deţinuţii s-a oprit la tribunal unde
au fost lăsaţi câţiva dintre ei. Cu această ocazie se pare că apropiaţii lui Passaris i-au dat
un pistol. La spital acesta evadează, sunt împuşcaţi doi poliţişti precum şi cel care îi
dăduse arma lui K.Passaris;
- în data de 2 martie 2001, Passaris împreună cu un alt individ neidentificat,
jefuiesc sucursala Băncii Public Power Corporation din cartierul Periseri. Un casier este
împuşcat mortal de către Passaris;
Pagina 1 din 9
- în data de 11 mai 2001 se pare că Passaris a împuşcat-o mortal pe Slavesve
Blagka, o bulgăroaică de 23 ani. Cadavrul fetei ( aceasta se pare că a fost împuşcată
pentru că ştia prea multe despre Passaris ) a fost găsit în parcul Trocadero din sudul
Athenei. La câteva ore după ce este găsit cadavrul femeii, Passaris şi un complice român
au comis două jafuri armate în portul oraşului Pireu. După o urmărire spectaculoasă şi
un schimb de focuri cei doi abandonează maşina şi reuşesc să scape de poliţie;
- la sfârşitul lunii iulie 2001 poliţia reuşeşte să-l localizeze încercuind zona cu
peste 50 de cadre. Passaris reuşeşte să scape iar şeful Poliţiei Elene îşi dă demisia;
- în luna septembrie 2001 Kostas, cum îl strigă prietenii, intră în mod ilegal în
România cu un paşaport fals având asupra lui, după propriile declaraţii, două arme, una
automată model Scorpio cu amortizor şi un revolver tip Smith Westson;
- în noaptea de 24/25 noiembrie 2001 îi împuşcă mortal pe doi angajaţi ai casei de
schimb valutar ,,Mundi Exchange" şi sustrage suma de 575 milioane lei vechi în lei şi
diferite valute. La această ultimă infracţiune a participat şi numita Mioara B.;
- în seara zilei de 27 noiembrie 2001 este arestat.

3. DATELE REZULTATE DIN STUDIUL DOSARULUI


3.1. Trăsături ce constituie nucleul personalităţii criminalului
Personalitatea constituie un construct complex, procesual de dimensiuni şi
trăsături care conferă individualitate, unicitate, în modul de a fi şi a acţiona al unei
persoane. Ea emerge dintr-un ansamblu de potenţiale moştenite care se interrelaţionează
cu influenţele mediului familial, şcolar profesional într-o permanentă filtrare determinată
de cadrele propriilor experienţe. Se generează, astfel atitudini, cvasiindividuale în raport
cu persoane, evenimente, instituţii şi moduri de a acţiona corelate lor. Studiul
personalităţii infractorului reprezintă deci încercarea de a descoperi şi explica constelaţia
de dimensiuni, modul de emergenţă, precum şi cauzele care determină actualizarea ei,
într-un comportament criminal. Deoarece, de cele mai multe ori, actul infracţional este
un act ascuns, el este studiat în baza documentelor care încearcă să-l reconstituie.
Dosarul inculpatului K.Passaris privind ultima infracţiune conţine aproape 500
pagini de mărturii, expertize, cercetări la faţa locului, reconstituiri. Fiecare dintre aceste
documente are propriul rol în stabilirea adevărului, reprezentând ,,cărămizile" procesului
penal. Ele dau însă şi informaţii utile despre modul de a fi de a acţiona, de-a gândi ai
principalilor ,,actori" implicaţi, despre personalitatea acestora.
Cea mai vizibilă caracteristică a personalităţii lui K.Passaris este opoziţia făţişă în
raport cu organele de aplicare a legii. Ea este observată din primul moment al arestării
sale şi continuă de-a lungul întregului proces penal. Această atitudine de beligeranţă în
raport cu reprezentanţii instituţiei de aplicare a controlului social nu este decât o
expresie a unei dimensiuni antisociale a personalităţii lui. K.Passaris este un infractor
căruia nu îi pasă de lege, se simte deasupra ei, şi cel puţin egal cu cei care o aplică.

