TESTUL ARBORELUI (CH.

KOCH)

Prezentare general :

Ideea de a utiliza desenul arborelui ca instrument de diagnostic psihologic i-a

apar inut lui Emile Jucker, Consilier de orientare profesional la Fägsvil, cantonul
Zurich. Mul i al i orientatori l-au folosit înainte ca ideea s fi f cut obiectul unui
studiu metodic. Jucker s-a oprit la tema arborelui dup lungi studii asupra istoriei
culturii şi miturilor. Dup 1928, ani de zile E. Jucker a aplicat testul f r s fac
analize statistice şi f r alt scop decât acela de a verifica un num r de observa ii
empirice.
Ulterior, un alt psiholog elve ian Ch. Koch, public un manual (1937) complet
cu date statistice: "cercet ri experimentale”, un capitol special cu referire la
dezvoltarea expresiei grafice la copil, tehnica de interpretare a desenului şi un studiu
istorico-cultural asupra simbolismului arborelui.
Forma simbolic a arborelui se reduce fundamental la aceea de cruce, dar el
este în acelaşi timp şi simbolul fecundit ii. Crucea este simbolul concilierii
contrariilor, a principiului masculin cu cel feminin; în cruce totul este unificat, iar
în mitul creştin crucea este schema fundamental dup care a fost construit
Cosmosul de c tre Dumnezeu, este legea arhitectural a lumii, simbol al binelui
uman profund, al fiin ei care tinde s -şi realizeze unitatea armonioas a instinctului şi
spiritului pentru a se putea integra armoniei supreme care este ordinea Cosmosului.
Câmpul grafic al foii este identificat cu spa iul vital şi acest spa iu este
structurat de reprezent rile noastre în func ie de arhetipuri care îşi au originea în
inconştientul colectiv.
Pentru analiza câmpului grafic, Grünwald-Koch şi M. Pulver au descris
scheme ale simbolisticii spa iale (vezi anexe).
Cadrul global este divizat de o cruce şi dou diagonale.
R d cinile, trunchiul şi coroana sunt p r ile principale ale arborelui.
1
 R d cina reprezint leg tura cu materia, inconştientul şi începutul primordial.
Trunchiul este elementul de sus inere, de suport al coroanei, el reprezint ceea ce
este stabil, durabil, central şi neperisabil. Exteriorul coroanei, extremit ile (fine) ale
ramurilor sunt zone de contact între interior şi exterior, sunt zonele de asimila ie şi
respira ie ale plantei.
Coroana este, de asemenea, suport pentru fructe şi flori.
Fructele, florile şi frunzele sunt elementele cele mai instabile şi perisabile.
Dar coroana în ansamblul ei este câmpul de expresie prin excelen , putând lua cele
mai variate forme.
Tema arborelui solicit proiec ia unei lumi inteioare, prin intermediul unor
mişc ri grafice pe care voin a conştient nu le altereaz ; grafic este proiectat într-un
spa iu simbolic cu semnifica ii arhetipale. Marginile foii cap t semnifica iile unor
limite şi sunt resim ite uneori ca obstacole sau zone de sprijin.
Materialul necesar aplic rii testului este o coal alb de hârtie A 4 şi un creion.
Este util observarea modului în care este realizat desenul şi a timpului de execu ie.
Instructajul obişnuit este urm torul: "V rog s desena i un arbore fructifer;
încerca i s -l desena i cât mai bine posibil".
Tehnica de interpretare :
• Înainte de a trece la examinarea detaliilor, se apreciaz impresia global , de
ansamblu a desenului (armonioas , monoton , lipsit de via , confuz , dinamic ,
dezordonat , delicat , violent , solid , complicat , tensionat , oprimat , etc) .
• Ulterior se analizeaz şi interpreteaz p r ile principale ale plantei:
r d cinile şi baza trunchiului, trunchiul şi suprafa a lui; umbrele de pe trunchi şi
coroan , linia solului, florile, frunzele, fructele şi eventualele elemente accesorii;
aşezarea în câmpul grafic şi raporturile dintre diferitele elemente ale arborelui.

TESTUL ARBORELUI CA TEST DE DEZVOLTARE (de la 2 la 9 ani)

Dezvoltarea expresiei grafice. Formele primare
1-2 ani: mâzg lituri în sus şi în jos, de mai mare sau mai mic amplitudine
cu diferite intensit i şi concentr ri. Lipseşte capacitatea de a

2
 în elege sarcina care se cere; de aceea desenul nu este
reprezentativ.
2-3 ani: arborele este desenat (de obicei) în dreapta spa iului grafic, zona
inferioar , cu o presiune puternic . Trunchiul arborelui este
vertical, realizat dintr-o tr s tura unic şi ramurile întinse
orizontal.
Stadiul de mîzg leal nu este dep şit.
3-4 ani: arborele este plasat mai sus, dar totdeauna în dreapta câmpului
grafic. Persist trunchiul şi ramurile dintr-o tr s tur unic ;
majoritatea crengilor sunt desenate oblic ascendent, cu excep ia
uneia singure care ramâne orizontal .
Schematismul ini ial este deja dep şit şi tendin a care "împinge în
sus" indic un grad mai mare de maturitate.
5-6 ani: arborele cu ramuri în echer este mai mare decât la vârsta anterioara,
ceea ce corespunde dilat rii spa iului psihic, care are loc spre
vârsta de 6 ani. În plus, apar fructele pe ramuri, fiind desenate
complet în negru. Culoarea neagr apare în prima copil rie, când
desenul este realizat printr-o presiune puternic a mîinii, ceea ce
este important este culoarea neagr (nu presiunea puternic ) în
care se recunoaşte un simptom infantil.
6-7 ani: trunchiul şi crengile sunt realizate din tr s turi unice. Reg sim o
singur ramur în form de echer, izolat . În rest, crengile sunt
desenate oarecum în direc ia creşterii, adic oblice în raport cu
creanga principal . Apare şi linia solului care semnific nu doar
stabilitatea, ci şi orientarea şi un punct fix de sprijin. Ea nu este
desenat foarte frecvent, dar exist şi alte forme de expresie a
liniei solului, ca de exemplu desenarea la marginea foii.
7-8 ani: crengile dintr-o tr s tura unic sunt înc prezente, dar dispar
ramurile în echer. Apar elemente noi: trunchiul în linii duble şi
coroana care se desf şoar începînd de la extremitatea superioar
a trunchiului. Coroana şi trunchiul sunt p r i net semnificative
3
 (disociabile) care determin acum structura arborelui. Apare şi
"trunchiul în sudur ", care nu este caracteristic vârstei de 8 ani, el
ap rând mai devreme (este vorba de închiderea extremit ii
superioare a trunchiului printr-o tr s tur orizontal ).
8-9 ani: creanga cu tr s tur unic dispare. Trunchiul şi crengile, principale
sunt desenate prin tr s turi duble. Forma crengilor este tot
rectilinie, dar începînd cu vârsta de 9 ani începe s se estompeze.
Maturitatea grafic pare a fi deja atins la aceast vîrsta.
NOTA: aceast dezvoltare a expresiei grafice nu trebuie apreciat într-o
manier rigid , considerînd aceste etape ca nişte jaloane fixe.
Starea psihic este dinamic , ea variaz şi oscileaz conform
dispozi iei şi evenimentelor, exist o mişcare "dus întors" în
interiorul aceleiaşi faze, care, chiar în cazurile normale, fluctueaz
pe o durat de 2-3 ani. "Calmul" dezvolt rii pare a se situa între 9-
12 ani, în timp ce momentele critice se instaleaz sau înainte sau
dup aceast vîrst .

