https://radiopaedia.org/articles/neurodegenerative-mri-brain-an-approach?

lang=us

Boala Alzheimer
Boala Alzheimer este cea mai frecventa boala neurodegenerativa ( dementa ) a
adultului cauzata de depunerea beta-amilod la nivel cerebral
Debut : decada 7 ( peste 65 ani )
Incidenta si prevalenta creste cu varsta, usor crescuta la femei ( B:F 1:1.5)
Exista forma: sporadica ( 75%)
genetica ( 25%)-autozomal dominanta, grad mare de pentranta,
debut mai precoce
Factori de risc:
1. Varsta inaintata (creste incidenta si prevalenta cu varsta )- factor major
2. Istoric familial de dementa- factor major
3. Genotipul Apo E ( izoforma-alela epsilon 4 )+ debut mai precoce- factor
major
4. Boala cerebrovasculara si FRCV
5. Genul femenin
6. Ttraumatism cranian
7. Boli tiroidiene
8. Nivelul educational scazut
9. Istoric familial de Snd Down, Parkinson

Factori ce scad riscul:

1. Fumatul
2. Apo E ( epsilon 3)
3. Utilizarea cronica de AINS, estrogen, hipolipemiante,
4. Nivel educational inalt
Patogeneza
I.Dementa tipica BA poate rezulta din pierderea sau disfunctia selectiva a
proiectiilor neurale rezultand disfunctia subcorticala, a sistemului limbic ,
corticala si scaderea de neurotransmitatori ( 5-HT, NE, Ach ( nc Meynert )
GABA, glutamat, subs P, somarostatina, colecitokinina)
II.Factori de risc predispozanti majori (varsta, genetica)+ factori de risc
aditionali ( genul, traumatisme, radicali liberi, toxine )=alterarea
metabolismului neuronal=- moarte neuronala
Sunt afectate prefential cortexul: frontal, temporal, parietal, in special ariile de
asociatie temporo-parietal si frontal si cortexul offactiv, la fel prefential sunt
afectate sistemul limbic si nuclei bazali a lui Meynert!!!
Reducerea metabolismul cerebral al glucozei( mai pronuntat in lob parietal )-
are valoare ca marker diagnostic al bolii
Beta-amiloid
Beta-amiloid se formeaza in urma procesarii ( prin clivare ) din proteina
precursoare a amilodului ( APP ) cu ajutorul enzimelor-secretaze alfa, beta,
gamma
APP:proteina impicata in integritatea si functionarea sinaptica posibil prin
regularea activitatii excitotoxica a glutamatului
Gena APP-localizata brat lung crs 21
2 proteina membranare-presenilina 1 ( crs 14) si 2 ( crs 1 ) cuprind sau
interactioneaza cu domeniile active ale secretazei gama( enzima ce produce
prin clivare fragmentul 43 aa Beta amiloid )
Numeroase mutatii ale genei APP sau presenilei sunt cunoscute a fi cauze ale
BA cu debut precoce.
Gena ApoE( epsilon 4)-reglator al metabiolismului lipidic-factor de
susceptibilitate
Mutatii ale genei TREM2 -eliminare fagocitica inadecvata a amiloidului
Gena UBQLN1-codeaza o proteina ce interactioneaza cu PS1 si PS2 si participa
la degradarea in proteozomi
Mutatiile genetice determine supraproductie de Beta-amiloid!!!
Beta-amiloid este un scurt fragment de 40-42 aa format din APP care se
acumuleaza in afara neuronilor
Structura tertiara reprezinta un fragment de 42 aa Beta-amiloid ( toxic pentru
neuroni )sub forma unei foi plisate ce devine insolubila
Are loc acumularea treptata, timp de ani in spatiu e/celular si la nivel sinaptic
Fragmentele de Beta-amiloid fuzioneaza pentru a forma „placi difuze sau
inmature”, ulterior cand se ”maturizeaza” in ”senile sau neuritice ” atunci
dementa devine mai probabila
Placile neuritice contin centru din Beta-amiloid fiind inconjurate de proteine si
debridus celular ( prot sinaptice, inflamatorii, cel gliale activate etc )
Tipic placile senile sunt aranjate difuz, incepand in hipocampul si trunchi
cerebral
Formarea placilor senile este corelata cu pierderea sinaptica ceea ce randul sau
coleralate cu semne climice ( afectarea memoriei )
Are loc afectarea cortexului si subst cenusie subcorticala ulterior in stadii
tardive fiind afectati nuclei subcorticali
Ghemurile neurofibrilare
Numarul si distributia determina severitatea semnelor clinice
Proteina tau ( proteina microtubulara )-joaca un rol vital in mentinerea
structurala si functionala a citoscheletului neuronal
Proteina Tau devine hiperfosforilata , determinand disociata sa din
citoscheletul neuronal si agrega formand filamente helicoidale duble
intracelular!!!
Afectarea citoscheletului determina moarte neuronala
Anatomopatologie
I.Microscopic exista pierdere difuza de cel nervoase!
Hipertrofia astrocitara este mai proeminenta in strat III si V.
Exista 3 modificari principale histopatologice dau bolii caracterulsau distinctiv :
1. Placi senile ( neuritice)
2. Ghemuri neurofibrilare
3. Degenerarea granulovacuolara
+uneori demielinizare secundara
Reducerea numarului de sinapse si largirea in cortexul afectat
Cel mai frecvent criteriu patologic defenitiv pentru BA -ghem neurofibrilar si
placi senile
NB!!! In hipocamp ghemurile, placile si pierderea neuronala primar sunt
localizate in stratul CA 1,CA2, subiculum si cortex entorhinal, amigdala!!!
Alta zona preferata este regiunile asociative ale lob parietal.
In cortexul de asociatie ghemuri, pierderea sinaptica si neuronala are loc
predominant in stratul V. Placile senile predomina in straturile superficiale.
AVC mari sau mici si afectarea difuza ischemica a substantei albe accelereaza
depunerea de amiloid si ghemuri in creierele pacientilor cu BA
II.Macroscopic:
-atrofia girala ( predominant la persoane mai tinere )
-largirea santurilor
-subtierea corticala
-ventriculomegalie, in special cornul temporal al VL
-atrofia hipocampului ( predominant la varstnici ), IRM-sectiune coronala
-in stadii avansate-atrofie difuza( frontal , temporal, parietal )
Mnifestari clinice
In evolutia bolii exista 4 stadii: predemential, precoce, moderat, sever
-debut insidios
-primele manifestari sunt subtile
- progresie lenta
-de obicei debuteaza cu afectarea memoriei de scurta durata, totusi poate
debut si atipic
-predomina deficite de tip: amnezic, afazic, agnostic, apraxic
-prezentarea precoce a bolii se poate manifesta predominant cu unul dintre
sindroame, tulburarea mnezica fiind cea mai frecvente si pe masura progresiei
bolii cea mai proeminenta
1. amnezia in stadii precoce-afectarea disproportionata a memoriei
episodice( de retentie )
2. Disnomia -in special a numelor proprii, ulterior afectrea fluentei discursului
3. Dezorientarea vizuo-spatiala-afectarea functie parieto-occipitala, in forma
pura este denumita atrofie corticala posterioara. Apare imposibiltatea
orientarii schemei corporale in spatiul inconjurator. In stadii tardive pot
dezvolta snd Gerstmann sau Balint
4. Paranoia si schimbari de personalitate
5. Disfunctia executiva- dificultati precoce in coordonarea si planificarea
sarcinilor si a in urmari conversatii sau instructiuni complexe
-crize epeleptice si mioclonii apar in stadii tardive ( 20% )
-stadii tardive-relativa akinezie si mutism , intontinenta urinara si sfincteriana,
reflexe de apucare si supt si alte semne de dis-tie lob frontal
- In stadii tardive pot fi prezente elemente ale parkinsonismului!
-cauza decesului- pneumonie de aspiratie
Criterii de includere si excludere pentru diagnostic de BA:
1. Dementa, definita clinic, MMSE, Blessed dementia scale, sau alte teste
2. Varsta m mare 40 ani
3. Deficite in 2 sau mai multe arii ale cognitiei si agravarea progresiva a
deficitelor mnezice sau a altor functii cognitive ca limbajul, perceptia,
praxia
4. Absenta tulburarilor starii de constienta
5. Excluderea altor boli ale creierului

