Sunteți pe pagina 1din 18

Patologia neurologică centrală şi

periferică la vârstnic
Sindromul neuronului motor periferic
Neuronul motor periferic:
- reprezintă calea finală comună a actului motor

- Pericarionul (corpul celular) – situat la nivelul


cornului anterior al măduvei/nucleii nervilor motori
cranieni

- Primeşte prin dendrite/corpul celular – aferenţe


motorii voluntare prin fasciculul piramidal sau
involuntare prin căile extrapiramidale
Sindromul neuronului motor periferic
 Axonul
 părăseşte măduva prin rădăcina anterioară
 Se uneşte cu rădăcina senzitivă în gaura de
conjugare → nervul radicular

Fiecare NMP inervează prin axonul său un grup de


fibre musculare constituind unitatea motorie
Sindromul neuronului motor periferic
Leziunile neuronului motor periferic → paralizii
 Deficitul motor
• parţial
• limitat la un grup muscular
• paralizia interesează toate activităţile motorii: voluntară,
automată, sincinetică

 Tuburările de tonus
 paralizia flască → hipotonia interesează acelaşi teritoriu
ca paralizia
Sindromul neuronului motor periferic
 Troficitatea musculară
• Atrofii musculare ale muşchilor paralizaţi
• Apar mai precoce în leziuni în care e afectată
integritatea nervului

 Reflexele osteotendinoase
• diminuă/se abolesc → în raport cu intensitatea
leziunii
• Reflexele cutanate – pot fi abolite
Sindromul neuronului motor periferic

 Examenul electric:
• Hipoexcitabilitate → reacţie electrică de
degenerescenţă
• NU înainte de 2 săptămâni

 Fasciculaţii musculare
• Prin afectarea lentă a celulei neuronului motor
periferic
Sindromul neuronului motor periferic
 PUR
• Leziuni ale cornului anterior al măduvei
• Leziuni a nucleilor nervilor cranieni
• Leziuni izolate a unor nervi motori
• Leziunile rădăcinilor anterioare
 + tulb de sensibilitate/vegetative
• Leziunile plexurilor
• Nevrite
• Polinevrite
• poliradiculonevrite
Sindromul neuronului motor periferic
1. Sindroame de paralizie acută motorie cu
afectare variabilă a sensibilității și
funcțiilor autonome
a) Sindromul Guillain Barre (polineuropatia acută
inflamatorie)
b) Forma acută axonală a sindromului Guillain Barre
c) Neuropatia acută senzitivă
d) Polineuropatia difterică
e) Polineuropatia porfirinică
f) Polineuropatii toxice (taliu)
g) Polineuropatii paraneoplazice
Sindromul neuronului motor periferic

2. Sindroame de paralizie senzitivo-


motorie subacută
a) Alcoolism, pelagră, deficit de vitamină B12, boli cronice
gastro-intestinale cu malabsorbție
b) Otrăvire cu metale grele și solvenți: arsenic, plumb,
mercur, taliu, organofosfați, acrilamidă
c) Supradozaj de medicamente: izoniazidă, hidralazină,
nitrofurantoin, disulfiram, vincristină, cisplatin, paclitaxel,
cloramfenicol, fenitoină, amitriptilină, dapsonă, talidomidă,
amiodaronă etc.
d) Polineuropatia uremică
e) Polineuropatia inflamatorie subacută
Sindromul neuronului motor periferic

3. Neuropatii asimetrice (mononevrită


multiplex)
a) diabet zaharat
b) Poliarterită nodoasă și alte neuropatii inflamatorii
angiopatice (poliartrită reumatoidă, lupus,
granulomatoză Wegener, Churg- Strauss)
c) Criglobulinemie
d) Sindrom Sjogren- Sica
e) Sarcoidoză
f) Boală Lyme
g) Neuropatie ischemică și boală vasculară periferică
Sindromul neuronului motor periferic

4. Poliradiculopatii
a) Infiltrare neoplazică
b) Boli granulomatoase și infiltrare infecțioasă: boala
Lyme, sarcoidoză
c) Boli ale coloanei vertebrale: spondilita osteoartritică
d) Poliradiculopatii idiopatice
Sindromul neuronului motor periferic
5. Polineuropatii cronice senzitivo-motorii
a) Paraneoplazice: carcinom, limfom, mielom multiplu
b) Polineuropatia cronică inflamatorie demielinizantă
c) Paraproteinemii
d) Uremie
e) Beriberi
f) Diabet zaharat
g) Boli ale țesutului conjunctiv
h) Amiloidoză
i) Lepră
j) Hipotiroidism
k) Forma senzorială benignă a vârstnicului
Sindromul neuronului motor central

 NMC se întinde de la nivelul scoarţei


cerebrale (frontală ascendentă) până la nivelul
măduvei spinării

 Leziuni de-a lungul fasciculului piramidal


Sindromul neuronului motor central
Leziunile neuronului motor periferic → paralizii
 Deficitul motor
• mai întins
• cuprinde un membu sau mai multe membre: hemiplegii,
paraplegii, tetraplegii, monoplegii
• predomină pe musculatura cu acţiune voluntară mai fină şi
diferenţiată
• interesează mai ales muşchii extensori la membrul inferior
şi flexori la membrul superior
• în perioade de recuperare revin – mişcările automate din
articulaţiile mari → cele de la extremităţile distale
Sindromul neuronului motor central
 Tuburările de tonus
 hipertonie cu caracter piramidal (elastică, în lamă
de briceag)
 predomină la mb superior pe flexori şi la mb inferior pe
extensori
 BRUSC
 AVC,A.medulare acute,TCC, T.vertebromedulare
 paralizia este flască (3-8săpt) → spastică
 LENT
 neoformaţii cerebrale sau medulare
 creştere treptată a tonusului muscular
Sindromul neuronului motor central
 Troficitatea musculară
• în general păstrată
• atrofii – neutilizare îndelungată
 Reflexele osteotendinoase
• exagerate
• leziune instalată brusc – abolite → revin → se exagerează
(faza spastică)
 Reflexele cutanate
• diminuate/abolite
• reflexul plantar – inversat – semnul Babinski
• reflexe patologice (ex palmomentonier)
Sindromul neuronului motor central
 Examenul electric:
• modificări ale excitabilităţii neuromusculare
 Convulsii
• în procesele iritative ale celulelor neuronului motor
central la nivelul frontalei ascendente
• de partea opusă leziunii
• au un caracter limitat
• de tip jacksonian

S-ar putea să vă placă și