4
 TESTUL ARBORELUI
(Manual de interpretare, dupa Prof. Dr. D. P. Ogdon,
Los Angeles, California, 1982)
Considera ii generale:
Dup Hammer (1958), oamenii tind s deseneze arborii cu care se identific
inconştient. Desenul unui om normal con ine cel pu in dou detalii esen iale (Buck
1948): trunchiul şi cel pu in o crac ; desenarea unui simplu trunchi (buştean) este
considerat un desen anormal. Absen a acestor dou detalii în desenul persoanelor cu
inteligen medie indic frecvent o deteriorare intelectual (în faza incipient ). În
desenarea arborilor se realizeaz oproiec ie a personalit ii profunde şi a diferitelor
nivele ale inconştientului, (Buck, 1948; Cassel, Johnson şi Burns, 1958; Hammer,
1958; Koch, 1952, Landisberg, 1953 si 1958).
Exista studii care sugereaz ca desenele arborilor reflect personalitatea
tinerilor cu o mare claritate, f r a fi semnificativ afectate de inteligen sau
dezvoltarea abilit ilor intelectuale, în special dup vârsta de aproximativ 7 ani
Pukada, (1969).

TIPURI DE ARBORI
A. Desenarea unui m r sugereaz :
1. Dorin a de a avea copii (la adul i); m rul este desenat uneori de femeile
îns rcinate.
2. La copii, nevoia de dependent ; sau dac merele au c zut un sentiment de
rejec ie.
3. La persoanele care dep şesc vârsta de 7 ani, este posibil imaturitate sau
regresie.
B. Pomul de Cr ciun, sugereaz nevoia de dependen deşi o astfel de
interpretare are mai pu in valoare dac desenul este realizat în apropierea
Cr ciunului.
C. Arbori usca i:
5
 Deseori sunt desena i numai de indivizi care sunt foarte tulbura i din punct de
vedere psihic; aceste desene au fost asociate cu:
1. Sentimente de vinov ie, depresie şi chiar tendin e suicidare.
2. Sentimente severe de inutilitate şi apatie, de inferioritate şi inadaptare
profund .
3. Condi ii pentru nevroze severe şi alte tipuri de tulbur ri psihice destul de
serioase.
4. Tendin a la repliere asupra sinelui, schizoidie sau schizofrenie.
5. Prognoz proast , pentru evolu ia ulterioar .
D. Un câine care urineaz un arbore, sugereaz o tulburare caracterial de tip
agresiv.
E. Un arbore imens:
1. Posibile tendin e agresive.
2. Reac ii compensatorii, fantezie, sau ambele.
3. Posibil, structura hipersensibil .
4. Posibil, tendin a de a fi dominator; la copii, sfidarea reprezentan ilor
autorit ii.
5. La femei, incapacitate de a se ap ra.
6. La b rba i, conştinciozitate, scrupulozitate.
7. Când este desenat ca un arc de cerc, este posibil o nevoie puternic de a
domina, sau tendin e exhibi ioniste.
P. Arbore cu depresiuni în forma coroanei, sugereaz :
1. Sentimente inadecvate situa iilor.
2. Sentimente depresive.
G. Arbore izolat pe vârful unui deal sugereaz :
1. Posibile sentimente de grandoare sau superioritate.
2. Izolare sau lupta pentru autonomie.
3. Posibil, o lupt încordat pentru scopuri îndep rtate sau dificil de atins.
4. În cazul în care copacul este dizarmonios şi maro, sunt posibile tendin e
exhibi ioniste sau de dominare.

6
 5. Dac dimensiunile copacului sunt mici, este posibil tendin la dependen
matern .
H. Arbore desenat în forma de "gaura cheii": (o linie continu , în forma de
"gura cheii''):
1. Opozi ie chiar impulsuri ostile care pot fi secrete, interiorizate, strict intime.
2. Motiva ie sau cooperare minim în realizarea unei activit i.
3. Posibil, personalitate rigid , cu poten ial emo ional exploziv.
I. Arbore mare (vezi şi arbori imenşi men iona i anterior):
1. Individ centrat în special asupra propriei persoane, în special dac desenul
este bine centrat în pagin .
J. Arbore înclinat spre stânga:
1. Personalitate care oscileaz între satisfacerea impulsurilor emo ionale şi
tendin e agresiv compulsive.
2. Fixa ii în leg tur cu evenimente trecute şi/sau team de viitor.
3. Structuri introvertite, contemplative; posibil autiste sau narcisice.
K. Arbore înclinat spre dreapta:
1. Personalitate oscilant în special din cauza anxiet ii fa de propria
emo ionalitate impulsiv .
2. Dorin a de a reprima amintiri nepl cute.
3. Optimism excesiv în leg tur cu viitorul.
L. Nigg’s tree: când subiectul începe s deseneze coroana pornind dintr-o
parte, de la baza trunchiului şi deseneaz un contur zim at (crestat), terminând
conturul de partea celalt a bazei trunchiului este vorba de o personalitate încapsulat ,
care este, de obicei şi ostil .
M. Arbore situat pe o în l ime (deal, munte, dar nu în vârf)
1. Str duin a de a se lupta cu dificult ile.
2. Dar este posibil şi nevoia de securitate şi protec ie.
N. Phallic trees: (copaci în forma de falus)
1. Tendin e la inadaptare, în special psihosexuale; sau imaturitate, atunci când
sunt desenate de persoane de sex masculin peste vârsta de 9-10 ani.
2. La copii sub 8 ani, normalitate.
7
 O. Arbori tineri (puie i):
1. Sentimente de imaturitate
2. Regresie.
P. Umbre aruncate de arbori:
Anxietate, exceptând situa ia în care soarele este prezent şi poate produce o
astfel de umbr ; în absen a soarelui poate fi vorba şi de tendin e compulsive.
Q. Arbori, de dimensiuni mici (vezi şi arbori minusculi).
1. Ego slab cu nivel energetic sc zut.
2. Inferioritate sau sentimente de inadecvare.
3. Tendin la introversie sau repliere asupra sinelui.
4. Dac a fost desenat chiar pe culmea unui "deal în forma de arc", poate
semnifica fixa ii orale şi sentimente de izolare, asociate des cu nevoia de protec ie
matern .
R. Arbori dezintegrati, rup i (split) :
Doi arbori care pornesc ini ial din aceeaşi tulpin unul lâng altul, fiecare cu
ramuri proprii, mecanisme de ap rare "zdrobite", care pot duce la (disocierea) clivajul
porsonalit ii ca în schizofrenie sau în unele boli organice.
S. Arbori care se leag n în vânt:
1. La femei poate fi vorba de o atitudine relaxat , lipsit de tensiune.
2. Sau o orientare nonconservatoare, deschis diferitelor tipuri de experien .
T. Arbori minusculi (tiny):
1. Inferioritate şi inadecvarea sentimentelor.
2. Tendin a de repliere asupra sinelui.
U. Arborii care sunt desena i ca fiind v zu i de sus în jos (perspectiv
aerian ), sugereaz depresie şi mecanisme de ap rare.
V. S lcii plâng toare: sugereaz depresie.
W. Arbori bâtu i de vânturi puternice: sugereaz sentimentul c persoana se
afl la discre ia mediului, probabil a for elor sociale.

