CURSUL 4

Tulburări mentale organice.

Demente

Delirium (delirul acut).

Sindromul amnestic organic (sdr.Korsakov).

 TULBURARII MENTALE-DSM 5
Def =un sd.- caracterizat prin perturbari semnificative in :- cognitia individului,
- reglarea emotionala
- comportament
-ce reflecta o disfunctie in procesele - psihologice,biologice,
- de dezvoltare a functionarii mentale
• - sunt de regula asociate cu- suferinta semnificativa sau
- disabilitate - sociala,ocupationala sau
- in alte activitati importante
• nu reprezinta o tulburare mentala
• - un raspuns expectabil sau o
- abordare culturala a unui stresor frecvent
- pierderea cum ar fi decesul sau pierderea unei persoane iubite
– - comportamentul deviant social
–politic ,religios, sexual-si
- conflictele in special intre individ si societate
- cu exceptia - deviantei si
- conflictului rezultate din disfunctia individuala
 TULBURARILE MENTELE ORGANICE ICD 10-
TULBURARI PSIHICE DATORATE UNEI CONDITII MEDICAL GENERALE -DSM-IV-

-Definitie: tulburari mintale determinate de o afectare organica a SNC,

- fie izolata (de exemplu traumatica,tumorala sau vasculara)
- fie in cadrul unei conditii medicale generale-boala somatica

-Etiologie
-stari infectioase: -meningite,TBC,HV;epilepsie, hepatită;
-encefalopatii metabolice: -insuficienţă renală; -hipoglicemie;
-cetoacidozo diabetică-porfiria acută
intermitentă,
-boli endocrine: -hipotiroidism; -hipertiroidism--hiperparatiroidism;
-boli demielinizante: - scleroza multiplă;scleroza laterală amiotrofică.
-boli cerebro-vasculare: =AVC (stroke);demenţă multiinfarct
-Neoplasme: -cerebrale (glioame, rneningioame);sd. paraneoplazice;
carcinomul pancreatic;chisturile coloide intraventriculare
- Boli degenerative:boala Parkinson;,boala Huntington;,boala Wilson
 Afectarea organica cerebrala poate fi evidentiata:

-clinic – prin prezenta :

- simptomelor de afectare a functiilor cognitive
(de exemplu tulburari de memorie de grade variabile)
- semnelor neurologice care sugereaza
afectarea unei reg. a SNC

(de exemplu deficit motor sau pierderea sensibilitatii)

- paraclinic – evidentierea
- macroscopic -decelate prin examinari precum
- CT cranian – tomografie computerizata
- RMN – rezonanta magnetica nucleara
- microscopic -antomopatologic
 • Caracteristicele clinice a unei tulburări psihiatrice secundare unei boli somatice:
-debutul simptomelor psihice: - tabloul psihic să se caracterizeze prin:
- după vârsta de 40 de ani; - tulburări de conştiinţă;
- să fie concomitent - status mental fluctuant, cu ev. episod
- cu o afectiune majoră; sau recurentă;
- cu admin. unui medicament - semne de deteriorare cognitivă;
recunoscut pentru riscul de a genera - să fie prezente halucinaţii vizuale,
simptome / sindroame psihiatrice; tactile, gustative, olfactive;
- la examenul somatic să fie prezente:
- să apară brusc la un pacient - semne de disfuncţie a unor organe;
- fara istoric cunoscut de boală psihică - semne neurologice de focar;
- in absenţa unui stresor semnificativ; - semne de disfuncţie subcorticală
- bradilalie, -tulburări motorii, -ataxie,
- pacientul să utilizeze - incoordonare motorie,- tremor,
-abuziv subst. psiho-active; - mişcări coreice, -dizartrie;
- OTC-uri/
să practice auto-medicaţia; - semne de disfuncţie corticală
- tratam psihiatr.să nu dea nici un rezultat; -disfazii, apraxii, agnozii,
- să existe AHC de: -deficite vizuo- spaţiale,
- afecţ.degener./familiale/ metabolice -senzaţii alterare a percepţie prin
(diabet, anemie pernicioasa); integrare corticală defectuoasă);
- incontinenţă sfincteriană;
- tinuta neîngrijită, igienă deficitară
 Tulburarile mintale organice includ:

