TESTE PSIHOLOGICE

Testul arborelui

Ideea de a utiliza desenul arborelui ca instrument de diagnostic psihologic i-a aparţinut

lui Emile Jucker, Consilier de orientare profesională la Fägsvil, cantonul Zurich. Ulterior,
un alt psiholog elveţian Ch. Koch, publică un manual (1937) complet cu date statistice:
„cercetări experimentale”, un capitol special cu referire la dezvoltarea expresiei grafice
la copil, tehnica de interpretare a desenului şi un studiu istorico-cultural asupra
simbolismului arborelui.

Tema arborelui solicită proiecţia unei lumi interioare, prin intermediul unor mişcări
grafice pe care voinţa conştientă nu le alterează; este proiectat grafic într-un spaţiu
simbolic cu semnificaţii arhetipale. Marginile foii capătă semnificaţiile unor limite şi sunt
resimţite uneori ca obstacole sau zone de sprijin.

Interpretare:
Pasul nr. 1: se analizează aşezarea în pagină: aşezarea normală este în centru
(distanţă de 15% de margini)
 privim axele + – se îndoaie foaia:
– partea stângă a paginii: – proiecţia unor aspecte care ţin de trecut, pasivitate,
introversie, dependenţă de afectivitatea maternă (depresie)
– partea dreaptă a paginii: – proiecţii care sunt legate de viitor, activism,
extroversie, relaţia cu autoritatea parentală (optimism)
– partea superioară: – suportă reprezentări care ţin de conştient, relaţia cu
aspiraţiile, cerul,proiecţia spirituală
– partea de jos: – inconştientul, relaţia cu originea, cu pământul, fiecare copac
este înrădăcinat în pământ. (conceptul lui Young – inconştientul colectiv pentru
că toţi copacii sunt înrădăcinaţi în pământ)
 semnificaţia fiecărui cadran:
– partea stângă sus: zona de proiecţie a pasivităţii (zona spectatorului vieţii)
 – partea dreaptă sus: zona confruntării active cu viaţa
– partea stângă jos: zona conflictelor legate de debut, regresie, fixaţii la stadii
primitive ale existenţei
– partea dreaptă jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pământului
 fiecare colţ este dominat de un semn:
– colţul din stânga sus: este simbolizat de aer, emergenţă spre afară
– colţul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiraţie, ceva care se consumă
– colţul din stânga jos: apa – simbolul inconştientului
– colţul din dreapta jos: pământul – reprezentări legate de materie, de cădere, de
infem.
Pasul nr. 2: se analizează calitatea desenului, adică mărimea desenului:
– un copac mic – o persoană care se vede neînsemnată, un eu slab, sentimente
de depresie
– un copac mare – un entuziasm compensatoriu (compensează un anumit
deficit)
 Pasul nr. 3: se analizează perspectiva:
– copac schiţat – pentru că subiectul nu se implică, fie pt. că este plictisit, fie că
este nesigur pe el
– copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de suport
 Pasul nr. 4: se analizează calitatea liniilor:
1. se dă subiectului creion şi gumă şi ne legăm de simbolistica zonei pe care
subiectul o şterge – linii putemice : – agresivitate (indivizi agresivi) – linii subţiri: –
fragilitate, insecuritate
2. Subiecţii care desenează la modul impulsiv: – tendinţa de exteriorizare şi
impulsivism
3. Liniile îngrijite : – autocontrol ridicat
4. Linii prea îngrijite : – rigiditate
Pasul nr. 5: se urmăreşte simetria:
– simetric: predomină logicul, raţionalul, controlul – perfect simetric: rigiditate,
compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care l-au făcut –
ex.: controlează dacă au închis uşa de 7 ori), trecerea la act.
– nesimetric: prezintă tendinţa de exteriorizare necontrolată - Omiterea unei
anumite părţi a desenului, nu este accidentală – subiectul refuză să se
gândească la problema respectivă. Ex.: – nu desenează coroana: – conflict în
relaţiile sociale – nu desenează trunchiul: – nu desenează eul
Pasul nr. 6: umbrirea:- anxietate legată de simbolistica zonei respective –
înnegrirea – agresivitate
Pasul nr. 7: sugestia pe care ne-o crează arborele: dacă este falnic sau
caraghios
Pasul nr. 8: dacă pe trunchi este desenat un ciot sau o scorbură, înseamnă că
în decursul existenţei, a existat un eveniment care l-a marcat pe individ (un
accident) – indicele lui Wittgenstein ne spune la ce vârstă s-a produs tragedia
respectivă. Se măsoară desenul în mm. Calculăm vârsta în ani şi luni şi împărţim
H (înălţimea întregului desen) la vârsta
– x indicele lui Wittgenstein.
– măsurăm în mm de jos la punctul unde apare ciotul =h (înălțimea până la care
apare ciotul) şi împărţim la x (indicele lui W.)
– h/x = vârsta traumatismului
Ex.: – subiectul are 40 ani – arborele are 120 mm – linia stg. este întreruptă la
12,9cm de la baza => 12,9 / 3 = 4,3 ani