Diagnostic diferential
Demente tratabile: metabolic( hipotiroidism, hiperparatiroidism, emfizem
hipoglicemia, hepatic, Chusing, nutritional( pellagra, malabsorbtie, def Vit
B12) , iatrogen, abuz de alcool sau droguri, depresie, hematom subdural cronic,
tumora etc
NB! Absenta deficitului motor in stadii precoce diferentiaza BA de alte
demente!
Exemple de demente fara deficit motor:
- Snd Korsakoff
- Boala Pick
 - Dementa vasculara
- Dementa HIV
- Depresie
Cauze reveresibile de dementa fara semne motorii: encefalopatie toxica sau
metabolica ce cauzeaza delirium cronic
-medicamente cu efect anticolinergic( antihidtaminice, antidepresante triciclice
)
- beta-blocant, digoxin, H2 blocant, antibiotice
- tumori cu crestere lenta
Cauze de dementa cu deficit motor:
-boli tiroidiene
-def vit B12
-neurosifilis tertiar
-HPN
-encefalita paraneo si autoimuna
-vasculita cerebrala
-neurosarcoidoza
-LMP
-B Whipple
-SM
Alte cauze:
- B Parkinson
- AVC
- B cu corpi Lewy
- Atrofia multisistem
Diagnostic: ramane predominant unul clinic, ajustat imagistic sau alte teste
-anamneza detaliata
-evaluare repetata in dinamica
-Evaluarea neurologica in stadii precoce -N,cu exceptia afectarii cognitiei
-examinarea statusului mintal trebuie sa includa toate domeniile majore
cognitive: MEMORIA, ATENTIA, LIMBAJUL, CONSTRUCTIA, ORIENTAREA,
PRAXIA , FUNCIA EXECUTIVA
-teste pentru evaluarea neurocognitiva: MMSE ( limitat in depistarea
depistarea semnelor precoce-moderate), Evaluarea cognitiva Montreal, AD8
-aceste teste nu sunt diagnostice si trebuie interpretate in context de nivelul
educatiei, limbaj nativ, deficite neurologice etc
-imagistica: IRM( plan coronal), CT( pot fi depistate cauze non-BA ), imagistica
functionala: FDG-PET, SPECT-activitate diminuata in ariile de asociatie ( lob
parietal, temporal medial )
-dilatare VL si III, sulcusurile largite
-atrofie disproportionata a hipocampilor si largire a cornului temporal a VL
- FDG-PET-diferentiere BA si dementa fronto-temporala, detctarea modificarilor
precoce in BA
- FDG-PET cu utilizarea biomarkerilor pentru beta-amilod (compus Pittsburgh) si
liganzi ai prot tau - prezenta si distributia placilor amiloide in BA
-EEG: Incetinirea difuza a ritmului de fond, tardiv in cursul bolii
-scaderea nivelului beta-amilod/cresterea tau in LCR – precoce in cursul bolii
-LCR: proteinorahie usor crescuta
-teste sanguine: nu exista o recomandare specifica, detectarea cauzelor
tratabile de dementa !!!
-biopsia cerebrala( demente rapid progresive)
-testarea genetica
Tratament: pur simptomatic
-depresia: antidepresante, preferabil cu efecte minore anticolinergice
-anxietate, agitatie, halucinatii: SSRI ( anxiolitic), neuroleptice
-insomnia : benzodiazepine cu actiune de scurta durata( alprazolam )
-inhibitor de colinesteraza, agonisti si precursori ai acetilcolinei
-durata 6-12 luni, reduce declinul dar nu incetineste procesul neurodegenerativ
-doza se creste gradual
-inhibitori de colinesteraza( donepezil 5-10 mg/zi, rivastigmina ( 4,5-6 mgx2/zi,
patch ), galantamina 12mgx2/zi) : forme usor-moderata
-sunt efective in doze maximale
-efecte adverse: colniergice: voma, diaree
-NMDA atagonist: Memantina
-forme: moderat-severa
-durata 6-12 luni
-rezultate mai bune: combinatia memantina+ donepezil 6-12 luni
-alte medicamente : ginko biloba, AINS, antioxidanti
-reducerea factorilor de risc CV
-tratamente de viitor: inhibitot de gama-secretaza, Ac monoclonal impotriva
amiloid