-Dementele(NCD- DSM 5)
-Deliriumul
-Sindromul amnestic organic- nu mai este in DSM 5 ( NCD-medie)
-Alte patologii care prezinta tablouri clinice
asemanatoare tulburarilor mintale neorganice
(de ex tulburare- schizofreniforma,psihotica organica,
-afectiva organica,
-anxioasa organica, etc. – v. ICD-10)

-
 DEMENŢA

-dementa = deficit progresiv cognitiv (M,AT,G, intelectul, personalitatea)

- evolueaza pe o constiinta clara-in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)

Debutul - este lent progresiv,

- poate fi - precoce: sub 65 ani- demență presenilă
- tardiv: peste 65 ani- demență senilă
-poate imbraca mai multe expresii clinice:
- debut de tip demential – instalarea si agravarea progresiva a tulb. de memorie
- debut de tip psihotic – instalarea unui delir paranoid de gelozie sau prejudiciu

- debut de tip depresiv – instalarea unei simptomatologii depresive ca urmare a

sesizarii de catre pacient a initierii procesului degenerativ

(simptomele depresive pot “masca” o perioada simptomele tipice ale dementei)

Perioada de stare este marcata de A -Deteriorarea memoriei ;B- Sindromul AAA

A Deteriorarea memoriei –amnezia

a–manifestata prin
- I-inabilitatea de a învăţa un material nou- (deteriorate memoriei de scurta durata)
Ex: pacientii - pot pierde bunuri, cum ar fi portmoneie şi chei,
- uită mâncarea de preparat pe plită şi
- se pierd în cartiere nonfamiliare
- II- uitarea unui material învăţat anterior. (deteriorate memoriei de lunga durata)
Ex: persoana îşi uită profesia, studiile, ziua naşterii, membrii familiei şi uneori chiar numele.
b- testatarea formala-
1- memoria de scurta durata poate fi facuta cerând pacientului
- să înveţe (să repete) o listă de cuvinte - evalueaza înregistrare
- sa reproducă informaţia după un interval de câteva minute - evalueaza retenţie, evocare
- să recunoască cuvintele dintr-o listă multiplă - evalueaza recunoaştere
2 - memoria îndepărtată poate fi facuta cerând.individului
să evoce - informaţii personale sau
- un material vechi pe care individul îl consideră interesant
(de ex., politică, sport, spectacole).
c- impactul perturbărilor de memorie asupra funcţionării individului
ex., capacitatea de a munci, de a cumpăra, de a prepara mâncarea, de a achita notele
B instalarea sindromului AAA

– fara modificarea functiilor senzoriale si motorii (in afazii, apraxii,)

– si in prezenta unei acuitatii normale.si a unei senzatii tactile normale ( in agnozii)

•Afazia -predominant senzorial - compromiterea înţelegerii limbajului vorbit şi scris

a - se poate manifesta prin :
- dificultate în pronunţarea numelor -de persoane şi
- de obiecte
- dificultati in gasirea cuvantului potrivit
- uz excesiv de termeni de referire indefinită, cum ar fi „lucru" şi „asta".
- pattern de vorbire deteriorat, caracterizat prin
- ecolalie (adică, repetarea a ceea ce este auzit) ori
- palilalie (adică, repetarea într-una a sunetelor sau cuvintelor proprii).

b- Limbajul este testat cerând individului să

- denumească - obiectele din cameră (de ex., fereastra ,usa,masa, lampa,cravata, rochia, )
- părţi ale corpului (de ex., nasul, bărbia, umărul),
- să execute comenzi („arătaţi uşa şi apoi masa") ori
- să repete unele expresii (fara,nici un fel de dacă-uri, şi-uri ori dar-uri").
Apraxiile = deteriorarea capacităţii - de a efectua activităţi motorii
- în prezenta integritatii cailor motorii, senzoriale
a – manifestatate prin
1 - initial - diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea executarii unor
- activitati uzuale (pieptănatul părului,incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul usii, etc)

- acte motorii cunoscute (de ex., gestul de „la revedere*').

2 -Ulterior -dezorganizarea completa a comportamentului – miscarile - devin neinteligibile si
- lipsite de scop,
- stereotipe si iterative /
substitutive
ex- inabilitatea în prepararea mâncării, a îmbrăcatului ; a desenatului;
b- pot fi testate cerând individului - să execute diverse activităţi motorii
(de ex.,- să arate cum se spală pe dinţi, să copieze două pentagoane care se intersectează,;
- să asambleze cuburi ori să aranjeze beţe în anumite desene).