Puncte reper de interpretare a diferitor laturi ale personalităţii,

preluate din cartea „Testul Arborelui” de Denise de Castilla:
1. Introversiunea:
Arbore foarte mic; • Baza trunchiului închisă sau încercuită; • Situare în
stânga paginii (agăţare de trecut, teamă de a se implica în relaţiile cu
ceilalţi, teamă de contact); • Absenţa uneori a coroanei şi frunzişului; •
Înnegriri ( anxietate) ; • Coroana complet închisă; • Arborele crescut din
ghiveci; • Ramuri schiţate dintr-o singură linie.
2. Extraversiunea: • Arbore mare; • Frunziş des; • Marginile frunzişului sunt
fine, adeseori rotunjite, cu deschideri; • Obiecte diverse desenate în
frunziş sau în jurul arborelui (nevoie de schimbare şi de contact)
3. Imaturitatea: • Baza foii este luată că bază a arborelui; • Forme repetitive;
• Neîndemânare grafica; • Trunchi sudat – trunchi S (care intră în frunziş,
după Koch); • Ramuri desenate dintr-o singură linie Toate aceste
caracteristici pot indica o lipsă de maturitate afectivă şi, eventual, o
inhibare a dezvoltării intelectuale.
4. Debilitate: • Forme sărace şi infantile; • Linii frustre şi neregulate; •
Stereotipii (exagerării ale regularităţii); • Absenţa liniei solului; • Ramuri
trasate dintr-o singură linie; • Trunchi conic; • Trunchi separat de frunziş
printr-o linie.
5. Anxietate – angoasă: • Înnegrire a liniei solului, rădăcinilor, trunchiului,
ramurilor, frunzişului; • Presiune susţinută sau spasmodică; • Arbore mic;
• Arbore situat în stânga paginii; • Linii trasate discontinuu; • Arbore foarte
stufos; • Ramuri lipsite de frunze.
6. Nervozitate: • Liniile desenate se întrepătrund, se întretaie şi se amestecă
în frunziş; • Frunzişul este neregulat, cu linii confuze; • Înnegriri; • Linii
ascuţite ( releva în egală măsură agresivitatea); • Baza trunchiului este
barata şi înnegrită; • Apăsare insistentă şi spasmodica; • Linii
necontrolate ( control emotiv deficitar); • Linii retuşate, în zigzag.
7. Tendinţa depresivă: • Frunziş căzut ( tip salcie plângătoare); • Trunchi
discontinuu, linii spasmodice; • Arborele este mic, cu ramuri fără frunze,
trasate din linii unice; • Porţiuni înnegrite ( semn de angoasa); • Sisteme
de linii trasate în direcţii opuse în frunziş; • Semne de nervozitate ( linii
discontinue, retuşate…); • Linii uşor trasate ( lipsa de sprijin).
8. Impulsivitatea: • Ramuri în formă de tub; • Linii aruncate, lansate; •
Înnegriri; • Linii spasmodice; • Linii trasate în direcţii opuse.
9. Agresivitatea: • Unghiuri ascuţite; • Înnegriri; • Linii frânte sau unghiulare; •
Săgeţi îndreptate înspre trunchi ( autoagresivitate), sau înspre interior; •
Rădăcini nuanţate şi multiple; • Trunchi rugos, înnegrit sau „zebra”; •
Ramuri sau frunze ascuţite; • Ramuri tubulare; • Frunze de ilex.
10. Probleme sexuale: • Rădăcini importante, ascuţite, răsucite, cu linii frânte;
• Linia solului haşurata sau în unghi; • Înnegriri la baza arborelui; • Baza
arborelui acoperită de tufe şi ierburi; • Ramuri tubulare ( impulsivitate); •
Ramuri încrucişate ( ambivalenta); • Arbore crescut în ghiveci;
11. Nevroze şi psihoze: • Arbore mic sau foarte mare ( sentiment de
inferioritate sau exaltare imaginativa); • Înnegriri ( anxietate, angoasa); •
Frunziş imens şi apăsător ( control imaginativ deficitar); • Îngustare a
trunchiului ( blocaj al încărcăturii afective); • Rădăcini mari şi îndreptate în
jos ( probleme sexuale); • Trunchi împărţit în două ( divizare a
personalităţii); • Ramuri fără frunze ( lipsa de contact şi schimburi cu
altcineva); • Crestături în partea stângă a trunchiului ( traumatism în
trecut); • Coroană diformă şi neregulat desenată ( lipsa unei înlănţuiri
logice a ideilor); • Forma infantilă (regresie); • Ramuri frontale ( probleme
psihologice); • Apăsare spasmodica în trasarea liniilor ( agresivitate); •
Repetarea unor motive diferite: cercuri, etc. ( tendinţa obsesionala,
perseveraţie); • Încrucişarea ramurilor ( ambivalenţă); • Linii retuşate (
anxietate); • Coroana căzută (tendinţa depresivă); • Forme inautentice (
rupere de realitate).
12. Alcoolismul: • Linii tremurate; • Linii fine şi fără suport, discontinue
câteodată; • Mici semne repetate, înnegriri, forme rotunde în coroană (
tendinţa de perseveraţie); • Coroana căzută ( semn al depresiei); • Lărgiri
şi îngustări ale trunchiului ( blocarea încărcăturii afective); • Ramuri
întrepătrunse în coroană ( contradicţie intimă); • Arbore crescut din
ghiveci ( sentiment de închidere în problemele personale).