Atrofiile lobare- Degenerescenta lobara fronto-temporala (DLFT )-Boala Pick

Reprezinta 15-20% din demente neurodegenerative
Debut: 21-75 ani( mai frecvent 45-60 ani ), afectarea barbati-femei egala
Istoric familial mai mult de 50% dementa sau boli psihiatrice
Atrofie circumscrisa si asimetrica atat a subst cenusii( straturi superficiale ) si
albe subiacente, implicarea mai frecvente a lob temporal si frontal, secundar
apare atrofia corp calos si comisura anterioara
Girusurile afectate devin subtiri
Pia si arahnoida ingrosate supraiacenta, ventriculii mariti
Modificari patologice pot fi oricare:
- Corpi de incluziuni Pick
- Ghem neurofibrilar
- Alte incluziuni
 - Pierdreri neuronale
- Fara modificari caracteristice
Sunt implicate cateva proteine: tau si TDP-43(ubiquitina )
Sunt forme sporadice si genetice -AD( 10% )
Prezenta incluziunilor si celulelor Pick are loc in mai putin de 25%
Incluziunile Pick se formeaza la nivelul neuronilor mici, sunt patognomonice
pentru boala Pick cand sunt la nivelul gir dentat
Celule Pick sunt neuroni mari, balonizati ce afecteaza cel corticale superficiale.
In multe cazuri sunt evidente activarea microgliei si a complementului, ce
sugereaza ca un mecanism inflamator ar putea juca un rol in patogeneza
In Boala Pick degenerarea afecteaza lob frontal si temporal determinand atrofia
sulcusurilor ”in varf de cutit ”
Exista 2 tipuri principale: varianta comportamentala
Varianta lingvistica: -afazia progresiva non fluenta
-dementa semantica
-afazia logopenica
Varianta comportamentala a DLFT
=exista forma sporadica( frecvent ) si familiala
=multe cazuri de DLFT sunt asociate cu mutatii ale genei tau
-forma familiala este asiciata cu mutatii crs 17 ce codifica prot tau
-in varianta familala are loc depuneri importante de prot tau
-multe cazuri predominat frontale au depuneri in/neuronale progranulina ce
consta in principal din incluziuni neuronale de ubiquitina
-prezinta tulburari de comportament si personalitate ( apatie, dezinhibitie,
perseverare etc )
-pacientii sunt indiferenti la problema lor
-exista o afectare severa a comportamentului social, igienei personale si
afectului
- exista 3 subtipuri majore de tulburari de comportament :
dezinhibitia( degenerarea lob orbito-frontal si temporal adiacent), apatia
( degenerrea lob frontal dorsolateral) , comportament stereotip( modificari
difuze lob frontal si temporal , gir cingulat )!
-alte simpotome psihiatrice ca sociopatia si comportament dezinhibat
-uzul compulsiv al ustensilelor- tardiv
-unii prezinta elemente parkinsoniene
-afectarea cognitiva- disfuntie executiva
-asocierea pentru unii de boala de neuron motor ( mutatia crs 17 ), fecteaza
barbatii sub 65 ani
-CT, IRM, f IRM: atrofie si hipofunctie disproportionata lob frontal, asimetrica
-stadii tardive-akinezia, rigiditate progresiva, mutism, incontinenta urinara
DLFT -Parkinsonism -cromozomul 17( FTDP-17)
-tauopatie autozomal dominanta
-mutatia genei tau crs 17q21
-este o patologie extrem de variabila
-debut : 5 decada ( 3-6 ), insidios!!!
-frecvent istoric familial la multipli membri ai familiei
-cele mai importante caracteristici sunt : tulburari de comportament si
parkinsonismul
- debuteaza tipic cu ,tulburari de comportament ( dezinhibitie, psihoza etc )
-pot debut si cu tulburari cognitive: disfunctie executiva, planificare, judecata
etc cu pastrarea memoriei, orientarii viziospatiala
-parkinsonism: rigiditate, bradikinezie, tremor rar
-prognostic rezervat, durata 10-12 ani
Fiziopatologie
=degenerarea neocorticala cu atrofia marcata fronto-temporala
-la fel sunt afectati ggl bazali si nc trunchi cerebral
Diagnostic:
-clinic + anamneza atenta heredocolaterala
-testarea genetica
-18F PET: reducerea captarii caudat si putamen
Diag. Diferential: parkinsonism + dementa
-Boala Pick
-DCB
-PSP
-BA
Tratament: simptomatic
=Varianta lingvistica( afaziile primar progresive )
-simptome focale precoce si proeminente: afazia si apraxia ,indicand afectarea
lob frontal sau temporal stang
-exista subtipul fluent( m frecvent femei ) si nonfluent (ambele sexe )
-debut 50-65 ani
-sunt descrise cateva variante
1. afazia progresiva nonfluenta: degenerera peri-Sylviana stanga
-pacienti constienti de deficit, devin frustrati si depresivi
-anomie,
-afectarea usoara a cititului si scrisului
-discurs telegrafic
-ulterior dizatrie si apraxie de vb
-comprehensiune pastrata
-stadiu final: mut, fara niciun impuls de a vb
2. dementa semantica: atrofie bilaterala, asimetrica temporala anterioara
-acesta arie este responsabila pentru integrarea informatiei: vizual, auditiv,
verbal, somatosenzitiv
-partea dreapta este responsabila pentru integrarea simulilor vizual, cea stanga
pentru stimuli verbali
-prezentarea clinica depinde de care parte este predomant afectata
-afectrea partii stangi se prezinta cu afectare de tip afazie-fluenta
-dificultate precoce de a denumi obiecte, oameni urmata de perseverenta
verbala
-in final pierd intelesul sau cunoasterea conceptuala a cuvantului
-unii pot dezvolta prosopagnozie severa ( atrofia lob drept )
3. Afazia logopenica
-similara primei dar este pastrat intelesul cuvintelor
-fluenta si articularea este pastrata, dar discursul incetinit este datorat anomiei
Atrofia corticala posterioara -varianta regionala a degenerescentei lobare
-varsta medie : 60 ani
-modificari histopatologica: caracteristica BA
-dificultate vizio-spatiala progresiva, cu o relativa pastrare a memoriei
-prosopagnozie, acromatopsie, sensibilitate excesiva la lumina
-diferite elemente ale snd Gerstmann si Blint
-in final cecitate corticala

Un numar important de alte patologii se pot suprapune DFT:

-SLA
-DCB
-PSP
In stadii tardive pot fi prezente elemente ale parkinsonismului!
Diagnostic
-IRM ( pentru a exclude alte cauze): atrofia predominanta fronto-temporala
-varianta comportamentala: atrofia focala bilaterala lob frontal si temporal
anterior
-afazie non-flenta: atrofia ariilor frontal inferior, insular si peri-Sylvian stanga
-dementa semantica: zona temporal anterioara stanga , ulterior afectand
amigdla, hipocampul si zona anterioara temporala dreapta
-FDG-PET: hipometabolism si diag diferential BA si DLFT
-SPECT: hipoperfuzia lob frontal si temporal
-evaluare neuropsihologica
Tratament: suportiv
-sedative in anumite cazuri
-paradoxal, benzodiazepine agita unii pacienti
-SSRI
-anxiolitice atipice( trazodone, buspirone)
-cazuri aparte: neuroleptice( extrem de sensibili la efecte adverse cu
dezvoltarea semne parkinsoniene )

