EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR DE STIMULARE A

POTENȚIALULUI CREATIV ÎN VEDEREA

DEZVOLTĂRII CREATIVITĂȚII, IMAGINAȚIEI ȘI A
POTENȚIALULUI VERBAL

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT:

Lect. Univ. Dr. Vasile Cioca Reszeg Petra Crina

CLUJ-NAPOCA
-2020-
 Introducerea și motivația alegerii temei
• Prin intermediul artei putem să exprimăm orice dorim, de la obiecte și persoane
deja cunoscute, la fantezia abstractă a inconștientului psihicului, care este
renăscută din trăirile și emoțiile afective, acestea modificându-se în teme de
auto-reflecție și reflecție.

• În procesul educațional arta urmărește dezvoltarea imaginației și a creativității,

dar de asemenea odată cu acestea se dezvoltă și inteligența.

• Arta poate fi introdusă în procesul educational din perioada preșcolarității,

aceasta ajutând la performanța specific vârstei și se pot dezvolta abilități
precum curiozitatea, interesul, îmbogățirea experienței cognitive, competențe
lingvistice și capacitatea imaginației reproductive și creative prin maturizarea
proceselor cognitive.
• Am decis să abordez dezvoltarea prin artă, deoarece
consider că arta este cel mai eficient mod de dezvoltare
armonioasă și este benefică, aceasta având efecte în mai
multe domenii precum dezvoltarea personală,
dezvoltarea limbajului, dezvoltarea creativității,
dezvoltarea și descoperirea propriei personalități și nu
în ultimul rând, dezvoltarea acestor factori își lasă
amprentele inclusiv în viața de zi cu zi, în rezolvarea de
probleme, în controlul reacțiilor la diferiți stimuli și în
modul de gândire generală.
 Evoluția educației prin artă
• Educația în secolul al XXI-lea dorește formarea personalităților dezvoltate
multilateral în corespondență cu demersul social contemporan. Din cele mai vechi
timpuri, marii psihologi, filozofi și oameni de știință au testat efectul artei asupra
dezvoltării multilaterale.

• Ideile pedagogice au fost fundamentate de către Democrit, Socrate, Platon și

Aristotel, care au reușit să formeze bazele educației cu accentul pus în special pe
formarea spirituală, fizică și personalitatea omului.

• Aristotel evidențiază aspectul educațional al artei prin interpretarea calității

umane de a recepta, empatiza și înțelege trăirile și stările, aceasta fiind încadrată
în noțiunea atitudinii artistic-estetice.
 Creativitatea
• Dezvoltarea creativității este studiată de mai multe decenii. Încă de la
dezvoltarea învățământului preșcolar, s-a acordat o atenție mare dezvoltării
creativității.
• Produsul creator reprezintă ceva nou în experiența socială.
• Procesul creativ poate fi realizat în mod intenționat, poate fi învățat și dezvoltat
pe parcursul vieții.
• Indicatorii abilităților creative a elevilor:
Curiozitatea
Puterea de concentrare
Adaptabilitatea
Puterea de muncă
Independența
Nonconformismul
Atractivitatea față de complex și misterios
Capacitatea de a risca
 Metodologia cercetării
• Scopul cercetării

Testarea eficienței unui program de activități de stimulare potențialului creativ la copiii de vârstă mică în
vederea dezvoltării creativității, imaginației și a potențialului verbal.

• Obiective ale cercetării

-Evaluarea pre-test/post-test a nivelului creativității.
-Evaluarea pre-test/post-test a nivelului potențialului verbal.
-Dezvoltarea flexibilității gândirii creative.
-Dezvoltarea flexibilității inteligenței verbale

• Programul de identificare și cultivare a potențialului creativ și verbal a urmărit

1. Identificarea preșcolarilor care dețin un nivel ridicat al flexibilității gândirii creative și a potențialului creativ.
2. Proiectarea și realizarea unor activități destinate cultivării creativității preșcolarilor, dar și a potențialului
verbal al acestora.
3. Evaluarea demersului, prin utilizarea tehnicii de comparare a performanțelor obținute de către perșcolari
înaintea începerii programului educativ, cu performanțele obținute după finalizarea programului.
Întrebarea cercetării:
În ce măsură un program de activități stimulative sistematic aplicat la copii de vârstă preșcolară
contribuie în mod semnificativ la:
- Dezvoltarea flexibilității gândirii creative
- Dezvoltarea flexibilității inteligenței verbale