• Agnozia = incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei senzoriale intacte
- manifestata prin
- incapacit. de a recunoaşte- obiecte cum sunt scaunele/ creioanele in prezenta acuitatii vizuală
normală.
- membrii familiei
- incapabili de a recunoaste - propria lor imagine în oglindă.
- incapacitatrea de a identifica obiectele puse în mână, numai prin tact
In perioada de stare mai apar :
- agravarea tulburarilor de memorie – amnezie retro-anterograda si ecmnezie
- dezorientare temporală și spațială, pierderea inițiativelor
- Perturbarii in functia de executie
 Stadiul terminal-tablou clinic de dementa profunda

- pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime

- Incontinență urinară și pentru materii fecale,
satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau
în prezența altor persoane
- apar tulburări ale comportamentului alimentar:
reducere sau creștere exagerată a apetitului,
ingerare de substanțe non-alimentare. duc toate obiectele la gura, sug si
mesteca in permanenta
(Sd.Kluver-Bucy= hiperoralitate , hipersexualitate, hipoemotivitate)
-dezinhibiție sexuală:
comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală
-decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor
epileptice
 Clasificarea dementelor:
dupa etiologie
a) Dementele primare – boli degenerative cerebrale
(boala Alzheimer, Pick – dementa este manifestare intiala si principala)
b) Dementele secundare – apar ca manifestari consecutive ale unor boli preexistente
- in boli degenerative neurologice (coreea Huntington, scleroza multipla, b. Parkinson)
- afectiuni vasculare cerebrale (dementa multiinfarct)
- traumatica (dupa TCC repetate
– de ex la boxeri =sd.punch-drunk-dementa pugilistilor)
- infectioase (encefalite, boala Creutzfelt-Jakob, sifilis tertiar)
- metabolice (insuficienta renala cronica, insuficienta hepatica, carente de vit B1B12)

- procese expansive intracraniene

(tumori cerebrale, hematoame subdurale sau intraparenchimatoase)
- toxice (alcool, metale grele – Pb, Al)
- anoxice (insuficienta respiratorie cronica, post-anestezie)

dupa zona SNC predominent afectata

a. - Dementa corticala – corespunde tabloului clinic descris anterior
b - Dementa subcorticala – tabloul clinic consta in incetinirea proceselor cognitive cu
- dificultati in realizarea sarcinilor intelectuale complexe si
- perturbare afectiva fara deficit al limbajului, calculului sau memorarii
 DIAGNOSTIC - DEMENTA
TABLOUL CLINIC _ V. inceputul cursului
-Debutul - timpuriu: sub 65 ani
- tardiv: peste 65 ani
- dupa un AVC, TCC , pugilisti
-Perioada de stare este marcata de A -Deteriorarea memoriei ;
B- Sindromul AAA
-Stadiul terminal-tablou clinic de dementa profunda

sau
Deficite cognitive multiple:
• tulburari ale memoriei (fixare, evocare)
• afazie (limbaj)
• apraxie (activitati motorii) in prezenta unor functii senzorio-motorii
• agnosie (nu mai recunoaste) nealterate neurologic
• dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)
Disfunctie sociala/ocupationala, declin fata de nivelul anterior de functionar
sau
- Criterii DSM_ ICD
CRITERII DSM
A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple, manifestate prin 1 si 2 :
(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacităţii de a învăţa o informaţie nouă ori
de a evoca o informaţie învăţată anterior);
(2) una (sau mai multe) din următoarele perturbări cognitive:
(a) afazie (perturbare de limbaj);
(b )apraxie (deteriorarea capacităţii de a realiza activităţi motorii, in dispreţul funcţiei motorii intacte);

(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei senzoriale intacte);
(d) perturbare în funcţia de execuţie
(adică, în planificare, organizare, secvenţiere, abstractizare).
B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2
cauzează, fiecare, o deteriorare semnificativă în funcţionarea socială sau profesională

reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de funcţionare.