Dementa cu corpi Lewy ( boala difuza cu corpi Lewy )-DCL

Pe langa BA, DCL este cel mai frecvent diagnostic histopatologic de dementa
Implicarea difuza a neuronilor corticali , care prezinta incluziuni de tipul corpilor
Lewy si absenta sau numar redus de ghemuri sau placi
Corpi Lewy sunt incluziuni i/citoplasmatice
Boala Parkinson primara: sunt leziuni histopatologice patognominice (forma
sferica, centru dens inconjurati de un halou pal )
Corpi Lewy corticali: forma iregulata, fara halou pal ca in BP
Alfa-synucleina: proteina sinaptica
Principalele componente ale coprpilor Lewy:ubiquitina si alfa-sinucleina
agregata
Alfa-synucleina- principalul substrat patologic in MSA
Patogenie
Copri Lewy la nivel cortical si pierderea proiectiilor domaninergice la nivel
cortexul frontal si ggl bazali determina dementa !
Clinic: declin cognitiv, tulburari de comportament si disfunctie motorie!!!
-dementa progresiva la varstnic(memoria este afectata mai putin sever decat
BA)
-deficit vizuospatial si apraxie constructiva precoce( comparativ cu BA )
-disfuctie executiva precoce ( comparativ cu BA )
-elemtente parkinsoniene simetrice si axiale, debut aditional tardiv, raspuns
favorabil la tratament cu L-Dopa pe perioade scurte, sau raspunsul lipseste
- rigiditate, bradikinezie, tremor mai rar,
-caderi precoce, inexplicabile
-fluctuatii ale statusului mintal :delirium episodic, halucinatii ( mai frecvent
vizuale, vivide ),confuzii in special nocturne-elemente caracteristice ale
bolii!!!
-durata si frecventa: variabila
-tulburari de comportament asociate somnului REM
-NB! Cand parkinsonismul apare in primii 1-2 ani de la dementa ( inainte sau
dupa declinul cognitiv) se ia in considerare diag: BCL
Diagnosticul se stabileste pe baza criteriilor, 2 din 3:
1. Snd parkinsonian ( de obicei simetric )
2. Fluctuatii ale comportamentului si cognitiei
3. Halucinatii recurente
4. Ultima reviziure: prezenta tulburarilor de comportament din somnul
REM sensibilitate severa la neuroleptice( intensificarea confuziei,
parkinsonismului, snd neurleptic malign )
Diagnostic
-FDG-PET: hipometabolism parietal posterior
-evaluare neuropsihologica
-studii imagistice volumetrice arata crutarea relativa a hipocampului
-EEG: incetinirea focala sau generalizata a ritmului de fond
Tratament : deficit colinergic al SNC!!!=- simptomatic!!!
-inhibitor de colinestereza: Rivastigmina, Donepezil, Galantamina
-linia I
-durata: similara BA
-antipsihotice atipice cu mare grija!!(din cauza reactiilor adverse expiramidale )
-agenti dopaminergici in cazuri bine selectate, cu grija!!!( exacerbarea psihozei)

Deteriorare cognitiva vasculara -DCV ( Dementa vasculara/multiinfarct )

-Sindrom heterogen cauzat de BCV si manifestarea tardiva fiind dementa!
-a 2 cea mai frecventa cauza a dementei dupa BA
-Clasic declin cognitiv brusc cu progresie treptata, compoarativ cu BA-debut si
progresie progresiva
-Incidenta 1.2-4.4% persoane peste 65 ani
-prevalenta de cauza vasculara pura sub 10%
-riscul creste cu varsta asa cum creste riscul de AVC cu varsta
Cauza frecventa la pacienti cu multipli FRCV/ snd metabolic
Afectarea extensiva duce la dementa subcorticala
DCV apare atunci cand multiple AVC ischemice sau hemoragice cauzeaza
destula pierdere neuronala sau axonala pentru a afecta functia cognitiva
Principalele sindroame patologice DCV:
1. boala lacunara ( boala de vase mici/penetrante)
2. dementa multiinfarct ( boala de vase medii si mari )
3. dementa de cazuza unui infarct strategic ( talamul, gir angular etc )
4. dementa Binswanger
Clinic:
Arbitrat, prezentarea clinica este divizata in boala de vase mici si boala de vase
mari
-afectarea de vase mari afecteaza un teritoriu vast vascular determinand snd
bine cunoscute: afazie, apraxie, apatie etc
-demente multiinfarct tipic progreseaza intr-o maniera in trepte cu
evidentierea clara a AVC ce determina afectarea cumulativa ,succesiva a
cognitiei
-boala de vase mici tipic se manifesta cu infacte subcorticale ( uneori avand
localiare strategica afectand talamus, ggl bazali, si tracturile albe:
frontosubcortical si talamocortical)
-afectarea vaselor mici =- pierderea difuza de mielina in teritorii vasculare
profunde- periventricular si subcortical
-clinic: disfunctie executiva, apatie ,inatentie etc
Afectarea cicuitelor specifice determina anumite manifestari clinice:
1. dis-tia cicrcuitului prefrontal dorsolateral: dis-tie executiva, scaderea
fluentei verbale, perseverare, impresistenta
2. circuitul subcortical orbitofrontal: dezinhibitie, comportament manical,
compulsiv
3. circuitul frontal medial: apatie, retardare psihomotorie, labilitate
emotionala
-semne motorii
-tulburari de mers( parkinsonian, magnetic )
-istoric de instabilitate si caderi
-tulburari sfincteriene
-paralizie pseudobulbara
-tulburari de personalitate ( apatie, depresie )
-tulburari cognitive, in special disfunctie executiva!!!!
Diagnostic:
-leziuni multiple cofnfluente in hipersemnal T2 si FLAIR a substantei albe, unele
regiuni ”black holes”-modificari chistice
-fara efect de masa sau captare de constrast
-diag diferential imafistic greu cu leziuni din SM
-leziuni ale substantei albe cauzate de leziuni vasculare sunt mult mai frecvente
decat SM in special la varstnici
-leziunile sunt dispersate la nivelul intregului creier comparativ cu SM
-periventricular
-in cazuri severe leziuni confluente
Criterii de diagnostic:
1. afectarea cognitiva a 2 sau mai multe domenii ( d-functie executiva )
2. retatia temporala intre evenimentul vascular si simptomele neurologice
3. evidentierea bolii cerebrovasculare ( multiple infacte mici corticale si
subcorticale )