8
 MODALIT ŢI DE TRATARE A DIFERITELOR P RŢI
COMPONENTE ALE ARBORILOR

RAMURILE
A. Considera ii generale:
Structura ramurilor ne ofer modul în care este organizat personalitatea şi
abilitatea de a ob ine satisfac ii (din mediul exterior): o organizare şi o forrn
armonioas a ramurilor sugereaz structura flexibil care se poate adapta satisf c tor,
(Aronoff, 1972; Buck 1948; 1966; Hammer, 1958; Jolles, 1964; Koch, 1952). Ele pot
reflecta, de asemenea, dorin a de perfec ionare psihologic şi social ca şi nevoia de
autorealizare. Ramurile sunt în atingere (rela ie) efectiv cu mediul şi modul în care
este realizat acest lucru poate fi considerat o manier simbolic a interac iunii
individului cu mediul. Aronoff (1972), a descris dou tipuri de baz în desenarea
coroanelor arborilor:
- coroanele largi, deschise, cu o structur bogat a ramurilor şi frunziş sunt
considerate specifice pentru b rba i. O astfel de reprezentare de tip "intrusiv" a fost
asociat cu motive care genereaz nevoia de a reuşi, de a domina, de a intra în
competi ie, de a fi competent, de a lupta în majoritatea situa iilor.
- pe de alta parte coroanele închise, cu frunzişiul desenat circular şi care nu
sunt ataşate structural trunchiului par a fi mai caracteristice pentru femeie. Acest tip
de reprezentare "inclusiv" a fost asociat unor st ri de dependen , repliere asupra
sinelui, retragere, anxietate, un grad sc zut de încredere în sine şi în capacit ile (sau
motivele) de a intra în competi ie.
- rar în desenele arborilor putem constata c structura ramurilor este aproape
similar cu cea a r d cinilor, ceea ce apare des în desenele pacien ilor psihotici
(Hammer, 1969).
B. Modalit i de tratare a ramurilor:
1. Ramuri rupte sau t iate sugereaz existen a sentimentelor traumatice:
castrare sau impoten .
2. Ramuri pr buşite (falling), sugereaz o posibil pierdere a abilit ii de a
face fa presiunilor mediului.
9
 3. Ramuri desenate neglijent (sau omise), sugereaz lipsa de pl cere şi interes
pentru rela iile interpersonale, insatisfac ie în legaturile cu alte persoane.
4. Ramuri scurtre, pustii, mohorâte, sugereaz c mediul este perceput ca fiind
trist şi generator de nefericire.
5. Ramuri foarte lungi, întinzînuu-se pân la marginile de sus ale paginii,
sugereaz fantezie excesiv , ceea ce poate sugera şi o posibil schizofrenie; sau un
control inadecvat al impulsului.
6. Ramuri înalte, minu ios desenate, îndreptate spre partea superioara a paginii,
f r a o dep şi, sugereaz :
a. fantezie accentuat , ca în cazul introversivilor de tip schizoid.
b. team , re inere în a c uta satisfac ie în mediul exterior.
7. Ramuri orientate mai mult c tre interior, decât c tre exterior:
a. tendin e introversive, egocentrice.
b. posibil, existen a unor tendin e obsesiv-compulsive.
8. Exces de ramuri şi frunze, sugereaz : hiperideatie care poate ajunge pîn la
st ri maniacale.
9. Ramuri excesive pe un trunchi mic, sugereaz :
a. accentuarea comportamentului de a c uta satisfac ii în mediul exterior.
b. lupt tor excesiv, cu tendin e spre realiz ri de ordin superior, dar care pot fi
comportamente compensatoare pentru sentimente inadecvate.
c. echilibru precar.
10. Accentuarea p r ii stângi a ramurilor coroanei, sugereaz : o personalitate
indecis , care uzeaz de comportamente de tip impulsiv pentru a-şi satisface
dorin ele.
11. Accentuarea p r ii drepte a ramurilor coroanei, sugereaz : o personalitate
indecis cu tendin e excesive în a amîna sau evita satisfac iile emo ionale.
12. Ramuri minuscule legate de trunchiuri mari (largi) sugereaz inabilitate,
inadecvare a capacit ii de a ob ine satisfac ie în condi iile în care mediul apare ca
fiind frustrant.
13. Ramuri foarte sub iri, lipsite de vitalitate, sugereaz indecizie şi anxietate.