C. Evoluţia este caracterizată prin debut gradual şi
declin cognitiv continuu.
D. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2
nu se datorează nici uneia din următoarele:
(1) altor condiţii ale sistemului nervos central care cauzează deficite progresive de memorie şi cunoaştere
(de ex., maladie cerebrovaşculară, maladie Parkinson, maladie Huntington, hematom subdural,
hidrocefalie cu presiune normală, tumoră cerebrală);
(2) condiţiilor sistemice, cunoscute a cauza demenţă (de ex., hipotiroidismul, deficienţa de vitamină B12 sau de
acid folie, deficienţa de niacină, hipercalcemia, neurosifiiisul, infecţia cu HIV);
(3) condiţiile induse de o substanţă.
E. Deficitele nu survin exclusiv în cursul unui delirium.
F. Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburare de pe axa I
(de ex.,tulburarea depresivă majoră, schizofrenia).
Diagnosticul
-de certitudine al dementei in general

-examenul morfopatologic post mortem al creierului,

care evidențiază leziunile caracteristice ale maladiei

-cu o probabilitate de 85-90%.- anamneză amănunțită,

- examinarea psihologică
- examene radiologice
 Microscopic se pun în evidență leziuni caracteristice,
Examen observate spre ex. In D. Alzheihmer
morfopatologice
Plăcile senile- conțin o acumulare de beta-amiloid,
se acumulează în special la terminațiile presinaptice ale neuronilor,
Macroscopic creierul formând plăci insolubile și
arată o împiedicând astfel transmiterea influxului nervos de la un neuron la
altul.
- atrofia corticala cu
Degenerescența neurofibrilară constă în formarea în interiorul
- micșorarea neuronilor a unor fascicole dense de fibre dispuse ca niște ghem
circumvolutiunilor constituite în principal dintr-o proteină numită tau, care în mod
predominant F,P,T normal intră în alcătuirea unei structuri intracelulare denumită
microtubul.
- lărgirii Microtubulii au un rol important în transportul substanțelor
- șanțurilor dintre cu rol nutritiv în interiorul neuronului.
circumvoluțiuni,
- cisternelor cerebrale Degenerescență granulo-vacuolară. În citoplasma neuronilor, în spe
- ventricolilor cerebrali în hipocamp apar vacuole ce conțin granule de natură încă
(hidrocefaie externă și neprecizată.
internă).
• Examene psihologice

• Este indicat ca în timpul examinării să fie prezent și un membru al familiei sau o

persoană apropiată celui examinat,
care poate da detalii asupra :

- comportamentului de zi cu zi al pacientului,
- memoriei acestuia și
- modificărilor de personalitate.

• "Mini Mental State Examination" – MMSE

- este un interogatoriu standardizat,
- care constă în întrebări relativ simple, prin care se cercetează
- memoria, atenția, gândirea abstractă, capacitatea de denumire a obiectelor,
- orientarea vizuo-spațială și alte funcții cognitive.
Scorul - maximal este de 30 de puncte.
- sub 28 de puncte, se poate suspecta o demență.

• "testul ceasului": persoanei examinate I se solicitată să

- deseneze cadranul unui ceas, cu cifrele de la 1 la 12,
- pozitioneze orarul și minutarul la o anumită oră.

Pacineții cu boala Alzheimer au dificultăți imense în efectuarea acestui test,

chiar într-o fază incipientă a bolii.
• Examene radiologice

• Tomografia computerizata a creierului

- poate evidenția atrofia corticală cu o anumită distribuție topografică.
Rezultatul nu este însă specific.

• Rezonanța Magnetică Nucleara

- constată atrofia corticală manifestă și
- lărgirea spațiilor lichidiene (ventricoli și cisterne).

• Tomografia Computerizată cu Emisiune de Fotoni – SPECT

- evidențiază diferențele regionale de perfuzie cu sânge a creierului,
- poate permite o diferențiere între o demență vasculară
(demență prin multiple mini-infarcte cerebrale)

și una degenerativă (de tip Alzheimer).

• Tomografia cu Emisiune de Pozitroni- PET

- foloseste molecule de glucoză marcate cu Fluor-18 (izotop radioactiv), si
- constată o -reducere a utilizării glucozei (singurul element nutritiv al creierului),
un așa zis "hipometabolism al glucozei", în special în regiunile frontale și parietale,
în comparație cu persoanele normale..
• Secţiune frontală prin două creiere (
-Stânga: pacient cu boala Alzheimer.
reducerea accentuată a volumului creierului
-Dreapta: pacient Creier normal
• Tomografie Computerizată (stg.)
• Tomografie cu Emisiune de Positroni-PET
(dr.).
- Imagini caracteristice la un pacient cu
b.Alzheimer.
• Săgeţile indică zonele cu hipometabolism
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