Scros HIS≥7 sensibilitate si specificitate 90%

Tratament:
-controlul factorilor de risc
-blocanti ai canalelor de Ca al HTA-mai efectiva in preventia dementei vasculare
-inhibitori colinesterazici pot fi benefici
Boala Binswanger
-dementa ce rezulta din afectare de vase mici
-varsta : 50-70 ani, 80% - FRCV
-progresie intermintenda cu durata 3-10 ani
-patologic: multiple infacte subcorticale si periventricular cu cutarea fibrelor
corticale U
-pacient cu tablou clinic de B Binswanger DAR fara HTA, DZ =- diagn diferential
CADASIL
-debut variabil, dar frecvent cu tulburari de comportament: depresie, apatie,
labilitate emotionala
-tulburari de mers: parkinsonism , ataxie, spasticitate
-dizatrie, si alte sembe focale
-incontinenta urinara-frecvent
-istoric de ameteala sau sincopa
-disf-tie executiva, tulburari de memorie

Boala Huntington
-boala ereditara a SN, precum si principala cauza de coree progresiva la orice
varsta
-debut: decata 4-5, 3-5% -copilarie-adolescenta, 30%-apar dupa 50 ani
-odata debutata, boala progreseaza implacabil, pacientii tineri au o evolutie
mai rapida
-boala transmisa de la tata prezinta simptome mai precoce
-Se caracterizeaza prin triada:
1. transimtere dominanta, cu penentranta completa( gena Huntington, crs 4p)
2. coreoatetoza
3. dementa
-mutatii spontane rare
-in mod normal la nivelul genei Huntington exista trinucleotidul CAG ( 11-34
repetitii ), fiecare codificand glutamina
-produsul genei=- proteina huntingtina
- in BH are loc expansiunea excesiva a CAG
-pacientii cu expansiune mai lunga vor prezenta debut mai precoce
-35-39 expansiuni- debut tardiv, intensitate mica sau ”coree senila ”
-42 repetii vor exprima inevitabil boala daca traiesc suficient
-”anticipatia” debut mai precoce la generatii succesive, determinat de
cresterea lungimii secventei de repetitii CAG
-mutatia alternativa, rara HDL2( Huntington disease like 2)asociata cu
expansiunea secbentei CATCG in gena juntofilinei-3
Manifestari clinice:
=50% debut cu tulburari emotionale si de personalitate ( depresie, iritabilitate,
impulsivitate etc ), unori =- psihoza!!!!
-”dementa subcorticala ”, dificultati de atentie, concentrare, asimilare a
meterialului nou,
-dementa mai severa la pacienti cu debut mai precoce
-debut mai tardiv-elemente coreiforme mai des manifestare initiala
-debut precoce-manifestari initiale- tulburari de comportament
-forma parkinsoniana cu rigiditate-varianta Westphal sau ”rigida”,este
frecventa cu debut la copii sau varianta genetica HDL2
-tulburari de miscare: subtile la debut, mai evidenta la nivelul maini si
fata( spasm facial , grimase, spasm al degetelor )
-miscari incetinite si dificile ale mainilor si degetelor-semne precoce
-gradual aceste anomalii devin mai pronuntate pana cuprind intreaga
musculatura-coree, tind sa apara in tipare stereotipe
-clipit frrecvent
-imposibilitatea mentinerii unei posturi dorite din cazuza coreei
-tonus muscular scazut
-inabilitatea de a mentine limba in protruzie-caracteristic
-afectarea ocolomotorie: initierea si lentoarea a miscarilor de urmarire cat si a
sacadelor volitionale, precum imposibilitatea de a efectua sacada volitionala
fara a misca capul
-tardiv este afectata privirea pe verticala in sus
-alte manifestari: distonie, disfagie-dizatrie, mioclonus, ataxie, intabilitate
posturala
-declin functional mai rapid la copii decat adulti
-10-15 ani de evolutie=- stare vegetativa
-hematom subdural-frecvent
-rata mare de suicid
Anatomie patologica si patogenie
-atrofie macroscopica bilaterala cap nc caudat si putamen=- obliterarea
proeminentei marginii inferolaterala a VL( formata de cap nc caudat )
-CT raportul bicaudat-cranial =- crescut
-ventriculii largiti difuz
-atrofie moderata girala fronto-temporala
Boala prezinta 3 stadii:
1. precoce
2. moderat avansat
3. avansat
-in std precoce: modificari biochimice sau infrastructurale
-PET-SCAN: hipometabolism al glucozei in cap nc caudat
-degenerescenta incepe in partea mediala a nc caudat crutand nc accumbens
-striatul prezinta 6 tipuri de celule
-neuronii mici teposi sunt afectati inaintea celor mari( afectarea dentritelor )
-partile anterioare ale caudat si putamen sunt mai afectate decat cele
posterioare
-cortex: pierdere in straturile 3,5,6 si glioza secundara
Patogenia
-proteina mutanta huntingtina agrega in nucleii neuronilor, preferential striat si
cortex
-agregatele sunt toxice pentru neuroni
-sunt posibile 2 mecanisme ale toxicitatii:
1. complexul poliglutaminic face ca anumite tipuri de celule sa fie sensibile la
excitotoxicitatea mediata de glutamat
2. intreruperea transcriptiei proteice sau disfunctia mitocondriala
Diagnostic
-anamneza cu istoric familial
-tabloul clinic
-analiza ADN-(mai mult de 39 repetitii ):diagnostic pentru pacienti simptomatici
si screening pentru asimptomatici
-diagnostic diferential cu debut la varsta inaintata: infectii, hiperglicemie,
neuroleptice, AVCM tireotoxicoza
-diagnostic diferential cu debut la adult tanar: coree Sydenham, LES cu SAFL,
cocaina, coree benigna ereditata ( AD, crs 14q), perturbarii ale metabolismului
fierului, ex Hallervorden-Spatz
-diagnostic diferential alte boli : atrofia dentatorubropalidoluisiana, acidemia
propionica, b Fahr, fenilcetonuria, b prionica, b Wilson si cea dobandita, coreea
paraneo, diskinezia tardiva -medicamentoasa, starea hiperglicemica-
hiperosmolara
Tratament:
-consiliere genetica
-antagonist dopaminergic-Haloperidol 2-10 mg/zi
-rezerpina, clozapina, tetrabenazina( reduc nivelul sau blocheaza rec
dopaminergici )
-in forma rigida: medicatie antiparkinsoniana
-medicatie antidepresiva la nevoie
-Levodopa si agonistii agreaza boala!!!!!
Acantocitoza cu coree
-Neuroacantocitoza: grup heterogen de sindroame in care afectarea SN +
acantocite ( deformarea eritrocitului cu prelungiri spinoase pe frotiul de sange
proaspat)
-extrem de rare si frecvent nediagnosticate
-exista 2 grupe vaste principale de patologii:
1. asa zise”core” sau centrale, manifestate prin degereare a ggl bazali, miscari
involuntare, manifestari psihiatrice, tulburari cognitive
2. afectarea metabolismului lipoproteinelor:abetalipoproteinemia (Bassen-
Kornzweig syndrome) si hipobetalipoproteinemia =- malabsorbtia vit E,
degenerarea cordoanelor posterioare=- neuropatie senzitivo-motorie si fara
tulburari de miscare