10
 14. Ramuri groase cu vârfuri ascu ite: tendin e de a exterioriza agresivitatea
sub forma ostilit ii.
15. Ramuri sub iri, foarte scurte, "retezate": sugereaz posibile tendin e
suicidare.
16. Ramuri rupte sau moarte, sugereaz experien e traumatice, probabil
înso ite de sentimente de epuizare a efortului de a c uta satisfac ii, putând fi vorba şi
de o team simbolic de a nu fi castrat.
17. Ramuri îngroşate spre exterior, sugereaz tendin a de a se opune, uneori cu
asprime, ambi ie, nelinişte sau agresivitate.
18. O ramur mic pe trunchi sugereaz infantilism sau regresie.
19. Ramuri care tind s urce spre partea superioar a paginii sugereaz tendin a
de a se satisface prin intermediul fanteziei.
20. Ramuri care nu sunt legate de trunchi, sugereaz inabilitatea de a face fa
cu succes solicit rilor care vin din mediul exterior.
21. Ramuri unidimensionale, care sunt legate de trunchi sugereaz :
a. sentimente de inadecvare şi impoten a;
b. surse de insatisfac ie în mediu;
c. posibil organicitate;
d. Eu slab.
22. Ramuri bidimensionale care nu sunt unite la cap tul distal ( periferic),
sugereaz control afectiv inadecvat.
N.B. Ramuri în doua dimensiuni care sunt desenate cu frunze sugerate prin
umbre sau haşuri sugereaz normalitate cu o abilitate bine dezvoltata în a se rela iona
cu oamenii.
C. Tratarea stilistic a coroanei:
l. Coroana sub forma unui nor, sugereaz imagina ie activ ; nivel energetic
sc zut şi o posibil evitare de tip infantil a mediului.
2. Un amestec de linii confuze, mâzg lite, sugereaz confuzie, excitare,
impulsivitate şi labilitate emo ional .
3. O coroan ondulata, cu înflorituri, încol ciri, sugereaz entuziasm, o
persoan c reia îi place s vorbeasc mult, activ social, dar lipsit de rezisten .
11
Când liniile r sucite, învolburate sunt lipsite de suple e (sunt greoaie) sugereaz o
tensiune intern şi o stare de confuzie.
4. Coroane turtite, plate, sugereaz :
a. sentimentul ap s tor al unei presiuni din exterior şi lips de speran .
b. încercarea de a respinge sau nega o existen dureroas , care încearc a se
salva prin fantezie.
5. Coroane umbrite prin haşuri, pot indica o persoan delicat , normal , dar,
probabil superficial în rela iile interpersonale; dar poate fi vorba şi de inadaptare,
nervozitate, labilitate, insecuritate şi posibile tendin e depresive.

FRUNZELE
A. Absen a frunzelor, omiterea frunzişului sugereas un anume vid interior
(ariditate) şi o slab integrare a eului.
N.B. În interpretarea unor astfel de arbori trebuie luat în considerare sezonul în
care se aplic proba. Arborii lipsi i de frunze sunt desena i cu o frecven mai mare
iarna, în special de c tre femei.
B. Frunze care cad sau au c zut, sugereaz :
1. Inabilitate în a se conforma cerin elor sociale.
2. Pierderea capacit ii de a se adapta situa iilor, printr-un control flexibil
asupra p rerilor (ideilor), care sunt exprimate direct, chiar dac , sunt afectate astfel,
scopurile sau motivele persoanei.
3. La femei, simbol ocazional al ciclului menstrual.
C. Frunze multe, sugereaz : nevoia de a ap rea productiv şi eficient, probabil
în asociere cu o stare obsesiv-compulsiv .
B. Frunze care nu sunt legate de ramuri, sugereaz o posibil decompensare;
iar dac sunt numeroase, pot fi condi ii pentru st ri obsesiv-compulsive.
E. Frunze cu vârful ascu it, sugereaz tendin e agresive care tind s se descarce
în exterior (acting-out).
F. Desen meticulos, cu dou dimensiuni, sugereaz tendin e obsesiv-
compulsive.
G. Ramuri în dou dimensiuni, dispropor ionat de mari, sugereaz :
12
 Sentimente inadecvate, în spatele unei aparente adapt ri.
2. O angajare în activit i concrete, ceea ce poate fi expresia unui
comportament compensator.
Frunze rare, risipite pe ramuri aride, sugereaz :
1. Nevoia de a-şi perfec iona mijloacele (metodele), de adaptare.
2. Nevoia, de a-şi ascunde adev rata structur în spatele unei aparen e
conformiste.

TRUNCHIURILE DE ARBORI
A. Introducere
În termeni analitici tratarea trunchiului reflect puterea Eului. Aspectul general
al trunchiului şi forma sa, se consider c reprezint resursele bazale ale personalit ii
şi dezvoltarea psihologic . Semnele traumatice pe trunchi par s reflecte vârsta la
care individul a tr it o experien a traumatic sever .
B. Modalit i de tratare.
1. Animale într-o scorbur a trunchiului, sugereaz normalitate la copii, deşi
pot semnifica şi nevoia de dependen şi tendin e regresive în cazul copiilor mai mari
sau al adul ilor. În desenele femeilor includerea unui animal sugereaz o persoan
care se impune şi se gîndeşte s fac investi ii.
2. Animal care urineaz pe trunchi, sugereaz un caracter cu tulbur ri de tip
agresiv.
3. Un trunchi arid sau un simplu butuc (buştean), cu pu ine ramuri, cu muguri
încol i i, sugereaz o stare psihologic dezorientat , copleşit , dar cu un început,
(recent) de creştere a interesului fa de mediul exterior; aceste st ri sunt frecvente la
persoanele care sunt în tratamente psihoterapeutice.
4. Trunchiuri cu baza larg (lat ), sugereaz inhibi ie şi dependen de tip oral
şi/sau o lentoare şi nesiguran a capacit ii de comprehensiune (în elegere).
5. Trunchiurile moarte, sugereaz sentimentul pierderii controlului asupra eului
în ceea ce priveşte comportamentul de c utare a satisfac iei.
6. Linii discontinue în desenul trunchiului sugereaz impulsivitate,
excitabilitate nervoas şi ner bdare.
13
 7. Trunchiuri enorme (trunchiuri mari), sugereaz c persoana resimte mediul
ca fiind ap s tor, constrictiv şi dezvolt tendin e agresive.
8. Trunchiuri desenate vag, confuze, f r vitalitate, sugereaz resurse
insuficiente ale eului, indecizie, inadaptare, acompaniate uneori de anxietate.
9. Trunchiuri mari cu ramuri mici sugereaz o adaptare precar datorit
sentimentelor de frustrare şi de încercare de satisfacere a nevoilor de baz
(fundamentale); este posibil şi imaturitatea emo ional sau egocentrismul.
10. Trunchiuri lungi cu coroane mici, sugereaz retard în dezvoltare,
infantilism sau regresie de tip nevrotic.
11. Trunchi mai îngust la baz decât în orice alt zon , sugereaz tulbur ri
psihice şi sl biciunea eului care poate fi asociat şi cu inhibi ie sau regresie.
12. Trunchiuri unidimensionale cu ramuri neorganizate (tot unidimensionale),
sugereaz o posibil , organicitate ca şi sentimente de inutilitate, sl biciunea eului sau
impoten .
13. Îngroşarea conturului periferic, sugereaz nevoia de a men ine controlul şi
integritatea personalit ii dar poate fi şi manifestarea unor mecanisme de tip
compensator.
14. Coroana coborând ca un sac în jurul trunchiului şi acoperindu-l în mare
parte, sugereaz pasivitate şi indecizie.
15. Cicatrice pe trunchi: reprezint experien e traumatice.
l6. Umbrirea trunchiului prin haşurare, în special când acest lucru este foarte
accentuat (intens, dându-i o culoare întunecat ), sugereaz o inadecvare bazal , a
sentimentelor, fiind asociat cu somatizarea simptomelor şi condi ii favorabile
st rilor depresive, de fr mântare şi nelinişte.
17. Trunchiuri scurte cu coroane lungi, sugereaz încredere în sine, ambi ie,
mîndrie sau orgoliu şi o activitate acerb din dorin a de a reuşi.
18. Trunchiuri foarte sub iri, delicate cu o structur bogat a ramurilor şi
coroanei, sugereaz o adaptare precar , datorat în special unei lupte excesive pe
care individul o poart pentru a-şi satisface pl cerile.
19. Ingroşarea sau/şi sub ierea trunchiului sugereaz inhibi ie, regresie sau
timiditate.
14
 20. Trunchiurile foarte mici şi sub iri sugereaz sentimente de inadaptare,
nepotrivire, stâng cie, absurditate şi o structur slab a eului.
21. Trunchiul cu dou dimensiuni, cu o ramur în dou dimensiuni copil ria a
fost normal , dar ulterior a intervenit o traum serioasa.