Pagina 2 din 9
La finele anului 2002, K.Passaris înaintează instanţei un memoriu care se vrea o
chintesenţă a filosofiei de viaţă a inculpatului. Redăm câteva idei ce exprimă clar
opoziţia anterior menţionată: ,,Din şcoală şi până în armată am cunoscut nedreptatea
şi inegalitatea. Toţi eram egali dar câţiva erau mai egali… Neavând deci credinţa în
vreo ideologie dar neavând nici ceva nou de propus, şi, bineînţeles, negând să trăiesc ca
un sclav, nesupunându-mă nedreptăţii am ales ilegalitatea. După trei tentative de omor
asupra mea toate fiind organizate de poliţie după uciderea cu sânge rece a doi dintre
prietenii mei, a unuia la nici un metru distanţă în faţa mea, neînarmat fiind, consider că
am dreptul să vorbesc despre o situaţie beligerantă. Neluând în considerare şi alte
motive, aceste acţiuni în sine sunt motiv de război, şi după cum se ştie războiul
provoacă victime de ambele părţi. Însă nu eu am trasat limitele acestui război eu doar
le-am urmat până în punctul în care a ajuns şi duşmanul".
Este de asemenea observabil cum subiectul găseşte justificări externe pentru
conduita sa cum ar fi o inegalitate a şanselor sociale, abuzuri ale organelor de aplicare a
legii.
O caracteristică semnificativă a personalităţii lui K.Passaris este impulsivitatea.
Aceasta se defineşte în cazul lui ca o tendinţă de a acţiona nechibzuit, nereflectat,
trecerea la un act realizându-se incoercibil, imperios, cu un slab control al voinţei şi cu
consecinţe, în majoritatea situaţilor, periculoase. Modul de desfăşurare a ultimei
infracţiuni dovedeşte din plin prezenţa acestei laturi în personalitatea lui Passaris precum
şi faptul că, în situaţii favorizante, ea devine dominantă. Infracţiunea din noaptea de
24/25 noiembrie 2001 a fost săvârşită pe un bulevard ultracentral al Capitalei la o oră la
care circulaţia era semnificativă fără nici un fel de pregătire prealabilă, la 800 metri de
sediul unei secţii de poliţie, având ca motiv dorinţa de a-i demonstra unei femei
calităţiile de infractor temut.
De altfel martora B.Mioara, care l-a însoţit pe Passaris de-a lungul întregii
perioade, redă sugestiv comportamentul impulsiv al criminalului: ,,Ne plimbam pe
bulevard şi la un moment dat trecând pe lângă o casă de schimb valutar, Kostas m-a
întrebat dacă vreau să văd cum face el rost de 50 dolari. Eu i-am răspuns că nu, el a râs
şi a spus că a glumit. Am intrat într-o casă de schimb valutar, inculpatul a întrebat-o pe
vînzătoare dacă schimbă valută pe loc şi la răspunsul afirmativ al acesteia inculpatul a
spus că va reveni în două minute. Acea casă de schimb valutar, este situată într-o scară
de bloc dar este prevăzută cu grilaje, accesul fiind permis doar la ghişeu. Inculpatul mi-
a spus să mergem la o altă casă de schimb şi în momentul în care am ajuns în dreptul
casei de schimb ,,Mundi Exchange", inculpatul s-a întors cu spatele a încărcat pistolul
pe care îl avea asupra lui…. M-a luat de mână şi am intrat împreună în incinta casei de
scimb. Înăuntru erau doi bărbaţi aşezaţi la o masă, K.Passaris a dat bună seara a scos
pistolul şi i-a împuşcat pe amândoi".
Mioara B. relatează şi alte situaţii imediat premergătoare sau ulterioare săvârşirii
asasinatului în care apare comportamentul impulsiv al lui Passaris. Anterior