1. Coreea-acantocitoza
-tulburare neurodegenerativa autozomal-recesiva, progresiva
- crs 9, gena VPS13A, proteina codeina
-mutatia determina absenta proteinei-proteina intracelulara
-coreina este exprimata la nivel intregului SN si multe organe
-debut 20-30 ani
-debuteaza de obicei cu manifestari subtile psihiatrice( psihoza, obsesiv-
compulsiva) sau congnitive
-unoeri crile epileptice preced manifestarile motorii cu o decada
-coreea, distonia orolingula in timpul alimentarii, generalizata, diskinezia
orofaciala, protruzia limbii, vocalizari involuntare ,muscarea buzelor,
instabilitate posturala, spasme truncale violente
-minoritate dezvolta parkinsonism
-tulburari de memorie si disfunctie executiva
-neuropatie axonala si miopatie- blanda: areflexia, neuropatie senzitivo-
motorie, deficit si atrofie in grade diferite
-cresterea CK
-biopsie si EMG: modificari neuropatice
-progresie lenta 15 -30 ani
-examen frotiul de sange
-examen microscopic cu contrast
-determinarea CK
-Western blot- absenta coreinei
-testarea genetica
--ENG, EMG, EEG( modificari nespecifice )
-imagistic: atrofia striatala ( cap nc caudat, putamen , blobus palidus )
2. McLeod sindrom-neuracantocitoza
-mutatia genei XK c e codifica proteina XK, X-linkat
-absenta Ag Kx si expresia slaba a Ag Kell la nivelul eritrocitului
-debut al manifestarilor neurologice 25-60 ani
-coree
-aditional: diskinezie faciala, vocalizari, restul manifestarilor ca de ex coree-
acantocitoza- sunt rare
-tulburari psihiatrice( depresie, schizofrenia -line, obsesiv-compulsiv )
-deficit cognitiv: tardiv
-jumatate prezinta crize generalizate
-acantocitoza
-CK marit
-grade variate de miopatie
-60% dezvolta cardiomiopatie:FIA, artimii cardiace, cardiomiopatie dilatativa
( necesita consult cardiologic )
-jumate dezvolta slaniciune musculara si atrofie
-pot prezenta rabdomioliza in context de medicatie neuroleptica
-neuropatie senzitivo-motorie
-progresia bolii 30 ani
-examen frotiul de sange
-examen microscopic cu contrast
-determinarea CK
-Western blot- absenta coreinei
-testarea genetica
-ENG, EMG, EEG( modificari nespecifice )
-imagistic: atrofia striatala ( cap nc caudat, putamen , blobus palidus )
3. Huntington Disease like 2( HDL2)
-AD
-mutatia genei junctofilin 3( JPH 3)=- expansiunea trinucleotidica
-antipicipare si debut precoce la expansiuni mai lungi
-CTG/CAG :49-51 ( N: 6-27)
-cauzeaza incluziuni i/nucleare neuronale ubiquitinsi incluziuni i/citoplasmatice
mARN
-debut in perioada adultului tanar, dar totusi depinde de expansiunea
trinucleotidului
-precoce apare manifestari psihiatrice
-ulterior, coree, distonie, parkinsonism
-reflexe osteotendinoase vii
-fara afectare musculara, nervi periferici sau crize
-acantocitoza -10%
-imagistic atrofie striatala bilaterala ( in particular nc caudat )+ atrofie corticala
-neuropatologic: incluziuni intranucleare neuronale ubiquitin-imunoreactive
4. Neurodegenerare asociata pantothenat-kinaza ( PKAN )-Snd Hallervorden
-Spatz
-crs 20p13, mutatia genei PKAN 2, autozomal-recesiv
-proteina PKAN catalizeaza sinteza vit A din Vit B5 (pantothenat )
-afectiune ce face parte dintr-unn grup de boli caracterizate prin
neurodegenerare cerebrala asociata cu acumulare ionilor de Fe
-debut in copilarie
-progresie rapida in 10 ani
-acantocitoza8-19% datorita tulburarilor in sinteza lipidica
-debut cu distonie orofaciala si de membre, coreoatetoza, spasticitate
-dizatria
-multi dezvolta retinita pigmentara , 1/3- deficit cognitiv
-imagistic, semnul patognomonic”ochi de tigru ” ( T2 shows central area of
globus pallidus hyperintensity, with surrounding low intensity)
Diangostic diferential :
-boala Huntington,psychiatric disease, including schizophrenia, depression,
obsessive-compulsive disorder, tics, Tourette's syndrome, cognitive
impairment, personality change, or may consist of parkinsonism, chorea,
dystonia, peripheral neuropathy, myopathy, cardiomyopathy, or seizures
Tratament: simptomatic
-antidepresive,
-tratamentul crizelor( atentie Lamotrigina, Carba- pot agrava hiperkinezia )
-tratament cardiologic
-antagonisti dopaminergici:tiaprid, clozapina, tetrabenazina-amelioreaza
tulburile hiperkinetice
-DBS: ventro-oral posterior (Vop) thalamic nucleus and the GPi 
-non-medicamentoasa multidisciplinara( logoped, gastrostoma, ocupationala
etc )
Degenerscenta cortico-striato-spinala
-grup eterogen de boli degenerative in care simpotomele de parkinsonism si
degerescenta corticospinala sunt prezente in combinatii variate
-boli rare
-functia intelectuala relativ pastrata
-evolutia lent progresiva, 5-10 ani
-histopatologic nu exista nici placi senile si nici ghemuri neurofibrilare
Complexul Guamanian Parkinson-dementa-SLA
-apare la populatia indigenaGhamorro din Guam
-predominat la barbati, varsta 50-60 ani
-clinic: parkinsonism progresiv+dementa+boala de neuron motor central si
periferic
-evolutia progresiva cu deces in 5 ani
-histologic: atrofie corticala severa, ghemuri neurofibrilare si depopularea suns
negre
Dementa familiala cu parapareza spastica
-exista forme AD si AR
-debut varsta adulta medie
-parapareza spastica+ declin cognitiv
-1/3 cazuri asocierea cu ataxie cerebeloasa progresiva
-histopatologoc: placi si ghemuri neurofibrilare, demielinizarea substantei albe
subcorticale si a corpului calos, ingrosarea importanta si neregulata a
arteriolelor-coloratie pozitiva pentru amiloid”placi perivasculare a lui Scholz”
Boala cu corpi poliglucozan a adultului
-boala neurologica progresiva a adultului
-clinic: spasticitate, dementa( usoara-moderat), coree, polineuropatie
predominant senzitiva, dis-functia vezicii urinare
-histopatologic: corpi poliglucozan ( polimeri de glucoza ) la nivel axonal central
si periferic
-EMG: conducerea nervoasa incetinita, atrofie de denervare
-IRM: atrofie moderata corticala difuza, arii de rarifiere multifocala a substantei
albe, degenerescenta sistemului cortico-spinal
-biopsia confirma diagnosticul
Sindroame Parkinsoniene Atipice
-anterior denumite sindrom Prkinson -plus
-grup de boli cronice, progresive, neurodegenerative, caracterizate prin
parkinsonism rapid evolutiv in asociere cu alte semne de disfunctie
neurologica dincolo de spectrul clinic al BP idiopatica!
-acestea includ: instabililitate posturala precoce, paralizia privii supranucleara,
disfunctie vegetativa, semne piramidale, cerebeloase, corticale precoce
-SPS, DCB, MSA
-fata de BP idiopatica, aceste boli prezinta raspuns slab tranzitor sau lipsa
rasounsului la medicatia dopaminergica, prognostic rezervat
-aceste boli se clasifica in : taupatii ( PSP, DCB, DFTP-17) sau
synucleinopatii( MSA ) ( in dependenta de tipul de proteina anormal
acumulata )
-NU exista tratament etiologic!!