SCOARŢA ARBORELUI
A. Introducere
Scoar a este suprafa a protectoare a copacului. La un anumit nivel de
abstractizare ea poate fi comparabil cu pielea animalelor. Este util compara ia între
ipotezele interpretative referitoare la con inutul r spunsului "animal" la Rorschach,
sau alte tipuri de învelişuri cu ipotezele interpretative (enun ate mai jos) în leg tur
cu scoar a arborilor.
B. Modalit i de tratare
1. Desenele naturale, degajate, nefor ate, sugereaz normalitate.
2. Desenele greoaie, inconsistente, cu înt rituri, sugereaz anxietate.
3. Scoar a desenat meticulos sugereaz atitudini compulsive, preocup ri
excesive referitoare la rela iile cu mediul.
4. Trunchiurile desenate prin câteva linii verticale care sunt clar separate,
sugereaz caracteristici schizoide.

R D CINILE
A. Introducere
R d cinile sunt sursa de stabilitate-efectiv pentru copac. De aceea, în desene,
sunt considerate ca indice simbolic al stabilit ii personalit ii. Prin extensie, modul
în care sunt realizate poate reflecta sentimentele legate de securitatea personal şi
contactul cu realitatea. Accentuare exagerat a r d cinilor sugereaz preocup ri
excesive legate de contactul cu realitatea şi concomitent, nevoia de securitate care
poate fi pus în leg tur cu un tip conservator, inhibitiv sau o structur primitiv .

15
 B. Modalit i de tratare a r d cinilor:
1. R d cini care se termin cu vârfuri ascu ite, penetrând uşor p mântul,
sugereaz normalitate şi contact bun cu realitatea; deasemenea poate fi vorba şi
despre o persoan încrez toare în sine şi autodisciplinat .
2. Omiterea r d cinilor şi desenarea unei linii aproximativ orizontale la baza
trunchiului sugereaz sentimente de insecuritate şi inadaptare.
3. Accentuarea deosebit a r d cinilor care p trund p mântul, sugereaz :
a. nevoia puternic de a în elege realitatea.
b. insecuritate.
4. R d cini dezordonate, lipsite de structurare, sugereaz : o instabilitate bazal
şi inadaptare.
5. R d cini care ajung pân la marginea paginii, sugereaz :
a. insecuritate.
b. tendin e depresive.
6. R d cini umbrite, sugereaz anxietate şi insecuritate.
7. R d cini în form de ghiar :
a. posibil atitudini paranoide de tip agresiv;
b. posibil, contact slab cu realitatea.
8. R d cini, sub iri care se infiltreaz subtil, rafinat în p mânt, sugereaz
contact slab cu realitatea.
9. R d cini care transpar sub linia de demarca ie a solului.
a. dificultate patologic în a se orienta fa de realitatea exterioar .
b. posibil, proces schizoid.
c. posibil, organicitate.

EXEMPLU DE ANALIZ ŞI INTERPRETARE A UNUI DESEN (ARBORE)

Lucr tor manual, 18 ani.

Acest arbore a fost desenat în cursul unui examen de orientare profesional . El
relev urm torii indici:

16
 1. Lungime exagerat a trunchiului în raport cu coroana (raportul este de
33/10).
2. Baza trunchiului este desenat la marginea foii.
3. Trunchiul este sudat şi are o form conic .
4- Coroana este constituit din ramuri cu tr s tur unic .
5. Contra-tr s turi vizibile ale crengu elor de pe ramurile din partea stâng .
6. Corec ii. Partea superioar a trunchiului a fost l rgit f r ca limita
conturului anterior s fi fost ştears .
7. O parte din ramuri cad sub linia de demarca ie care separ trunchiul de
coroan .
8. Coroana este desenat pân la marginea superioar a foii.
9. Rela ia între mijlocul stâng şi mijlocul drept al coroanei este de 9/12 (se
situeaz în limite normale).
10. În jum tatea dreapt a coroanei sunt numeroase r murele detaşate de
ramuri, fiind suspendate în aer şi f r nici o leg tur cu ansamblul.
11. F cînd abstrac ie de contra-tr s turi, ramurile sunt dispuse de-a lungul
direc iei de creştere. Nu exist tr s turi drepte sau veritabil angulare, dar sunt
prezente tr s turi bombate, adesea ondulate.
Impresia general , este de primitivitate, lipsa de armonie şi echilibru între
partea superioar şi cea inferioar .
Aşezarea desenului la marginea inferioar a foii este considerat un indice de
primitivitate, o manifestare a unui retard lejer (deşi pân la vârsta de 10 ani este
normal).
Raportul trunchi-coroan 35/10 se situeaz în aria de dispersie caracteristic
copiilor între 5-7 ani.
Impresia general coroborat cu examenul analizei detaliilor ca şi pozi ia
desenului la marginea inferioar a paginii accentueaz ideea unui retard lejer.
Trunchiul sudat (normal pân la 8 ani), trunchiul cu baza larg şi form conic
sugereaz o inteligen care nu este normal dezvoltat pentru vârsta de 18 ani.
Subiectul are un intelect mediocru, f r a fi de nivel mediu. Multiplii indici ai unui