Pagina 3 din 9
evenimentului, în momentul în care se aflau împreună în incinta unui club Internet Café,
la intrarea gălăgioasă a unui grup de tineri, K.Passaris îi spune martorei B.Mioara că
,,dacă vrea poate să-I împuşte pe toţi". Revine după câteva fracţiuni de secundă spunând
,,am glumit".
Un episod similar se produce şi în locuinţa închiriată de subiect unde, după
producerea jafului şi asasinarea celor doi angajaţi ai casei de schimb, Passaris cu părere
de rău îi aduce la cunoştinţă martorei Mioara B. că trebuie să o omoare. El încarcă
pistolul şi îl îndreaptă spre susnumită. Zâmbeşte şi după câteva secunde spune ,,am
glumit". Aceste conduite indică de asemenea, o instabilitate psihică.
O altă dimensiune a personalităţii lui Passaris este agresivitatea. Această latură
are la bază structura impulsivă anterior aminitită. Trecerea la actul agresiv propriu-zis
sau violenţa reprezintă conduite învăţate, exersate, potentate de un ansamblu de frustrări,
de atitudinea de opoziţie a lui Passaris. Ea este de altfel, modul de relaţionare a
subiectului pe durata desfăşurării infracţiunilor.
Semnificativă este atitudinea acestuia în raport cu propria violenţă. În memoriul
adresat instanţei Passaris arată: ,,Chiar dacă însăşi societatea m-a învăţat ce este forţa
de constrângere, în toate modurile ei de prezentare, nu am iubit-o. Ori de câte ori am
utilizat violenţa am făcut-o din necesitate, în principal pentru a mă salva pe mine sau
prietenii mei de la moarte sau arestare, fapt ce este pentru mine egal cu moartea.
Violenţa în sine nu m-a delectat şi nici nu m-a făcut fericit vreodată, nu am folosit
violenţa pentru a face dreptate – nici măcar mie oricât de mult aş fi filtrat ideea. Faptul
că pot în anumite situaţii şi condiţii să devin violent nu mă transformă automat într-un
om violent". Subiectul priveşte deci propriul comportament violent ca o modalitate de a
reacţiona la diverse situaţii care au pus în pericol integritatea fizică şi psihică proprie sau
a celor apropiaţi. Uită în schimb, să precizeze că el sau prietenii săi au fost cei care au
determinat, au generat chiar aceste situaţii.
În aceiaşi notă argumentativă se inscrie şi relatarea unui jaf armat al unei bănci
din Grecia în care atribuie vina pentru evenimentele întâmplate angajaţilor băncii: ,,Eu
am luat doar banii, am ieşit din bancă iar un angajat al băncii a ieşi după mine şi a
inceput să tragă, ... dacă stătea cuminte nu se întâmpla nimic, iar acum eu sunt
criminalul iar el este eroul".
O latură subiectivă a personalităţii lui Passaris este indiferenţa afectivă.
Subiectul a fost crescut într-un mediu cu serioase carenţe afective şi în care modelele de
relaţionare erau bazate pe raporturi de forţă. Indiferenţa afectivă este exprimată chiar de
Passaris care susţine senin că: ,,nu simte nimic atunci când ucide". Dar şi mai grav este
că nu prezintă nici un fel de remuşcări. Vorbeşte despre ultima faptă ca şi cum ar fi
comis-o cu indiferenţă şi detaşare. De altfel martora Mioara B. relatează că unul dintre
angajaţii casei de schimb nu a murit instantaneu la primul foc de armă tras asupra lui şi
l-a implorat pe Passaris să nu îl omoare deoarece are familie. Drept răspuns acesta a mai
tras trei focuri de armă asupra lui.

Pagina 4 din 9
De altfel testele proiective de personalitate care i s-au administrat au indicat
blocaje în manifestarea perceptibilă a afectelor. Într-o oarecare măsură este firesc acest
comportament deoarece în lumea criminalilor este apreciat sângele rece iar manifestarea
unor sentimente pozitive ca mila, iubirea sunt considerate semne de slabiciune. Totuşi
trebuie menţionat că relaţiile cu un număr restrâns de parteneri de infracţiuni Passaris le
doreşte bazate pe un gen de loialitate reciprocă. Această conduită apare pe fondul lipsei
unui nucleu familial şi al nevoii de apartenenţă la un grup, al existenţei unui trecut
infracţional comun cu aceşti indivizi. Este o consecinţă a socializării negative în
concordanţă cu legile nescrise ale lumii interlope.
Relaţia cu Mioara B. dovedeşte totuşi că K.P. se poate abate de la acest tipar.
Ea este prostituata preferată pe care nu o bate, ale cărei numere de telefon le găsim
înregistrate de mai multe ori în telefonul lui mobil, în faţa căreia face demonstraţia de
forţă din noaptea jafului şi pe care o lasă în viaţă după eveniment.
Am surprins de asemenea în personalitatea numitului K.Passaris, câteva note
distincte de egocentrism, demonstrativitate, scepticism, toleranţă redusă la frustrare.

