RAPORT DE CERCETRARE PRIVIND ANALIZA CALITĂȚII VIEȚII

ÎN LOCALITATEA PLENIȚA, JUD DOLJ.

Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de zece persoane din mediul rural,

cărora li s-a aplicat un chestionar format din 34 de întrebări.
Întrebarile au fost structurate astfel:
 Date despre factorii individuali:
- Demografici;
- Educație;
 Date despre factori sociali:
- Familia:
- Comunitatea;
 Date despre alitatea locuirii;
 Informații despre petrrecerea timpului liber.
Perioada de desfășurare a cercetării 25.12.2022-05.01.2023.
Prin această cercetare dorim sa aflam ce părere au respondenții despre viața pe
care o duc în comunitatea unde trăiesc, precum și unele nevoi sociale ale acestora.
Am ales un număr egal de persoane de etnie romă și română, deoarece ne
propunem să analizăm cum sunt percepute anumite situații din punctul de vedere al celor
două comunități studiate(români ți rromi), având în vedere diferențele culturale și modul
de gândire diferit al acestora.
De asemenea vom analiza și cum sunt perceute anumite nevoi sociale din punctul
de vedere al celor doua comunități. Cu toate că viețesc împreună au moduri diferite de
gândire, aște valori, se raportează la tot ceea ce este in jurul lor diferit.
Întrebări ce țin de demografie și de educație
Analiza calitatății vieții în România zilelor noastre este o necesitate, deoarece în
ultimii 10 ani problemele sociale cu care se confruntă oamenii sunt din ce în ce mai
multe și mai diversificate.
În cercetarea de față am ales să aplicat un număr de 10 chestionare iunor
persoane din mediul rural. Chestionarele au fost aplicate într-o comunitate în care
procentul persoanelor de etnie roma este de 50% din totalul populației.
Persoanele chestionate au fost 5 de etnie romă și 5 români. Vârsta persoanelor
este cuprinsă între 17 și 30 ani, 5 de sex masculin și 5 de sex feminin. Dintre persoanele
chestionate 6 nu au ocupație, două sunt muncitori și 2 sunt elevi. Trei persoane au
absolvit șapte clase, trei au absolvit liceul, dar fară bacalaureat, iar 4 au asolvit opt clase.
 În ceea ce privește pregătirea profesională, 6 persoane chestionate nu au
pregătire profesională, două sunt calificate în meseria de mecanic auti, iar două de
bucătar-patiser.
Întrebați în ce măsură își aduc aminte cu plăcere de perioada școlii, trei au
răspuns că nu își aduc deloc aminte cu plăcere de școală, patru își aduc aminte în mare
măsură cu plăcere de școală, iar trei în mică măsură păstrează amintiri legate de perioada
școlii.
La întrebarea cu privire la absenteismul din timpul școlii, doi dintre respondenți
au răspuns că lipseau foarte des, patru lipseau rar, iar patru lipseau des.
Opt respondenți păstrează amintiri plăcute din perioada școlii legate de colegi,
iar doi au amintiri plăcute legate de prieteni.
Când au fost întrebați de nivelul de școlarizare pe care doresc să îl atingă doi
dintre respondenți au declarat că doresc să termine școala gimnazială, unul o scoală
postliceeală, doi studii univesitare, iar cinci dintre ei nu doresc să continue studiile.
Meseriile pe care doresc să le practice sunt: trei doresc să devină afaceriști, unul
asistent medical, unul inginer, unul medic, doi mecanici auto, iar doi nu stiu sau nu
răspund la aceată întrebare.
Întrebări ce țin de factorii sociali: familia, localitatea, calitatea locuirii
La întrebare privind componența familiei, doi respondenți au declarat că familia
lor este formată din 7 persoane, trei au familia formată din 8 persoane, unul are familia
compusă din 4 persoane, doi au familia compusă din 3 persoane, iar două au familia
formată din 6 persoane.
În ceea ce privește structura familiei situația este următoarea:
- Familie formată din : mama, tată vitreg, frați și surori – 3 respondenți;
- Familie formată din : mama, tata, frați și surori – 3;
- Familie formată din : mama, tata și frate – 2;
- Familie formată din: tata, mamă vitregă, frați ți surori – 1;
- Familie compusă doar din mama și tată – 1.
Statutul matrimonial al părinților celor care au participat la studiu se arată în
felulurmător:
- Concubinaj : cinci familii;
- Căsătoriți: patru familii;
- Separați o familie.
Întrbați daca au membri din familie care lucrează sau locuiesc în străinătate, cei
chestionați au răspuns în felul următor:
- Da, șapte respondenți;
 - Nu, trei respondenți.
Când au fost întrebați care membrii ai familiei au emigrat în afara granițelor țării,
persoanele intervievate au declarat :
- Mama, tata, frații și surorile - 3;
- Tata, frații și surorile – 2;
- Frații mai mari –1;
- Nimeni – 1.
Fiind întrebați despre persoana care venea la ședințele cu părinții, atunci când
frecventau școala, respondenții au răspuns următoarele:
- Bunica: 4 persoane;
- Mama: 4 persoane;
- Nimeni: 2 persoane.
La întrebarea cât de des veneau aceste peroane la ședințele cu părinții, în
perioada școlii, răspunsurile au fost următoarele:
- Foarte rar: 4 persoane;
- Câteodată: 4 persoane;
- Întotdeauna: o persoană;
- Nu este cazul: o persoană.
Întrebați despre relația pe care o au cu membrii familiei, respondenții au dat
următoarele răspunsuri:
- Bună cu părinții și frații: 3 persoane;
- Foarte bună cu frații, bună cu părinții: 3persoane;
- Rea cu părinții, bună cu frații: 3 persoane.
- Foarte bună cu părinții: o persoană.
Fiind întrebați despre situația materială a familiei din care provin, trei dintre cei
chestionați au declarat că provin dintr-o familie bogată, cinci au spus ca familia lor este
de nivel mediu, iar doi au declarat că provin dintr o familie săracă.
Localitaatea din care provin cei chestionați, este în mediul rural, iar ei consideră
că este o comunitate de nivel mediu, din punctul de vedere al veniturilor familiilor din
aceată comunitate.
Principalele surse de venituri ale familiilor celor intervievați sunt următoarele:
- Terenul agricol proprietate personală: două persoane;
- Salariu: două persoane;
- Ajutor social: cinci persoane;
- Nu răspund: o persoană.
La întrebarea despre dotările locuinței din care provin cei chestionați au declarat:
 - Fântână în curte, latrină: trei persoane;
- Bucătărie, apă curentă în locuință, baie: patru persoane;
- Fântână în curte, latrină, bucătărie:trei persoane.
Întrebați fiind care dintre următoarele bunuri se află în posesia lor sau a familiei
lor, cei chestionați au declaret următoarele:
- Televizor color, autoturism, aragaz, aspirator, telefon mobil: trei persoane;
- Televizor color, autoturism, aspirator, aragaz, mașină de spălat: patru
persoane;
- Televizor color, aragaz, telefon mobil: trei persoane;
La întrebarea daca au avut dificultăți în a-și acchita facturile la energie electrică,
cablu TV, încălzirea locuinței, cumpărarea de alimente, cumpărarea de încalțăminte sau
haine; toți cei inntervievați au declarat că nu au avut aceste probleme niciodată.
Întrebați fiind cum apreciază calitatea vieții personale pe o scară de la 1 la 10,
persoanele chestionate au răspuns următoarele:
- Nota 9 : patru persoane;
- Nota 8 : trei persoane;
- Nota 7 : trei persoane.
La întrebare ce cred ei că trebuie făcut pentru creșterea calității vieții,
peersoanele intervievate au declarat:
- Bani: două persoană;
- Studii: trei persoane;
- Nu este cazul: cinci persoane.
Întrebați fiind cum li se pare viitorul, cinci persoane chestionate au declarat că
viitorul este sigur, două persoane îl văd nesigur, iar trei nu pot aprecia sau nu răspund la
această întrebare.
La întrebarea cum preferă să își petreacă timpul liber, patru persoane au răspuns
că preferă să se uite la televizor, două aleg să meargă la petreceri, două preferă
plimbările în aer liber cu prietenii, iar două merg în club sau la discotecă. Acest răspuns
a fost dat de persoanele care au până în 25 ani.
Întrebați despre cât de mare este cercul de prietenii din care aceștia fac parte toți
cei zece respondenți au declarat că au mai mult de cinci prieteni, ceea ce demonstrează
gradul ridicat de socializare al persoanelor chestionate.
 CONCLUZII