• D. Alzheimer - declin treptat

• D. Vasculara - in trepte, semne neurologice
• Forme mixte: vasculara - Alzheimer
• Delirium: debut brusc, evolutie scurta, fluctuanta
• Depresia: pseudodementa
• Evoluție și prognostic

-are loc o deteriorare - progresiva în timp,

dar rapiditatea agravării depinde de la o persoană la alta.
- unele persoane pot avea manifestări minime până în
fazele tardive ale bolii,
- alte persoane pierd capacitatea de a efectua activități zilnice
deja într-o fază precoce a bolii.
Nu există până în prezent posibilitatea unei vindecări

-durata medie de supravietuire este de 8 - 10 ani de la apariția primelor

simptome, dacă nu intervin alte cauze intercurente de moarte.
 Tratament
- nu există încă un tratament eficace care să vindece dementa

- Are drept scop - îmbunătățirea calitatea vieții bolnavului și

- menținerea pe cât posibil activitatea.în familie . și societate .

Tratamente simptomatice
pt. - ameliorarea - comportamentului-(ortotimizante)
- dispoziției depresive (antidepresive) a pacienților
- a diminua anxietatea stările de agitație. (,BZD cu acțiune scurta)
-sunt de evitat medicamentele cu acțiune puternică
- neuroleptice,
- BZD cu acțiune îndelungată) datorită efectelor adverse sau paradoxale
Medicamente inhibitoare ale acetilcholinesterazei
- recomandate in prima fază a bolii,
- inhibă degradarea acetilcholinei, de la nivelul sinapselor neuronilor din formațiile cerebrale

- reprezntate de următoarele preparate (în paranteză numele comercial):

-Clorhidratul de Donepezil (Aricept) - Rivastigmina (Exelon) -Galantamina (Reminyl, Nivalin,
Razadyne

Preparate antagoniste ale receptorului NMDA (N-metil-D-aspartat), cum este Memantina

(Ebixa)
- impiedicand influxul de calciu prin canalul ionic,(Ca↑=neurotoxicitate

- In viitorul apropiat se vor produce medicamente anti –prionice

ex tacrolimus şi astemizol.
 
 Delirium

= sd oniric = sd axial acut

= sd psihorganic acut =encefalopatie (toxică/ metabolică)

= tulburare a constiintei +AT si a cunoasterii,

- asociata unei conditii medicale generale/substante,

-care se dezvolta intr-o perioada scurta de timp

- este un sindrom !!!

- Intotdeauna urgenta –metabolica si psihiatrica
(trebuie tratata in sectiile de ATI nu medicala ,psihiatrie)
- majoritatea cauzelor - in afara SNC
- subdiagnosticat, subtratat
 CRITERII DSM ALE DELIRIUMULUI

A Perturbare de conştientă
(adică - reducerea clarităţii conştientei ambianţe
-actele ideomotoriii nu sunt orientate distinct corect)
-cu reducerea capacităţii de a focaliza, susţine sau deplasa atenţia.
(Ex: datorita dificultatii in angajarea unei discutii cu pacientul
- intrebarile trebuie repetate pt.ca atentia pacientului .rataceste
- perseverare in raspuns la o intrebare anterior pusa
- persoana este usor de sustras prin stimulii irelevanti)
B. 0 modificare în cunoaştere
- cum ar fi :
- deficitul de memorie-imediate/recente
- dezorientarea - initial-T
ex -crede ca e dimineata in mijlocul noptii
- in cazuri grave –S
ex-crede ca e mai curand acasa decit la spital
- perturbarea limbajului: ratacirea vorbirii,presiunea vorbirii
un anumit grad de incooerenta
- dezvoltarea unei perturbări de percepţie,-false interpretarii ,
halucinatii vivide,zoopsice casnice
- care nu este explicată mai bine de o demenţă preexistentă, stabilizată ori
evolutivă
C. Perturbarea - se dezvoltă în decursul unei perioade scurte de timp
(de regulă,în câteva ore sau zile-ICD X :1S-4S;
-durata deliriumului ->6 luni hepatite cr. Cancer,endocar. bacter.)
- şi tinde să fluctueze în cursul zilei.-mai acc.noaptea
(tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
– insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri

D. Exista proba, din istoric, examenul somatic sau datele de laborator,

că perturbarea este cauzată de - o cond.medical generala ,
- intox/abstinenta la o substanta
(Exista –febra
- manifestari vegetative: hipermie faciala, tahicardie,transpiratii-
-tulb.emotionale :
-depresii,anxietate,teama,iritabilitate si
euforie evidentiate prin strigate,insulte, gemete
-simpt.neurologice:
-disfazie,tremor,asterixis,incoordonare,incontinenta urinare,epilepsie.)