Efectele observate la sfârșitul intervenției experimentale sunt:

- Capacitatea de restructurare/modificare/mărire a direcției gândirii
- Fluența și coerența exprimării în comunicare
- Memorarea logică și utilizarea contextuală a unor cuvinte

Cercetarea:
Demersul psihopedagogic a fost realizat în cadrul unei grupe mari, formată din 15 preșcolari.
Participanții au vârstele cuprinse între 4 ani și 5 ani, 7 băieți și 8 fete. Aceștia provin din familii cu
statut socio-economic mediu, nici unul din participanți nu prezintă probleme de dezvoltare
semnificative, astfel au putut fi aplicate probele bateriei de teste de imaginație și creativitate(E.P.
Tprrance, Al. Osborn, J.P. Guiford, N.A. Wallach, N. Kogan și G. Meunier).
 Metode și procedura de lucru
• Metodele utilizate în această cercetare au fost observația și experimentul.
Metoda observației s-a folosit pentru a evalua desfășurarea naturală a
comportamentului în contextul activităților desfășurate. Pentru observarea
evoluției, s-a utilizat metoda experimentală care a constat în aplicarea bateriei
de teste de imaginație și creativitate, acestea fiind aplicate în etapele de pre-test
și post-test. De asemenea, participanții au parcurs programul de antrenare a
potențialului creativ integrat în activitățile educative-formale zilnice. Programul
a inclus jocuri și exerciții adaptate după exercițiile propuse de A. Stoica
Constantin (2005).
 Descrierea instrumentelor cercetării:

• Bateria de teste de imaginație și creativitate, este alcătuită din 7 probe care evaluează 3
factori intelectuali ai potențialului creativ.

• În lucrarea de față, s-a utilizat proba a 3-a, care urmărește flexibilitatea, aceasta vizând
capacitatea de restructurare a gândirii, a schimbării acesteia în cadrul rezolvării unei
probleme.

• În figura 1 sunt prezentate imaginile stimul pe care le-am utilizat. Se cere să se

găsească mai multe semnificații pentru fiecare desen. Pentru fiecare desen se notează
numărul total de răspunsuri și numărul de clase de răspuns, iar pentru fiecare
participant a fost calculat câte un indicator al flexibilității, estimând media valorilor
obținute la imaginile stimul. De asemenea și în figura 2, se regasesc imagini stimul
utilizate în etapa de post-test.
În scopul de a valida ipotezele statistice, am utilizat testul T-
Student. Testul T-Student este un test statistic care are rolul de
a valida sau invalida un anumit grad de siguranță a ipotezei
statistice.
 Procedura utilizată
• În scopul evaluării flexibilității gândirii creative a participanților în etapa pre-
testului, au fost utilizate 5 imagini din cadrul a celei de-a treia probă a bateriei de
teste de imaginație și creativitate.

• În etapa pre-testării s-a evaluat potențialul verbal al participanților prin metoda

observării sistematice participative, desfășurată în perioada octombrie-noiembrie
2019, în cadrul unor activități obișnuite zilnice.

• În perioada parcurgerii activităților instructiv-educative s-a aplicat antrenamentul

potențialului creativ constituit de diferite jocuri și exerciții. Unele sarcini au fost
preluate și adaptate după exercițiile propuse de A. Stoica Constantin (2005).