Atrofia multisistem
-grup de afectiuni sporadice, degenerative ale SNC , fiind clasificate ca :
sinucleinopatie
-se prezinta cu o combinatie de semne si simptome e/piramidale, piramidale,
cerebeloase si autonome
-etiologia: necunoscuta
-mai frecvent sunt afectati barbatii decat femeile
-manifestarile clinice se pot schimba odata cu evolutia bolii
-grup de afectiuni caracterizat prin degenerescenta neuronala in principal:
subst neagra, striat, sist nervos autonom si cerebel
-se clasifica in AMS-C, AMS-P, AMS-A, in dependenta de predominanta
tabloului clinic
-pot co-exista sau apar in forma clinica izolata
-exista forme sporadice si familiale ( mutatia genel COQ2 ce codifica o proteina
implicata in sinteza Q10)
-afecteaza grupa de varsta usor mai tanara decat BP idiopatica, varful
debutului: 5-6 decada
-patologia e/parkinsoniana ca intreg este mai severa decat in B Parkinson
-elemente ce diferentiaza de B Parkinson idiopatica: relativa semetrie a
simptomelor, lipsa raspunsului la L-Dopa, tremor absent sau minim,
instabilitatea se dezvolta precoce, prezenta precoce a semnelor autonome
-pacientii cu snd parkinsonian precoce vor dezvolta ulterior anomalii
vegetative, disfunctie cerebeloasa sau ambele
-pacientii cu disfunctie cerebeloasa precoce vor dezvolta ulterior anomalii
vegetative, parkinsonism sau ambele
-disfunctia vegetativa este comuna in MSA si rara in stadii precoce BP
-dementa si manifestari psihiatrice sunt comune in PD
-alte semne: anterocolis, dizatria, stridor, apnee de somn, tulburari de somn
-REM
-microscopic: pierdere neuronala extensiva si glioza subst neagra pars
compacta, putamen , mai putin nc caudat, atrofie palidala secundara, locus
coeruleus, degenerescenta avansata a puntii, olivele inferioare, cel Purkinje,
coloane indermediolaterala si nc trunchi cerebral( nc dorsal al vagului )
- in BP are loc depletia dopaminei dar cu pastrarea rec dopaminergici, in MSA
are loc depletia dopaminei si a receptorilor!!!
-histopatologic: incluziuni citoplasmatice gliale ( astroglie, oligodendrocite,
neuroni), contin alfa-sinucleina, dar sunt nespecifice!!!
-aceste incluziuni sunt distribuite selectiv: ggl bazali ( striat ), cortex motor,
formatiunea reticulata, peduncul cerebelos mijlociu, subst alba cerebeloasa
-un rol important in diagnostic il are imagistica:IRM , CT: atrofia puntii si
cerebel, puntea aplatizata, V IV si unghi pontocerebelos- largit , semnul ”chiflei
calde cu cruce”-atrofia fibrelor pontocerebeloase in hipersemnal T2
-Axial T2 weighed shows putaminal hyposignal intensity with hypersinal
intensity rim - atrofie
-hipersemnal T2 la nivel olivar inferior si pedunculii cerebelosi mijlocii- atrofie
-PET: hipometabolismul glucozei in striat, cortex prefrontal
-testarea functiilor vegetative
-evolutia progresiva , 3-10 ani
Tratament: SIMPTOMATIC!
-tratament antiparkinsonian
- hTA :conservative, midrodrine, fludrocortizon
-disfunctia urinara: antispastice- oxibutinin, caterizare
Paralizia supranucleara progresiva
-tauopatie sporadica , rara familial ( AD )
-relativ frecventa
-etiologia: necunoscuta
-debut : decata 6-7 ( 45-65 ani )
-clinic: oftalmoplegie supranucleara, paralizia pseudobulbara (proeminenta ),
parkinsonism
-simptome frecvente precoce- dezechilibru si caderi inexplicabile
-parkinsonism: tipic axial si simetric
-postura dreapta , frecvent lipseste tremorul
-distonia frecventaprecoce: blefarospasm, distonie cervicala , membrului
-mers stangaci, ezitant, caderi frecvente, retropulsie
-expresie faciala ” ingrijorata ”
-dificultati de miscare pe verticala in jos a GO, ulterior afectarea sacadelor
voluntare in toate directiile, apoi toate miscarile voluntare in toate planurile
sunt pierdute, fenomenul Bell si convergenta sunt pierdute, pupile miotice
reacrive, in stadiu final sunt pierdute reflexele oculocefalic si vestibular
-dizatria, disfagia
-tulburari de somn, timpul total si somnul REM sunt reduse
-tulburari sfincteriene
-dementa usoara, depresie, apatie, tulburari de personalitate
-prognostic rezervat, media supravetuirii 5-7 ani
Fiziopatologie:
-tauopatie neurodegenerativa subcorticala
-acumularea prot tau sub forma ghemurilor neurofibrilare neuronal si glial
Modificari microscopice:
-pierderea neuronala si glioza la nivelul: subst cenusie periapeductala, colicul
superior, nc subtalamic, nc rosu, palidum, nc dintat, nc pretectali, nc
vestibulari, nc III, IV, IX, X.
-degenerscenta neurofibrilara in neuronii ramas
-formarea si stocarea dopaminei striatale este scazuta
Modificari macroscopice:
-atrofia mezencefalului, puntea, globus palidus
Diagnosticul se bazeaza pe :
1. evaluarea atenta clinica- oftalmoplegia supranucleara
2. raspuns slab la terapia dopaminergica
-imagistic: IRM -atrofia mezencefalului dorsal ( coliculii superiori, nc rosu) ce da
aspect de ”urechi de soareci ” SAU in plan sagital semnul ” pasarii Colibri”sau
”semnul pinguin”
-PET :reducerea globala a metabolismului cerebral
18F-fluorodopa PET: reducerea captarii in caudat si putamen
Tratament: nu exista tratament eficient specific
-L-Dopa, beneficiu modest, de scurta durata
-Zolpidem ( agonist GABAergic al recept benzodiazepinici)
-Benztropina sau trihexifenidil
- toxina botulinica local
-antidepresante
Degenerescenta corticobazala ( DCB )
-tauopatie, sporadica, caracterizata prin neurodegenerare progresiva a cortexul
si gg bazali
-rara
-rigiditate exprapiramidala, asimetrica, progresiva combina cu semne de boala
corticospinala
-debut : 60 ani
-clinic: semnul precoce neindemanarea asimetrica a membrelor
- evolueaza spre :parkinsonism asimetric, cu afectarea primara a mainii
-tulburari de sensibilitate si apraxia unui membru, mioclonia degetelor
- un membru este distonic si tremor de actiune
-60%- pot prezenta fenomenul de ”membrul strain ” -caracteristica unica
-afectarea miscarilor voluntare
-tardiv semne de disfunctie corticala: dementa, afazie, apraxie
-treptat apar tulburari de mers
-dizatria, disfagia
-tulburarea oculomotricitatii pe verticala
-anozognozie, Babinski
-semne de eliberare frontala
-prognostic rezervat, media supravetuirii 6-8 ani
Fiziopatologie
-primar afecteaza cortexul ( frontoparietal) in comparatie cu PSP
-manifestarile clinice se coreleaza cu atrofia corticala asimetrica contralateral
membrului afectat
- atrofia ariei perirolandice
-reducerea subs albe pedunc cerebral, corp calos
-pierdere neuronala: SN, LC, cortex, glioza astrocitara, ghemuri neurofibrilare,
neuroni balonizati (acromatici ),incluziuni gliale tau-pozitive
-semnul patognomonic : neuroni balonizati, umflati, acromatici lipsiti de
substanta Nissl-acromazie neuronala
Diagnostic: nu exista teste diag specifice
-IRM: atrofie asimetrica a cortexului parietal posterior si frontal,
-T2 hipersemnal -lob parietal superior cel mai frecvent afectat
-atrofia mezencefal, ggl bazal, cor calos
-PET: hipometabolism asimetrice
-se confirma postmortem
Tratament: simptomatic
-Antiparkinsonian- beneficiu limitat
-Clonazepam -mioclonie
-Toxina botulinica- distonie