17
intelect retardat sunt semne ale unei inhibi ii în dezvoltarea intelectual ca şi ai unei
imaturit i afective.
Ramurile cu tr s tur unic relev indubitabil un caracter regresiv şi implic o
modalitate de lucru lipsit de reflec ie care se deruleaz în lipsa unui control conştient
(f r a fi foarte grav).
Subiectul se opune (conştient), normelor conven ionale. Sentimentele şi
conduita nu se supun normelor morale şi le putem, considera ca manifest ri
egocentrice (v. ramurile care sunt desenate contra sensului de creştere). Aceast
schimbare de direc ie latent care se deruleaz în jum tatea stâng (şi nu în cea
dreapt ), dirijat spre exterior se traduce ca insecuritate, inconstan şi schimbare
(ceea ce are implica ii în plan moral şi în cel al muncii).
Retuşul trunchiului indic în mod manifest c trunchiul conic, retuşat a fost
resim it ca un vid pe care a fost tentat s -l remedieze (mascheze, amelioreze), acest
lucru reprezint o veritabil inautenticitate.
În manca lui, o dat ce termin ceea ce are de f cut este nesigur de calitatea ei
si atunci reîncepe munca dar din neaten ie face greşeli pe care le remarc şi vrea s le
corijeze dar nu dispune de mijloace suficiente. Este un incorigibil care nu înv
nimic din greşelile lui, (controlul pe care îl încearc este ineficient din cauza
structurii sale nevrotice).
Caracterul relaxat, aproape ludic se vede în ramurile dezarticulate din partea
dreapt în care unele nu sunt ataşate de ramur şi fac m rturia unui comportament
dezorganizat.
Coroana cu ramifica ii fine este expresia unei senzitivit i. Extremit ile sunt
bogat reprezentate, dar lipsite de vitalitate, iar contactul cu realitatea este lipsit de
consisten . Excitabilitatea şi influen abilittea sunt mari şi corespund unei constitu ii
emotive, care se caracterizeaz prin hiperexcitabilitatea sistemului simpatic care
declanşeaz o stare de excitabilitate exagerat .
Schimbarea direc iei tr s turilor, confer suple ei traseelor o imagine ambigu
ceea ce traduce labilitate, insensibilitate şi inautenticitate şi dificult i de adaptare.
Dorin a de a se adapta devine astfel o atitudine compensatorie, grefat pe o structur
primitiv , ceea ce face subiectul s oscileze de la o extrem la alta. El este inautentic
18
şi lipsit de identitate interioar . Condi iile de onestitate par s fie astfel fondate, dar
nu putem deduce o lips total de onestitate. Nu putem afirma c sentimentul moral
este slab, putem doar presupune, pentru c acest lucru trebuie probat prin fapte reale.
Desenul exprim clar stadiul primitiv în care se afl subiectul - el nu este
infantil la modul absolut sau blocat total în dezvoltarea sa. Suntem în prezen a unei
instabilit i, unde exist într-un plan ascuns un comportament ludic. Tân rul este
inconstant şi nesigur de el, pripit şi fantezist. Inteligen a sa pu in diferen iat , îl face
influen abil şi uneori capituleaz moral (sl biciune moral ).
Acest exemplu pune în eviden un caz de retard.
Efectul retardului asupra caracterului şi a comportamentului în munc este
complex. Pentru un examen de orientare profesional este suficient s g sim un punct
de sprijin pentru for a psihic care determin dac subiectul este sau nu responsabil.
În anumite situa ii, persoanele retardate sunt capabile de a duce la bun sfârşit
activit i parcelare, dar nu reuşesc s ob in (datorit lipsei de autonomie în gândire)
un produs de o calitate real . În schimb, dac posed un grad dezvoltat al capacit ii
de expresie şi darul prezent rii, sunt capabili sa-şi vând produsele, dar eşueaz în
fa a unor obliga ii care necesit exigen e deosebite.

19
 TESTUL ARBORELUI KOCH-STORRA

Aceast prob psihodiagnostic const în desenul unui arbore. Este un test

proiectiv. Subiectul pus în fa a sarcinii de a desena un arbore nu poate evita o
proiec ie inconştient a variantelor aspecte ale personalit ii proprii. Dup un
simbolism elementar trunchiul este asem nat structurii personalit ii coroana
raporturilor cu mediul, r d cina în sens de siguran , adaptare, afectivitate posibil şi
ataşament de via .
Concep ia original a lui KOCH a fost modificat de STORRA care a propus
ca subiectul s deseneze dup primul desen pe alt foaie un alt arbore. Pus în fa a
situa iei de a repeta desenul, subiectul pierde automat orice inhibi ie, iese din situa ia
de examen, este mai liniştit şi mai sincer. De aceea în al doilea desen oferim un cadru
al s u mai clar şi mai sincer. Al doilea arbore privind acelaşi simbolism al lui KOCH,
d imaginea personalit ii profunde şi reale, pe când primul arbore d numai aparen a
ei. Acest fapt are avantajul c face s apar imediat orice conflict nevrotic cu structuri
native, defensive şi compensatorii. Identitatea dintre cei doi arbori succesivi
demonstreaz rigiditatea personalit ii pe când o cert diferen este un indice al unor
sisteme defensive valide şi normale. Urm rind desenul celor doi arbori nu se
eviden iaz numai o eventual diferen în ceea ce individul este şi în ceea ce vrea s
par , dar se eviden iaz şi orice semne patologice.

METODE DE INTERPRETARE.

Se adreseaz subiectului urm toarea formul : Ave i în fa a dv. o foaie de hârtie

şi un creion. V rug m s desena i aşa cum v pricepe i un arbore, un pom. Nu
trebuie desenat un pom de cr ciun sau un brad, ci un arbore de fructe (limitând
libertate proiectiv a subiectului). Evaluarea testului prezint unele dificult i,
20
deoarece trebuie inut cont de numeroasele elemente pe care autorii încearc s le
sistematizeze, limitîndu-se la cele mai frecvente şi interesante aspecte, dup
descrierea original a lui KOCH.