Notă Dacă deliriumul este suprapus peste o demenţă vasculară,

Demenţă vasculară, cu delirium.
 Diagnostic ≠

Delirum
- debut-brusc
- deteriorarea cog.
-exacerbata nocturn
-deficit.de AT-intotdeauna prezent
Dementa
-debut-insidios
-deteriorarea cog.-
mai stabila in timp
- deficit.de AT - ocazional prezent
 Sindromul amnestic organic

• Definitie: tulburare mintala organica caracterizata din

punct de vedere clinic prin
- amnezie sau hipomnezie de fixare si
- dezorientare temporo-spatiala.
 Etiologie –(clasificarea Sindromul amnestic organic)
1 Sindromul amnestic organic – datorat conditie medical generale
–cu specificatia –tranzitorie deteriorarea memoriei < 1 luna
-cronica > 1 luna

- conditie medical generale : - inanitie,

-deficitul de tiamina - carcinom gastric
- alte conditii-medicale-ale-deficitului-de tiamina - hemodializa,
- hiperemie- gravidica
- hglicemie
- epilepsie ,TCC,Tumori ( talamice , de lob temporal)
- afectiuni cerebrovasculare(talamice , de lob temporal –in special)
- interventii chirurgicale pe creier
- hipoxie,intoxicatie cu CO

2 Sindromul amnestic organic- datorat unei substante :

- alcool
- neurotoxine
- BZD
- OTC(over the counter prescription
 Tablou clinic: criterii DSM adnotate
A perturbarea memoriei -
- de scurta durata = capacităţii de a învăţa informaţii noi
- evidentiata prin incapacitatea de a
reproduce numele a 3 obiecte dupa 5
minute
- de lunga durata = incapacitatea de a evoca informaţii învăţate anterior.
- evidentiata prin incapacitatea de a reproduce :
- experiente personale trecute-data,locul nasterii,ocupatia avuta

- fapte/evenimente cunoscute
B. Perturbarea memoriei
- cauzează o deteriorare semnificativă în funcţionarea - socială
- profesională
-reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de funcţionare.
C. Perturbarea memoriei nu survine exclusiv în cursul unui
- delirium: perturbarea constiintei ↓claritatii+↓ - focalizarea,

- sustinerea,schimbarea AT

- demenţe : -.sd a-a-a + perturbarea in functia de executiei:

-↓ abilitatii de a gandii abstract

-gasiti asemanari,difrente intre cuvinte inrudite

- ↓ abilitatii in schimbarea seturilor mentale:

-evaluare : inumara inapoi din 7 in 7;alfabetul in ordine inversa
- generararea informatiilor verbale/nonverbale

-sa spuna cit mai multe animale intr-un mimut

- sa execute activitatii motorii seriate

Linie continua de ,,m”,,n’

D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, rezultă că perturbarea este
consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale (inclusiv traumatismul
fizic).
Elemente clinice –subtipuri:
1.sd. Korsakov
Cauza
- deficienta tiaminica
-ap.la marii alcoolici
-cond-medic-ale-deficitului vit.B1
-tulburare cronica
-debut insidios,
- sanse de remisie in 20% din cazuri
-clinic- amnezie anterograda de fixare
- confabulatii mnestice
- dezorientare T-S
- false recunoateri
± polinevrita memb.inf-
Tratament - tratarea cauzei subiacente
- doze mari de tiamina
- durata tratamentului -1 an
(- in .85% din cazuri Sd.korsakov ev spre
2 - encefalopatie Wernicke -
Cauza.
- dat.deficientei de tiamina
-apare la alcolicii cronici (sd. de malnitritie ,tulb. de
tranzit,anorexie)
-tulburare neurologica acuta –
-debut brusc
-clinic - confuzie
- ataxie,
- oftalmolegie
- se asociaza:
- somnolenta,stupor,coma,
- hipertonie generalizata