Afectiuni distonice
Distonia musculorum deformans ( distonia de torsiune )
Definitie: miscare posturala spasmodica, nefireasca, ce imprima membrului o
postura rasucita , determinata de contractia concomitenta a muschilor agonisti-
antagonisti
-exista 2 forme:
1. AR :debut precoce, progresiva, intalnita strict la evrei
2. AD :debut mai tarziu (copilarie-adolescenta ), progreseaza mai lent, nu este
limitata la un grup etnic
-mutatia genei DYT1 , crs 9q, prot Torsina A, AD
-Torsina A prezenta la nivelul intregului creier, ocalizare i/nucleara, se leaga de
ATP si transporta prot in interior si in afara celulei
-absenta torsinei A =- sensibilitate anormala a neuronilor la stres oxidativ
Manifestari clinice
-debut insidios, in a II parte a zilei
-copil 6-14 ani
-inversia /extensia unui picior sau ridicarea umarului
-treptat miscarile devin mai persistente si interfera cu activitatea zilnica
-muschii centurilor sunt implicati in torsiune spasmodica
-are loc contractia concomitenta agonisti-antagonisti
-la inceput intermitent, apoi continue=- corpul distorsionat in mod grotesc
-scolioza laterala
-sunt afectati si muschii cranieni: dizatrie, disfagie, blefarospasm
-tortocolis, tortipelvis, mers propulsiv, tremor de actiune
-agravata de emotii si ameliorata de somn in stadii precoce
Anatomia patologica: fara modificari micro sau macroscopice!!!
-PET: hipermetabolism cerebel, nc lenticular, cortex motor suplimentar
Tratament :
-precoce in cursul bolii si eficienta de scurta durata:L-Dopa, bromcriptina,
carba, diazepam, tetrabenazina
-bacofen intratecal la copii
Trihexifenidil 30 mg ( cu cresterea treptata a dozei cu 5 mg ) la copii succes mai
mare
-Clonazepam =- mioclonus segmentar
-chirurgia stereotactica nc talamici ventrolateral sau palidum-ansa lenticulara
-DBS bilaterala a Gpi
Sindrom Segawa ( distonie juvenila dopa-responsiva )
-crs 14q , mutatia genei GCH1 ,prot GTP ciclohidrolaza 1 -AD
-implicata in sinteza tetrahidrobiopterina, un cofactor al tirozin-
hidroxilazei+depigmentare si NU pierdere celulara=- este perturbata sinteza
dopaminei
-raportul F:B 3:2
-debut 4-8 ani
-MI primele afectate cu rigiditate intermitenta, caderi frecvente,posturi
anormale, pozitia in equinovarus
-ulterior sunt afectate bratele si trunchiul: torticolis, retrocolis
-in 4-5 ani este afectat tot corpul, inclusiv muschii bulbari
-parkinsonismul apare mai tarziu
- in unele cazuri tablou clinic: diplegie spastica cerebrala
-element important: simpotomele ameliorate de somn si agravate pe parcursul
zilei!!!
Tratament: L-dopa , medicatia poate fi continuata pe termen lung, fara
dezvoltarea tolerantei, efect de farsit de doza sau diskinezii