Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalitati
Sus
Ticurile pot fi insotite de diverse sunete (ticurile vocale includ ciripituri, grohaituri sau chiar
diverse asocieri de cuvinte), de obicei exprimate intr-un mod violent, spastic (ca si cum s-ar
rosti un blestem sau s-ar face niste acuzatii, chiar daca nu au nicio logica).
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Clasificarea ticurilor
4. Diagnosticarea ticurilor
5. Tratament
6. Sfaturi pentru parinti
7. Sfaturi pentru cadrele didactice
8. Articole similare
Cauze
Sus
Ticurile pot fi cauzate si de stresul extrem sau de anumite medicamente (ritalin, dexedrine,
tegretol, etc.). In cazuri exceptionale, ar putea fi implicate infectii ale creierului (encefalita).
Totodata, exista boli genetice si metabolice, mai ales cele care afecteaza ganglionii bazali,
care se manifesta prin ticuri sau alte fenomene asemanatoare acestora.
Uneori infectiile virale pot declansa ticuri: infectiile streptococice au fost asociate cu
dezvoltarea de comportamente obsesiv-compulsive si ticuri. In cazul tulburarilor
neuropsihiatrice autoimune pediatrice asociate cu infectiile streptococice, anticorpii
bacteriilor streptococice lezeaza ganglionii bazali, fapt ce determina aparitia ticurilor.
Ticurile nervoase trebuie diferentiate de coree. Coreea este o boala cerebrala degenerativa
care se caracterizeaza prin miscari involuntare, necontrolate. Uneori crizele acesteia pot fi
scurte si rapide si imita ticurile.
Clasificarea ticurilor
Sus
Majoritatea ticurilor nu sunt severe. De obicei, au un efect minor asupra calitatii vietii unei
persoane. Dar in alte cazuri, acestea se manifesta frecvent astfel ca determina perturbarea
activitatilor zilnice (serviciu, scoala, viata soaciala).
Ticurile tranzitorii
Acestea apar frecvent in randul persoanelor tinere, afectand intre 5 si 25% dintre copiii de
varsta scolara. Acestea sunt caracterizate prin manifestari de 3-4 ori lunar, dar in mai putin de
un an dispar. Majoritatea acestora sunt ticuri motorii, desi pot fi prezente si ticuri vocale.
Tulburarea Tourette
In unele cazuri de ticuri cronice poate fi vorba despre sindromul Tourette. Acesta este unul
din cele mai severe forme de ticuri, caracterizat atat prin prezenta de ticuri motorii cat si
vocale. Simptomele apar, de regula, dupa varsta de 5 ani. Gradul de severitate al sindromului
Tourette se modifica de-al lungul timpului; din fericire, majoritatea pacientilor cu aceasta
tulburare au constatat ca starea lor se imbunatateste odata cu inaintarea in varsta. Afectiunea
apare la copiii ale caror mame au fumat, au consumat alcool si cafeina sau au fost stresate in
timpul sarcinii. De asemenea, bebelusii cu greutate mica la nastere au mai multe sanse sa
dezvolte ticuri si sindromul Tourette.
Diagnosticarea ticurilor
Sus
Ticurile nu sunt intotdeauna evidente si pot fi imprevizibile, in aparenta. Exista posibilitatea
sa se declanseze si sa dispara apoi pentru cateva luni, sa treaca de la o un tip la altul fara
niciun motiv aparent.
Tratament
Sus
Remediile naturale
O abordare holistica, care se adreseaza nu doar ticurilor ci si contextului social, educational si
familial al unei persoane este, intotdeauna, cea mai buna abordare. Exista o serie de
ingrediente homeopate si pe baza de plante, care pot fi de ajutor fara sa implice efectele
secundare negative ale medicamentelor. Discutati despre aceasta optiune cu medicul dvs. de
familie, cu medicul specialist sau consultati un homeopat sau naturopat pentru sfaturi.
Consiliere si psihoterapie
Consilierea este eficienta deoarece ajuta la descoperirea cauzelor care au condus la
declansarea ticurilor - poate fi vorba de anxietate, stres, agorafobie, teama sau orice alta
cauza de natura psihologica. Strategia este eficienta in sensul implicarii controlului ticurilor
prin cresterea gradului de constientizare a situatiilor pe care le declanseaza.
Terapia cognitiv-comportamentala
Unanim acceptata, bazata pe dovezi reale, psihoterapia cognitiv comportamentala este
folosita cu succes pentru tratarea a diverse tipuri de ticuri, mai ales la copii si adolescenti.
Relaxarea
Exercitiile fizice, yoga si meditatia pot fi de folos pentru diminuarea stresului care poate
agrava ticurile. Frecvent, acestea dispar intr-un mediu caracterizat prin suport, sustinere, in
care conditia celui afectat este inteleasa. Combinatia dintre remedii naturale eficiente si
psihoterapie este, deseori, cel mai bun tratament.
Exista multe moduri prin care dvs. ca parinte puteti sa-l ajutati pe copilul dvs.:
- Incercati sa intelegeti cum afecteaza ticurile viata copilul dvs. si faceti schimbarile necesare
pentru a-i usura viata, atat acasa, cat si la scoala (aduceti la cunostinta cadrelor didactice sau
dirigintelui situatia de sanatate a copilului si sfatuiti-va cu acestia!).
- Tineti o evidenta a ticurilor copilului dvs. (observati mai ales cand se inrautatesc acestea si
care sunt evenimentele care ar putea sa le influenteze in mod negativ). Acest lucru contribuie
la identificarea factorilor declansatori. Atentie la modul in care abordati lucrurile pentru a nu
va stresa copilul si mai tare, in loc sa-l determinati sa se simta in siguranta.
- Incercati sa realizati ca ticurile nu au o finalitate, un scop. Desi unele ticuri va pot frustra nu
pedepsiti copilul, indiferent de modalitatea in care se manifesta ticul. Nu va aratati frustrat; in
sens contrar, anxietatea copilului poate creste si poate provoca mai multe ticuri.
- Alternati treburile casnice cu timpul liber, pentru a va relaxa si pentru a preveni stresul.
- Incurajati-va copilul sa isi asume responsabilitati, pe care sa le finalizeze in ritm propriu.