• În urma finalizării activităților s-au realizat reevaluări ale participanților în

vederea gândirii creative și a potențialului verbal.
 Activități pentru dezvoltarea flexibilității gândirii creative
• Activitatea 1:
“Construcția unui tablou”
Sarcina: “Pe foaia de lucru se dă o formă rotunjită. Se cere copiilor să se gândească la un obiect, tablou sau desen pe care să îl deseneze și să
includă forma așa cum își imaginează. Se cere să se gândească la ceva nou, ceva ce nu a mai fost creat de nimeni. Se propune să conceapă o
poveste pornind de la prima idee care le vine în minte, apoi să o continue cu idei noi. După ce este completă ideea, se cere să își denumească
propria lucrare.”
• Activitatea 2:
“Cuvântul interzis”
Sarcina: Copiii trebuie să răspundă la întrebări fără a folosi un anumit cuvânt stabilit ca fiind interzis. Alte jocuri asemănătoare au fost: -Eu
spun una, tu spui multe-, -Dacă nu-i așa cum e?-, Pot însemna și alt ceva?-, -Ce sti despre mine?-
• Activitatea 3:
• “Ce poate fi?”
Sarcina: Copiii vor primi o foaie cu același simbol de mai multe ori. Ei trebuie să se gândească și să completeze desenele în modalități diferite.
Activitatea 4:
”Ce vede prințesa pe fereastră?”
Sarcina: Se arată o imagine în care este reprezentată fereastra unui castel. Fiecare copil devine prinț sau prințesă
când se uită prin fereastra magică. Astfel ei sunt rugați să descrie ce văd pe fereastră.
 Concluzii
a) Flexibilitatea gândirii creative:
Participanții au identificat multe semnificații pentru fiecare desen-stimul. Asocierile sunt foarte
diversificate, având o varietate mare de însușiri încadrate într-un nivel mediu de cunoștințe.
În urma analizei valorilor indicatorului, s-a concluzionat că în etapa de pre-testare 7 dintre
participanți au obținut un nivel ridicat, aceștia reușind să identifice mai mult de 5 semnificații
diferite.
S-au aplicat diferite jocuri în scopul stimulării potențialului creativ și al performanței
participanților. În urma aplicării exercițiilor, s-au notat îmbunătățiri considerabile.

b) Potențialul verbal:
În ambele etape de testare, valorile indicatorilor potențialului verbal s-au obținut prin calcularea
mediilor frecvențelor apariției a comportamentelor care implică potențialul verbal. Activitățile
aplicate pentru stimularea potențialului verbal și creativ au rezultat o evoluție semnificativă, dar cu
mărimi moderate ale efectului.
• Interpretarea rezultatelor:
În ceea ce privește interpretarea datelor, trebuie să se țină cont și de efectul maturizării
care are impact asupra validității interne a cercetării experimentale.
Pentru participanții cercetării experimentale, ritmul achizițiilor cognitive-intelectuale este
mult mai accelerat.
Desfășurarea demersului psihopedagogic a fost planificat pe o perioadă de timp scurtă,
aceasta fiind împărțită egal pe tot programul cercetării, o lună pentru etapa de pre-test, o
lună de exerciții pentru stimularea potențialului creativ și o lună pentru etapa de post-test.
Chiar dacă timpul a fost împărțit în mod egal, o parte din participanți fac progrese în
perioade mai scurte de timp, datorită acestui fapt, în explicarea rezultatelor se va ține
cont de diferențele dintre participanți în ceea ce privește aptitudinea cognitivă, factorii
intelectuali, factorul mnezic, fluența verbală, potențialul imaginației și caracteristicile
atenției.
Aceste variabile trebuie evaluate în scopul de a fi isolate pe parcursul cercetării, astfel
centrarea atenției va fi pe indicatorii referitori la flexibilitatea gândirii creative și
potențialul verbal și durata realizării demersului educativ-formativ.
• În urma cercetării efectuate se observă faptul că un rol foarte important îl are
arta în activitățile educaționale. Rezultatele obținute de participanți în urma
acestei cercetări răspund întrebării cercetării astfel încât acestea conduc la
evoluția și cultivarea unor sfere de dezvoltare. Prin obiectivele formulate, s-a
oferit elevilor oportunitatea de a participa la activități cu scop educativ care au
promovat la rândul lor starea de bine în toate aspectele vieții de zi cu zi.
• Atingerea obiectivelor formulate a dus la achiziționarea unor comportamente
noi care au produs o creștere în ceea ce privește flexibilitatea gândirii creative și
flexibilitatea inteligenței verbale.
Vă mulțumesc pentru atenție!