3.2. Elemente relevate de examenul psihologic


Expertiza medico-legală psihiatrică surprinde următoarele:
personalitate structurată dizarmonic, cu trăsături de instabilitate, impulsivitate, toleranţă
scăzută la frustrare. Eficienţa intelectuală a subiectului este situată la nivelul inteligenţei
medii superioare. Chestionarul de personalitate W.-M. evidenţiază în planul
personalităţii manifeste, tendinţe antisociale şi de instabilitate psihică. Profilul Szondi
relevă în sfera vieţii afective disimularea efectelor, teama ca semenii să nu creadă unele
lucruri rele despre el, slăbiciunea frânei etice. Eul subiectului luptă prin mecanisme de
negare contra posedării, maliţiozitate, şiretenie, subtibilitate, self – control,
supratensiunea tendinţei spre negare, spre devalorizare. Subiectul are impresia că este
mereu frânat în elanul său, că nu se poate realiza şi nu îşi poate îndeplini dorinţele.
În vectorul sexualităţii, o sexualitate normală. În vectorul contactual - dificultate de a
se adapta la nou, ataşament faţă de experienţa proprie, incapacitatea de a-şi modifica
opiniile, perseverare.
Concluzia raportului de expertiză medico-legală psihiatrică cu nr. A1/460 din
2002 a fost: numitul K.Passaris prezintă o tulburare de personalitate de tip antisocial.

În data de 26.02.2003 a fost examinată cu ajutorul tehnicii poligraf numita Mioara


B. şi s-a stabilit că are un comportament sincer în raport cu cele relatate iar la data de
06.03.2003 a fost examinat şi numitul K.Passaris.
În raportul de constatare tehnico-ştiinţifică cu nr. 151.386 din 24.03.2003 s-a
stabilit prezenţa unui comportament nesincer al subiectului în raport cu faptele
investigate. După efectuarea unei examinări cu tehnica poligraf i s-au aplicat subiectului
două teste proiective: testul Luscher şi testul Szondi.

Pagina 5 din 9
Reexaminarea cu testul SZONDI a adus câteva date noi:
- vectorul sexual ne indică un slab nivel al activităţii fizice, o anumită instabilitate
determinată de hipersensibilitate la insulte imaginare sau reale;
- vectorul paroximal a indicat aceeaşi incapacitate de a-şi manifesta emoţiile într-o
manieră perceptibilă, sunt prezente de asemenea, puternice tensiuni exhibiţioniste care
sunt frustrate ( subiectul se află de aproape un an izolat singur în celulă refuzând să iasă
la plimbare sau să beneficieze de dreptul la o baie caldă pe săptămână );
- structura Eu-lui indică faptul că, comportamentul antisocial este o consecinţă a
procesului de proiecţie în sensul că vina pentru propriile frustrări este atribuită anumitor
persoane din ambianţă.
Selecţia realizată pentru profilul Eului statistic este cea mai des întâlnită la
subiecţii care luptă pentru libertatea propriului Eu, care, pe de-o parte, se revoltă
împotriva legilor exterioare şi pe care, pe de altă parte, nu le pot ignora. Acest lucru, de
altfel, reiese în mod pregnant din memoriul adresat instanţei. Tema centrală a acestui
memoriu este revolta împotriva sistemului social.
Testul LUSCHER:
a) Caracteristicile reţinute indică faptul că subiectul se simte insensibil, nepăsător
şi crede faptul că circumstanţele îl forţează să-şi reţină dorinţele ( aceeaşi reţinere a
structurii afective );
b) Sursele de stres:
- interpretarea fiziologică, stres rezultat din deziluzie şi autoprotecţie plină de
vigilenţă pentru a preveni un eşec ( cădere ulterioară );
- interpretare psihologică: speranţele neîmplinite l-au dus pe subiect la o vigilenţă
încordată. Nu este dispus să plece capul sau să renunţe la ceva şi doreşte siguranţa ca
protecţie împotriva oricărei caderi sau pierderi a poziţiei sale.
De altfel, subiectul relatează: ,,Şi ce vor scrie ziarele de mâine, că Passaris a
căzut testul cu detectorul de minciuni ?".
Subiectul se îndoieşte că lucrurile se vor îndrepta în viitor, dar atitudinea negativă
îl face să îşi exagereze pretenţiile şi să refuze compromisurile rezonabile. De altfel, în
timpul interviului post-test al examinării poligraf, în încercarea expertului de a-şi
recunoaşte fapta, subiectul relatează că i s-a propus să îşi recunoască fapta în schimbul
stabilirii unei pedepse de 24 ani.