Datele analizate demonstrează faptul că vârsta respondenților are un impact

decisiv asupra răspunsurilor date. De exemplu persoanele până în 25 aleg să își petreacă
timpul liber în cluburi sau discoteci, pe când persoanele trecute de 40 ani, preferă ieșirile
cu prietenii în aer liber. De asemenea cei cu vârsta de până in 20 ani își petrec timpul
liber în fața televizorului sau calculatorului.
În ceea ce privește persoanele de etnie rromă, acestea se împart în două categorii:
unii consideră ca mediul în care trăiesc este unul bogat din punct de vedere material, cu
toate că mediul ambiental spune altceva. Au fost persoane care se declară bogate, dar
care nu au apă curentă în casă, sau baie, aceasta fiind in curte. Pe de altă parte, cealantă
categorie care se consideră săraci, iar staul este cel care are obligația de a-i întreține,
sunt cei care beneficiază de ajutorul social.
De asemenea persoanele cu vârsta cuprinsă între 30-35 ani, sunt de părere că
educația este cea care poate ajuta la înbunătățirea mediului de existență al lor, pe când
cei cu vârsta până în 20 de ani sunt de părere că banii sunt cei care rezolvă toate
problemele.
În ceea ce privește educația, ăersoanele de etnie rromă consideră că aceasta nu
este importantă, de aceea gradul de școlarizare în rândul acestora se ridică cel mult până
la absolvirea clasei a opta. Persoanele chestionate de etnie rromă, nu aveau mai mult de
ciclul gimnazial absolvit. Însă nici etnicii români nu sunt interesați de educație, ci mai
degrabă de o meserie care să îi ajute să câștige bani ușor și repede.
Și meduil familial este cel care infuențează răspunsurile. De exemplu o familie în
care părinții au absolvit o școală și copiii sunt interesați de acest lucru.
Relațiile dinte părinți înfluențează relațiile dintre copii. Daca părinții au o relație
bună între ei, atunci au o relație bună și cu copii, dar și copii între ei dezvoltă relații
sănătoase. Sunt însă și cazuri în care relațiile dintre frați sa fie deteriorate, datorită
faptului că provin din familii diferite. De exemplu mama a venit cu doi copii din prima
căsătorie, iar la actualul soț a mai gasit doi copii. Copii nu se înțeleg între ei deoarece nu
se consideră frați.
Mama vitregă, în cazul cercetării de față are o relație mai bună cu copii
concubinului, decât are acesta cu copii ei. Bineânțeles că acest lucru este înfuențat și de
faptul ca el, concubinul, nu locuiește pemanent cu copiii, ci este plecat la muncă în
străinătate.
 Plecarea în străinătate, atât în familiile de rromi, cât și în cele de români, răcește
relațiile dintre parinți daca unul pleacă și celălant rămâne, dar și relația cu copii, care se
simt abandonați, părăsiți.
ANEXE. CHESTIONARE APLICATE.
C
35