A. SIMBOLISMUL SPA IAL

Constituie primul element de valoare ca şi în grafologie, în desenul unui

arbore, se face distinc ie între zona stâng şi zona dreapt , zona inferioar şi zona
superioar .
Spre deosebire de scris care se dezvolt spre dreapta, desenul arborelui creşte
în sus. Numai în coroan el se poate extinde c tre dreapta sau stânga. Pentru o mai
exact evaluare a prevalen ei c tre partea de sus sau jos, sau dreapta şi stânga este
bine s se încadreze arborele desenat într-un dreptunghi, care sa-şi ating cele patru
extremit i cardinale ale desenului, şi apoi sa se traseze o cruce a c rei linie vertical
s porneasc din centrul bazei triunghiului, la linia orizontal s taie triunchiul în
locul de unde pornesc ramurile şi coroanele.
D3 - accentuarea de stânga: introversiune, inhibi ie, depresiune, dorin a de
îndep rtare de societate, o via anterioar ancorat în trecut, rezerv , pruden .
L4 - accentuare de dreapta: conştiin de sine exagerat , necesitatea de a-şi da
inportan , vanitate, concentrare slab , necesitatea de via intens , extensiunea
fanteziei, superficialitate.
Neregularit i, protuberante, ghibozit i, excrescen e.
F1 - când sunt la dreapta, indic un raport tulburat cu ambian a sau o
discordan cu lumea extern .
F2 - când sunt la stânga, un conflict intim şi apartenent în trecut.
F3- un arbore echilibrat (f r accentu ri laterale) poate indica o cristalizare
ideo-afectiv , o oprire în dezvoltare dar poate de asemenea s indice o armonie între
diverse valori simbolice de exterior: p mânt-cer, materie-spirit, eu-tu, trecut-viitor,
mam -tat .
In general, orice dizarmonie în desen arat dizarmonie în cadrul personalit ii.
G - A treia dimensiune
21
 Majoritatea subiec ilor lucreaz în dou dimensiuni. Orice tendin a de a ieşi din
figura plan , reprezentând ramuri care apar frontal, presupune curaj, insolen ,
indiscre ie sau dotare original .
- Dislocarea arborelui în unghi:
H1 - Normal - desenul este central, desenul f cut jos sau într-un unghi, indic
dificultate în adaptarea la mediu, frica existen ial , rezerv , timiditate.
H2 - Desenul care se extinde în sus peste linia foii arat exuberan
necontrolat , fanatism, evaluare, necesitatea de a compensa unele lacune intime.

Elementul în desenul arborelui

I1. Accentuarea p r ii superioare este un semn de vivacitate intelectual şi de
interese spirituale, metafizice, ideale. Poate indica de asemenea un sim slab al
realit ii, superficialitate, ambi ie, fanatism, megalomanie.
I2. Accentuarea p r ii inferioare – indic o afectivitate dezvoltat , eficien
instinctiv , imaturitate, întârziere intelectual , debilitate. Arborele „normal” aplicat
de Koch, pe o popula ie omogen de 14-16 ani prezint urm toarele propor ii:
În l imea trunchiului şi coroanei în propor ie de 6,7/10. Partea dreapt a
coroanei este de 1/3 ori decât stânga, coroana este de 0,7 ori mai înalt fa de l ime.
C. Impresia global a desenului.
Este o problem dificil , delicat şi periculoas , mai ales pentru c presupune
un sim pe care-l d numai experien a. Totuşi se poate spune c armonia, echilibrul
desenului denot o personalitate relativ echilibrat , far tulbur ri mari nevrotice sau
caracteriale. Aceasta poate fi dedus şi în func ie de popula ia normal a celor trei
elemente: r d cin , trunchi, coroan . Schimbarea stilului în acelaşi desen (caz rar)
arat iritabilitate, nesiguran , imaturitate, frica de expertien e noi.
Dac subiectul, spontan, deseneaz înc un arbore lâng cel cerut, este un
indiciu sigur al unui conflict nevrotic acut sau constrângere conştient ori din partea
familiei (tat , mam , frate, sor , rival sau superior).
Când arborele este desenat într-un peisaj (iarb , mun i, soare) indic fuga de
realitate, fantezie, egocentrism, indolen , nesiguran .

22
 Arbore uscat care moare arat o concep ie pesimist , necesitatea de a se sim i
protejat şi ascuns.
L. Particularit ile desenului.
În monografia sa, Koch enumer 67 de particularit i. În lucrarea de fa sunt
enumerate particularit ile cele mai frecvente şi indicatoare:
1. R d cinile:
a)-desenate cu tr s turi duble, baze solide, ataşament la tradi ie, statornicie,
conformism.
b)-desenate cu tr s turi simple: tipice pentru intelecte minore, inteligen slab .
2. Baza trunchiului:
a)-tr s turi drepte, înfipte în baza coroanei: infantilism, imaturitate.
b)-l rgire c tre stânga: inhibi ie, ataşament în trecut şi la mam .
c)-l rgire c tre dreapta: pruden , timiditate.
d)-baz larg : inhibi ie în gândire şi dezvoltare, bradipsihie.
e)-cuneiform : persoan practic , concret , expeditiv .
3.Conturul tulpinei:
a)-linii punctate: excitabilitate, nervozitate, impacien sau caracter exploziv.
b)-linia neregulat : abstienn , conflicte, traume psihice, caracter dificil.
c)- protuberan e: indice de traume.
d)- incizii: semn de inferioritate, sau de vinov ie.
e)- tr s turi ondulate: vivacitate, vitalitate, capacitate de adaptare.
4. Suprafa a trunchiului:
a)- tr s turi punctate, unghiulare, din ate, în trepte: caracter critic, bizar, bun
capacitate de observa ie.
b)- tr s turi curbe, rotunjite: adaptabilitate, necesitatea de contact social.
c)- suprafa a haşurat : semne de traum psihic , vinov ie.
d)- umbre de stânga: susceptibilitate, depresiune, tendin a la introvertiune,
fantasmagonii.
e)- umbre de dreapta: uşurin a în contact social.
f)- scorbur : minu iozitate, narcisism.
g)- muguri pe ramuri:exuberun , ini iativ , ambi ie, operativitate, insatisfac ie.
23
 h)- p r i de ramuri t iate: inhibi ie, autocontrolat la mediu, dificult i de
adaptare deziluzii, insuccese sau traume suferite, ini iativ, frustrare.
5. Înclinarea trunchiului:
a)- c tre dreapta: volubilitate, influen abilitate, altruism, spirit de sacrificiu.
b)- c tre stânga: pruden , team existen ial , ataşament la trecut conformism,
ariditate afectiv .
6. L rgiri (forme deschise):
a) în trunchi: timiditate, blocaje afective.
b)- la ramuri (c tre extremit i): impulsivitate, violen primitiv , arogan ,
muncitor, randament cantitativ în munc .
7. Trunchi drept cu ramuri paralele: rigiditate, iritabilitate.
8. Tr s turi intrerupte ale trunchiului, ramurilor: inconstan , nesiguran ,
superficialitate, tulbur ri în gândire şi concentrarea aten iei, nervozitate şi
exhibi ionism.
9. Forme deschise (trunchi şi ramurile trunchiului cu extremit i deschise:
indecizii, influen abilitate, fatalism, voin slab , încerc ri timide).
10. Coroan sferica:
a)- ondulat : sociabilitate, vivacitate, adaptabilitate
b)- tremutat : nesiguran , iritabilitate, team
c)- form de fund de sac (pungi în coroan ): voin slab , incapacitate
productiv , lipsa de agresivitate.
d)- arcuit: sociabilitate, gentile e.
e)- concentric : narcisism, autosuficien , indiferen .
f)- turtit : inhibi ie, nesiguran , inferioritate, agresiune.
11. Cu buchete:
a)- la extremitatea ramurilor: fric de realitate, fric de a p rea sau a fi agresiv,
autocontrol.
b)- r spândite (cu caracter de buchet): dinamism, operativitate, entuziasm,
bucurie,bun gust, nervos, sim slab al realit ii, narcisism, impacien , superficialitate.
12. Centrarea:

24
 a)- desen centripet (ramurile dispuse în jurul unui centru ca firele de ceap ):
caracter închis, independent, tenace, decis, influen abil.
b)- desen centrifug (ramuri care merg din centru spre exterior): agresivitate,
extroversiune, ini iativ , adaptabilitate, zel, operativitate.
13. Coroan cu ramuri centrifuge (în evantai): arogan , capricios, insolen ,
superficial, inconstant, slab capacitate de control.
14. Coroan cu ramuri încâlcite: impulsiv, impresionabil, exuberant,
independen , neconformism, agita ie, voin imediat dar inconştient ,
iresponsabilitate, confuzie.
15. Direc ia coroanei:
a)- c tre dreapta: social, altruism, adaptabilitate, bun tate, impuls c tre ac iune,
spirit de aventur .
b)- c tre stânga: introvertit, narcisist, nesiguran în experien e negative, slab
ancorare la realitate.
c)- arbore b tut în vânt (coroana): agita ie, sl biciune interioar .
16. Semn în coroan :
a)- fragmente de ramuri tubulare în ambele capete: inconstan , indecizie,
absen a unor obiective precise, începerea unor experien e noi, car f r finalitate.
b)- forme biconvexe: tensiune emotiv , influen abil, narcisism, ambiguitate,
ambivalen .
c)- fructe: regresiune.
17. Spa ii goale în coroan :
a)- cavit i în contur: sim al inferiorit ii.
b)- locuri albe: discre ie, pruden , gelozie în via a intim , conflicte
intrapsihice, conştiin a unor lacune, senza ia de culp .
18. Coroana ramificat (bogat în ramuri sub iri):
a)- ramifica ie simetrica şi armonic : sensibilitate, impresionabil, incapacitatea
de a suferi, frustari.
c)- extremit i cu ramuri: agresivitate, susceptibilitate, sarcasm.

25
 19. Arbore cu sc ri: dotare tehnica creativ , sistemativ , disciplin ,
autocontrol, abnega ie dar şi manierism, superficialitate, docilitate dus pân la
pierderea propiei independen e.
20. Ramuri contorsionate: disciplin , autocontrol, abnega ie, timid,
adaptabilitate. Dac sunt mai pronun ate: dezinvoltur , diploma ie.
21. Accesorii decorative:
a)- flori: narcisism, imaturitate afectiv , euforie, superficial, modificarea
aparen ei mai mult decât a realit ii.
b)- frunza: spirit de observa ie, vanitate, uşurin , euforie infantil , fantezie,
narcisism.
c)- fructe: voin a de a reuşi, capacitatea de observare, necesitatea de a se face
util, oportunism, perspicacitate, imaturitate, ingenuitate.
d)- cuiburi de p s rele: euforie, temperament de cânt re , artist ca şi siguran a
în fa a unor situa ii la examen.
22. Fructe care cad: depresiune, pesimism, iner ie, senza ia de nereuşit în
via .
23. Linia solului:
a)- desenat deasupra bazei trunchiului: pasivitate, îndep rtare de realitate.
b)- fuzionat cu baza: rezerv , pruden .
c)- înclinat : incertitudine, inconstan , volubilitate.
d)- form de colin sau rigol : necesitatea de afec iune, fric de via ca şi
vanitate, supraestimare, agresivitate, tulbur ri în raportul social.
24. Forme aditive: repetarea unor semne uzuale: stereotipie mecanic ,
patrimoniu s rac intelectual, lips de sim practic, lips de capacitate de adaptare,
tendin de acumulare de no iuni f r rost.
25. Stereotipie: regularitate exagerat , deficit intelectual şi atitudional,
automatism, nesiguran , infantilism, realism, restrâns, incapacitate de expresie.
26. Haşur ri:
a)- în trunchi: depresiune, team , pasivitate, indiferen .
b)- la coroan : idem + labilitate emo ional , nesiguran , influen abil, lips de
energie.
26
 c)- la fructe şi la frunz : exhibi ionism, necesitatea de autoevaluare,
exteriorizare, supraestimare.
27. Îngr direa pomului: nesiguran , timiditate, dificultate de adaptare,
agresivitate, anticonformism, refuz de a se supune la proba greut ii.
Interpretarea aspectului globul al desenului.
1. Dimensiunea desenului în raport cu pagina - semnific concep ia pe care o
are subiectul despre sine şi al raportului cu lumea exterioar .
A1 - Arbore care ocup aproape întreaga pagin - vitalitate, expansiune,
orgoliu, dorin de a atrage aten ia.
A2 - Dimensiuni foarte mici - timiditate, inhibi ie, dorin a de a se eviden ia,
lipsit de curajul realiz rii acestui scop.
2. Presiunea creionului - constituie un criteriu pentru energia depus în
activitate.
B1 - Tr s turi uşoare: lipsa de vivacitate, teama de afirmare sau interiorizare.
B

B2 - Tr s turi energice: vivacitate, energism, exteriorizare.

B

3. Forma arborelui
C1 - realizarea arborelui cu linii ascu ite: iritabilitate.
C2 - linii curbe: blînde e, bun tate, bun voin .
C3 - linii întret iate: lupt a unor tendin e contrarii.
4. Direc ia arborelui
D1 - arbore orientat pe vertical : ra ionalism, obiectivitate, st pânire de sine şi
lips de energie.
D2 - înclinare pe dreapta: impulsivitate, afectivitate.
D3 - înclinare pe stânga: re inere, team .
5. Ritmul de execu ie
E1 - linii realizate lent şi cu retuşuri: scrupulozitate.
E2 - linii rapide şi mişc ri energice: temperament coleric.

27