3.3. Percepţia de sine


În interviul post-test, K.Passaris, la întrebarea legată de posibilitatea modificării
comportamentului său infracţional, subiectul este extrem de sceptic, el susţine că
,,oamenii în general nu se schimbă în mod fundamental". Pentru a-şi argumenta punctul
de vedere relatează o experienţă personală: ,,Eram hăituit de poliţie şi la un moment dat,
m-am ascuns în subsolul unei biserici, m-am rugat la Dumnezeu să mă scape promiţând
că nu voi mai ucide niciodată. În ziua aceea am scăpat de urmărirea poliţiei dar, după
câteva luni, am ucis din nou".
Pagina 6 din 9
4. CAUZELE SĂVÂRŞIRII INFRACŢIUNII

4.1. Factori predispozanţi


Întrebarea fundamentală a psihologului este ,,De ce a săvârşit Passaris această
infracţiune sau care au fost cauzele declanşării şi ale trecerii la act în această
infracţiune ?".
Profilul psihologic, studiul dosarului a oferit o ipoteză plauzibilă.
Dintra factorii predispozanţi se pot enumera:
- statutul de infractor recidivist cu un comportament violent, agresiv, obişnuit cu
utilizarea armelor de foc, cu tipul acesta de infracţiuni;
- prezenţa unei tulburări de personalitate de tip antisocial;
Acest tip de personalitate de tip antisocial este caracterizat de specialişti ca
înregistrând următoarele simptome:
- subiecţii conflictuali manifestă agresivitate fizică faţă de propria familie sau
cercul de apropiaţi;
- fură şi distrug obiecte, se implică în activităţi ilegale;
- conduc automobilul imprudent sau sub influenţa alcoolului ori a drogurilor;
- nu-şi respectă obligaţiile financiare şi sunt incapabili să-şi păstreze o slujbă;
- capacitatea de exprimare a emoţilor este redusă, iar conduita agresivă este o
consecinţă a răzbunării şi nu determină sentiment de vinovăţie sau remuşcare;
- încă de timpuriu, în adolescenţă, aceşti subiecţi se simt atraşi de ţigări, alcool sau
droguri, se angajează în relaţii sexuale inadecvate.
Deşi cei mai mulţi dintre aceşti subiecţi au un nivel normal al inteligenţei,
frapează la ei prezenţa sentimentului de nefericire personală, a stărilor de tensiune
emoţională, a depresiei, incapacitatea de a tolera plictiseala, convingerea că ceilalţi le
sunt ostili.
La bază stă o tulburare de comportament. Primele simptome de comportament ale
acestei tulburări la bărbaţi sunt vizibile încă din copilărie. Autorii americani apreciază
că cel mai probabil, persoanele cu această tulburare au morţi premature şi violente.
S-ar părea că hiperactivitatea cu deficit de atenţie şi tulburări de comportament din
timpul pubertăţii s-ar constitui ca factori predispozanţi. Absenţa unei educaţii parentale
consistente creşte posibilitatea ca tuburarea de comportament să devină tulburare de
personalitate de tip antisocial.
Alţi factori predispozanţi sunt abuzuri suferite în copilărie, fuga de acasă, absenţa
unuia sau ambilor părinţi. Se pare că tulburarea este mult mai frecventă la bărbaţi decât
la femei şi este de 5 ori mai frecventă pentru rudele de gradul I ale bărbaţilor cu această
tulburare şi de 10 ori mai frecventă decât la rudele biologice ale femeilor cu această
tulburare.
Se observă cu uşurinţă că numeroase aspecte se potrivesc aproape perfect cu
evenimentele din anamneza subiectului K.Passaris.

Pagina 7 din 9
La aceste elemente am adăuga o anumită demonstrativitate, nevoia de
recunoaştere socială chiar în rândul infractorilor din România, şi o stare afectivă în
raport cu numita Mioara B., prostituată, întâlnită în Bucureşti.

4.2. Trecerea la act


Derulând filmul evenimentelor, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor
M.Gabriel şi B.Mioara, în seara zilei de 24.11.2001 subiectul participă la sărbătorirea
zilei de naştere a unei cunoscute a martorului M. Gabriel unde consumă alcool, în
special şampanie. De aici o sună de mai multe ori pe numita B.Mioara solicitîndu-i să se
întâlnească cu el. K.Passaris pleacă la întâlnire cu prietenul său M.Gabriel. Cei doi se
întâlnesc cu B. Mioara la restaurantul ,,Trattoria".
La un moment dat, Passaris îşi simte probabil ameninţată poziţia privilegiată pe
care o avea în relaţia cu Mioara, de prezenţa prietenului său şi îi solicită Mioarei să îi
spună lui Gabriel că ei doi, adică Passaris şi Mioara ar dori să se retragă şi să se
deplaseze la domiciliu. Face acest lucru în ideea de a se debarasa de Gabriel.
Ulterior, întreg comportamentul subiectului pare să fie determinat de nevoia de a o
impresiona pe Mioara. Se consumă în continuare alcool, iar la plecarea din restaurant o
invită pe aceasta într-un internet café, pentru a-i arăta care este de fapt poziţia lui în
lumea infractorilor eleni. Se deplasează împreună în locul mai sus menţionat şi
accesează împreună site-ul unui ziar grecesc în care era prezentată arestarea lui în urmă
cu un an.
Evenimentele se derulează ulterior aşa cum au fost prezentate mai sus, atunci când
se face referire la cele două case de schimb valutar.
Apreciem că mobilul infracţiunii nu au fost banii, ci dorinţa de a-i demonstra
numitei B.Mioara calităţiile de infractor, încercând probabil să o impresioneze.
Nevoia de a impresiona o femeie este o consecinţă a unui sentiment nutrit în
raport cu ea. Faptul că nu a lichidat-o pe B.Mioara, vine în sprijinul acestei ipoteze.
K.Passaris nu recunoaşte că ar avea vreun sentiment faţă de Mioara, încercând să
aibă o atitudine indiferentă. Nu au fost surprinse însă nici un fel de sentimente negative
ca: denigrare, ură, dorinţă de răzbunare, cu toate că ea reprezintă practic martorul
principal al acuzării.
Dacă punctul de vedere descris este cel real atunci săvârşirea acestei infracţiuni
este comparabilă cu dansul oricărui mascul din lumea animală atunci când doreşte să-şi
impresioneze femela.
De altfel, din constelaţia de comportamente actualizate cu ocazia dublului asasinat
rezidă elemente specifice mai mult unui individ, privit ca ansamblu de trăsături
biologice şi instinctuale decât ca o persoană adică un individ socializat, educat.
Atunci când un bărbat doreşte să impresioneze o femeie o face bravând,
exagerându-şi calităţiile. Din păcate, modalitatea cea mai cunoscută şi mai utilizată a
numitului Passaris de a impresiona este crima. Aşa cum şi el recunoaşte că toate
infracţiunile de omor le-a săvârşit în prezenţa a cel puţin un martor.
Pagina 8 din 9
CONCLUZIE
Regăsim la K.Passaris marea majoritate a dimensiunilor ce constituie în general
nucleul personalităţii criminale: agresivitate, impulsivitate, indiferenţă afectivă,
toleranţă redusă la frustrare.
Ele se constituie în literatura de specialitate într-o veritabilă amprentă
psihocomportamentală a acestui tip de infractor.
Alături de aceste elemente în personalitatea lui Passaris mai surprindem note de
egocentrism, şiretenie, instabilitate şi o inteligenţă medie superioară pervertită.
Toate aceste trăsături sunt potenţiale de o atitudine vădită de opoziţie, în raport cu
ordinea socială existentă, de beligeranţă declarată instituţiilor cu rol în menţinerea
ordini.
Orice formă de reeducare reprezintă un efort inutil în cazul subiectului.
Dacă vreodată v-a fi pus în libertate sau v-a evada, el îşi va relua activitatea infracţională
şi, chiar mai mult, este posibil să alunece spre criminalitatea de tip terorist.
Dublul asasinat săvârşit în România în luna noiembrie 2001 a fost unul gratuit,
un dans al cocoşului pentru care K.Passaris a fost condamnat la detenţie pe viaţă
în data de 30.07.2003.

Subcomisar de politie KISS CSABA


– şeful laboratorului de Detecţie a Comportamentului Simulat din cadru D.G.P.M.B.

PROFILUL PSIHOLOGIC AL CRIMINALULUI KONSTANTINOS PASSARIS

Pagina 9 din 9